Medic rezident reabilitolog:Enachi Daniela

Definitie

 Boala Alzheimer este o patologie neurodegenerativa progresiva, care afecteaza gandirea

coerenta, memoria si comportamentul pacientilor, ducand in timp la imposibilitatea
desfasurii activitatilor zilnice. Boala Alzheimer reprezinta cea mai frecventa forma de
dementa la persoanele cu varsta de peste 65 de ani.
Generalități

 Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazurile de demență

 Alzheimer se agravează în timp. Alzheimer este o boală progresivă, în care simptomele
demenței se agravează treptat de-a lungul unui număr de ani. În stadiile sale incipiente,
pierderea memoriei este ușoară, dar in stadiile avansate de boala Alzheimer, persoanele își
pierd capacitatea de a purta o conversație și de a răspunde la mediul lor. În medie, o
persoană cu Alzheimer trăiește la 4 până la 8 ani după diagnostic, dar poate trăi până la 20
de ani, în funcție de alți factori.
 Riscul bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență crește odată cu vârsta, afectând
aproximativ 1 din 14 persoane cu vârsta peste 65 de ani și 1 din 6 persoane cu vârsta peste
80 de ani.
 Femeile sunt mai frecvent afectate decit bărbații
Etiologie

 Cercetătorii cred că nu există o singură cauză a bolii Alzheimer. Probabil se dezvoltă din
mai mulți factori, cum ar fi genetica, stilul de viață și mediul.
Factori de risc:
 Vârsta : Majoritatea persoanelor cu boala au peste 65 de ani. După 65 de ani, riscul de
Alzheimer se dublează la fiecare cinci ani. După 85 de ani, riscul ajunge la aproape o
treime.
 Istoric familial de boală: Riscul crește dacă mai mult de un membru al familiei suferă de
boală.
 Factori genetici: gene specifice (APOE), sindromul Down.
 Factori de mediu : traume cerebrale,afecțiuni cardiace, diabet,hipertensiunea, fumat ,
obezitatea, toxine – ipoteza intoxicaţiei cu aluminiu (glutamat);
Creierul unei persoane sănătoase și a unei
persoane cu Alzheimer.
Stadiile bolii

Stadiul ușor de boală:

 Pe măsură ce boala Alzheimer se agravează, oamenii se confruntă cu
 pierderi mai mari de memorie și alte dificultăți cognitive
 pot include rătăcirea și pierderea,
 probleme cu gestionarea banilor și plata facturilor,
 repetarea întrebărilor,
 durează mai mult timp pentru a îndeplini sarcinile zilnice normale și schimbări de
personalitate și comportament.
 Oamenii sunt adesea diagnosticați în această etapă.
Stadiul mediu al bolii

 În această etapă, apar leziuni în zone ale creierului care controlează limbajul,
raționamentul, gândirea conștientă și procesarea senzorială, cum ar fi capacitatea de a
detecta corect sunete și mirosuri.
 Pierderea memoriei și confuzia se agravează, iar oamenii încep să aibă probleme în a
recunoaște familia și prietenii.
 Nu pot învăța lucruri noi, să îndeplinească sarcini în mai mulți pași, cum ar fi să se
îmbrace sau să facă față unor situații noi.
 În plus, oamenii din acest stadiu pot avea halucinații, iluzii și paranoia și se pot comporta
impulsiv.
Stadiul sever

 Persoanele cu Alzheimer sever nu pot comunica și sunt complet dependenți de ceilalți

pentru îngrijirea lor.
 Devin vulnerabili la infecții, în special pneumonia și infecții ale pielii.
 Traiesc intr-o lume proprie, fara legatura cu realitatea;
 Aproape de sfârșitul vieții, persoana poate fi în pat cel mai mult sau tot timpul pe măsură
ce boala se agravează.
Altă clasificare a bolii

 Boala Alzheimer preclinica.

