Bioluminiscența

Synchronous fireflies (Photinus carolinus) (Credit: Floris van Breugel/naturepl.com)

Bioluminiscența este peste tot pe pământ - mai ales în ocean, de la pești pescari în adâncuri până
la fulgerul dinoflagelaților la suprafață.

În timp ce unele bacterii, ciuperci și nevertebrate, precum și pești, sunt bioluminescenți, alte
vertebrate și plante nu. Distribuția sporadică și lipsa formelor luminoase necesită explicații, la fel
ca și faptul că grupurile fără legătură au evoluat căi biochimice complet diferite spre
luminescență.

Ce este bioluminiscență?

Bioluminiscența este producția și emisia de lumină de către un organism viu. Este o formă de
chemiluminescență,emisia de lumină în timpul unei reacții chimice care nu produce cantități
semnificative de căldură.

Bioluminiscența apare pe scară largă la vertebratele și nevertebratele marine, precum și la unele

ciuperci, microorganisme, inclusiv unele bacterii bioluminescente, și artropode terestre, cum ar fi
licuricii. La unele animale, lumina este bacteriogenă, produsă de bacterii simbiotice precum cele
din genul Vibrio; în altele, este autogen, produs de animalele însele.

Utilizările bioluminiscenței de către animale includ camuflajul de contraluminație, mimica altor

animale, de exemplu pentru a atrage prada și semnalizarea către alți indivizi din aceeași specie,
cum ar fi atragerea de prieteni.

2
1.1 Diplocardia longa

În unele cazuri, funcția este necunoscută, ca și în cazul speciilor din trei familii de viermi de
pământ (Oligochaeta), cum ar fi Diplocardia longa (1.1), unde fluidul celomic produce lumină
atunci când animalul se mișcă.

Licuricii folosesc lumina pentru a atrage colegii. Două sisteme sunt implicate în funcție de
specie; într-una, femelele emit lumină din abdomen pentru a atrage masculii; în cealaltă, masculii
zburători emit semnale la care răspund uneori femelele sedentare. Gândacii cu clic emit o lumină
portocalie din abdomen când zboară și o lumină verde din torace atunci când sunt deranjați sau se
mișcă pe sol. Primul este probabil un atractiv sexual, dar cel din urmă poate fi defensiv. Larvele
gândacului Pyrophorus nyctophanus trăiesc în straturile de suprafață ale movilelor de termite din
Brazilia. Ele aprind movilele emițând o strălucire verzuie strălucitoare care atrage insectele
zburătoare cu care se hrănesc.

1.2 Gândac luminos (specie Pyrophorus)

3
 Chimie

Reacția chimică care are ca rezultat bioluminiscența necesită două substanțe chimice unice:
luciferina și fie luciferaza, fie fotoproteina. Luciferina este compusul care produce de fapt
lumină. Într-o reacție chimică, luciferina este numită substrat. Culoarea bioluminiscentă (galben
în licurici, verzuie în lanternfish) este un rezultat al aranjării moleculelor de luciferină.
Luciferaza este o enzimă. O enzimă este o substanță chimică (numită catalizator) care
interacționează cu un substrat pentru a afecta viteza unei reacții chimice. Interacțiunea luciferazei
cu luciferina oxidată (adăugată de oxigen) creează un produs secundar, numit oxiluciferină. Mai
important, reacția chimică creează lumină.

1.3 Mecanismul general al bioluminiscenței

Unele organisme bioluminescente nu sintetizează luciferina. În schimb, îl absorb prin alte

organisme, fie ca hrană, fie într-o relație simbiotică. Unele specii de pești militari, de exemplu,
obțin luciferină prin „creveții de semințe” pe care îi consumă. Multe animale marine, precum
calmarul, adăpostesc în organele lor ușoare bacterii bioluminescente. Bacteriile și calmarul au o
relație simbiotică.

4
Semnificația bioluminiscenței în cercetare
De-a lungul istoriei, oamenii au conceput modalități ingenioase de a utiliza bioluminiscența în
avantajul lor. Ciupercile strălucitoare au fost folosite de triburi pentru a deschide calea prin jungla
densă, de exemplu, în timp ce licuricii au fost folosiți de mineri ca o lampă de siguranță timpurie.
Poate inspirați de aceste aplicații, cercetătorii se îndreaptă acum din nou către bioluminescență ca
o formă potențială de energie verde. Într-un viitor nu atât de îndepărtat, veiozele noastre
tradiționale pot fi înlocuite cu clădiri și copaci strălucitori.

Chiar și în zilele noastre, bioluminiscența ar putea fi folosită pentru a înlocui luminile stradale
sau lămpile pe care le avem acasă. Găsirea unei modalități de a utiliza lumina bioluminiscentă ca
înlocuitor pentru electricitate ar avea un imapct uriaș.

