CURS NR.

2
DISCIPLINA: NURSING ÎN DERMATOLOGIE

C2. Să identifice problemele de dependenţă şi să stabilească diagnosticul de îngrijire la pacienţii

cu afecţiuni dermatologice

PROBLEME/ MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (LEZIUNI ELEMENTARE

CUTANATE)

1. Leziuni elementare prin modificări de coloraţie

 macula sau pata, (fig. 1) este o leziune produsă de modificări ale coloraţiei pielii prin perturbări
ale vascularizaţiei (macula eritematoasă), sau prin modificări ale pigmentaţiei pielii (macula
pigmentară). Maculele pot fi izolate sau diseminate pe o suprafaţă mare (membre, trunchi,
abdomen);

Fig. 1. Macula (pata)

 telangiectazia (vinişoare) (fig.2), dilataţii venoase la nivelul pomeţilor întâlnite la tipurile de ten
cuperozic şi în acneea rozacee; la nivelul membrelor inferioare se numesc venectazii.

Fig.2 telangectazii Fig.3 Venectazii

1
  echimozele, de culoare violacee care îşi modifică culoarea de la violaceu la verde - gălbui;
 leziuni de purpură (fig.4.), ce se produc prin mici extravazări eritrocitare, apar subcutanat şi se
observă ca puncte mici roşii care nu dispar la digitopresiune; pot apărea în tulburări de circulaţie,
purpure, vasculite, HTA;

Fig.4. Leziuni de purpura

 petele pigmentare, care pot fi:

 hipercrome, prin exces de pigment, cum sunt:
- pistruii sau efelidele, lentigo solar sau petele solare;
- nevii pigmentari sau aluniţele;
- petele pigmentare postlezionale sau reziduale, secundare leziunilor de lichen plan,
psoriazis, eczemă, postarsură sau alte dermatoze; nu sunt definitive, dispar după un
timp variabil;
- pigmentaţie difuză sau generalizată ca în boala Addison, prin insuficienţă a glandei
corticosuprarenale.
 acrome, lipsite de pigment, cum sunt în:
- vitiligo;
- albinism;
- pete acrome sau hipocrome postinflamatorii sau postlezionale.

Vitiligo (fig. 5) este o o boală dobândită cu mecanism probabil autoimun caracterizată prin apariţia
unor pete lipsite complet de pigment (acrome), prin fuga pigmentului din anumite zone, localizate în
special la nivelul articulaţiilor, feţei, zonei genitale.

Fig.5. Vitiligo
2
 Albinismul (fig.6) este o boală congenitală care se produce datorită unui deficit enzimatic al
enzimei tirozinaza ce intervine în sinteza pigmentului melanic sau a melaninei. Macule acrome pot apărea
în pitiriazisul verzicolor (micoză superficială), psoriazis, eczemă.

Fig.6. Albinism

2. Leziuni elementare de tip solid apar printr-un infiltrat sau exces tegumentar şi pot fi leziuni:
- papuloase;
- nodulare;
- tumorale sau vegetante.
Papula (fig.7.) este o leziune cutanată solidă, apărută de obicei ca tip de leziune primară, cu
diametru de câţiva mm (între 1 şi 5 mm). Pot fi leziuni micropapuloase, de 1-2 mm sau altele mari, cu
suprafaţă verucoasă, în special cele cu localizare la nivelul gambelor (datorită ortostatismului prelungit).

Fig.7. Papula

Exemple:
- papula din lichenul plan;
- verucile vulgare de la nivelul mâinilor şi plantelor;
- veruci plane;
- eczema papuloasă;
- papula din acnee;
- papula din sifilis;
- papula din tuberculoză;
- papula din tulburările de metabolism al lipidelor (xantoame, xantelasmă);
- papula din moluscum contagiosum- boală virală produsă de un poxvirus;

3
 Nodulul are un diametru între 0,5-2 cm. Când este mai mare se numeşte nodozitate şi poate avea
aspect tumoral sau de nodul inflamator (exemplu – în eritemul nodos).
Tumora reprezintă o creştere în exces de ţesut şi poate fi benignă sau malignă. Tumora benignă
este bine delimitată, păstrează aspectul ţesutului din care provine şi are o evoluţie lentă, spre deosebire de
cea malignă care are o evoluţie rapidă şi nu mai păstrează structura ţesutului din care se dezvoltă.
Vegetaţia (fig.8.) reprezintă o creştere de ţesut papilomatos cu aspect de “creastă de cocoş”; când
se dezvoltă foarte mult, pot lua o formă conopidiformă.