 Deficiență cognitivă ușoară (MCI) din cauza bolii Alzheimer.
 Demență ușoară din cauza bolii Alzheimer.
 Demență moderată din cauza bolii Alzheimer
 Demență severă din cauza bolii Alzheimer.
 Zone ale creierului afectate
Cogniție Comportament Emoţii
 Memorie  Comunicare  Dereglat
 Învăţare  Siguranță  Dezorganizat
 Limba  Îngrijirea personală se  Apatie (pierderea
 Funcția praxică deteriorează energiei, a voinței)
 Gândire abstractă  Halucinații  Labilitate (schimbarea
 Viteza psiho-  Iluzii stării de spirit)
motorie
Degradarea continua
 Simptome
 Pierderi de memorie
 Modificari de comportament
 Dificultati de comunicare si intelegere
 Probleme de orientare
 Stari de confuzie si teama
 Halucinații
 Stari depresive
 Repetitii
 Tulburari ale obiceiurilor alimentare
 Dezinhibitie sexuala
 Lipsa de igiena
 Incontinență urinară și de materii fecale.
 Simptome
Pierderi de memorie
 Uita conversatiile sau evenimentele recente
 Se lupta sa identifice cuvantul potrivit intr-o conversatie sau
uita numele oamenilor si al obiectelor
 Pierd sau pun gresit obiectele (cum ar fi cheile sau ochelarii) in
jurul casei
 Se lupta cu sarcini familiare, cum ar fi prepararea unei cesti de
ceai
 Uita programari sau aniversari
 Nu isi aduc aminte sa ia medicamente (de exemplu, nu isi
amintesc daca a fost administrata o doza obisnuita)
 Se pierd in locuri familiare (cum ar fi cartierul in care locuiesc
sau magazine)
 Au dificultati in recunoasterea fetelor (chiar si ale celor
apropiati de ei)
 Simptome

Modificari de comportament
 Este suparat, ingrijorat si se enerveaza usor
 Este deprimat sau nu este interesat de lucruri
 Ascunde lucruri sau crede ca alti oameni ascund lucruri
 Isi imagineaza lucruri care nu exista
 Pleaca de acasa
 Manifesta un comportament sexual neobisnuit
 Loveste persoanele apropiate si nu numai
 Intelege gresit ceea ce vede sau aude
 Nu isi mai face griji de aspectul fizic, nu mai face baie si vrea
sa poarte aceleasi haine zilnic.
 Simptome

Stari depresive
 Apatie
 Pierderea interesului pentru activitati si
hobby-uri
 Retragere sociala
 Izolare
 Probleme de concentrare
 Gandire defectuoasa
 Simptome

Repetitii
 Persoana poate repeta sarcinile
de zi cu zi, cum ar fi
barbieritul, sau poate strange
obsesiv hainele. persoana poate
repeta aceleasi intrebari intr-o
conversatie.
Dezinhibitie sexuala
 Comentarii pe teme sexuale,
gesturi obscene, mai rar
agresivitate sexuală.
 Diagnostic

 Anamneza
 Examen fizic si neurologic
 Teste neuropsihologice
 Analize de laborator
 Examenul lichidului cefalorahidian
 Imagistica prin rezonanta magnetica
 Tomografie computerizata (CT)
 Tomografia cu emisie de pozitroni (TEP)
Anamneza

 Cum si cand au aparut simptomele si despre starea generala a pacientului.

 Evaluarea starii emotionale a pacientului, desi pacientii cu dementa pot fi adesea ignoranti
sau neglijati de modul in care ii afecteaza boala
 Discuții cu membrii familiei.
Examen neurologic

 Orientarea în timp și spațiu

 Reflexele
 Tonusul muscular si forta
 Abilitatea de a se ridica de pe un scaun si de a se plimba prin camera
 Senzatia de vedere si auz
 Coordonarea
 Echilibrul
 Efectuarea testelor neuropsihologice MMSE(Mini Mental State Examination) și testul de
desenare a ceasului.
 Analize de laborator

 hemoleucograma,
 ionograma,
 uree,
 creatinina,
 VSH,
 glicemie,
 transaminaze,
 investigarea funcției tiroidiene (TSH).
Acestea au în principal rolul de a identifica afec¡iunile
metabolice.
Analize de laborator

