Sunteți pe pagina 1din 17
microorganisme celulare acelulare viroizi PROCARIOTE EUCARIOTE prioni virusuri archaea algae bacteria protozoa
microorganisme
celulare
acelulare
viroizi
PROCARIOTE
EUCARIOTE
prioni
virusuri
archaea
algae
bacteria
protozoa
cyanobacteria
fungi
archaea algae bacteria protozoa cyanobacteria fungi Viroizi  Localizare  nucleoli / nucleoplasmă 
Viroizi  Localizare  nucleoli / nucleoplasmă  cloroplaste  Replicare  probabil în nucleu
Viroizi
 Localizare
 nucleoli / nucleoplasmă
 cloroplaste
 Replicare
 probabil în nucleu
 dependentă de enzimele celulei gazdă
 în absenţa unui virus helper (dif. de v. defective)
 ARN-ul viroizilor nu are capacităţi codificante (absenţa
aparentă a sintezelor)
 ARN-ul viroizilor funcţionează şi ca enzimă - ribozima

23.03.2018

Viroizi Prioni Virusuri
Viroizi
Prioni
Virusuri
Viroizi  Caractere morfostructurale  ME: formaţiuni liniare sau bastonaşe  lungime < 50 nm;
Viroizi
 Caractere morfostructurale
 ME: formaţiuni liniare sau bastonaşe
 lungime < 50 nm; diametru 2,5 nm
 sunt molecule unice de acid nucleic:
 ARN, m.c., închis covalent, circular
 240 – 375 nucleotide
 nu au capsidă
Viroizi  boli ale plantelor superioare  boala tuberculilor fuziformi ai cartofului  boli ale
Viroizi
 boli ale plantelor superioare
 boala tuberculilor fuziformi ai cartofului
 boli ale citricelor
 nanismul şi marmorarea crizantemelor
 boli ale palmierului de cocos, ale roşiilor etc.
 vizualizare
 hibridizare in situ
 scanare cu laser
 ME de baleiaj
Boala tuberculilor fusiformi ai cartofului și viroidul care o produce
Boala tuberculilor fusiformi ai
cartofului și viroidul care o produce
Prioni - generalităţi  agenţi infecţioşi de natură proteică (PrP sc )  proteine anormale,
Prioni - generalităţi
 agenţi infecţioşi de natură proteică (PrP sc )
 proteine anormale, infecţioase
 “proteinaceous infectious particle
 Henry Prusiner (1982) - 1997 premiul Nobel
 structuri proteice, transmisibile şi infecţioase  se
multiplică!!  anulează dogma centrală
a biologiei moleculare
 induc boli ale SNC la om şi animale
 encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)
Prioni - Compoziţie chimică, structură  Prion-proteina (PrP sc din scrapie sau PrP cj din
Prioni - Compoziţie chimică, structură
 Prion-proteina (PrP sc din scrapie sau PrP cj din BCJ)
 este produsul de clivaj al proteinei precursor (PrP c )
 proteină normală de 33 – 35 kDa
 compusă din 254 aa
 glicoproteină secretată la suprafaţa membranei plasmatice a tuturor
celulelor din organism
 cantitate mare pe suprafaţa neuronilor

23.03.2018

 cantitate mare pe suprafaţa neuronilor 23.03.2018 Prioni - multiplicare  proteine capabile de
Prioni - multiplicare  proteine capabile de autoreplicare, în absenţa acidului nucleic  fac parte
Prioni - multiplicare
 proteine capabile de autoreplicare, în absenţa
acidului nucleic
 fac parte din grupul “autofoldaze” sau “chaperone”
Prioni - Compoziţie chimică, structură  rolul proteinei precursor (PrP c )  interacţionează cu
Prioni - Compoziţie chimică, structură
 rolul proteinei precursor (PrP c )
 interacţionează cu receptorii de acetilcolină
 în memorie
 codifică şi conservă informaţia
 în reglarea somnului
 protecţie în stress-ul oxidativ
 trofic pentru celulele Purkinje
Prioni - Compoziţie chimică, structură  Prion-proteina (PrP sc ) - anormală  proteină anormală
Prioni - Compoziţie chimică, structură
 Prion-proteina (PrP sc ) - anormală
 proteină anormală
 greutate moleculară 21 – 30 kDa
 izolată din plăcile amiloide cerebrale
 morfologic – structuri filamentoase
 scrapie associated filaments “SAF”
Prioni - Compoziţie chimică, structură proteina precursor (PrP c ) – normală (Anca-Michaela Israil-Biologie
Prioni - Compoziţie chimică, structură
proteina precursor (PrP c ) – normală
(Anca-Michaela Israil-Biologie moleculară,prezent şi perspective)
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici  rezistenţa PrP sc :  expresia alterărilor
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici
 rezistenţa PrP sc :
 expresia alterărilor sale conformaţionale  deficienţe de
transport la suprafaţa celulei şi de catabolizare 
acumulare anormală în substanţa cerebrală, formare de
agregate fibrilare, dezorganizarea substanţei cerebrale

