Ergonomie Curs 2018

Profesorii îţi deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur.
(proverb chinezesc)
Tematica orelor de curs

C1 Despre ergonomie şi proiectarea ergonomică. Aplicarea ergonomiei
C2 Ergonomia mediului fizic - iluminat, microclimat, zgomot, vibraţii
C3 Cerinţe ergonomice privind postura corectă de muncă

https://sites.google.com/site/violetafirescu C4 Ergonomia fizică - proiectarea spaţiului de muncă. Criterii şi
comunicare.utcn@gmail.com principii de proiectare
C5 Noţiuni de antropometrie. Utilizarea datelor antropometrice în

proiectarea spaţiului de muncă
C6 Factori fizici care influenţează proiectarea locului de muncă

lector dr. ing. Violeta FIRESCU
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca C7 Factori sociali care influenţează proiectarea locului de muncă
https://sites.google.com/site/violetafirescu
C8 Ergonomia produsului. Principii de proiectare ergonomică a

produselor. Utilizarea datelor antropometrice în proiectarea produselor
Tematica orelor de laborator
C9Sisteme de muncă. Proiectarea ergonomică a sistemelor de muncă.
Sistemul de producţie ergonomic L1 Prezentarea generală a lucrărilor de laborator
C10 Solicitări bio-psiho-sociale în sistemele de muncă. Proiectarea L2 Măsurători fotometrice şi evaluarea mediului vizual. Studiu de caz
integrată a muncii
L3 Măsurători de microclimat şi valuarea mediului termic. Studiu de caz
C11 Ergonomia organizaţională. Metode de analiză specifice
L4 Măsurători acustice şi evaluarea mediului sonor. Studiu de caz
C12 Directive U.E. şi standardizarea în domeniul ergonomiei
L5 Utilizarea datelor antropometrice în proiectarea spaţiului de muncă
C13 Exemple de bune practici în domeniul ergonomiei. Aplicarea
ergonomiei în firme din occident şi România L6 Metoda R.N.U.R. Studiu de caz - I
C14 – colocviu (21 mai – Satu Mare, 29 mai – Bistrița, 31 mai – Cluj) L7 Metoda R.N.U.R. Studiu de caz - II
Materiale didactice
https://sites.google.com/site/violetafirescu
N = 0,6 N1 + 0,3 N2 + 0,1 N3 Luați notițe. Materialul parțial

se primește la finalul semestrului.
Componentele notei N:
Biblioteca UTCN sau BCU Cluj
nota N1 – test scris (grilă și întrebări deschise);
• Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii. Ergonomie,
comunicare şi elemente moderne în managementul muncii, 2011
nota N2 – activitate şi teme de laborator;
!!! regulament prezență • Cărean M., Cărean Al., Principii şi metode ergonomice de proiectare
nota N3 – activitate la orele de curs şi analiză, 2001
• Manolescu A. Lefter V., Deaconu A., Ergonomie, 2010
OBS. Condiţii de promovare: N1 ≥ 5, N2 ≥ 5
• Novac E., Managementul şi ergonomia locului de muncă, 2009

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
comunicare.utcn@gmail.com
https://sites.google.com/site/violetafirescu C-1
Profesorii îţi deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur. (proverb chinezesc)
ergonomie
ergonomic
ergonom
ergonomist
Părţi interesate (stakeholders): investitori, management, angajaţi,

marketing, ingineri, clienţi etc.
Standard ocupational pentru

educație și formare profesională pentru ERGONOMIA
ocupația/profesia de “ergonomist”
COR 226309
Asociaţia Internaţională de Ergonomie, 2000

COMPETENȚE
Studiază interacțiunile în cadrul sistemelor sociotehnice sau de muncă și

modelele de proiectare ergonomică ale acestora. disciplină ştiinţifică - vizează studiul interacţiunilor
dintre oameni şi celelalte elemente ale sistemului
Stabilește criteriile și specificațiile de proiectare ergonomică a sistemelor
sociotehnice sau de muncă. profesie - aplică teorii, principii, date şi metode, pentru a
proiecta cu scopul optimizării stării de bine şi împlinire a
Efectuează analize sau evaluări ale proceselor organizaționale și de
management din perspectiva cerințelor ergonomice, în scopul fiinţei umane şi atingerii performanţei totale a sistemului
îmbunătățirii performanțelor acestora.
“Istoria” ergonomiei Ergonomie şi Human Factors