În cazuri selecționate de anamneză și examen clinic, pot fi necesare analize specifice, cum ar
fi:
 teste serologice pentru boli infecțioase (de exemplu SIDA, sifilis, borelioză, encefalita
herpetică, etc.),
 teste imunologice (de exemplu pentru diagnosticul vasculitelor, a lupusului sistemic, etc.),
 probe toxicologice (pentru identificarea intoxica¡iilor cu metale grele),
 teste genetice (pentru identificarea bolii Alzheimer precoce familiale, a demen¡ei
frontotemporale, a CADASIL, care au la origine mutații genetice),
 alte dozări (de exemplu nivelul seric de vitamină B12 sau homocisteină) sau alte teste
specifice.
Examenul lichidului cefalorahidian

 este indicat în cazuri selecționate de diagnostic diferențial. În boala Alzheimer peptidul

Aß42 are un nivel scăzut iar proteina tau un nivel crescut în LCR comparativ cu subiecții
non-demenți de aceeași vârstă(. Dozarea acestor markeri în LCR are un grad de
recomandare de nivel B.
 Teste imagistice
 este obligatorie, în mod obișnuit tomografia computerizată
cerebrală fără contrast.
 În cazuri selecționate poate fi necesară rezonanța
magnetică, sau examinări imagistice cu contrast.
 În cazuri selecționate poate fi necesară pentru diagnosticul
etiologic al demenței și (diagnostic diferen¡ial între demența
de tip Alzheimer și demența vascul SPECT cerebral ară),
însă SPECT cerebral nu trebuie utilizată niciodatå ca unică.
 Investigația imagistică are rolul atât de a identifica afecțiuni
care se însoțesc de demență (spre exemplu tumorile
cerebrale, complexul SIDA-demență, etc.) cât și de a sprijini
diagnosticul tipului de demență neurodegenerativå (de
exemplu în boala Alzheimer, atrofia cerebrală predominantă
la nivelul hipocampului și a lobului temporal, în demența
fronto-temporală atrofia cerebrală predominantă la nivelul
lobilor frontali și temporali, în demența vasculară
evidențierea leziunilor vasculare și a tipului acestora etc.).
 Tratament medicamentos
 Boala Alzheimer – forme ușoare sau medii (scor MMSE 11-26):
 Inhibitorii de colinesteraze reprezintă medicația de primå alegere – unul dintre
următorii:–
 Donepezil – doză zilnică 5-10 mg - Tratează simptomele bolii Alzheimer
uşoare, moderate şi severe ,previne descompunerea acetilcolinei şi stimulează
receptorii nicotinici să elibereze mai multă acetilcolină în creier. Reacțiile
adverse posibile includ greață, vărsături, diaree, scăderea apetitului, scădere în
greutate, amețeli și dureri de cap.
 Rivastigmină – doza zilnică 6-12 mg - Tratează simptomele bolii Alzheimer
uşoare, moderate şi severe prin prevenirea descompunerii acetilcolinei şi
butirilcolinei (o substanţă chimică similară cu acetilcolina) în creier. Reacțiile
adverse posibile includ greață, vărsături, diaree, scădere în greutate, indigestie,
scăderea apetitului, anorexie și slăbiciune musculară.
 Galantamină – doza zilnicå 16-24 mg - Tratează simptomele bolii Alzheimer
uşoare până la moderate, prevenind descompunerea acetilcolinei şi stimulează
receptorii nicotinici să elibereze mai multă acetilcolină în creier. Reacțiile
adverse posibile includ greață, vărsături, diaree, scăderea apetitului, scădere în
greutate, amețeli și dureri de cap.
 Tratament medicamentos
 Pentru formele medii de boală Alzheimer (scor MMSE 11-
14), memantina (doză zilnică 10-40 mg) reprezintă
medicația de a doua alegere, în caz de intoleranță sau lipsă
de răspuns la inhibitorii de colinesteraze.
 Pentru formele medii de boală Alzheimer (scor MMSE 11-
14), terapia combinată cu inhibitor de colinesteraze și
memantină este recomandată în cazul în care răspunsul
clinic la inhibitorul de colinesteraze nu este satisfăcător.
Tratament medicamentos

