Reumatismul articular acut (RAA)

Definiţie: Reumatismul articular acut este o boală cu caracter infecto-alergic care

evoluează în pusee acute, separate prin pusee de latenţă, având ca manifestări generale:
poliartrita acută, cardită, noduli subcutanaţi, eritem marginal, coree (boală de nervi prezentă
îndeosebi la tineri).
Etiopatogenie: boala este urmarea unei infecţii cu streptococ β hemolitic de grupa
A care determină o angină streptococică, infecţii rinofaringiene sau o scarlatină ce
precede boala.
Factorii favorizanţi:
 Terenul, respectiv organismul infantil
 Alimentaţia carenţială
 Oboseala şi surmenajul
 Factori de mediu: frigul, umezeala
 Bolile alergizante generale
Boala apare cu incidenţe la vârste cuprinse între 5 – 15 ani
Simptomatologie: manifestări clinice care sunt precedate de o angină eritematoasă sau
pultacee de 8 – 10 zile. Urmează o vindecare aparentă timp de 1 – 3 săptămâni.
Perioada de stare se manifestă cu semne generale, febra fiind constantă la copii şi
adolescenţi, apărând pusee de hipertermie la fiecare atingere, oboseală, paloare, transpiraţii,
oligurie.
Manifestări articulare: dureri articulare vii, tumefacţie uşoară, roşeaţă, căldură
locală. Artrita afectează mai ales articulaţiile mari ale membrelor inferioare, apoi ale celor
superioare. Durerea este mobilă, fugace, suferinţa trece de la o articulaţie la alta (semnele
articulare la copiii mici pot să nu apară).
Manifestări cardiace: cardita reumatismală poate reprezenta uneori singurul semn al
reumatismului. Apare de la începutul primului atac şi durează 1 – 2 săptămâni după ce au
dispărut semnele articulare. Clinic se manifestă cu jenă precordială, palpitaţii, dispnee,
h.T.A., iar la ascultaţie, zgomotele cardiace sunt asurzite sau apar sufluri.
Manifestari neurologice: realizează coreea acută Sydenham în care există şi leziuni
pe creier. Clinic, se caracterizează prin mişcări involuntare, dezordonate, rapide, de
amplitudini diferite, localizate la membre, mai ales la cele superioare şi la faţă (mişcări
coreice). Dispar în somn şi sunt exagerate de efortul fizic şi intelectual. În caz de reumatism
cerebral, bolnavul prezintă delir, confuzie, insomnie, anxietate, hipetermie.
Manifestări cutanate: nodozităţi de mărimea bobului de mazăre, nedureroase,
periarticulare, eritem nodos, eritem marginat.
Manifestări viscerale: poate apărea pneumonie, pleurezie, peritonită, hepatită,
pancreatită, nefrită, poliviscerită
Examene paraclinice:
 Hemogramă: anemie normocromă, limfopenie, monocitoză, eozinofilie, leucocitoză cu
neutrofilie
 VSH este mult accelerat (între 40-50 mm/h) şi scade paralel cu evoluţia bolii
 Fibrinogenul este crescut şi este unul dintre testele importante în evoluţia, diagnosticul
şi tratamentul R.A.A.
  Exsudatul nazo-faringian poate evidenţia prezenţa streptococului β hemolitic de grupă
A la debutul bolii.
 Radiografia pulmonară evidenţiază hipertrofia cordului, manifestări specifice de
pericardită, leziuni mitrale aortice, pneumonie, pleurezie
Evoluţia bolii:
R.A.A. se caracterizează prin tendinţa de recidivă (mai ales în primii 5 ani). La fiecare
recidivă, se reactivează focarele vechi şi se produc leziuni cardiace, cu afectarea valvulară,
care poate să evolueze cu insuficienţă cardiacă. În forma obişnuită de boală, un tratament
corect aplicat duce la vindecarea fără sechele.
Tratamentul medicamentos: urmăreşte sterilizarea infecţiei streptococice şi
prevenirea recidivelor. Se administrează peniciline de sinteză 7-10 zile în spital şi apoi
tratament oral încă 7 zile. Tratamentul de menţinere se face cu moldamin 5 ani, un
flacon/lună.
Tratamentul cu antiinflamatoare se face cu preparate de salicilaţi, amidopirină,
corticoterapie timp de 4-6 săptămâni. Se administrează prednison 2 mg/kg corp/24 h timp de
2-3 săptămâni, apoi se scade doza la 1 mg/kg corp/24 h, scăderea totală a dozelor făcându-se
treptat.
!!! ATENŢIE la regimul alimentar: obligatoriu desodat, bogat în proteine, sărac în
glucide şi grăsimi
În caz de insuficienţă cardiacă, se administrează tonice cardiace, oxigen, repaus la pat,
dietă hiposodată
Dispensarizarea (urmărirea) bolnavului se face cel puţin 5 ani. După puseul acut timp de
3 luni (în fiecare lună) se face control clinic + VSH, EKG, ASLO, exsudat faringian,
fibrinogen. Apoi timp de un an se face controlul însoţit de analize din 3 în 3 luni.
Se continuă tratamentul cu moldamin astfel:
- la copii în doza de atac: un flacon la 7-10 zile urmat de 1 flacon/lună timp de 5 ani
- la adolescenţi sau adulţi tratamentul durează până la împlinirea vârstei de 18 ani sau cel
puţin 2 ani