I.

LEZIUNILE ELEMENTARE

La nivel cutanat se pot intalni leziuni individuale cu trasaturi morfologice si evolutive specific, numite
leziuni elementare. Ele reprezinta repertoriul de baza al intregii patologii dermatologice. Se pot descrie
sapte grupe de leziuni elementare:
I. Leziuni elementare prin modificari de coloratie
II.Leziuni elemenate solide
III. Leziuni elementare cu continut lichidian
IV.Leziuni elementare prin solutii de continuitate
V.Deseuri cutanate
VI.Sechele cutanate
VII. Leziuni elementare neincadrabile (leziuni care nu se aliniaza nici uneia din grupele precedente)

I.

Leziuni elementare prin modificare de coloratie (discromice)

Constau din pete sau macule. Acestea sunt modificari circumscrise sau difue ale culorii
tegumentului fara modificarea reliefului cutanat. Se clasifica in doua subgrupe in functie de
substratul lor morfofunctional, dupa aspectul si evolutia lor:
1) Pete discromice
2) Pete vasculo-sangvine (hemodinamice)

PETELE DISCROMICE
Sunt pete neinflamatorii, secundare unor modificari cantitative si/sau calitative ale procesului de
melanogeneza. Ele persista la digitopresiune. Dupa cum a avut loc perturvarea procesului de
melanogeneza (deficit sau exces) maculele pot fi hipercrome sau acome:

Maculele (petele) hipercrome (prin producerea excesiva de melanina), de culoarea bruna

mai intens decat pielia inconjuratoare. Ele pot fi:

-Congenitale-circumscrise- nevii pigmentari

-Dobandite:
-Primitive
Circumscrise-lentiginozele
Difuze- Sindromul Fanconi, sindromul Albright
-Secundare:
1

Altor dermatoze (lichen plan, sifilide nigricante, eritemul fix medicamentos, fotodermatoze,
pigmentatii posteruptive)
Bolilor sistemice:
-Endocrine-Boala Addison, boala Cushing, hipertiroidita
-Renale-insuficienta renala cronica
-Hepatice-ciroza hepatica
-Neoplazice-diverse canere
Iatrogene (dupa anticonceptionale)

Maculele (petele) acrome (secundare unei melanogeneza insuficienta cantitativ sau calitativ
sau chiar absente). Au culoarea mai deschisa decat tegumentul inconjurator normal. Ele
pot fi:

-Congenitale
-Circumscrise- nevii acromici, piebaldism
-Generalizate-albinism
-Dobandite
-Primitive-vitiligo
-Secundar
-Altor dermatoze pitiriazis versicolor acromiant, eczemativele acromiante, psoriazisul
-Expunerii accidentale sau profesionale la un agent depigmentant (hidrochinona)
PETELE VASCULO-SANGVINE (HEMODINAMICE)
Apar prin 3 mechanisme distincte:
1) Extravazare eritrocitara (petele purpurice)
2) Proliferare de tesut vascular (petele vasculare)
3) Dilatarea calibrului vascular (petele eritematoase)

Petele purpurice
Se produc printr-o extravazare sangvina patologica intrategumentara. Persista la comprimarea cu
degetul (digitopresiune) sau cu o lama de sticla (vitopresiune). Culoarea lor variaza dupa vechimea
extravazarii, datorita metabolizarii hemoglobinei (rosu, albastrui, verde, galben). Dupa dimensiuni si
forma, sunt cunoscute ca: petesii, echimoze sau vibice (echimoze liniare care se produc la nivelul
pliurilor de flexie prin migrarea sangelui extravazat sub influenta miscarilor locale).
2

Pot fi intalnite in:

-boli sistemice
-boli hematologice
-boli dermatologice (purpura eczematida Dukas-Kapetanakis, dermatita de staza).

Pete vasculare
Sunt neinflamatorii, persistente, de culoare rosie sau violeta si nu dispar la digitopresiune sau
vitropresiune. Ele pot fi:
-Congenitale-angioame, cutis marmorata telangiectatica
-Dobandite-secundare:
-Boli sistemice- lupus eritematos systemic, sclerodermia sistemica, dermatomiozita,
telangiectasia macularis eruptive perstans
-Altor boli dermatologice lupus eritematos cronic sau discoid, rozaceea

