I.

Semne si simptome prezente în dermatologie

Leziunile cutanate elementare reprezintă modificările morfo-clinice care apar la nivelul
organului cutanat, ca răspuns faţă de agresiunile interne sau externe. Ele au mare importanţă
pentru precizarea diagnosticului morfo-clinic.
1. Modificări ale coloraţiei pielii – tipul de leziune este macula sau pata
1.1 Macule prin tulburări circulatorii
a) eritemul activ – ia naştere prin dilatarea capilarelor şi arteriolelor din plexul subpapilar,
temperatura locală este crescută, dispare la vitropresiune
b) eritemul pasiv – este caracterizat printr-o nuanţă roşie-violacee, temperatură locală
scăzută şi dispariţie la vitropresiune
c) macula purpurică – datorită unor tulburări de coagulare sau leziuni ale peretelui
vascular de cauză infecţioasă, toxică sau imunologică; nu dispare la vitropresiune. Macula
purpurică are iniţial culoarea roşie, în timp devine violacee, apoi galben-verzuie,
dispărând în 10 – 20 zile de la debut.
1.2 Maculă prin tulburări de pigmentaţie – cuprinde maculele prin exces de pigmentare
(hipercrome), cele prin deficit (hipocrome) sau cele prin lipsă de melanină (acromice)
2. Leziuni cu conţinut solid
2.1 Papula reprezintă proeminenţa palpabilă circumscrisă cu diametru mai mic de 0,5 cm, se
resoarbe fără a lăsa cicatrice.
2.2 Nodulul – este o masă solidă, observabilă ca zonă proeminentă sau palpabilă, cu
diametrul peste 0,5 cm. Poate afecta epidermul şi dermul, dermul şi ţesutul subcutanat
sau numai ţesutul celular subcutanat. Nodulii îi întâlnim în lepră, sifilis terţiar,
sarcoidoză. Nodulii de dimensiuni mai mari situaţi profund în derm sau în hipoderm se
numesc nodozităţi. Goma reprezintă nodozităţi hipodermice cu evoluţie în 4 stadii:
cruditate, ramolire, ulcerare, cicatrizare. O întâlnim în tuberculoze cutanate, sifilis terţiar,
micoze profunde.
2.3 Vegetaţia – este crescendenţa situată pe tegument sau mucoase cu aspect filiform,
globulos sau conopidiform. Se întâlneşte în papiloame genitale, piodermită vegetantă.
2.4 Tumora – reprezintă o formaţiune proeminentă, fermă la palpare, neinflamatorie, cu
tendinţă la creştere. Tumora poate fi malignă şi benignă. Pentru stabilirea diagnosticului,
criteriul de bază este examenul histopatologic.
2.5 Lichenificarea – constă în îngroşarea tegumentului şi accentuarea cadrilajului normal al
pielii ca urmare a unui grataj prelungit.
2.6 Keratoza – reprezintă leziunea uscată, groasă, formând relief care ia naştere prin
îngroşarea stratului cornos.
3. Leziuni cu conţinut lichid
3.1 Vezicula – reprezintă acumularea vizibilă de lichid ce realizează o leziune cu diametrul
sub 0,5 cm.
3.2 Bula (flictena)– diametru peste 0,5 cm
3.3 Pustula – reprezintă acumularea vizibilă de puroi; poate fi foliculară sau interfoliculară,
iar d.p.d.v. al conţinutului, pustula este septică (etiologie microbiană) sau aseptică
(psoriazis pustulos).
4. Leziuni prin soluţii de continuitate
4.1 Eroziunea – pierderea de substanţă care nu depăşeşte membrana bazală. Se vindecă fără
cicatrici.
4.2 Ulceraţia – pierderea de substanţă; depăşeşte ca adâncime nivelul membranei bazale; se
vindecă cu cicatrice.
4.3 Fisura – pierderea liniară de substanţă
4.4 Escoriaţia – pierderea liniară de substanţă produsă prin grataj
5. Leziuni formate prin depozitarea pe suprafaţa pielii a celulelor stratului cornos, a
secreţiilor sau de ţesuturi necrozate
5.1 Scuama – reprezintă acumularea în exces pe suprafaţa pielii a celulelor stratului cornos.
5.2 Crusta – reprezintă uscarea unei serozităţi sau a unui exsudat. Putem întâlni: crustă
hematică (secreţia uscată a fost bogată în sânge) sau crustă melicerică (în impedigo
streptococic).
5.3 Escara – necroză ischemică neagră, uscată, aderentă
5.4 Sfacel – constituie depozit necrotic de culoare albă-cenuşie, produs prin acţiunea unor
agenţi microbieni.
6. Sechele cutanate
6.1 Cicatricea – rezultă prin înlocuirea zonei afectate de către un ţesut fibros. Poate fi
atrofică, hipertrofică sau cribriformă (cu mici depresiuni cupuliforme)
6.2 Atrofia – reprezintă subţierea pielii cu diminuarea elasticităţii. Tegumentele sunt
decolorate, albe-sidefii, uşor de plisat, vasele sanguine sunt mult mai evidente.
6.3 Scleroza – reprezintă induraţia pielii care este imposibil de plisat, fără riduri şi relief ca
mecanism de producere, intervine în densificarea colagenului dermic. Este întâlnită în
sclerodermie, dermatoscleroza din complexul vascular al gambei.