Sunteți pe pagina 1din 29

Curbe de temperatură

• Definiție

 o reprezentare grafică a fluctuațiilor de


temperatură în măsurarea zilnică.
Curbele de temperatură dau o
reprezentare vizuală a naturii febrei; au
adesea o semnificație de diagnostic și
prognostic.
• Clasificarea curbelor febrile

 Tipurile de curbe ne permit să distingem


următoarele tipuri de febră:
1. Febra continua (febris continua)

 temperatura corpului este


de obicei ridicată, în limitele
a 39 °, păstrată timp de
câteva zile sau săptămâni,
cu fluctuații de 1 °. Se
întâmplă în bolile
infecțioase acute: tifos ,
pneumonie, erizipel
etc.(Fig.1)
2. Febra relaxantă sau remitentă (febris
remitent)
 se caracterizează prin fluctuații
semnificative zilnice ale temperaturii
corpului (până la 2 ° și mai mult), iar
limita inferioara are valori mai mici decat
cele normale ale temperaturii - are loc
cu boli purulente, supuratii, septicemii,
tuberculoza, bronho-pneumonie (figura
2).
3.Febră intermitentă(febria
intermitenta)
 se caracterizează printr-o creștere
accentuată a temperaturii corpului la 39-
40 ° și mai mult și o scădere într-un timp
scurt până la cifre normale și chiar
subnormale; După 1-2-3 zile, aceeași
creștere și cădere se repetă.
Caracteristic pentru malarie, angiocolite,
cancere digestive, infectii urinare (Figura
3).
4. Febră hectica (febris hectica)

 se caracterizează prin fluctuații zilnice


mari ale temperaturii corporale (peste 3
° C) și o scădere bruscă a temperaturii
sale până la cifre normale și
subnormale, cu fluctuații de temperatură
mai mari decât cu febră remitentă; se
observă în septicemii și forme severe de
tuberculoză (Figura 4).
5. Febră recurentă (febris recurrens)

 Temperatura corpului se ridică imediat la


cifre mari, se menține la aceste valori
timp de câteva zile, apoi scade la
normal. După un timp, febra se întoarce
și din nou dă drumul la remisiune (există
mai multe atacuri febrile, până la 4-5).
Acest tip de febră este caracteristic
pentru unele spirochetoze ( tifos
recurent , etc.) (Figura 5).
6. Febră ondulată (febris undulans)

 Perioade febrile alternante cu afebrile


de-a lungul unor intervale largi. Apare la
bruceloză, boala Hodgkin, endocardite
(Figura 6).
7. Febră pervertită (febra inversa)

 Temperatura de dimineața este mai


mare decât seara - are loc cu
tuberculoza cavitara; semn de
prognostic nefavorabil.
8. Febra neregulată

 curba nu poate fi sistematizată –


supuratii, septicemie.
• Evoluția

 Cresterea temperaturii urmează 3 etape:


 1. Perioada inițială (de debut) sau
stadiul creșterii temperaturii (stadiul
incrementi). În funcție de natura bolii,
această perioadă poate fi foarte scurtă
și măsurată în ore, de obicei însoțită de
frisoane (de exemplu, cu malarie sau
pneumonie) sau întinsă pe o perioadă
lungă de până la câteva zile (de
exemplu, febră tifoidă).
 2. Perioada de stare (fastigium).
Aceasta durează de la câteva ore până
la multe zile; in aceasta etapa curba
termica atinge apogeul (acmee).
 3. Perioada de declin - de reducere a
temperaturii (stadium decrementi). O
scădere rapidă a temperaturii se
numește o criză (malarie, pneumonie
cronică, tifos, figura 8); o scădere
treptată se numește liza ( febră tifoidă ,
etc., Fig. 9).
Figurile 1-9. Diferite tipuri de curbe de temperatură.
Figura 1-7 Febră: Fig. 1 este o constantă; Fig. 2 - indulgent; Fig.
3- alternante; Fig. 4. - hectar; Fig. 5 - returnabil; - fig.6; Fig. 7 -
incorect. Fig. 8. Criza. Fig. 9. Liza
• Curba principală de temperatură

 este determinarea zilnică în dimineața


după trezire a temperaturii rectale. In
timpul ciclului menstrual, în prima
jumătate, temperatura fluctuează în jurul
valorilor scăzute (normale). În mijlocul
ciclului, crește cu 0,6-0,8 ° datorită
ovulației, apoi se menține la un nivel
relativ ridicat și scade brusc cu 1-2 zile
înainte de apariția menstruației.
• Manifestări clinice de insotire