23.03.2018

Prioni - Compoziţie chimică, structură  Prion-proteina (PrP sc ) - anormală  compusă tot
Prioni - Compoziţie chimică, structură
 Prion-proteina (PrP sc ) - anormală
 compusă tot din 254 aa
 codificată de acelaşi ORF (open reading frame)
 are acelaşi semnal peptidic format din 22 aa
 diferite modificările posttranslaţionale chimice şi
conformaţionale
Prioni - Compoziţie chimică, structură  PrP c = prion proteina normală celulară  PrP
Prioni - Compoziţie chimică, structură
 PrP c = prion proteina normală celulară
 PrP sc = prion proteina anormală din scrapie
 alcătuite din ≈ 250 aa
 cele 2 proteine sunt izoforme
 structura primară asemănătoare
 structura secundară diferă:
 PrP c – tip α-helix
 PrP sc – tip β-plisat
Prioni - aspecte genetice  sinteza proteinei prionice – codificată genetic  expresia PrP c
Prioni - aspecte genetice
 sinteza proteinei prionice – codificată genetic
 expresia PrP c umane
 codificată de gena PRNP
 situată pe braţul scurt al cromozomului 20
 cadru deschis de citire (ORF) – 253 codoni (759 nucleotide)
 mutaţii punctiforme şi inserţii în codonii PRNP  susceptibilitate
la encefalopatii spongiforme:
 codonii 200, 210, 232  BCJ
 codonii 117, 198, 217  BGSS
 codonii 129, 178  IFF
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici  PrP sc rezistentă faţă de:  proteaze
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici
 PrP sc rezistentă faţă de:
 proteaze
 nucleaze
 DN-aze
 RN-aze
 agenţi inactivatori ai acizilor nucleici
 radiaţii ionizante
 UV cu lungimi de undă 254-280 nm
 agenţi chimici
 aldehide
 hidroxilamina etc.
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici (Anca-Michaela Israil-Biologie moleculară,prezent şi
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici
(Anca-Michaela Israil-Biologie moleculară,prezent şi perspective)
Prioni – boli prionice LA ANIMALE:  scrapie  encefalita transmisibilă a curcilor  encefalita
Prioni – boli prionice
LA ANIMALE:
 scrapie
 encefalita transmisibilă a curcilor
 encefalita spongiformă bovină (boala vacilor nebune)
 encefalita degenerativă a felinelor (pisici domestice)
 boala cronică caşectizantă a cervideelor
 encefalopatia ugulatelor exotice: nyala, antilopa
africană în captivitate

23.03.2018

Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici  PrP sc parţial inactivată de:  căldură
Prioni - acţiunea agenţilor fizici, chimici, biologici
 PrP sc parţial inactivată de:
 căldură – 100 0 C
 fenol
 clor
 hidroxid de Na
Prioni – boli prionice LA OM:  kuru  boala Creutzfeld-Jacob (BCJ)  boala Gerstmann-Sträussler-Scheincker
Prioni – boli prionice
LA OM:
 kuru
 boala Creutzfeld-Jacob (BCJ)
 boala Gerstmann-Sträussler-Scheincker (BGSS)
 varianta Creutzfeld-Jacob (v. BCJ)
 insomnia fatală familială (IFF)
Prioni – Caracterele bolilor prionice  Clinic  perioada de incubaţie lungă: 2 luni-30 ani
Prioni – Caracterele bolilor prionice
 Clinic
 perioada de incubaţie lungă: 2 luni-30 ani
 simptomatologie neurologică
 evoluţie lentă, progresivă: luni-ani
 fatală
Prioni – Caracterele bolilor prionice  Histopatologic  leziuni cerebrale degenerative  vacuolizare
Prioni – Caracterele bolilor prionice
 Histopatologic
 leziuni cerebrale degenerative
 vacuolizare progresivă a
 corpilor neuronali
 dendritelor
 axonilor
 proliferare astrocitară excesivă
 “status spongious” al materiei cenuşii
 detectare de structuri tubo-veziculare în prelungirile
sinaptice
Prioni – Caracterele bolilor prionice  Răspuns imun – în boala naturală  absenţa sintezei
Prioni – Caracterele bolilor prionice
 Răspuns imun – în boala naturală
 absenţa sintezei anticorpilor specifici
 absenţa răspunsului celular specific
 absenţa oricăror modificări calitative, cantitative
sau funcţionale ale limfocitelor T şi B
 absenţa oricăror modificări ale interleukinelor
Prioni – cultivare - boala experimentală  inoculare  animale  i.cerebrală  cimpanzei 
Prioni – cultivare - boala experimentală
 inoculare
 animale
 i.cerebrală
 cimpanzei
 i.peritoneală
 maimuţe
 subcutană
 şoareci
 digestivă
 hamsteri
 nurci
 necesară
 pisici
 specificitate de specie a
proteinelor prionice
 oi
 adaptarea agentului prin pasaje
 bovidee etc.
repetate
suspensii de creier de la bolnavii de kuru
filtrate acelulare de la bolnavi cu BCJ
reprodusă boala după
latenţă de 1 an