Pete eritematoase
Petele eritematoase au un substrat inflamator, inflamatia conducand la vasodilatatie locala care se
traduce clinic printr-o culoare ce variaza de la roz la rosu aprins. Digitopresiunea sau vitropresiunea va
goli continutul vascular, ducand la albirea temporara a leziunii (pana e presiunea ineteaza, moment in
care incepe reumplerea si recolorarea reptata). Intervalul de timp in care leziunea revine la culoarea
initiala poara numele de timp de umplere capilara si traduce permeabilitatea patului capilar regional.
Acest semnpoate efectua sip e pielea indemna si apare modificat in tulburarile de circulatie arterial si
venoasa.
Evolutia petelor eritematoase este variabila, la fel morfologia. Se descriu:
-Eritemul morbiliform-in rujeola si rozeola sifilitica
-Eritemul scarlatiniform-in scarlatina si in eruptiile postmedicamentoase
-Eritemul areolar (haloul inflamator) in foliculitele superficiale
-Eritemul figurat- erythema gyratum repens din cancerele de san
-Eritemul generalizat (eritrodermia) din:
-Genodermatoze
-Infectii cutanate (eritrodermia streptococica)
-Unele dermatoze cornice preexistente: psoriazisul eritrodermizat, eczema eritrodermizata
-Limfoamele maligne cu cellule T: mycozisul fungoid, sindromul Sezary, leukemia limfatica
cronica.
3

II.

Leziuni elementare solide

Sunt reprezentate de:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Papule
Tuberculi
Noduli
Gome
Lichenificare
Vegetatie
Tumoara

1. Papulele sunt proeminente cutanate circumscrise, ferme, fara continut lichidian, pozitionate la
nivelul epidermului si al dermului superficial. Nivelul la care se localizeaza, le imprima anumite
particularitati, descriindu-se, urmatoarele tipuri de papule: epidermice, dermice (edematoase,
prin infiltrate cellular, dismetabolice), dermoepidermice (cu variant de papule foliculare).
2. Tubercululul este o leziune elementara solida de dimensiuni mai mari decat papula, formata
dintr-un infiltrate inflamator cronic specific cu character granulomatous, cantonat in dermul
mijlociu si profund. Vindecarea se soldeaza cu cicatrice (fie prin ulcerare, fie prin scleroza
interstitiala).
Pentru a diferentia tuberculii intre ei se utilizeaza doua probe:
-Proba vitropresiunii: comprimarea tuberculilor cu o lampa de microscop duce la virarea culorii
tuberculului lupic inspre un brun ca marmelada de mere in timp ce tuberculul sifilitic si tuberculul
lepros isi pastreaza culoarea nemodificata.
-Proba stiletului butonat apreciaza cu ajutorul acestuia consistenta diferitelor variante de tuberculi.
In cazul tuberculului lupic, datorita necrozei de cazeificare, stiletul va penetra cu usurinta, dand
senzatia ca a patruns intr-o bucata de unt; in cazul celorlalti tuberculi, va intalni o rezistenta ferma.
3. Nodulul este o leziune elementara solida, circumscrisa, de dimensiuni mai mari decat
tuberculul, cantonata in dermul profund si hypoderm, format dintr-un infiltrate inflamator
cronic perivascular, asociat cu alterari ale peretilor vasculari, cu evolutie fie acuta si rezolutiva,
fie spre ulceratie si cicatrizare. Culoarea si relieful tegumentului supradiacent pot fi modificate.
Nodozitatile sunt nodulii ale caror dimensiuni depasesc o boaba de fasole. Nodulii pot fi intalniti
in boli ca eritemul nodos, eritemul indurate Bazin, vasculite cutanate.
In eritemul nodos nodulii au dimensiuni relative mari (nodozitati), sunt durerosi, localizate pe
fata anterioara a gambei, cu o coloratie rosie a tegumentului supraiacent si au o evolutie acuta,
rezolutiva, fara formare de cicatrice.
In eritemul indurate Bazin nodulii sunt localizati, dimpotriva, pe partea posterioara a gambei, iar
evolutia este subacuta sau cronica, fie spre resorbtie, fie spre fistulizare central si ulceratie cu
vindecare prin cicatrice deprimate.