Fig. 8. Vegetații veneriene

Vegetaţia poate apărea în condilomatoza genitală (vegetaţiile veneriene sau condiloamele

acuminate), boală cu transmitere sexuală, sau pot apărea mase vegetante în evoluţia unor cancere
cutanate.

3. Leziuni elementare cu conţinut lichid

 vezicula este o leziune un conţinut clar, cu diamentru sub 0,5 cm; apare în eczeme, dermatite de
contact, herpes şi zona zoster;
 bula are un diametru peste 0,5 cm şi conţinut seros sau sero-citrin; poate să apară în boli severe
buloase autoimune sau prin factori fizici (frig, soare), arsuri chimice, boli infecţioase (impetigo
bulos);
 pustula (fig.9) este o leziune lichidiană cu conţinut purulent ce poate apărea primar (în
foliculitele) sau secundar în suprainfecţii; pustulele foliculare pe firul de păr au etiologie
microbiană, bacteriană, micotică; pot să apară pustule sterile în psoriazisul pustulos.

Fig.9. Pustula

4
4. Leziuni prin pierdere de substanţă
 ulceraţia (fig 10) depăşeşte membrana bazală cu extindere în derm, mai mult sau mai puţin
profund şi lasă cicatrici la vindecare; uneori poate fi o distrugere masivă de ţesut cutanat şi
subcutanat cu denudarea planurilor profunde, dezvelind aponevroze, tendoane sau chiar osul;

Fig.10 Ulcerația

 eroziunea este o pierdere de substanţă superficială ce nu depăşeşte membrana bazală şi se vindecă

fără cicatrice;

Fig. 11 Ulcerații

 fisura este o pierdere liniară de substanţă ce poate să apară pe fundul pliurilor şi în jurul orificiilor
( bucal, anal şi vaginal);
 excoriaţiile sunt leziuni postgrataj şi apar în afecţiunile dermatologice acompaniate de prurit.

5. Deşeuri cutanate
 scuama (fig 12), este o leziune care se produce prin aglutinarea celulelor cornoase din stratul
superficial, ca în psoriazis, lichen etc;

5
 Fig.12. Leziune cutanată cu scuame

 crustele se formează prin uscarea secreţiilor de pe suprafaţa pielii şi pot fi purulente (gălbui),
cruste brune-negre după sângerare (crustă hematică);
 escara reprezintă o distrugere de ţesut prin oprirea circulaţiei în aria respectivă (pacienţi
imobilizaţi în pat).

6. Sechele cutanate
 cicatricele pot fi hipertrofice (cheloidiene), atrofice (plisabile), hiperpigmentare;
 atrofia este o leziune cutanată secundară sau primară ce poate apărea în anumite boli (lichen
sclero-atrofic, lupus, sclerodermie).

7. Alte leziuni
 poichilodermia reprezintă o combinaţie de atrofie, hiper- sau hipopigmentaţie şi
telangectazii ;

Fig.13 Poichilodermia

 comedoanele (fig.15) pot fi închise sau deschise şi sunt mici chisturi ce se formează la orificiul
de deschidere a foliculului pilos. Comedoanele deschise au vârful de culoare neagră, culoare care
se produce prin oxidarea keratinei (punctele negre);

6
 Fig. 15 Comedoame

 vergeturile (fig.16) se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm şi se prezintă ca nişte cicatrici
liniare; pot apărea în sarcină, creşteri rapide în greutate şi/sau înălţime, tratamente cortizonice,
boala Cushing.

Fig.16. Vergeturi

8. Leziuni mixte
 eritemato-scuamoase: psoriazis, eczemă cronică, micoze, lupus eritematos cronic discoid;
 papulo-veziculoase: eczemă acută, dermatită de contact;