23.03.2018

Prioni – Caracterele bolilor prionice  Răspuns imun  ABSENT!!  gazda este imunocompetentă faţă
Prioni – Caracterele bolilor prionice
 Răspuns imun
 ABSENT!!
 gazda este imunocompetentă faţă de alte antigene!!
 sistemul imun nu se mobilizează faţă de
prioni!!
 tratamentul cu imunomodulatoare sau
imunosupresoare nu modifică evoluţia bolii!!
Prioni – Caracterele bolilor prionice  izolare de PrP sc din creierul pacienţilor şi animalelor
Prioni – Caracterele bolilor prionice
 izolare de PrP sc din creierul pacienţilor şi
animalelor bolnave
 transmitere intraspecie sau interspecii, cu
material infecţios cerebral
Prioni – cultivare – substraturi celulare  culturi de explanturi de creier – inoculare cu
Prioni – cultivare – substraturi celulare
 culturi de explanturi de creier – inoculare cu agenţi
kuru şi BCJ – infective 7 – 25 zile
 lichidele de cultură inoculate la cimpanzei - boală
Prioni – patogeneza – aspecte clinice  poarta de intrare  orală  canibalism ritual
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
 poarta de intrare
 orală
 canibalism ritual
 hrana bovinelor
 făină de carne de oi sau capre insuficient prelucrată termic
 parenterală
 injecţii cu preparate contaminate
 transfuzii
 intervenţii chirurgicale
 transplant de organe etc.
Prioni – patogeneza – aspecte clinice  cale de eliminare – nu este certă 
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
 cale de eliminare – nu este certă
 prioni – la om
 în sânge şi urină
 în creier şi cornee
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala kuru  1957 – Gajdusek - la triburile
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala kuru
 1957 – Gajdusek - la triburile din Papua-Noua Guinee
 canibalism ritual
 femeile şi copiii - consum de creier de la rudele decedate
 clinic
 ataxie cerebeloasă (kuru = tremurături)
 rigiditate
 caşexie progresivă
 evoluţie letală

23.03.2018

Prioni – patogeneza – aspecte clinice  cale de diseminare – nu este certă 
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
 cale de diseminare – nu este certă
 replicare în ggl regionali  căi limfatice  căi
sanguine (trombocite infectate?)  ţesut reticulo-
endotelial
 centripet pe cale nervoasă – la rozătoare
Prioni – patogeneza – aspecte clinice  caracteristicile comune ale encefalopatiei spongiforme:  caracter
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
 caracteristicile comune ale encefalopatiei
spongiforme:
 caracter heredo-familial
 transmitere verticală
 predispoziţie genetică
 tablou clinic neurologic cu demenţă:
dezorientare, scăderea memoriei, tulburări ale
intelectului şi judecăţii
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  supravieţuire  debut 
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 supravieţuire
 debut
 6 -12 luni
 la 65 ani
 evoluţie
 oboseală, anxietate, confuzie
 fatală
 perioada de stare
 diagnostic
 mioclonii, ataxie cerebeloasă
 EEG – caracteristic
 simptome piramidale
 Western-blot – PrP sc
 simptome extrapiramidale
 ex. histopatologic creier
 demenţă progresivă
 degenerări neuronale
 vacuolizări
 acumulare de amiloid
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  cunoscută din sec. 18;
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld –
Jacob
 cunoscută din sec. 18; frecvenţă 1/1.000.000/an în lume
 debut la 60 ani
 Simptome:
 pierderea treptată a stării de echilibru
 pierderea treptată a capacităţii de deplasare
 pierderea memoriei
 stare de confuzie
 dezorientare
 demenţă
 sfârşit letal
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  3 mecanisme de producere
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 3 mecanisme de producere a BCJ
 infecţie lentă
1. infecţii conjugale – transmitere orizontală??
2. infecţii în raport cu profesiunea:
 măcelari:
 familie cu 9 membrii – 3 măcelari toţi cu BCJ – transmitere prin soluţie de
continuitate?? (sângele este infecţios înainte de apariția simptomelor)
 fermieri:
 3 cazuri de fermieri proprietari de animale cu ESB
 personal medical:
 oftalmologi, ORL-işti, neurochirurgi, ortopezi, anatomo-patologi
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  3 mecanisme de producereaBCJ
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 3 mecanisme de producereaBCJ
 infecţie sporadică
 mecanism necunoscut
 1994 – Anglia – 53 cazuri – vârste peste 75 ani
 1994 – Germania – 115 cazuri – vârsta medie 66 ani
1996 – Anglia – 10 cazuri noi – variantă BCJ – 19-41 ani