In vasculitele cutanate nodulii apar in pusee, au evolutie subacuta si in afara de member

inferioare, se pot extinde si in alte teritorii ale tegumentului.
4. Goma este o nodozitate hipodermica cu evolutie caracteristica in patru faze (cruditate,
ramolitie, ulceratie, cicatrizare). Poate fi intalnita in stafilodermii (gomele stafilococice cu
evolutie rapida spre vindecare), precum si in sifilis, scrofuloderma, micoze profunde (in care
succesiunea celor patru faze este lenta, trenanta).
Aspectele clinice pot fi suggestive pentru etiologia lor, ca in goma sifilitica, tuberculoasa,
actinomicotica, din sporotrichoza, sau cea din micetom.
Goma sifilitica se regaseste in sifilisul tertiar si in sifilisul congenital tardive. Ulceratia are
pantele abrupte, marginile regulate, infiltrate, rosii-aramii, rotunde sau ovale, fundul curat.
Goma tuberculoasa (scrofuloderma) duce, dimpotriva, la ulceratii cu margini neregulate, de
consistenta moale, cu fundul murder si acoperit de secretii cenusii, purulente.
Goma actinomicotica, localizata de elective la gonion, evolueaza cu leziuni multiple si aflate in
diverse faze evolutive, grupate, inconjurate de o puternica reactie conjunctiva ce confera
placardului o consistenta dur-lemnoasa. Puroiul recoltat de la nivelul acestor leziuni, uneori
uleios si transparent, contine mici concretiuni de material purulent numite granule de sulf, din
care se pot pune in evidenta la microscop filament miceliene.
Gomele din sporotrichoza sunt la randul lor multiple, dar nu grupate ca in actinomicoza, ci
localizate etajat de-a lungul unui vas limfatic, ca margelele pe o ata.
5. Lichenificarea reprezinta o leziune elementara solida, proeminenta, bine delimitate,
caracterizata prin acentuarea circumscrisa a cadrilajuli cutanat normal, cu formarea unei retele
in ochiurile careia se delimiteaza pseudopapule cenusii. Aparitia ei este legata de obicei de
gratajul repetat.
Se clasifica in:
-primitiva (in neurodermita)
-secundata gratajului ocazional de dermatozele cornice pruriginoase (eczema lichenificata,
psoriazisul lichenificata, psoriazisul lichenificat, tinea cruris lichenificata).
6. Vegetatia este o proeminenta cutanata constituita prin reunirea unor elemente filiforme sau
conopidiforme de consistenta variabila.
Se clasifica in:
-primitiva-in unele viroze hiperplazice (papiloame, veruci vulgare, veruci seboreice, keratoze
senile, vegetatii veneriene, acanthosis nigricans)
-secundara unor:
-Infectii cronice- tuberculoza vegetanta si verucoasa, sifilidele vegetante, candidozele
vegetante (granuloma candidozic), picior de Madura, vlastomicoza, piodermita vegetanta,
iodide si bromide vegetante, filariaza, granuloamele din schistosomiaza, LE vegetant, scabia
norvegiana
-procese secretante cronice-pemfigus vegetant
-boli dismetabolice
-boli de colagen

7. Tumora este o neoformatie tegumentara neinflamatorie care are tendinta de a persista

nemodificata sau de a creste. Tumorile benigne persista nemodificate sau cu modificari
minimale perioade foarte indelungate de timp, fara a metastaza la distanta, in timp ce tumorile
maligne isi schimba caracterele clinice si sfarsesc prin a metastaza (cu exceptia epiteliomului
bazocelular, care, desi este o tumoara maligna, nu depaseste membrane bazala si ca atare ne e
capabila sa metastazeze (fiindca nu ajunge in contact cu vasele de sange).

III.

Leziuni elementare cu continut lichidian

Se refera la:

1. Vezicule
2. Bule
3. Pustule
1. Vezicula este o colectie intraepidermica de lichid serocitrin(care insa in elolutie poate devein
tulbure sau purulent) avand un diametru de 1-5mm. Uneori aspectul clinic este foarte sugestiv
pentur diagnostic:
ASPECT CLINIC AL VEZICULELOR
Diagnostic
-grupate in buchete
Herpes simplex
-efemere
-tendinta de a reciiva in aceleasi zone cutanate
-dimensiuni mai mari
Zona zoster
-grupate in placi multiple
-insirate neregulat pe traiectul unui nerv
senzitiv sau mixt
-in general foarte dureroase (poate exista
durere premonitory)
-punctiforme
Eczema acuta
-grupate in placi sau placarde
-pruriginoase
-spargerea tavanului veziculelor determina o
zemuire masiva de la nivelul eroziunilor
punctiforme restante
-sitoare la periferie
Tinea cruris
-contur circinat, policiclic sau arciform
-diseminate
Dermatita herpetiforma
-anuntate de prurit sau arsura premonitorii
-grupare herpetiforme
-dispuse pe un fond eritemato-edematos,
urticarian
-diseminate
Miliaria cristalina
-dispuse pe regiunea dorsala
foliaceu
2. Bulele sunt leziuni elementare cu continut lichid, mai mari decat veziculele, rezultate in urma
alterarii coeziunii intercelulare cu formarea unui clivaj care reprezinta initial un spatiu virtual,

