Leziuni elementare prin soluții

de continuitate
  Escoriația
 Eroziunea
 Ulceraţia
 Fisura/Ragada
Fisura/Ragada

Ulcerație

Eroziuni post buloase

 ESCORIAȚIA
 Este o pierdere de substanţă de cauză
traumatică. Poate fi accidentală (zgârieturi)
sau cauzată de grataj (în scabie, dermatoze
cronice pruriginoase sau prurituri
endogene).

 EROZIUNEA
 Este o pierdere de substanţă superficială, de
cauză patologică, care se vindecă fără
cicatrice. Apare în sifilisul primar și în
evoluția tuturor leziunilor cu conținut
lichidian după spargerea tavanului leziunii
(vezicule, bule, pustule).
 ULCERAȚIA
 Este o pierdere de substanţă mai
profundă decât eroziunea, interesând
dermul şi chiar hipodermul, care se
vindecă printr-o cicatrice sechelară.
 La nivelul mucoasei bucale ulceraţiile se
pot vindeca fără cicatrici.
 Ulceraţiile atone, care nu prezintă
tendinţă la epitelizare, se numesc ulcere.
 Ulceraţia poate fi de cauză infecţioasă,
traumatică, vasculară (ulcere venoase,
arteriale), neurologică (ulcere
neurotrofice) sau neoplazică.
 FISURA
 Este o pierdere de substanţă liniară, dureroasă,
localizată în regiuni inflamate şi supuse
mişcărilor de extensie (pliuri, palme, plante).
 Ragada este o fisură liniară situată în jurul
orificiului bucal.
 În perlesul streptococic fisura comisurala are
un caracter superficial şi poate fi acoperită de o
crustă melicerica liniara.
 În perlesul levuric fisura are caractere
asemănătoare dar este acoperită de un depozit
alb-cremos.
 În sifilida papuloasa pericomisurala fisura este
profundă, infiltrata, nedureroasă.
Perleș streptococic Perleș candidozic

Sifilida pericomisurala
Deșeuri cutanate
 SCUAMA
 CRUSTA
 ESCARA/SFACELUL
 Scuama
 Reprezintă acumularea unor depozite cornoase
vizibile pe suprafaţa pielii.
 Se disting:
 scuame pitiriaziforme: au dimensiuni mici,
furfuracee, tărâţoase; apar în pitiriazisul
simplex al pielii păroase a capului,
microsporie;
 scuame psoriaziforme: sunt scuame de
dimensiuni mai mari, lamelate, sidefii,
stratificate; se întâlnesc în psoriazis,
sifilide psoriaziforme;
 scuame în lambouri: sunt scuame de
dimensiuni mai mari, care apar
caracteristic în scarlatina, erupţii post-
medicamentoase.
 Crusta
 Rezulta prin uscarea secreţiilor patologice, în cadrul unor leziunilor elementare primare: bule, vezicule,
pustule, eroziuni, ulceraţii.
 Poate fi: melicerică (impetigo streptococic), hematică (ectima, epitelioame) sau rupioidă (sifilis
malign).
 Crusta melicerică caracterizează streptodermiile, în special impetigo, eczeme sau alte afecţiuni
veziculoase suprainfectate secundar; are un aspect galben-aramiu, asemănător cu ceara de albine.
 Rupia sau crusta ostreacee are o culoare brun- neagră şi este stratificata, amintind de cochilia unui melc
 CRUSTA

SIFILIS MALIGN PRECOCE ( RUPIA)

HERPES (HEMATICA)

IMPETIGO STREPTOCOCIC
(MELICERICA)
 Escara sau sfacelul

 Este o necroză ischemică neagră, uscată,

aderentă.
 După detaşarea de ţesutul sănătos
înconjurător rezultă o ulceraţie
secundară.
 Dacă se suprainfectează, se utilizează
termenul de gangrenă.
Sechele cutanate
 CICATRICEA
 ATROFIA
 SCLEROZA
 Cicatricea
 Rezultă în urma unui proces de reparare
cu formarea ulterioară a unui ţesut de
neoformație fibros.
 Cicatricea normală - suplă, elastică,
asimptomatică şi nu depăşeşte planul
cutanat.
 Cicatricea