23.03.2018

Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  3 mecanisme de producere
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 3 mecanisme de producere aBCJ
 infecţie lentă
 infecţie sporadică
 alterare genetică
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  3 mecanisme de producere
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 3 mecanisme de producere a BCJ
 infecţie lentă
3. contaminare iatrogenă
 80 cazuri până în prezent
 transplant de cornee, de timpan
 implantare de electrozi intracerebrali insuficient sterilizaţi
 instrumentar chirurgical sterilizat prin metode clasice
 administrare de hormon pituitar de creştere – preparat din ţesut hipofizar
recoltat de la cadavru
 1973-1985, Franţa- 100.000 hipofize prelevate – 41 cazuri
 Anglia – 17 cazuri
 SUA - 15 cazuri
 transfuzie de sânge – Australia – femei cu tratament cu hormoni
gonadotropi în antecedente – ulterior donatoare de sânge
 vaccinare cu vaccin antirabic – preparat din ţesut cerebral de animal infectat
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Creuzfeld – Jacob  3 mecanisme de producere
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Creuzfeld – Jacob
 3 mecanisme de producere aBCJ
 alterare genetică
 10-15% din cazuri
 până în 1996 – 100 familii cu asemenea cazuri
 legătură între unele mutaţii de pe cromozomul 20 şi boală
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Boala Gerstmann-Sträussler-Scheincker  debut  la 45 – 50
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Boala Gerstmann-Sträussler-Scheincker
 debut
 la 45 – 50 ani
 mai frecventă în Japonia
 are caracter ereditar familial (formă genetică a bolii)
 variantă a BCJ
 simptomatologie similară cu BCJ
 domină
 ataxia spino-cerebeloasă
 demenţa
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Insomnia fatală familială  simptome:  tulburări de ritm
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Insomnia fatală familială
 simptome:
 tulburări de ritm circadian;
 pierderea totală a somnului;
 tulburări vegetative:
 HTA, tahicardie, hipertermie etc.
 alterarea progresivă a atenţiei;
 disfagie;
 tulburări de echilibru;
 mioclonii;
 confuzie;
 halucinaţii;
 crize epileptiforme.
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Varianta nouă a BCJ  descrisă în 1996 
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Varianta nouă a BCJ
 descrisă în 1996
 diferenţe:
 debut – la 29 ani
 evoluţie - 1 an
 predomină simptome psihiatrice, demenţă finală
 fără modificări EEG caracteristice
 cauze posibile:
 transmitere de la bovine – consum de carne de vită
infectată cu prioni (140 cazuri confirmate în Anglia)
infectate prin consum de pulbere de concentrate
de carne din oi cu scrapie

23.03.2018

Prioni – patogeneza – aspecte clinice Insomnia fatală familială  descrisă în 1992 (Medori R.)
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Insomnia fatală familială
 descrisă în 1992 (Medori R.)
 1994: 14 cazuri în Italia, Franţa, Anglia, SUA
 debut
 la 35-60 ani;
 evoluţie
 7-12 luni
 caracter familial-ereditar:
 29 cazuri într-o familie pe 5 generaţii
Prioni – patogeneza – aspecte clinice Insomnia fatală familială  evoluţie  13 luni 
Prioni – patogeneza – aspecte clinice
Insomnia fatală familială
 evoluţie
 13 luni
 diagnostic
 histopatologic
 atrofia selectivă a talamusului, în lipsa plăcilor amiloide
 nucleu anterior talamic
 nucleu talamic medio-dorsal
Prioni – dg. laborator  pp:  biopsii de ţesut cerebral (!! risc mare) 
Prioni –
dg. laborator
 pp:
 biopsii de ţesut cerebral (!! risc mare)
 ganglioni spinali
 nervi periferici
 sânge
 l.c.r.
 evidenţierea PrP sc – doar la conc. de 10 6 particule /gr.
ţesut cerebral
 !! deja infecţia a depăşit faza asimptomatică
Prioni – dg. laborator evidenţierea plăcilor amiloide  biopsie cerebrală + ex. histopatologic  !
Prioni – dg. laborator
evidenţierea plăcilor amiloide
 biopsie cerebrală + ex. histopatologic
 ! risc de rezultat fals negativ (zonă neafectată)
 ex. imuno-histo-chimic cu Ac. monoclonali
 ggl. spinali, ggl. mezenterici, nervi periferici
 Western-blot
 LCR, sânge, derivate din plasmă, material bioptic
 PET-blot
 preparate fixate cu formol
 detectează conc. mici de PrP sc , în faze incipiente
 PCR, hibridizări, ELISA
Prioni – epidemiologie  incidenţa bolii subevaluată  nu are raportare obligatorie  dg. de
Prioni – epidemiologie
 incidenţa bolii subevaluată
 nu are raportare obligatorie
 dg. de certitudine nu se practică întotdeauna
 incidenţa anuală
 1 -2 cazuri la 1 milion
 rata medie a mortalităţii
 0,09 – 31 cazuri la 1 milion
 raport bărbaţi / femei 1,05 / 1
Prioni – epidemiologie  transmitere pt. BCJ  caracter profesional  contact cu ţesut sau
Prioni – epidemiologie
 transmitere pt. BCJ
 caracter profesional
 contact cu ţesut sau sânge contaminat
 măcelari
 personal medical
 neurochirurgi
 oftalmologi
 anatomopatologi