dar in care se acumuleaza ulterior lichid serocitrin. Dupa cantiatea de lichid pe care o contin
bulele pot fi flasce sau in tensiune.
Dupa spargerea lor, bulele lasa eroziuni rotunde ovalare delimitate la periferie da un franj
epithelial provenit din tavanul bulei. Atat superfata rotund ovalara a eroziunii, cat si franjul
epithelial constituie elemente de diagnostic retrospective al leziunilor buloase (la fel ca
pigmentatia postlezionala rotunda restanta dupa epitelizarea leziunii).
Dupa nivelul clivajului, bulele se clasifica in:
-bule superficiale care se gasesc in impetigoul bulos stafilococic si streptococit, sindromul Lyell
infantile, pemfigusul
-bule mijlocii (malpighiene) se gasesc in pemfigusul vulgar
-bule profunde (dermo-epidermice)se gasesc in epidermolize buloase dermolitice si jonctionale,
eritmeul polimorf bulos, profiriile cutanate, pemfigoidul bulos, sindromul Lyell
postmedicamentos
In ceea ce priveste evolutia bulelor, majoritatea se vindeca fara cicatrice. Face exceptie cateva
din bulele profunde. Acantoliza se poate evidentia clinic prin semnul Nikolski; aplicarea unei
presiuni tangentiale cu pulpa degetului pe tegumentul aparent sanatos din vecinatatea unei
leziuni buloase duce la o decolare, intraepidermica. Semnul are sanse maxime sa fie evidentiat
daca se practica pe tegumentul situat deasupra unei proeminente osoase.
Uneori, aspectul clinic al bulelor poate fi evoator pentru diagnostic:
-pemfigus vulgar bulele apar pe tegument sanatos, semnul Kikolski pozitiv
-pemfigoidul bulos- bule de dimensiuni mai mari, pot sa apara pe fond eritematos
-dermatita herpetiforma-bule de dimensiuni mici, grupate herpetiform, precedate de prurit si
arsura, fond eritemato-edematos
-impetigoul streptococci-bule flaste
-pemfigusul foliaceu- bule flaste
-porfiria cutanata tardiva-bule pe zonele fotoexpuse, se vindeca prin cicatrici
-epidermolizele buloase junctionale si dermolitice-bulele apar de la nastere, secundar unor
traumatisme minore, sehele cicatriciale sau atrofice importante
3. Pustulele sunt colectii primitive purulente formate printr-o exocitoza cu polimorfonucleare
neutrofile.
In functie de localizarea lor, se clasifica in:
-pustule follicular- care sunt centrate de un fir de par.
-etiologie microbiana sau micotica
-pustule nefoliculare- apar in afectiuni grave, unele potential letale (impetigo herpetiform,
variola, psoriasis pustulos, acrodermatita supurativa Hallopeua)
-ele sunt sterile din punct de vedere microbiologic (din acest motiv ele se
numesc pustuloze amicrobiene).

IV.

Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Se refera la:
1. Escoriatie
7

2.
3.
4.
1.

Eroziune
Ulceratie
Fisura
Escoriatia este o pierdere de substanta superficiala, traumatic ace afecteaza epidermal
si varful papilelor dermice si se vindeca prin restitutio ad integrum. Apare secundar
gratajului in bolile pruriginoase:
-Dermatologice- cun ar fu scabia, dermatozele cronice prurignoase (prurigourile,
eczemele cronice, lichenul plan, neurodermita_
-sistemice: boala Hodgkin, diabetul zaharat, cancere viscerale, leucoze limfatice cronic,
etc.

2. Eroziunea este o pierdere de substanta superficiala patologica la nivelul epidermului si

la varful papilelor dermice. Se vindeca fara cicatrice.
Apar in:
-evolutia tuturor leziunilor cu continut lichidian, (vezicule, bule, pustule)
-sifilis primar, afte, etc
3. Ulceratia este o pierdere de substanta mai profunda, pana in dermul profund sau chiar
hipoderm si care de regula se vindeca prin cicatrice (cu exceptia mucoaselor, mai ales
bucale)
Ulcerele sunt ulceratii atone, uneori cu evolutie foarte indelungata, care nu prezinta
tendinta la epitelizare. Etiologia lor e variata: infectioasa sau circulatorie (venoasa,
arterial, microangiopatice, trofic nervoasa.
4. Fisura sau ragada este o pierdere de substanta superficiala liniara care se localizeaza:
-la nivelul comisurilor mucosae
-in pliurile cutanate
-pe suprafata placilor hiperkeratozice palmare sau plantare

V.

