UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

SPECIALIZAREA MEDICINA
Adresa: Str. Al. I. Cuza, nr. 35, 800010,Galati
Nr. telefon / fax: 400236412100
E-mail:medicine@ugal.ro

PROGRAMA ANALITICĂ
Disciplina: IMUNOLOGIE GENERALĂ

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ:

Anul Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod
de Sem. I Sem. II disciplină
studiu C LP C LP C LP Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
Nr. - - 28 28 28 28 - V - 6 O. IV. 07
ore

B. Obiectivele disciplinei:
Obiectivul acestei discipline este de a oferi o buna cunoastere a imunologiei generale, intelegerea activitatii
sistemului imun al organismului, a moleculelor, celulelor, tesuturilor si organelor limfoide care participa la
acest sistem de aparare, precum si a bolilor ce apar ca urmare a tulburarilor acestuia. Scopul final este
cunoasterea mecanismelor complexe care participa la mentinerea statusului imunitar de sanatate a omului.
Orele de curs sunt importante, fiind prezentati efectorii imuni umorali si celulari ai imunitatii naturale si
dobandite, imunitatea antivirala, antibacteriana, antuiparazitara, antimicotica si antitumorala, sindroanme de
imunodeficienta primare si secundare, bolile autoimune si starile de hipersensibilitate, metode de
imunoprofilaxie si imunomodulare, ajutand studentii sa inteleaga organizarea sistemului imun si caile de
actiune prin care organismul se debaraseaza de orice structura straina.

C. Metode de predare – învăţare:

- prelegere clasică şi cu ajutorul tehnicilor audio-vizuale, demonstraţii şi sistematizări cu ajutorul schemelor
logice, dezbateri, conexiuni cu alte discipline.

D. Forme şi metode de evaluare:

Forma formativă (continuă)
-chestionare orală
-observarea modului de executare a tehnicilor de laborator
Forma sumativă (cumulativă)-la sfârşitul fiecărui capitol
-lucrări scrise/teste grilă