23.03.2018

Prioni – dg. laborator  Dg. de certitudine  postmortem – evidenţierea leziunilor histopatologice cerebrale
Prioni – dg. laborator
 Dg. de certitudine
 postmortem – evidenţierea leziunilor histopatologice
cerebrale
Prioni – epidemiologie  rezervor de infecţie pt cazurile umane:  omul  animale??? (insuficient
Prioni – epidemiologie
 rezervor de infecţie pt cazurile umane:
 omul
 animale??? (insuficient cunoscut)
 transmitere pt. BCJ
 iatrogen
 cu hormon pituitar de creştere (hipofiza – cadavru infectat)
 transplant de cornee sau dura mater
 implantare de electrozi insuficient sterilizaţi
 transfuzii de sânge de la femei tratate anterior cu hormon
gonadotrop
 vaccinare cu vaccin antirabic din ţesut cerebral infectat
Prioni – epidemiologie  transmitere pt. BCJ  oral  boala kuru  canibalism 
Prioni – epidemiologie
 transmitere pt. BCJ
 oral
 boala kuru
 canibalism
 produse alimentare de la animale infectate???
Prioni – profilaxie  reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme transmisibile:  exclus de la donare
Prioni – profilaxie
 reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme
transmisibile:
 exclus de la donare
 persoana cu antecedente familiale de boli prionice
 persoana cu antecedente de tratament cu hormon hipofizar
 manipulare atentă a ţesuturilor şi organelor
 creier
 sânge
lcr
Prioni – profilaxie  reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme transmisibile:  interzis consum carne
Prioni – profilaxie
 reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme
transmisibile:
 interzis consum carne animal bolnav
 interzis – făina de oase – carne în hrana animalelor
 arderea animalelor bolnave
carne în hrana animalelor  arderea animalelor bolnave 23.03.2018 Prioni – profilaxie  reducerea transmiterii

23.03.2018

Prioni – profilaxie  reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme transmisibile:  sterilizarea
Prioni – profilaxie
 reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme
transmisibile:
 sterilizarea instrumentarului
 căldură: autoclavare de 2 ori la
 134°C – câte 1h; 138°C – câte 18 min;
 agenţi chimici
 hipoclorit de Na 5 - 25% - 1h;
 NaOH (1N – 2N) – 1h urmată de autoclavare la 121°C – 30 min.
 incinerare ţesuturi, organe contaminate
 piese histopatologice
 tratare cu formol apoi cu acid formic 96% - 1h (nu inactivează
complet agentul prionic!!)
Prioni  pentru viitor  elucidarea naturii prionilor  aprofundarea  aspectelor genetice  patogenezei
Prioni
 pentru viitor
 elucidarea naturii prionilor
 aprofundarea
 aspectelor genetice
 patogenezei
 inter-relaţiilor cu encefalopatia spongiformă a animalelor
 identificarea aspectelor epidemiologice care contribuie
la apariţia encefalopatiei spongiforme şi întreruperea
acestora
Virusuri - definiţie  Virion = virus = corpuscul elementar = corpuscul viral  unitatea
Virusuri - definiţie
 Virion = virus = corpuscul elementar = corpuscul viral
unitatea virală, morfofuncţională, completă, intactă,
infecţioasă, cu diametrul cuprins între 18-400 nm, capabil
să infecteze bacterii, plante, animale, omul
 Se găsesc extracelular:
 înainte de a infecta celula gazdă
 după ce s-au asamblat şi au fost eliberaţi din celula în care
s-au multiplicat
 VIRUS VEGETATIV – particula virală aflată în celulă, deficitară în unele aspecte ale replicării
 VIRUS VEGETATIV – particula virală aflată în celulă,
deficitară în unele aspecte ale replicării
 PROVIRUS – genom viral integrat în cromozomul celulei
gazdă, multiplicându-se sincron cu acesta
Caractere generale ale virusurilor  Dimensiuni extrem de mici  Nu pot fi văzute la
Caractere generale ale virusurilor
 Dimensiuni extrem de mici
 Nu pot fi văzute la microscopul optic
 Se evidenţiază la microscopul electronic
 Sunt filtrabile prin filtre bacteriologice
 Au un singur tip de acid nucleic
 ARN (ribovirusuri) sau
 ADN (dezoxiribovirusuri)
 Au structură extrem de simplă
 genom
 capsidă
 eventual înveliș extern
Morfologia virusurilor  sferic  v.gripal, v.herpetic, adenovirus, v. polio  cilindric, bastonaş  v.
Morfologia virusurilor
 sferic
 v.gripal, v.herpetic, adenovirus, v. polio
 cilindric, bastonaş
 v. mozaicului tutunului, fagi
 paralelipiped
 v. variolic, v. vaccinia
 cartuş
 v. rabic
 filamentos
 v. Ebola
 sferic cu coadă
 bacteriofag