Deseuri cutanate
Se refera la urmatoarele entitati:
1. Scuama
2. Cursta
3. Escara (sfacel)
1. Scuama este un deseu cutanat ce rezulta printr-un process de keratinizare
exagerata-fie ortokeratoza, fie parakeratoza- care se traduce clinic printr-o en
functie de aspectul lor morfo-clinic se descriu: scuame pitiriaziforme, scuame
psoriaziforme si scume in lambouri.
2. Crusta este un deseu cutanat rezultat din uscarea unor secretii pe suprafata
tegumentului si apare in evoltia tuturor leziunilor cu continut lichid sau cu solutie de
continuitate. Se descriu urmatoarele aspect particulare:
-crusta melicerica are un aspect galben-aramiu, ca ceara de albine si apare in
infectiile streptococice sau bolile veziculoase suprainfectate secundar (eczema)
8

-crusta ostracee (rupia) are o culoare brun-neagra si este stratificata, evocand o

cocilie de stridie. Apare in psoriazisul exudative si in sifilisul malign precoce.
3. Escara (sfacelul) este un deseu cutanat rezultat in urma pierderii circumscrise si
acute, de cauza vasculara sau nervoasa, a troficitatii cutanate. Se prezinta sub
forma unei placi circumscrise, fie uscate si negre (escara uscata), fie galbenslaninose (escara umeda). Detasarea sa de pe patul de tesut sanatos inconjurator
duce la constituirea unei ulceratii. Suprainfectarea escarei duce la formarea unei
gangrene.

VI.

Sechele cutanate
Se refera la:
1. Cicatrice
2. Atrofie
1. Cicatricea este o restaurare cutanata vicioasa care nu mai respecta structura si
functiile antelezionale. Unele cicatrice permit prin aspectul for characteristic
diagnosticul retrospective al bolii din care au rezultat.
2. Atrofia este o subtiere a epidermului si dermului cu stergerea reliefului papilar,
modificari ale fibrelor elastic si colagene, incat reteaua vasulara poate devein vizibila
si se pierde elasticitatea cutanata.
Se clasifica in:
-Atrofia congenitala care este circumscrisa sau difuza
-Atrofia dobandita care este primitive sau secundara unor boli. Cea primitive este
circumscrisa (anetodermie, lichenul scleroatrofic, anetodermia Pasini) sau difuza
(acrodermatita cronica atrofianta), iar cea secundara poate fi inflamatorie (lupus
eritematos, epidermolizele buloase jonctionale) sau tumorala (boala
Recklinghausen).

VII.

Leziuni ne incadrabile
Cuprind leziunile eleentare care nu se aliniaza nici unui capitol din cele enumerate mai sus si
se refera la:
1. Comedon
2. Fistula
3. Sant acarian
4. Godeu favic
5. Chist
6. Milium
1. Comedonul este un mic punct negru localizat in infundibulul pilosebaceu, continand
sebum solidificat, melanina si detritusuri celulare. Apare pe teritoriile seboreice, in
primul rand pe fata, dar si in regiunea dorsala sau pe decolteu. Nevul comedonian e
constituit din comedoane de dimensiuni mari aglomerat in placi si situate in orice
regiune a organismului.

2. Fistula este un traiect pathologic intrategumentar ce reuneste doua colectii

purulente intre ele, sau o colectie profunda cu suprafata pielii.

3. Santul acarian reprezinta eteriorizarea tunelului sapat de femela de Sarcoptes

scabie in grosimea tegumentului. La una dintre extremitati se gaseste parazitul, iar
la cealalalta o mica vezicula numita eminenta perlata. Santurile scabioase se
intalnesc de elective in pliul subfesier, pe teaca penisului, scrot, areolele mamare, in
spatiile interdigitale.
4. Godeul favic este o productie patologica provenita din proliferarea miceliului de
Trichophyton schonleini. Are forma unui cuib de randunica, culoare galbena ca
sulful si miros de urina de soarece.

5. Chistul este o leziune circumscrisa constand dintr-un perete si un lumen ce contine

materie lichida sau solida.
6. Milium reprezinta chiste mici intradermice fara un orificiu de evacuare vizibila.
Apare in porfirii, epidermoliza buloase, miliaria rubra.

10