Sunteți pe pagina 1din 5

Drob Ana-Maria 10E

Colegiul Economic “Ion Ghica”

Scleroza multipla
Scleroza multipla este o boala progresiva, care afecteaza
sistemul nervos central (SNC) si care este diagnosticata, de
obicei, la adultii tineri, care au varsta cuprinsa intre 20 si 40 de
ani. Totusi, afectiunea se poate declansa oricand intre 15 si 60
de ani, iar statisticile arata ca, in lume, numarul de femei care
sufera de aceasta boala este mai mare decat cel al barbatilor.
Cauzele care ii determina declansarea nu se cunosc, insa
scleroza multipla este considerata a fi autoimuna. Persoanele
afectate nu se vindeca, insa pot tine simptomele bolii sub
control, daca urmeaza tratamentul corect.
Simptome
Persoanele care sufera de scleroza multipla resimt diverse
simptome care, in unele cazuri, le impiedica sa aiba un parcurs
normal al vietii.Simptomele sclerozei multiple pot fi grupate sub
mai multe forme. O clasificare imparte simptomele in primare,
secundare si tertiare.
Simptome primare
Simptomele primare sunt primele care apar in cazul
sclerozei multiple. Acestea se declanseaza ca urmare a
procesului de demielinizare, prin care teaca de mielina care
acopera axonii neuronilor din creier este afectata. Mielina
permite transmiterea impulsurilor electrice de la o celula
nervoasa la alta, astfel ca, atunci cand aceasta este distrusa,
apar tulburarile neurologice.Printre simptomele primare ale
sclerozei multiple se numara:
->senzatia de slabiciune a organismului;
->pierderile senzoriale;
->incapacitatea de a controla miscarile musculare (ataxie).
Simptome secundare
Deoarece functionarea vezicii urinare este controlata de
centrii nervosi aflati la nivelul maduvei spinarii, al trunchiului
cerebral si al scoartei cerebrale, evolutia sclerozei multiple va
avea ca simptome secundare infectii ale tractului urinar.
Acestea vor aparea in urma retentiei urinare, una dintre
efectele problemelor neurologice, constand in situatia cand o
persoana nu poate sa isi goleasca vezica urinara in totalitate
sau voluntar.
Simptome tertiare
Din cauza simptomelor pe care le are, scleroza multipla nu
afecteaza pacientul doar din punct de vedere fizic, ci si social si
psihologic. In timp, pe masura ce boala evolueaza, iar
manifestarile devin mai frecvente si mai greu de controlat,
exista riscul ca persoana suferinda sa intre in depresie reactiva
sau sa recurga la izolare sociala.Simptomele sclerozei multiple
pot fi grupate si in functie de frecventa cu care apar, astfel:

frecvente: oboseala, slabiciune, probleme de mers si


spasticitate (incordare neobisnuita a muschilor sau cresterea
tonusului muscular), dificultati in mentinerea echilibrului,
depresie, pierderi senzoriale mai putin frecvente: probleme de
vorbire
rare: convulsii, paralizie, reducerea auzului.
O alta clasificare este in functie de sistemul si simturile
afectate. Astfel, exista urmatoarele tipuri de manifestari:
senzitive: amorteli, dureri
motorii: spasticitate, contractii spastice
vizuale: pierderea vederii
cerebeloase: ataxie, dificultati de coordonare, tremor cerebelos
la nivelul trunchiului cerebral: pareza faciala, ameteli, senzatia
de amorteala sau furnicaturi in zona fetei
altele: tulburari cognitive, disfunctii sexuale, probleme ale
tractului urinar.
Factori de risc
Chiar daca nu se cunosc cauzele care duc la declansarea
sclerozei multiple, se considera ca trasaturile genetice
influenteaza aparitia bolii. Scleroza multipla nu se incadreaza in
categoria bolilor ereditare, insa, conform Federatiei
Internationale de Scleroza Multipla, riscul de imbolnavire este
mai mare in cazul celor care au sau au avut rude cu aceasta
afectiune.
Printre factorii de risc pentru scleroza multipla se numara:
->infectiile microbiene
->infectiile virale - unul dintre argumentele care le incadreaza
printre factorii de risc este ca au produs demielinizarea la
animale
->alte infectii.
Astfel, scleroza multipla apare ca urmare a interactiunii dintre
trei tipuri de factori.
->factori de mediu: infectia cu virusul Epstein-Barr, expunerea
la soare, fumatul, expunerea la anumite substante chimice
->factori genetici: gene predispuse la boala, gene care modifica
boala, polimorfism de insertie/stergere, polimorfism
uninucleotidic
->factori epigenetici: modificari ale structurii genetice.

S-ar putea să vă placă și