23.03.2018

Virusuri - dimensiune  Extrem de mici  18 – 30 nm (Parvoviridae, Picornaviridae) 
Virusuri - dimensiune
 Extrem de mici
 18 – 30 nm (Parvoviridae, Picornaviridae)
 V. hepatitei A, v. poliomielitei
 40 – 80 nm
 rotavirus, v. rubeolos, v. hepatitei B, v. hepatitei C
 90 – 200 nm
 V. herpetic, v. rujeolos, v. respirator sinciţial, v. rabic
 300 - 450 nm (Poxviridae)
 V. variolic
 peste 900 nm lungime, diametru 80 nm (Filoviridae)
Caractere generale ale virusurilor  Parazitism avansat  nu au enzime proprii  dependenţă cvasitotală
Caractere generale ale virusurilor
 Parazitism avansat
 nu au enzime proprii
 dependenţă cvasitotală de enzimele şi maşinăria replicativă a gazdei
 se multiplică doar în interiorul unei celule vii
cvasitotală de enzimele şi maşinăria replicativă a gazdei  se multiplică doar în interiorul unei celule
Structura virusurilor  I. genom viral  II. capsida  III. înveliş viral
Structura virusurilor
 I. genom viral
 II. capsida
 III. înveliş viral
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL  apreciată în funcţie de:  unitatea de masă moleculară – DALTON
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL
 apreciată în funcţie de:
 unitatea de masă moleculară – DALTON
 nr. de nucleotide sau perechi de nucleotide din structurile
mono- sau bicatenare – KILOBAZA
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL  nr. de gene cuprins în genom  9 structuri genice -
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL
 nr. de gene cuprins în genom
 9 structuri genice - HIV
 12 structuri genice - v. gripal
 240 structuri genice - v. vaccinia
 nr. de proteine codificate dependent de mărimea
genomului
 250 proteine - v. vaccinia
 200 proteine - v. herpetic
 2 – 6 proteine - Parvoviridae
 4 proteine - Picornavirus

23.03.2018

GENOMUL VIRAL  este alcătuit dintr-o moleculă de acid nucleic viral  FIE ARN 
GENOMUL VIRAL
 este alcătuit dintr-o moleculă de acid nucleic viral
 FIE ARN  RIBOVIRUSURI
 FIE ADN  DEZOXIRIBOVIRUSURI
 poartă informaţia genetică necesară replicării
 determină capacitatea infectivă a virusului.
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL  diferită de la o familie la alta referitor la:  greutatea
MĂRIMEA GENOMULUI VIRAL
 diferită de la o familie la alta referitor la:
 greutatea moleculară
 1,5 x 10 6 Da – Parvovirus
 15 x 10 6 Da – Poxvirus
 numărul de nucleotide
 5-7 kb - Papovavirus
 231 kbp - Herpesvirus
 compoziţia în baze
STRUCTURA GENOMULUI VIRAL  virusuri ARN VHA 1. m.c. liniar:  piesă unică  picornavirus,
STRUCTURA GENOMULUI VIRAL
 virusuri ARN
VHA
1. m.c. liniar:
 piesă unică
 picornavirus, VHA
2. m.c. divizat
 8 molec liniare inegale ARN
 v.gripal
v.gripal
3. m.c. cu 3 str. circulare
 bunyavirus
4. d.c. cu 10-12 segm. separate
 reovirus
5. m.c. cu 2 segmente inegale
arenavirus
6. m.c. diploid:
reovirus
 2 molec. identice ARN legate
necovalent
 retrovirusuri
STRUCTURA GENOMULUI VIRAL  virusuri ADN 1. m.c. liniar:  parvovirus 2. m.c. circular 
STRUCTURA GENOMULUI VIRAL
 virusuri ADN
1. m.c. liniar:
 parvovirus
2. m.c. circular
 fag X 174
3. d.c. cu secvenţe terminale
repetitive
 adenovirus, herpesvirus
4. d.c. cu extremităţi închise covalent
 v. vaccinia
5. d.c. circular, închise necovalent, cu
extremităţi m.c.
 hepadnavirus
6. d.c. circular, închise covalent şi
suprarăsucite
 SV40, polyomavirus
CAPSIDA  complex de structuri proteice care îmbracă acidul nucleic viral  are arhitectură şi
CAPSIDA
 complex de structuri proteice care îmbracă acidul
nucleic viral
 are arhitectură şi compoziţie specifice fiecărui tip
viral
CAPSIDE CU SIMETRIE CUBICĂ ICOSAEDRICĂ  particula virală are formă sferică sau contur hexagonal 
CAPSIDE CU SIMETRIE CUBICĂ ICOSAEDRICĂ
 particula virală are formă sferică sau contur hexagonal
 virusuri ARN sau ADN
 virusuri cu sau fără anvelopă
 cea mai eficientă aranjare - maxim de volum cu minim de
material
 capsomerele
 subunități chimice diferite: pentoni, hexoni
 organizate în jurul unor axe perpendiculare
caracteristice simetriei cubice – icosaedru
poliedru cu: 20 feţe triunghiuri echilaterale, 30 muchii, 12 vârfuri (vertex)