Wojciech Jastrzębowski F. W. Taylor Frank Gilbreth Lilian Gilbreth Henri Laugier
biolog inginer inginer psiholog fiziolog
1700 – Bernardino Ramazzini (medic)

 relaţia sarcină de muncă → apariţia îmbolnăvirilor
 importanţa studiului factorilor ergonomici asociaţi bolilor profesionale: Jean-Maurice Lahy
Bernardino Ramazzini Henry Ford Henri Fayol
postura necorespunzătoare şi proiectarea defectuoasă a instrumentelor de medic inginer inginer psiholog şi sociolog
lucru
1700 1857 1911 1913 1914 1916 1933
1857 – Wojciech Jastrzebowski (biolog) 1943 1949 1957 1961 2003 2009
 termenul ergonomie apare pentru prima dată într-un articol polonez

http://www.ergonomics.org.uk
http://www.hfes.org http://www.fees-network.org
1940 – Hywel Murrell (psiholog)
 colaborare cu un grup de specialişti (fiziologi, medici, ingineri, psihologi,
antropologi) pentru avizarea echipamentul militar şi naval al Marii Britanii
 ideea necesităţii analizei multidisciplinare a sistemelor în care lucrează oameni
Alphonse Chapanis Hywel Murrell http://www.iea.cc
 dezvoltarea unei noi ştiinţe, ergonomia psiholog chimist şi psiholog

Tendinţe iniţiale în ergonomie, la nivel mondial

ERGONOMIA
ştiinţă interdisciplinară
ergo = muncă
nomos = lege
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 118
Scopul ergonomiei
• tendinţa americană – accentul pus pe psihologie;
• tendinţa italiană şi franceză – accentul pus pe medicina muncii şi Proiectarea instrumentelor, echipamentelor,
fiziologie; activităţilor, spaţiului şi mediului de muncă
• tendinţa anglo-saxonă – accentul pus pe tehnologie şi adaptarea astfel încât sarcina de muncă
reciprocă a omului şi tehnicii;
să se potrivească omului, nu invers.
• tendinţa scandinavă şi germană – accentul pus pe metode ştiinţifice
de măsurare; dezvoltarea unor baze de date şi programe care contribuie în
proiectare prin faptul că toate componentele muncii îndeplinesc cerinţele
ergonomice.
• tendinţa suedezo-elveţiană – accentul pus pe proiectarea locurilor de

muncă şi a sistemelor informaţionale, privite din punct de vedere psihologic
şi fiziologic;
• tendinţa japoneză – accentul pus pe probleme tehnice, psihologice,
fiziologice şi de medicina muncii;
Impactul planificării asupra costurilor -

aplicarea ergonomiei în faza de proiectare
Ergonomia poate fi aplicată:
 În faza de proiectare a produsului sau sistemului de

muncă;
 În faza de realizare a produsului sau sistemului de

muncă;
 Pentru reproiectarea produselor sau sistemelor în

utilizarea cărora apar accidente, erori umane, eficienţă
scăzută
Poll G., 2002 apud. Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 210

Domeniile ergonomiei
Ergonomia fizică: studiază modul în care caracteristicile
umane anatomice, antropometrice şi fiziologice sunt asociate
cu activitatea fizică;
Ergonomia cognitivă: analizează modul în care procesele

mentale ca percepţia, memoria, gândirea şi răspunsul motor
afectează interacţiunile dintre oameni şi elementele sistemului;
Ergonomia organizaţională: este preocupată de administrarea

şi optimizarea muncii şi sistemului de muncă.
Câteva ramuri ale ergonomiei Ergonomia informaţională: studiază, apelând la logică şi psihologie,
procesele de percepere, cunoaştere, gândire şi decizie;
Ergonomia producţiei: studiază succesiunea sarcinilor de muncă sub
aspectul abilităţilor fizice şi mentale ale operatorului;
Topoergonomia: studiază componentele locului de muncă din punct
de vedere antropometric şi al factorilor de ambianţă fizică;
Ergonomia produsului: orientată spre studiul caracteristicilor pe care
produsele trebuie să le aibă pentru a se potrivi mai bine utilizatorilor.
Bioergonomia: studiază comportamentul organismului în timpul muncii,
oboseala, repausul, regimul de muncă;
Ergonomia activităţilor: studiază sarcina de muncă sub aspect
fiziologic şi igienic;
Ergonomia mediului de lucru: studiază factorii de mediu (iluminat,
microclimat, zgomot şi vibraţii) sub aspectul securităţii locului de
muncă.
Roşca C., Dicţionar de ergonomie, 1997
Rolurile ergonomistului
Ce înseamnă proiectare ergonomică? în cadrul echipei interdisciplinare
• expert – experienţă, cunoştinţe pentru rezolvarea problemelor de muncă