 Boala Alzheimer – forme grave (scor MMSE 3-10):

 Memantina reprezintă medicația de primă alegere (doză zilnică 10-40 mg).
 Donepezilul reprezintă medicația de a doua alegere, în caz de intoleranță sau lipsă de
răspuns la memantină.
 Pentru formele grave de boală Alzheimer (scor MMSE 5-10), terapia combinată cu
memantină și inhibitor de colinesteraze este recomandată în cazul în care råspunsul clinic
la memantină nu este satisfăcător.
Tratament medicamentos

Tratamentul simptomatic:
 antidepresive: sertralina, venlafaxina, wellbutrin, trazodona, duloxetina, tianeptina (s-au
preferat antidepresivele lipsite de efecte anticolinergice cu acţiune duală, pe cel puţin doi
neuromediatori);
 antipsihoticele se adresează modificărilor de tip discomportamental şi componentei
psihotice de tip halucinator. Se recomandă utilizarea antipsihoticelor atipice în doze
adaptate vârstei şi condiţiei somatice a pacientului (olanzapina, risperidona, ziprasidona,
amisulprid, quetiapina, aripriprazol)
 timostabilizatoare / antiepileptice (derivaţi de acid valproic, oxicarbamazepimă,
gabapentin, lamotrigină) utile pentru controlul comportamentului agresiv, stabilizatori de
membrană, controlul manifestărilor epileptice
Reabilitarea in maladia Alzheimer
 Echipa de reabiliatre

 Medic reabilitolog
 Medic neurolog
 Psihologi
 kinetoterapeuți,
 ortoterapeuti,
 terapeuți ocupaționali,
 terapeuți de vorbire și limbaj (logoped),
 asistenți sociali.
 membri ai familiei.
 Tratament de reabilitare
Odată cu reabilitarea Alzheimer, este important să ne amintim că, deși orice abilități pierdute nu vor fi recâștigate, echipa de
îngrijire trebuie să țină cont de următoarele considerații:
 Exercițiile fizice și activitatea socială sunt importante, la fel ca nutriția adecvată și menținerea sănătății.
 Planificați activități zilnice care ajută la furnizarea structurii, sensului și realizării individului.
 Pe măsură ce funcțiile se pierd, adaptați activitățile și rutinele pentru a permite individului să participe cât mai mult
posibil.
 Păstrați activitățile familiare și satisfăcătoare.
 Permiteți individului să finalizeze cât mai multe lucruri de unul singur. Îngrijitorul poate avea nevoie să inițieze o
activitate, dar permite individului să o finalizeze cât de mult poate.
 Furnizați „indicații” pentru comportamentul dorit (adică, etichetați sertare/dulapuri/dulapuri în funcție de conținutul
acestora).
 Păstrați individul departe de pericol prin eliminarea tuturor riscurilor de siguranță (de exemplu, cheile mașinii,
chibriturile).
 În calitate de îngrijitor (cu normă întreagă sau cu jumătate de normă), este important să vă înțelegeți propriile limitări
fizice și emoționale.
Actiuni repetitive pentru ingrijirea
bolnavilor de Alzheimer
 Oferind un sentiment de structura si consistenta repetitiva zilnic, poate ajuta persoanele cu
Alzheimer si dementa sunt ajutate, ceea ce contribuie si la eficientizarea procesului de
ingrijire. Un program consistent pentru trezire, imbaiere, imbracare, mancare, socializare,
exercitii si somn poate ajuta la gestionarea partii mai provocatoare a bolii Alzheimer.
Pastrarea unui program, obtinerea unui somn bun si a unui exercitiu adecvat in timpul zilei,
pot ajuta la stoparea acestui comportament problematic la amurg.
 Actiunile repetitive sunt foarte utile pentru bolnavii de Alzheimer. Ei uita rapid lucrurile,
astfel incat repetarea lucrurilor in mai multe moduri, de multe ori este importanta.
 Kinetoterapie