23.03.2018

FUNCŢIILE GENOMULUI  conţine întreaga informaţie genetică virală  asigură infectivitatea virală  este
FUNCŢIILE GENOMULUI
 conţine întreaga informaţie genetică virală
 asigură infectivitatea virală
 este capabil de autoreplicare în absenţa celorlalţi
constituenţi virali
 excepţie: ARN viral izolat, m.c., sens negativ (virusuri cu
genom divizat – orthomyxovirus)
TIPURI DE SIMETRIE ALE ARHITECTURII CAPSIDALE cubică – icosaedrică helicoidală binară,
TIPURI DE SIMETRIE ALE ARHITECTURII CAPSIDALE
cubică – icosaedrică
helicoidală
binară, helicoidal-icosaedrică
CAPSIDE CU SIMETRIE CUBICĂ ICOSAEDRICĂ adenovirus herpesvirus poliovirus enterovirus
CAPSIDE CU SIMETRIE CUBICĂ ICOSAEDRICĂ
adenovirus
herpesvirus
poliovirus
enterovirus
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ  particula virală are formă tubulară, flexibilă sau rigidă, de lungimi
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ
 particula virală are formă tubulară, flexibilă sau
rigidă, de lungimi şi diametre variabile
 virusuri ARN
 virusuri cu sau fără anvelopă
 capsomerele
 subunităţi chimice identice
 aşezate repetat pe spira acidului nucleic printr-o mişcare de rotaţie în
jurul unui ax + translaţie paralelă cu acelaşi ax
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ  Virusuri fără anvelopă  formă flexibilă  aspect de bastonaş
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ
 Virusuri fără anvelopă
 formă flexibilă
 aspect de bastonaş
 v.mozaicului tutunului
influenzavirus parainfluenzavirus v. rabic
influenzavirus
parainfluenzavirus
v. rabic

23.03.2018

CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ Nucleocapsida tubulară cu gol axial Disc de subunităţi alăturate Creştere în
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ
Nucleocapsida tubulară cu gol axial
Disc de subunităţi alăturate
Creştere în spirală
Structură virală cilindrică
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ  Virusuri cu anvelopă:  întreaga structură rigidă  formă sferică
CAPSIDE CU SIMETRIE HELICOIDALĂ
 Virusuri cu anvelopă:
 întreaga structură rigidă
 formă sferică – structura tubulară încolăcită în interiorul
virionului
 spiră regulată – v.gripal
 ghem neregulat – v.paragripal
 de cartuş – structura tubulară orientată în spire strânse,
paralele – v.rabic
Paramyxoviridae
Rhabdoviridae
Orthomyxoviridae
Capside cu simetrie binară, icosaedrică- helicoidală  Bacteriofagi  Cap  simetrie icosaedrică  Coada
Capside cu simetrie binară, icosaedrică-
helicoidală
 Bacteriofagi
 Cap
 simetrie icosaedrică
 Coada
 simetrie helicoidală
Simetrie complexă înveliş viral nucleoid viral ADN viral cu proteine asociate -corpi laterali -membrană externă
Simetrie complexă
înveliş viral
nucleoid viral
ADN viral cu proteine
asociate
-corpi laterali
-membrană externă acoperită de tubuli
Învelişul viral  peplos, anvelopă  derivă din membranele celulei gazdă:  din membrana plasmatică
Învelişul viral
 peplos, anvelopă
 derivă din membranele celulei gazdă:
 din membrana plasmatică
 v. gripal,
 v. paragripal,
 retrovirusuri
 din membrana nucleară
 herpesvirus
Structura învelişului extern  structuri derivate din celula gazdă: dublu strat lipidic constituit, în proporţii
Structura învelişului extern
 structuri derivate din celula gazdă:
dublu strat lipidic constituit, în proporţii diferite,
de fosfolipide, colesterol, glicolipide

