PROBLEME/ MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (LEZIUNI

ELEMENTARE CUTANATE)

1. Leziuni elementare prin modificări de coloraţie

 macula sau pata, (fig. 1) este o leziune produsă de modificări ale coloraţiei pielii
prin perturbări ale vascularizaţiei (macula eritematoasă), sau prin modificări ale
pigmentaţiei pielii (macula pigmentară). Maculele pot fi izolate sau diseminate pe o
suprafaţă mare (membre, trunchi, abdomen);

Fig. 1. Macula (pata)

 telangiectazia (vinişoare) (fig.2), dilataţii venoase la nivelul pomeţilor întâlnite la

tipurile de ten cuperozic şi în acneea rozacee; la nivelul membrelor inferioare se
numesc venectazii. Fig.2 telangectazii Fig.3 Venectazii

1
  echimozele, de culoare violacee care îşi modifică culoarea de la violaceu la verde -
gălbui;
 leziuni de purpură (fig.4.), ce se produc prin mici extravazări eritrocitare, apar
subcutanat şi se observă ca puncte mici roşii care nu dispar la digitopresiune; pot
apărea în tulburări de circulaţie, purpure, vasculite, HTA;

Fig.4. Leziuni de purpura

 petele pigmentare, care pot fi:

 hipercrome, prin exces de pigment, cum sunt:
- pistruii sau efelidele, lentigo solar sau petele solare;
- nevii pigmentari sau aluniţele;
- petele pigmentare postlezionale sau reziduale, secundare leziunilor de
lichen plan, psoriazis, eczemă, postarsură sau alte dermatoze; nu sunt
definitive, dispar după un timp variabil;
- pigmentaţie difuză sau generalizată ca în boala Addison, prin
insuficienţă a glandei corticosuprarenale.
 acrome, lipsite de pigment, cum sunt în:
- vitiligo;
- albinism;
- pete acrome sau hipocrome postinflamatorii sau postlezionale.

Vitiligo (fig. 5) este o o boală dobândită cu mecanism probabil autoimun

caracterizată prin apariţia unor pete lipsite complet de pigment (acrome), prin fuga

2
pigmentului din anumite zone, localizate în special la nivelul articulaţiilor, feţei, zonei
genitale.

Fig.5. Vitiligo

Albinismul (fig.6) este o boală congenitală care se produce datorită unui deficit
enzimatic al enzimei tirozinaza ce intervine în sinteza pigmentului melanic sau a
melaninei. Macule acrome pot apărea în pitiriazisul verzicolor (micoză superficială),
psoriazis, eczemă.

3
 Fig.6. Albinism

2. Leziuni elementare de tip solid apar printr-un infiltrat sau exces tegumentar şi pot
fi leziuni:
- papuloase;
- nodulare;
- tumorale sau vegetante.
Papula (fig.7.) este o leziune cutanată solidă, apărută de obicei ca tip de leziune
primară, cu diametru de câţiva mm (între 1 şi 5 mm). Pot fi leziuni micropapuloase, de 1-2
mm sau altele mari, cu suprafaţă verucoasă, în special cele cu localizare la nivelul
gambelor (datorită ortostatismului prelungit).

Fig.7. Papula

Exemple:
- papula din lichenul plan;
- verucile vulgare de la nivelul mâinilor şi plantelor;
- veruci plane;
- eczema papuloasă;
- papula din acnee;
- papula din sifilis;
- papula din tuberculoză;
- papula din tulburările de metabolism al lipidelor (xantoame, xantelasmă);
- papula din moluscum contagiosum- boală virală produsă de un poxvirus;

Nodulul are un diametru între 0,5-2 cm. Când este mai mare se numeşte nodozitate
şi poate avea aspect tumoral sau de nodul inflamator (exemplu – în eritemul nodos).
Tumora reprezintă o creştere în exces de ţesut şi poate fi benignă sau malignă.
Tumora benignă este bine delimitată, păstrează aspectul ţesutului din care provine şi are o
evoluţie lentă, spre deosebire de cea malignă care are o evoluţie rapidă şi nu mai păstrează
structura ţesutului din care se dezvoltă.