Formarea unei echipe interdisciplinare de proiectare, • sfătuitor – recomandări pentru selecţiile tehnice, organizatorice, umane şi
sociale din cadrul organizaţiei
ergonomistul fiind mediator între reprezentanţii
• observator – investigaţie “pe teren”; observă şi înţelege procesul de
angajaţilor/ clienţilor şi inginerii proiectanţi. muncă, putând apoi să formuleze ipoteze
• supraveghetor – menţine funcţionarea optimă a sistemului
• promovator al schimbării – “munceşte pentru viitor”
• agent politic – integrarea ergonomistului într-o echipă în care membrii
ei au interese şi tipuri de putere diferite
Christol J., Mazeau M., Le métier d’ergonome

Proiectarea ergonomică Proiectarea ergonomică

cu ajutorul calculatorului cu ajutorul calculatorului
 vizualizarea computerizată îmbunătăţeşte rezultatele CATIA
proiectării;
Sistemul de modelare umană al soft-ului cuprinde patru
 posibilitatea de a integra în sistem un manechin facilitează module:
evaluarea ergonomică;
 construirea manechinului;
 animaţia şi modelarea spaţiului de muncă permit  editorul antropometric;
înţelegerea problemelor ergonomice ce pot apărea, probleme
 analiza posturii umane;
ce pot fi legate de:
• postura de lucru;  analiza activităţii umane.
• munca repetitivă;
• barierele de mişcare.
Urmăriţi filmul!
 istoric și definiții
 știință interdisciplinară
• Cum intervin cele trei domenii ale ergonomiei în
proiectarea noului model de submarin?  tendințe în ergonomie
 domeniile ergonomiei
• Care este rolul proiectării ergonomice asistate de  ramuri ale ergonomiei

calculator?  proiectare ergonomică
Mediul vizual - totalitatea punctelor care la un moment

dat sunt percepute de către ochi
Lumina - radiaţie electromagnetică ce poate fi percepută de sistemul
vizual uman, caracterizată prin lungimi de undă între 380 - 780 nm.
ultraviolete – infraroşii

Factori importanţi în evaluarea Interdisciplinaritate

mediului vizual Optica - ramură a fizicii, cercetează proprietăţile şi natura
luminii, modul de producere şi legile propagării ei
1. Activitatea umană desfăşurată
2. Caracteristicile luminii Fotometria
 măsurarea luminii prin intermediul senzaţiei vizuale
 iluminatul mediu în încăpere şi iluminatul zonei de lucru pe care o provoacă
 luminanţele diferitelor suprafeţe  stă la baza tehnicii iluminatului
 reflectanţele suprafeţelor înconjurătoare

Cromatica – arta folosirii culorilor
3. Surse de lumină - amplasarea, numărul şi caracteristicile lor
Estetica
4. Contrastele şi strălucirile ce apar în câmpul vizual
 studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea
5. Cromatica şi estetica mediului fizic mai înaltă de creare și de receptare a frumosului;
Noţiuni de fotometrie: iluminat, luminanţă, reflectanţă Surse de lumină
Intensitate luminoasă - cantitatea de lumină emisă de o sursă punctiformă.  naturală (Soarele)