23.03.2018

Funcţiile capsidei virale  protejează genomul de acţiunea factorilor externi, de nucleazele celulare; 
Funcţiile capsidei virale
 protejează genomul de acţiunea factorilor externi, de
nucleazele celulare;
 asigură forma virionului;
 fixează virionii nuzi de receptorii celulari specifici;
 subunităţile structurale ale capsidei sunt antigene care
induc formarea şi reacţionează cu anticorpii
neutralizanţi.
Rolul învelişului viral  protejează nucleocapsida;  intervine în iniţierea ciclului infectant prin
Rolul învelişului viral
 protejează nucleocapsida;
 intervine în iniţierea ciclului infectant prin
recunoaşterea şi ataşarea v. de receptorii celulari;
 intervine în procesul de asamblare a noilor particule
virale;
 intervine în activităţi specific virale (hemaglutinare,
hemadsorbţie, hemoliză, fuziunea membranelor
celulare);
Structura învelişului extern  structuri proprii virale (codificate de virus):  Proteina M  Spiculi
Structura învelişului extern
 structuri proprii virale (codificate de virus):
 Proteina M
 Spiculi
 Hemaglutinine
 Neuraminidaze
 Profactori de fuziune
 Proteina M (matrix)  prezentă la toate v. învelite (excepţie bunyavirus)  situată pe
 Proteina M (matrix)
 prezentă la toate v. învelite (excepţie bunyavirus)
 situată pe faţa internă a învelişului viral
 Funcţii:
 menţine integritatea învelişului viral;
 rol în asamblarea virionilor şi eliberarea lor prin înmugurire;
 implicată în transportul ionilor de H
 Spiculii  Hemaglutininele  prezente la virusurile învelite:  Orthomyxovirus  Paramyxovirus 
 Spiculii
 Hemaglutininele
 prezente la virusurile învelite:
 Orthomyxovirus
 Paramyxovirus
 Rhabdovirus etc.
 bastonaşe prismatice cu baza triunghiulară
 nr. spiculilor de HA variază în funcţie de virus
 funcţii:
 recunoaştere receptori celulari, ataşare şi penetrare virus în
celulă;
 induc răspuns imun (antc. hemaglutinoinhibanţi)
 rol în hemaglutinarea hematiilor şi în hemadsorbţie.
 Spiculii  Profactorul de fuziune  poate fi situat pe învelişul viral sau pe
 Spiculii
 Profactorul de fuziune
 poate fi situat pe învelişul viral sau pe alte structuri ale
învelişului
 prezent la herpes virus, VRS, paramyxovirus
 formă inactivă
 Glicoproteină
 Funcţii:
 fuziunea învelişului viral cu membrana celulară favorizând
penetrarea virusului în celula gazdă;
 fuziunea membranelor celulare determinând apariţia de
sinciţii;
 diseminarea infecţiei;
 producerea hemolizei.

23.03.2018

 Spiculii  de natură glicoproteică se află pe suprafaţa învelişului viral  În structura
Spiculii
de natură glicoproteică se află pe suprafaţa învelişului viral
În structura lor au fost identificate 3 zone:
 Zona de ancorare, situată pe faţa internă a învelişului viral, de
natură peptidică;
 Zona medie care străbate stratul bilipidic al învelişului extern,
formată din lanţuri polipeptidice;
 Zona externă, situată deasupra învelişului extern, alcătuită din
glicolipide.
 Spiculii  Neuraminidazele  prezente la orthomyxovirus, paramyxovirus  Glicoproteine ancorate în dublul
Spiculii
Neuraminidazele
 prezente la orthomyxovirus, paramyxovirus
 Glicoproteine ancorate în dublul strat lipidic
 Funcţii:
 facilitează pătrunderea virusului în celula gazdă prin
scindarea acidului sialic din glicoproteinele suprafeţei
celulare
 intervin în procesul de ieşire a noilor particule din celulă
Alte componente asociate virionului  Enzimele virale  Sinteza de proteine-enzime codificate de virus este
Alte componente asociate virionului
 Enzimele virale
 Sinteza de proteine-enzime codificate de virus este restrânsă
(nr. mic de gene din genomul v.)
 Sunt proteine
 Structurale - în învelişul viral
 rol – interrelaţie cu celula gazdă
 Nestructurale - asociate nucleocapsidei
 rol
 replicarea genomului viral
 sinteza de proteine virale
23.03.2018 17

23.03.2018