4
 Vegetaţia (fig.8.) reprezintă o creştere de ţesut papilomatos cu aspect de “creastă de
cocoş”; când se dezvoltă foarte mult, pot lua o formă conopidiformă.

Fig. 8. Vegetații veneriene

Vegetaţia poate apărea în condilomatoza genitală (vegetaţiile veneriene sau

condiloamele acuminate), boală cu transmitere sexuală, sau pot apărea mase vegetante în
evoluţia unor cancere cutanate.

3. Leziuni elementare cu conţinut lichid

 vezicula este o leziune un conţinut clar, cu diamentru sub 0,5 cm; apare în eczeme,
dermatite de contact, herpes şi zona zoster;
 bula are un diametru peste 0,5 cm şi conţinut seros sau sero-citrin; poate să apară în
boli severe buloase autoimune sau prin factori fizici (frig, soare), arsuri chimice,
boli infecţioase (impetigo bulos);
 pustula (fig.9) este o leziune lichidiană cu conţinut purulent ce poate apărea primar
(în foliculitele) sau secundar în suprainfecţii; pustulele foliculare pe firul de păr au
etiologie microbiană, bacteriană, micotică; pot să apară pustule sterile în
psoriazisul pustulos.

5
 Fig.9. Pustula

4. Leziuni prin pierdere de substanţă

 ulceraţia (fig 10) depăşeşte membrana bazală cu extindere în derm, mai mult sau
mai puţin profund şi lasă cicatrici la vindecare; uneori poate fi o distrugere masivă
de ţesut cutanat şi subcutanat cu denudarea planurilor profunde, dezvelind
aponevroze, tendoane sau chiar osul;

Fig.10 Ulcerația

 eroziunea este o pierdere de substanţă superficială ce nu depăşeşte membrana

bazală şi se vindecă fără cicatrice;

6
 Fig. 11 Ulcerații

 fisura este o pierdere liniară de substanţă ce poate să apară pe fundul pliurilor şi în

jurul orificiilor ( bucal, anal şi vaginal);
 excoriaţiile sunt leziuni postgrataj şi apar în afecţiunile dermatologice acompaniate
de prurit.

5. Deşeuri cutanate
 scuama (fig 12), este o leziune care se produce prin aglutinarea celulelor cornoase
din stratul superficial, ca în psoriazis, lichen etc;

Fig.12. Leziune cutanată cu scuame

7
 crustele se formează prin uscarea secreţiilor de pe suprafaţa pielii şi pot fi purulente
(gălbui), cruste brune-negre după sângerare (crustă hematică);
 escara reprezintă o distrugere de ţesut prin oprirea circulaţiei în aria respectivă
(pacienţi imobilizaţi în pat).

6. Sechele cutanate
 cicatricele pot fi hipertrofice (cheloidiene), atrofice (plisabile), hiperpigmentare;
 atrofia este o leziune cutanată secundară sau primară ce poate apărea în anumite
boli (lichen sclero-atrofic, lupus, sclerodermie).

7. Alte leziuni
 poichilodermia reprezintă o combinaţie de atrofie, hiper- sau hipopigmentaţie şi
telangectazii ;

Fig.13 Poichilodermia

 comedoanele (fig.15) pot fi închise sau deschise şi sunt mici chisturi ce se

formează la orificiul de deschidere a foliculului pilos. Comedoanele deschise au
vârful de culoare neagră, culoare care se produce prin oxidarea keratinei (punctele
negre);

8
 Fig. 15 Comedoame

 vergeturile (fig.16) se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm şi se prezintă ca
nişte cicatrici liniare; pot apărea în sarcină, creşteri rapide în greutate şi/sau înălţime,
tratamente cortizonice, boala Cushing.

Fig.16. Vergeturi

8. Leziuni mixte
 eritemato-scuamoase: psoriazis, eczemă cronică, micoze, lupus eritematos cronic
discoid;
 papulo-veziculoase: eczemă acută, dermatită de contact;
9