 1. Frisonul = senzatia de frig - se


caracterizează prin:contractia musculaturii
cu degajare de energie, vasoconstrictie
care diminuează pierderea de energie,
cresterea bruscă a temperaturii; este
frecvent întâlnit în boli infectioase.
 2. Transpiratia = accelerarea termolizei - se
caracterizează prin cresterea vasodilatatiei
care duce la intensificarea sudoratiei.
 3. Starea de rău general = curbatura - este
manifestare generală care apare în febra în
care bolnavul afirmă "parca as fi bătut". In
această situatie, febra creează o suferintă
inflamatorie a musculaturii, apar dureri
musculare, osoase si cefalee cu caracter
pulsatil.
 4) Alte manifestări care apar frecvent în febra:
→ oboseala
→ insomnie
→ iritabilitate
→ scăderea capacitatii de concentrare
→ scăderea apetitului
→ greată
→ vărsăturile
 5. Manifestări severe clinice care pot însoti
febra:
→ alterări psihice: stări confuzionale, delir,
halucinatii
→ miscări involuntare generalizate = convulsii
(sunt foarte asemănătoare cu cele din epilepsie).
La copiii al căror sistem nervos este sensibil, la
febră apar convulsii febrile, ceea ce constituie
motiv de îngrijorare ani de zile pentru părinti,
care se tem ca acestia să nu devina epileptici. La
temperaturi mai mari de 39°C există această
posibilitate.
→ reactivarea unor infectii virale lente: herpes,
sub formă de vezicule la nivelul buzelor si
nasului, se numeste herpes nazo-labial si apare
la temperaturi mari.
• Manifestări de laborator

 Apar modificări legate de reactantii de


faza acută în stadiul de inflamatie din
sindromul febril :
→ proteina C reactivă
→ creste concentratia de fibrinogen
→ leucocitoză
→ creste VSH
• Etiologia febrei mari

 1 Cauze infectioase:
→ cauze virale cu rezolvare spontană în
timp sau boli infectioase cronice care durează
mult timp si duc la scaderea imunitătii.
→ abcese, flegmoane
→ TBC
→ bruceloza
→ HIV (SIDA)
→ malarie
 2.Boli autoimune si neoplazice
- pentru adulti acestea reprezinta a doua si
a treia cauza a febrei ca frecventa
Boli neoplazice: → hematologice: → leucemie
→ limfom
→ cancere solide ale structurilor
viscerale (rinichi, pancreas, etc.)
 3. Inflamatii ale vaselor si consecintele
acestora împreuna cu trombozele vasculare.
- pentru adulti reprezinta de asemenea o
cauza frecventa. (Ex: tromboflebita, tromboze
arteriale ,tromboza coronariana care duce la
infarct miocardic acut)
 4. Boli endocrine si metabolice (porfirii)
- apar sub formă de criză, disfunctii
severe ale diferitelor glande
 5. Febra medicamentoasă
 6. Febra de cauza neuropsihică, inclusiv
febra falsă
- apare în boli neurologice, inclusiv
tumori ale structurilor nervoase
- apare în tulburări psihice (inclusiv
febra falsă) : pacientul pretinde ca are febră
si încearcă sa dovedească acest lucru
(frecarea termometrului pentru a indica mai
mult)
Clasificarea febrelor
In functie de gradul cresterii
temperaturii se deosebesc 2 stări:

 -starea subfebrilă – intre 37 si 38 grade


 -starea febrilă :
1. moderată – intre 38 si 39 grade
2. ridicată – intre 39 si 41 grade
3. hipertermie – intre 41 si 42 grade
In functie de durată, febra este:

 → de scurta durată: - 1-3 săptămâni

 → prelungită: - tine mai mult de 3


săptămâni
In functie de efectul pe care il are
asupra organismului, febra mai poate fi:

 Utilă
- prin cresterea temperaturii centrale
(febra), se intensifică mecanismele de
apărare ale organismului (fenomen folosit
pentru tratarea unor boli)
- în trecut se obisnuia sa se producă
infectia cu alte organisme, ce duce la
cresterea temperaturii (tipuri de malarie)
 Dăunătoare
- febra prea mare si prelungită
determină productia mare de citokine, care
determină la rândul lor accidente acute,
convulsii, delir si consecinte generale
metabolice (scăderea în greutate prin
cresterea metabolismului, actiuni toxice
directe)
Vă mulțumesc !