 Kinetoterapia contribuie la imbunatatirea vietii

pacientului care sufera de Alzheimer prin exercitii
care actioneaza atat asupra functiei cognitive, cat si
a celei motorii. Pentru o astfel afectiune, programul
trebuie sa fie diversificat, sa includa exercitii pasive
si active, exercitii de mers si, cel mai important,
exercitii de coordonare. Diversificand programele
de kinetoterapie, pacientul va fi mai activ, mai
prezent, cu o atentie si o coordonare mai buna.
 Strategii de prevenire a căderii
 Intervenția exercițiului care se concentrează pe
îmbunătățirea mersului, echilibrului și forței reduce în
mod eficient căderile și fracturile asociate căderii la
populația în vârstă.
 Un program de exerciții de intensitate ușoară până la
moderată, practicat de două ori pe săptămână și
concentrat pe echilibru, va ajuta la prevenirea căderilor.
 Strategiile de prevenire a căderii trebuie adaptate
individual, luând în considerare nevoia resimțită a
pacienților și a îngrijitorilor acestora și ar trebui să
includă modificări ale siguranței la domiciliu.
 Terapie ocupațională

 Jocuri cu cuvinte, litere sau cifre (exemplu: rebus, sudoku,

integrame etc);
 Cititul cu voce tare – carti usoare care au scrisul mai mare;
 Aranjarea puzzle-urilor simple cu putine piese si de dimensiuni
mai mari;
 Diverse activitati de lucru manual: modelaj, desen, pictura,
colaj, impletituri, broderii etc;
 Terapie ocupațională
 Vizionarea de filme vechi, spectacole sau musicaluri
(muzica de calitate aduce un zambet pe fetele tuturor,
schimba dispozitia si tine plictiseala la distanta);
 Activitati sociale şi recreative de tipul: jocuri (şah, table,
ţintar, cărţi, rummy), discuţii pe diverse teme de interes
comun, organizare de evenimente diverse şi sărbătorirea
zilelor de naştere etc
 Ajutor usor la treburile casei sau in gradina: udatul si
aranjarea florilor, gradinarit – lucruri simple realizate fara
prea mult efort dar care ii fac sa se simta utili si
responsabili.
 Logopedie

 Demența poate reduce abilitatea de a

vorbi și de a comunica cu alte persoane.
Logopedia poate ajuta, în primul rând,
persoanele în stadii incipiente ale
demenței să își îmbunătățească abilitatea
de selectare a cuvintelor, pronunția și
înțelegerea limbajului. În cazul în care
apar dificultăți de înghițire, logopedia
poate ajuta la ingerarea sigură a
alimentelor. Și însoțitorii sunt consiliați și
sprijiniți pe această temă.
 Terapia comportamentală

 Terapia comportamentală este o formă de

psihoterapie care poate duce la modificarea
gândurilor, a atitudinii și a aprecierilor care
influențează comportamentul și sentimentele
persoanelor cu demență. Acest tip de terapie se
potrivește persoanelor cu demență în stadii
incipiente, în special în caz de depresie. Tehnicile
prin care oferă stimulente pozitive (recompense)
pentru schimbare comportamentului s-au dovedit
eficiente.
 Terapia prin muzică

 Terapia prin muzică presupune ascultarea, cântatul sau

interpretarea unor melodii și piese muzicale, în contextul
unei relații terapeutice. Are loc în sesiuni individuale sau de
grup. Astfel, se apelează în principal la muzica „din trecut”
cu semnificație personală. Prin intermediul muzicii, și
persoanele cu demență în stadii avansate pot profita de
terapie, fiindu-le greu să se exprime verbal. Pot fi retrăite
amintiri, sentimentele capătă formă, creativitatea este
încurajată. Terapia prin muzică poate fi de folos și în cazul
tulburărilor de comportament și al stărilor depresive. În
aziluri și în grupuri, precum și în particular, muzica este
adesea folosită pentru a oferi plăcere, fără nicio pretenție
terapeutică.
 Terapia prin artă