1.4 Prototipul Biolamp realizat de compania BioPop

Reacția luminiscentă a licuricii a fost utilizată ca metodă de testare pentru determinarea adenozin
trifosfatului (ATP), o substanță metabolică importantă utilizată de toate celulele vii în numeroase

5
reacții în care energia este stocată sau consumată. Strălucirea unui extract special amestecat de
felinare de licurici se estompează și dispare odată cu descompunerea ATP. Adăugarea de ATP
proaspăt, fie ca substanță chimică pură, fie ca constituent al unui extract tisular, restabilește
imediat luminescența. Intensitatea strălucirii este o măsură directă a cantității de ATP prezentă în
extract.
Această metodă de testare a fost utilizată pe scară largă în cercetarea medicală și biologică pentru
a determina cantitatea de ATP prezentă în extracte de celule și țesuturi. Studiul reacțiilor care
implică ATP a condus la o înțelegere detaliată a mecanismelor de conversie a energiei în celule.
Reacția licurici este una dintre puținele reacții în care ATP este implicat direct cu emisia de
lumină. Toate celelalte reacții bioluminescente implică compuși care sunt chimic diferiți de ATP
.
Poate că aplicațiile medicale ale bioluminiscenței au atras cea mai mare emoție. În 2008, Premiul
Nobel pentru chimie a fost acordat pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi
(GFP - PFV). PFV se găsește în mod natural în meduza cristalină Aequorea victoria, care, spre
deosebire de mecanismul de bioluminescență descris până acum, este fluorescentă. Aceasta
înseamnă că proteina trebuie să fie excitată de lumina albastră înainte de a emite lumina verde
caracteristică. De la descoperirea sa, PFV a fost inserat genetic în diferite tipuri de celule și chiar
animale pentru a face lumină asupra unor aspecte importante ale biologiei celulare și dinamicii
bolii.
Proteina fluorescentă verde (PFV), de exemplu, este o „genă raportor” valoroasă. Genele reporter
sunt substanțe chimice (gene) pe care biologii le atașează altor gene pe care le studiază. Genele
reporter PFV sunt ușor identificate și măsurate, de obicei prin fluorescența lor. Acest lucru
permite oamenilor de știință să urmărească și să monitorizeze activitatea genei studiate - expresia
acesteia într-o celulă sau interacțiunea sa cu alte substanțe chimice.
O altă aplicație mai imediată pentru tehnologia bioluminiscentă este utilizarea acesteia ca tester
pentru puritatea apei. Prin modificarea genetică a microorganismelor bioluminescente, astfel
încât strălucirea lor să se lumineze sub constrângere cercetătorii au reușit să identifice în mod
eficient anumite toxine din apa poluată. Prin introducerea acelei ape în medii mici controlate în
care trăiesc aceste microorganisme, strălucirea rezultată le spune cercetătorilor dacă sunt prezente
anumite toxine. Au fost deosebit de eficienți în determinarea prezenței arsenicului (un
contaminant obișnuit al apei) și a hidrocarburilor petroliere.

6
Emulând natura prin arhitectură

Chiar dacă proiectanții, inginerii și arhitecții sunt încă în primele etape de înțelegere și emulare a
luminii bioluminescente, este clar că va deveni în curând o parte importantă a efortului de a crea
orașe durabile. Lumina bioluminiscentă se aliniază cu o temă importantă care străbate domeniul
arhitecturii durabile - dorința de a observa, emula și, prin urmare, conserva mediul natural prin
proiectarea arhitecturală.

În loc să producem clădiri care caută să stăpânească mediul Pământului, ar trebui să ne întoarcem
și să observăm materialele și procesele prezente în natură pentru a emula organismele care au
locuit planeta noastră de milioane de ani. Pe măsură ce populația noastră continuă să se umfle,
aceste modele încearcă să creeze orașe care să protejeze și să mențină mediul nostru natural,
astfel încât generațiile viitoare să cunoască și frumusețea licuricii.

7
Bibliografie
https://en.wikipedia.org/wiki/Bioluminescence#Uses_in_nature

https://www.hackteria.org/wiki/File:Life_that_Glows_Attenborough_1.jpg

http://www.bbc.com/earth/story/20160526-the-organisms-that-glow-brighter-than-any-other

https://theconversation.com/what-is-bioluminescence-and-how-is-it-used-by-humans-and-in-
nature-100472

https://www.nationalgeographic.org/encyclopedia/bioluminescence/

https://sensing.konicaminolta.us/us/blog/living-light-is-there-a-future-for-bioluminescence-
technology/