 Cicatricile patologice- leziuni secundare

proeminente, vizibile şi palpabile.
 cicatricea hipertrofică, bombată
deasupra tegumentului, bine delimitată,
regulată, de culoarea pielii normale şi cu
evoluţie în general spontan regresivă în
12-18 luni;

 cicatricea cheloidiană, reliefată,

voluminoasă, violacee, cu evoluţie
extensivă pe o perioadă de mai mulţi
ani.
 Diferente intre cicatricea keloida si
cicatricea hipertrofica

c. keloida c. hipertofica

Varsta decada III oricand

Debut dupa injurie tarziu imediat

Creste peste marginile injuriei da nu

initiale

Regresie spontana rar ocazional

Recurenta da rar

Raspunsul la tratament slab bun

 Atrofia
 Reprezintă subţierea pielii şi diminuarea
elasticităţii. Pielea atrofică este subţire,
prin ea putându-se vedea uneori cu
ochiul liber vasele şi tendoanele.
 Atrofia poate fi congenitala sau
dobândita.
 Atrofia congenitală poate fi circumscrisă
(în acrogerie) sau difuză (în progerie).
Acrogeria este un sindrom genetic extrem de rar
caracterizat de atrofie a pielii neprogresivă care
implică în principal părțile distale ale extremităților.

Progeria, cunoscută și sub numele de sindrom Hutchinson-Gilford,

este o tulburare genetică extrem de rară, progresivă, care determină
copiii să îmbătrânească rapid, începând din primii doi ani de viață.
Copiii cu progeria par, în general, normali la naștere. În primul an,
încep să apară semne și simptome, cum ar fi creșterea lentă și căderea
părului.
 Atrofia dobândita poate fi primitivă şi circumscrisă (în anetodermie, lichen
scleroatrofic, atrofodermia Pasini), primitiv-difuză (acrodermatita cronică
atrofianta). Atrofia dobândită poate fi secundară unor afecţiuni inflamatorii (lupusul
eritematos, epidermolizele buloase joncţionale) sau tumorale (boala
Recklinghausen)
ANETODERMIE (ATROFIE DOBÂNDITĂ PRIMITIV)

Anetodermia este o afecţiune benignă, cu pierderea focala

de tesut elastic a pielii, care apare ca un sac flasc sau
hernie in zone localizate ale pielii. În prezent, anetodermia
este clasificata ca anetodermie primară (idiopatică), sau
secundara (asociata cu o varietate de afectiuni ale pielii,
utilizare de penicilamina, sau prematuritate neonatala).
Leziunile apar pe partea superioară a braţelor, trunchiului,
şi coapselor.
ATROFODERMIA IDIOPATICA PASSINI -PIERINI

Cauza necunoscuta; Placi de atrofie tegumentară. Margini bine

delimitate, contur deprimat, brun- albastrui; mai frecventă la femei. La
palpare nu se produce hernierea tegumentară (ca in aneto-dermie),
nu formeaza pliuri; fara simptome locale; persista indefinit;
 LICHEN SCLEROATROFIC

Boala cronica a pielii si a mucoaselor, de origine necunoscuta, afecteaza in principal zonele

genitale.
- Lichenul scleroatrofic al vulvei, sau kraurosis al vulvei, afecteaza femeia trecuta de 50 ani.
El se traduce prin mancarimi vulvare, prin arsuri la mictiune si prin dureri in timpul raporturilor
sexuale, aceste simptome asociindu-se cu o decolorare a vulvei, care ia o culoare alb-sidefie
sau galbuie.
- Lichenul scleroatrofic al barbatului se traduce prin leziuni albicioase. Ele pot afecta glandul
si meatul - si pot antrena o ingustare uretrala - sau santul balanopreputial; leziunile formeaza
in acest caz inele, provocand o stramtare patologica, uneori o fimoza.
- Lichenul scleroatrofic al pielii se traduce prin mici papule alb-sidefii, izolate sau confluand in
placarde si afectand gatul, spatele si radacinile membrelor. Aceste leziuni pot sa se asocieze
unui lichen scleroatrofic genital.
 Poikilodermia asociază atrofie,
telangiectazii şi pigmentaţie
reticulată.
 Scleroza
 Reprezintă induraţia pielii şi
pierderea elasticităţii cutanate.
 Pielea este dură, pierzându-şi
supleţea şi fiind puţin mobilă
pe planurile profunde.
Leziuni elementare
neîncadrabile
 Comedonul
 Fistula
 Şanţul acarian
 Godeul favic
 Comedonul

 Este un dop de material keratozic

localizat la nivelul unui orificiu
pilosebaceu dilatat; cel deschis este
negru, cel închis este acoperit de
piele şi arată ca o mică papulă alb-
sidefie.
Fistula