 Terapia prin artă se practică în diferite forme, de

cele mai multe ori axându-se pe desen, pictură și
crearea de obiecte. În cadrul relației terapeutice
pot fi antrenate percepția, memoria și
comunicarea. Activitatea creativă devine o
realitate, lucru ce duce la creșterea încrederii în
sine. De multe ori sunt create obiecte de care
persoana este mândră și pe care le poate arăta
altora și care pot fi chiar expuse.
 Terapii corporale

 În special în stadiile avansate, persoanele cu demență

pot percepe doar foarte puțin din experiența lor
senzorială și din mediul înconjurător. Prin metoda
stimulării bazale, sunt activate toate simțurile (pipăit,
auz, văz, gust, miros), în special prin atingere și
mișcare. Folosind metoda „snoezelen” (mediu
multisenzorial controlat), originară din Olanda,
ședințele de terapie au loc într-o încăpere concepută
special pentru a fi confortabilă și cresc nivelul de
bunăstare.
 Terapia prin reminiscență

 Terapia prin reminiscență presupune conversații

individuale sau de grup despre experiențe și evenimente
din trecut. Se consideră că stimulează procesele mintale și
că ameliorează starea de spirit. De multe ori, amintirile
sunt rememorate prin intermediul imaginilor, poveștilor,
muzicii sau al obiectelor obișnuite. Acest lucru are deseori
rezultate, pentru că persoanele cu demență rețin amintirile
din copilărie sau tinerețe mult timp, chiar dacă gândirea pe
termen scurt nu mai funcționează bine.
Tratarea decentă a bolnavilor cu maladie
Alzheimer.
Cand vizitati o persoana cu Alzheimer:
 Abordati persoana din fata - nu o surprindeti.
 Stabiliti un contact vizual - acest lucru arata interesul pentru aceasta.
 Apelati persoana dupa nume - din nou, manifestandu-va interesul pentru ea.
 Asezati-va la nivelul ochilor daca este necesar - acest lucru va pune pe acelasi nivel cu ea.
 Lasati persoana sa initieze atingerea - ea va veni la tine cand se simte pregatita.
 Oferiti instructiuni pas cu pas - acest lucru va ajuta sa pastrati totul simplu, mai ales pentru
cei care au dificultati in procesare.
 Sfaturi pentru comunicarea cu pacienții cu
Alzheimer:
 Evitati critica sau corectarea si repetati ceea ce au spus daca ceva trebuie clarificat.
 Nu intrerupeti persoana care vorbeste.
 Nu vorbiti despre bolnav ca si cum n-ar fi in camera. Intotdeauna presupuneti ca poate intelege ce
spuneti.
 Concentrati-va mai degraba pe sentimente decat pe fapte, si constientizati limbajul corpului si tonul
vocii.
 Lasati-l sa stie ca este in regula daca intampina dificultati in a-si gasi cuvintele.
 Afisati respectul in discursul dumneavoastra, evitand limbajul bebelusilor.
 Ramaneti calm, chiar daca conversatia devine frustranta.
 Bibliografie
 https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers
 https://www.nhs.uk/conditions/alzheimers-disease/
 https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-and-dementia/alzheimers-disease-fact-sheet
 https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers/causes-and-risk-factors/genetics
 https://alzheimer.ro/boli-de-memorie/tulburari-de-memorie-top-10-semne-care-arata-ca-iti-pierzi-mem
oria/
 https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1016/j.jalz.2011.03.008
 GHID DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN DEMENȚE – PROIECT - REVISTA ROMÂNÅ DE
NEUROLOGIE – VOL. V, NR. 4, AN 2006
 https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-treatment/how-alzheimers-disease-treated
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6484274/
 https://www.beaumont.org/treatments/alzheimers-disease-rehabilitation