 artificială
candelă (cd), W/sr
Flux luminos - energia transportată de unda luminoasă în unitatea de
Surse de lumină Surse de lumină
timp, evaluată în funcţie de senzaţia vizuală. Caracteristică
incandescente cu descărcare
lumen(lm)=cdsr, W Randamentul luminos
Iluminat - Cantitatea de lumină ce cade pe unitatea de suprafaţă. (%); lumina produsă / 2–3 >20
energie consumată
lux(lx)=cdsr/m2, W/m2 Eficacitatea luminoasă
8 –23 50 – 200
Luminanţă - Cantitatea de lumină emisă de suprafaţă. (lm/W)
Durata de viaţă (ore) 1000 6500
cd/m2, W/srm2
Dată de temperatura la care Dată de tipul gazului din
Reflectanţa - măsură a luminii absorbite de o suprafaţă, are valori cuprinse Emisie spectrală
este încălzit filamentul, interiorul tubului, de
între 0 şi 1. (culoarea luminii)
lumină caldă. obicei lumină rece.
2 iluminatul(lx) x reflectanta
luminanta(cd/m ) 
π
Strălucirea
 aspect subiectiv al luminanţei unei suprafeţe
 se referă la informaţiile pe care creierul le primeşte în legătură Contrastul
cu luminanța suprafețelor  se referă la relaţia care există între luminanţa unei suprafeţe
 devine orbitoare în cazul în care o porţiune a câmpului vizual şi luminanţa suprafeţelor înconjurătoare
este mai luminoasă decât nivelul de luminozitate la care ochiul s-a  fără contrast, practic obiectele nu pot fi vizualizate,
adaptat perceperea lor fiind influenţată de raportul dintre luminanţe
Eficienţa unui sistem de iluminare artificial

Factorul de redare a contrastului (CRF)
Indicele de redare a culorilor (CRI)

Contraste cromatice Cromatica
culoare detaliu – culoare fond

culori primare – R, G, A;
vizibilitate
roşu – verde cea mai slabă culori secundare – P, Ve, Vi
portocaliu – alb foarte slabă culori complementare: R – Ve; A – P; G - Vi
verde – alb slabă
roşu – galben satisfăcătoare Efectele fiziologice ale culorilor
alb– roşu mică CULORILE CALDE
negru – alb mijlocie R – creşte presiunea sangvină, ridică tonusul muscular, activează respiraţia
portocaliu – negru mijlocie P – accelerează pulsul, menţine presiunea sangvină, favorizează secreţia
negru - galben bună gastrică şi digestia
negru – portocaliu mare G – influenţează funcţionarea normală a sistemului cardiovascular
alb – albastru foarte mare
CULORILE RECI
galben - negru cea mai mare
Ve – scade presiunea sangvină, dilată vasele capilare
A – scade presiunea sangvină, scade tonusul muscular, calmează respiraţia şi
Aplicabilitate în: proiectarea tablourilor de bord, panourilor de informare, frecvenţa cardiacă
paginilor web etc. Vi – creşte rezistenţa cardiovasculară, creşte rezistenţa plămânilor
Efectele neuropsihice ale culorilor

Cromatică industrială
STIMULATIVE
R – stimulator general, stimulator intelectual
 procese de supraveghere; muncă manuală, cu eforturi fizice dinamice –
P – stimulator emotiv culori odihnitoare, nuanţe deschise: bleu, roz, verde
LINIŞTITOARE
G – stimulează vederea, calmant neurologic  muncă monotonă – culori stimulative, nuanţe vii: roşu, portocaliu
Ve – deconectare nervoasă  muncă în mediu termic cald sau în încăperi cu multă lumină naturală –
NELINIŞTITOARE culori reci: verde, bleu
A – linişitor, depresiv în exces
 muncă în mediu termic rece sau în încăperi cu puţină lumină naturală –
Vi - descurajator culori calde: crem, roz, portocaliu
 muncă în spaţiu limitat – culori cu efect de lărgire a spaţiului: alb, roz
 muncă în spaţii largi – culori cu efect de limitare a spaţiului: albastru,
maro
 muncă în locuri zgomotoase – culori liniştitoare: verde, verde-albăstrui
Roşca C., Dicţionar de ergonomie, 1997
Culorile în design-ul interior

PORTOCALIU
- culoarea cea mai dinamică;
ROŞU - reprezintă ambiţia, stimulează sentimentele, inspiră energie şi căldură
- culoarea pasiunii, a optimismului - contrastant cu albastrul
- intensifică orice fel de activitate - combinaţia ideală: cu galben; într-o nuanţă atenuată (cu alb), este binevenit
în camerele terne şi în holuri.
- disonantă (stridentă) cu albastru, se potriveşte perfect cu galben; cu verde
devine strălucitoare
VIOLET
- denotă spiritualitate, feminitate, rafinament
ALBASTRU
- asociat cu roşu, capătă şi mai multă nobleţe.
- inspiră calm şi destinde (culoarea ideală pentru dormitor)
- se potriveşte perfect cu galben şi roz. Asocierile violet-argintiu şi violet-
- disonant cu portocaliu; se combină excelent cu bej, alb şi tonurile de verde negru sugerează seducţie, fascinaţie, eleganţa maximă.
- albastrul-violet denotă cel mai bine singurătatea.
GALBEN
- denotă optimism şi poftă de viaţă VERDE
- ne ajută să gândim mai clar, ne stimulează interesul şi curiozitatea - culoarea echilibrului şi autocontrolului; permite multe asocieri
- culoare energizantă - combinaţia cea mai bună: cu galben.
- ideală pentru sufragerie, bucătărie şi camerele orientate spre nord. - nuanţele de mentă şi de jad sunt potrivite pentru baie, iar verdele-măr
pentru bucătărie