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Imunologie – istoric. / 2 ore
Imunogenicitate şi structura antigenului. Natura determinanţilor antigenici recunoscuţi de către anticorpi.
Determinanţii antigenici recunoscuţi de către limfocitele T. Relaţii între epitropii pentru limfocitele T helper şi
epitropii pentru limfocitele B de pe un complex antigenic proteic. Factori şi condiţii ce influenţează
imunogenicitatea unei structuri. Specificitatea şi reactivitatea încrucişată. Aplicaţii clinice ale reactivităţii
încrucişate.
2. Apărarea nespecifică – bariere naturale şi celule/ 2 ore
Celule şi receptori care promovează fagocitoza. Fagocitoza de către fagocite non-profesionale. Rolul
receptorilor şi al liganzilor în determinarea sorţii unei particule legate: ipoteza fermoarului. Dinamica
membranei celulare în timpul endocitării particulei. Semnale generate de legarea receptorilor Fc. Rolul
citoscheletului în fagocitoză. Fagocitoza şi bolile umane. Celula NK şi citotoxicitatea nespecifică. Eozinofilul
şi rolul său în imunitate. Macrofage, celule prezentatoare de antigen şi fenomene legate de procesarea şi
prezentarea antigenul
3. Apărarea nespecifică – molecule. ./ 2 ore
Sistemul complement. Circuitul bazal al C3 şi discriminarea între self şi non-self. Calea alternativă de activare.
Calea clasică de activare: rolul complexelor imune în activarea sistemului complement. Complexul de atac
membranar; calea post C3. receptori pentru complement. Anafilatoxine şi receptori pentru anafilatoxine; rol în
inflamaţie. Reglarea complementului. Rolul complementului în infecţii; reacţia inflamatorie mediată de
complement. Reacţia inflamatorie acută - mediatori şi efectori. Diapedeza. Deficienţe ale unor componente ale
sistemului complement – implicaţii clinice. Proteine de fază acută. Interferoni - rol în apărarea antivirală
4. Limfocite B / 2 ore
Receptorul pentru antigen al limfocitului B. Imunoglobuline. Structura şi nomenclatura anticorpilor. Domeniul
imunoglobulinelor. Regiuni variabile. Structura şi rolul regiunilor constante. Proprietăţi funcţionale ale
imunoglobulinelor. Genele lanţului uşor k. Genele lanţului uşor . Genele lanţului greu. Generarea diversităţii.
Reglarea expresiei genelor imunoglobulinelor. Comutarea de clasă. Dinamica populaţiei. Limfocitele B în
răspunsurile imune. Limfocitele B specializate. Malignităţi ce implică celule B
5. Limfocitele T şi timusul / 2 ore
Receptorul pentru antigen al celulei T. TCR; complexul CD3 - structura. Organizarea genelor TCR;
mecanisme implicate în generarea diversităţii TCR; Mecanismele recunoaşterii antigenului şi MHC-ului de
către celulele T şi co-receptorii CD4 şi CD8. Tipul secundar de receptor; -CD3. Reglarea rearanjărilor
genelor TCR. Cartarea moleculară şi genetică TCR; molecule accesorii şi alte proteine de interes în
imunologie. Funcţiile celulelor T. Celule T şi MHC. Subseturi de celule T. Răspunsul celulelor T la antigene
6. Organe şi ţesuturi limfoide / 2 ore
Organe limfoide primare: timus şi măduva hematogenă. Ontogenia limfocitului T. Mecanisme de inducere a
toleranţei la self pentru limfocitele T. Ontogenia limfocitului B şi rolul celulei stromale în ontogenie. Inducerea
toleranţei la self a limfocitelor B. Organe şi ţesuturi limfoide secundare - structură, funcţii. Recircularea şi
homing-ul limfocitar CD44.
7. Complexul major de histocompatibilitate. / 2 ore
Distribuţia celulară şi structura MHCI şi MHCII. Genetica histocompatibilităţii; mecanisme de generare a
diversităţii MHC; harta genetică. Caracteristici şi funcţii ale MHC. Complexul HLA. Structura cristalografică a
moleculelor MHC. Importanţa clinică a tipăririi HLA.
8. Procesarea şi prezentarea antigenului; răspunsul imun / 2 ore
Recunoaşterea antigenului şi răspunsul imun. Identificarea şi caracterizarea peptidelor naturale asociate cu
moleculele MHCI şi MHCII. Peptidele ca părţi integrante în structura moleculară a MHCI şi MHCII. Sinteza şi
transportul intracelular al moleculelor MHC. Situsuri ale generării peptidelor şi asocierii lor cu molecule
MHC. Generalităţi privind căile de prezentare ale antigenului de către MHC. Consecinţe biologice ale
recunoaşterii simultane peptid - MHC de către celula T.
9. Activarea limfocitelor T şi B. / 2 ore
Modele experimentale de studiu a activării limfocitelor T. Necesarul pentru iniţierea activării celulelor T;
molecule co-stimulatoare. Transmiterea semnalului către TCR. Consecinţe ale transmiterii semnalului;
activarea factorilor nucleari de transcripţie şi derepresia genelor. Reglarea proliferării celulei T. Inactivarea
celulei T. Anergicarea. Activarea limfocitului B. Transmiterea semnalului de către mlg. Stimularea
evenimentelor precoce din activarea celulei B de către mlg. Răspunsul Ac la AgT independente. Răpsunsul în
Ac la Agt dependente. Prezentarea antigenului de către celula B celulei T helper. Semnale mediate de contact
furnizate de celula T helper. Reglarea expresiei isotipului. Generarea şi persistenţa celulelor B cu memorie.
Activarea celulelor B vs. inactivitate.
10. Răspunsul imun. / 2 ore
Răspunsul imun primar; semnale de activare. Evenimentele din centrul germinal. Moleculele accesorii
implicate în interacţiunile celulare T-B. Celulele foliculare dendritice şi rolul lor în răspunsul imun. Comutarea
de clasă şi maturarea de afinitate. Răspunsul imun secundar. Memoria imunologică.
11. Reglarea răspunsului imun. / 2 ore
Caracteristici generale ale reglării RI. Rolul antigenului şi al anticorpilor în reglarea RI Rolul complexelor
imune şi a reţelei idiotipice în reglarea RI. Supresia mediată de limfocitele T.
12. Toleranţa imunologică / 2 ore
Deleţia clonală. Alergia (inactivitatea funcţională, toleranţa reversibilă) Deviaţia imună. Celule veto.
Diferenţierea terminală şi deleţia periferică. Toleranţa periferică. Imunoreglarea. Inducerea toleranţei.
Întreruperea toleranţei. Autoimunizări -caracteristici generale
13. Funcţiile şi mecanismele de acţiune ale limfocitelor (T helper şi T citotoxice) / 2 ore
Funcţiile in vivo ale limfocitelor citolitice. Celulele CTL şi NK în infecţiile virale, bacteriene şi parazitare.
Celulele CTL şi K în imunitatea tumorală. CTL în autoimunitate. Interacţiunile limfocit - celulă ţintă. Lovitura
letală şi mecanismele de liză indusă de limfocit. Mecanismele de autoprotecţie ale CTL. Detaşarea de conjugat
şi reciclarea celulei CTL. Subpopulaţii funcţionale T helper - balanţa Th1/Th2. Citokinele secretate de celulele
T şi receptorii lor. Rolul citokinelor în imunitatea celulară sau umorală
14. Răspunsul uman deviat – hipersensibilităţi: tipuri, caracteristici generale, imunodeficienţe / 2 ore
Hipersensibilitatea de tip I (anafilactică) - mecanisme, rolul IgE şi al mastocitelor. Hipersensibilitatea de tip I -
exemple clinice. Hipersensibilitatea de tip II (citotoxică) - mecanisme ale distrucţiei tisulare.
Hipersensibilitatea de tip II - exemple clinice. Hipersensibilitatea de tip III - implicaţii în patologie.
Hipersensibilitatea de tip IV (mediată celular) - variante clinice şi mecanisme de producere. Hipersensibilitatea
de tip IV - rolul limfocitelor T şi al citokinelor secretate de acestea. Imunodeficienţe congenitale –
caracteristici. Imunodeficienţe congenitale ale sistemului imun specific (imunodeficienţe T, B, combinate).
Imunodeficienţe congenitale ale sistemului imun nespecific (fagocite, sistem complement). Imunodeficienţe
dobândite: infecţia HIV, boala SIDA.
 F. Conţinutul lucrarilor practice / număr de ore pentru fiecare temă:
1. Imunogenicitate. Animale de laborator. Principii de imunizare. Purificarea antigenului. Căi de imunizare./
2 ore
2. Reacţia antigen-anticorp. Afinitate, aviditate. Forţe care contribuie la legare. / 2 ore
3. Reacţia de aglutinare. / 2 ore
4. Reacţia de precipitare şi tehnici bazate pe reacţia de precipitare – precipitare în gel. Difuzia radială simplă
(Mancini). Dubla imunodifuzie (Ouchterlony). / 2 ore
5. RIA, ELIZA – principiu, aplicaţii practice în diagnostic. / 2 ore
6. Imunoelectroforeza – imunograma serică. / 2 ore
7. Anticorpi monoclonali. Hibridoame. Aplicaţii clinice. / 2 ore
8. Imunofluorescenţa: variante, aplicaţii. / 2 ore
9. Imunohistochimia – posibilităţi de investigaţie. / 2 ore
10. Tehnici de biologie moleculară – reacţia de amplificare genică (PCR) / 2 ore
11. Identificarea proteinelor şi a secvenţelor ADN prin Western blotting, respectiv Southern blotting / 2 ore
12. Tehnici de separare şi caracterizare a populaţiilor celulare – flow citometrie. / 2 ore
13. Teste de evidenţiere a funcţionalităţii celulare – citotoxicitatea NK -aplicaţii. Teste de fagocitoză şi testul
plajelor de hemoliză (plaja Jerne). / 2 ore
14. Teste cutanate. / 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului

Chioreanu M., Imunobiologie, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1993
Pereţeanu D., Imunologia în teoria şi practica medicinei, vol. I şi II, Ed. All, Bucureşti, 1999
BACH, Jean-François; CHATENOUD, Lucienne/ Immunologie, Flammarion Médecine-Sciences, Paris, 2002
HOMBERG, Jean-Claude/ Immunologie Médicale, ESTEM, Paris, 2001
GOLDSBY, Richard A.; KINDT, Thomas J; OSBORNE, Barbara A./ Imunologie: le cours de Janis Kuby,
Dunod, Paris, 2003
LETONTURIER, Philippe/ Immunologie générale, Masson, Paris, 2001
ROITT, Ivan; RABSON, Arthur/ Immunologie médicale l'essentiel, Maloine, Paris, 2002
CHAPEL, Helen; HAENEY, Mansel; MISBAH, Siraj/ Immunologie clinique: de la théorie à la pratique, avec
cas cliniques, De Boeck Université, Paris, 2004

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1

Ierima A., Imunologie clinică, Ed. Evrika, Brăila, 2005
Ierima A., Alergologie, Ed. Evrika, Brăila, 2002.

Data aprobării programei analitice 10.10.2010

Decan, Şef Departament,

Prof.univ.dr. Aurel Nechita Prof.univ.dr.Ierima Alexandru
Semnătura Semnătura

1
Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe
care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în
funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.