 Este un traiect patologic, cu perete propriu,

care pleacă de la nivelul unor colecţii
purulente.
 Leagă între ele diverse colecţii purulente
tegumentare sau reprezintă deschiderea
spre suprafaţă a unei colecţii profunde.
 Șanțul acarian
 Reprezintă exteriorizarea tunelului săpat de
parazitul femel al scabiei. Prezintă la o
extremitate o eminentă perlată, iar la
extremitatea opusă se găseşte parazitul.
 Zonele de elecţie sunt spaţiile interdigitale
palmare, teaca penisului, scrotul, areolele
mamare, şanţul subfesier.
 Godeul favic

 Este o producţie patologică rezultată

din proliferarea Tr. Schoenleini. Are
forma unui cuib de rândunică, culoare
galbenă ca sulful şi miros caracteristic
de urină de şoarece
 Leziunile elementare primare sunt leziuni care apar pe pielea sănătoasă fără a fi
precedate de existenţa unui stadiu intermediar. Din categoria leziunilor primare fac parte:
eritemul, macula, papula, placa, vezicula, bula, pustula, comedonul, nodulul, tumora,
peteşia, purpura, echimoza, telangiectazia şi eritrodermia.
 Leziunile elementare secundare sunt precedate de existenţa altor leziuni. Din această
categorie fac parte leziuni precum: scuama, keratoza, crusta, ulcerul, eroziunea, excoriaţia,
fisura, cicatricea, atrofia, lichenificarea, stria (vergetura).
Tipuri de dispunere a leziunilor
LINIAR

Fenomen Kobner Striuri Nev pigmentar liniar

Dermografism
Nev pigmentar plantar
Morfee (sclerodermie în
lovitură de sabie)
 Circinat

Granulom inelar Tinea corporis

Eritem inelar centrifug
 Leziuni policiclice (aspect geografic)

Lupus eritematos cutanat Urticaria Eritema giratum repens

Limba geografică
 Leziuni grupate

Veruci vulgare

Herpes zoster
Herpes simplex
 Leziuni diseminate

Psoriazis gutat

Eczema cu leziuni diseminate

Varicelă
?
Molluscum contagiosum

 Infecţia virală a pielii (poxvirus) cel mai frecvent observată la copii şi la pacienţii
imunocompromişi
 Papule cu aspect lucios, nedureroase, cu zona centrală ombilicată
 Laborator= examenul histopatologic (coloraţiile Giemsa şi Wright) arată corpi de
incluziune voluminoşi, dar diagnosticul este pus adesea doar pe baza manifestărilor clinice
 Tratament = boala este frecvent autolimitată; leziunile se pot îndepărta chimic, prin laser
sau crioterapie
Scabia

 Infestare cutanată produsă de parazitul acarian Sarcoptes scabiei

 Factori de risc = colectivităţi mari în care contactul interpersonal este frecvent, igiena precară
 Prurit sever la locul afectat (cel mai frecvent spaţiile interdigitale de la mâini şi picioare), care
se agravează după o baie fierbinte; prin examinarea atentă a pielii se pot observa şanţurile
acariene (tunele săpate de acarieni în stratul superficial al epidermului) cu papule în vecinătate
 Laborator = prin examinarea la microscop a materialului obţinut prin raclarea superficială a
pielii de la nivelul şanţurilor acariene sau papulelor din vecinătate pot fi identificaţi paraziţii şi
ouăle acestora
 Tratament
 a. Permetrina cremă sau ivermectină orală; difenhidramina şi alte antihistaminice pentru ameliorarea
pruritului
 b. Toate hainele, prosoapele şi lenjeria de pat trebuie să fie spălate în apă fierbinte
 Complicaţii = infestarea contacţilor apropiaţi este frecventă
Tinea

 Frecvent asociate cu mediu cald sau cu umiditate crescută, obezitate, DZ sau consum
recent de antibiotic
 Descrisă în funcţie de localizare: CORPORIS; CRURIS; PEDIS; UNGUIUM; CAPITIS
 Agenți etiologici: Microsporum, Trichophyton, Epidermophyton
 Plăci pruriginoase, scuamoase, eritematoase, cu margine activă şi atenuare central
 Preparatul pe lama cu KOH arată hife
 Tratament: Antifungic topic mai multe săptămâni și antifungic oral in cazurile grave