The library in Ike Kligerman Barkley's New York offices

How Workplace Design Can Make or Break Your Company's Performance
Emotion is important, as it is a part of who we are, and affects how we react and
A new study shows office design may be more important than you thought. produce in a work force. Human Resource professionals need to understand how
Photo: Darren Bradley a workplace design can shape employees’ emotions to make the best performers.
http://glceurope.blogspot.ro/2015/04/how-workplace-design-can-make-or-break.html
https://www.architecturaldigest.com/story/confirmed-good-workplace-design-fosters-innovation
Variabile ce descriu mediul termic (microclimatul)
 temperatură,
 umiditate,
 viteza curenţilor de aer,
 radiaţiile termice
Variabile ce determină
reacţia organismului uman la mediul termic
 îmbrăcămintea,
 activitatea umană
Variabile ce descriu mediul termic
 temperatura globului (GT) – ţine cont de efectele căldurii radiante.
radiaţie termică – transfer de energie aparut între corpurile învecinate

 temperatura de bulb uscat (DB) – starea aerului fără vapori de apă
datorită diferenţei dintre temperatura lor
 umiditatea relativă (%)  viteza curenţilor de aer (v) –

- dată de raportul dintre conţinutul vaporilor de apă din aer şi conţinutul măsurată cu ajutorul anemometrelor
vaporilor de apă din aerul saturat, la aceeaşi temperatură.
- măsurată cu ajutorul higrometrelor sau a sondelor pentru umiditate.
 temperatura de bulb umed (WB) – ţine cont de umiditatea relativă
WB = DB ? WB < DB
 temperatura radiantă principală (RT)
– calculată în funcţie de DB, GT şi v
– influenţează procesul de evaporare şi transmiterea radiaţiilor termice.

Variabile ce determină
 temperatură,
 umiditate, Scara CET (Corrected Effective Temperature Scale) reacţia organismului uman la mediul termic
 viteza curenţilor de aer,
 radiaţiile termice  îmbrăcămintea
- izolarea dată de îmbrăcăminte: CLO (1CLO=0,155 m2∙°C/W )
scări combinate de temperatură Fără îmbrăcăminte - 0
Haine de vară uşoare - 0,3
Haine de lucru uşoare - 0,65
Costum subţire - 1,0
Costum gros - 1,5
Costumul eschimoşilor – 3-4
 activitatea umană
- producţia metabolică de căldură: W/m2
Oborne D., Ergonomics at Work, 1995
activitatea umană
- producţia metabolică de căldură: W/m2
Producţia
Tipul activităţii Natura muncii metabolică de
căldură (W/m2)
Aşezat, relaxat odihnă 58
Operare pe calculator uşoară 70
În picioare, industria uşoară uşoară 93
În picioare, lucru la o maşină uşoară 116
Industria grea moderată 165
Deplasarea de materiale grele grea 230
Atlet foarte grea >260
Nivel de
presiune sonoră
admisibil
 sunetul - orice variaţie de presiune acustică percepută
de urechea omului.
 pragul de audibilitate:
20 μPa – 16 Hz – 0 dB
 pragul de sensibilitate (tactil):

100 Pa – 20000 Hz – 120 dB
 sunet – sursă de informare vs. zgomot – perturbant şi

deranjant pentru activitate

Efectul zgomotului Soluţii pentru zgomotul industrial
1. tavan absorbant fonic

Asupra comunicării – inteligibilitatea vorbirii 2. amortizor de zgomot pentru
(PSIL - preferred speech interference level) aparat de aer condiţionat
3. paravan absorbant fonic
4. ţevi flexibile
5. cameră de control
6. uşă cu benzi de etanşare
7. izolaţie contra vibraţiilor
8. geam dublu
9. plasare echipament
zgomotos în fundaţie
10. articulaţii izolatoare fonic
Asupra performanţei – sursă de stres, reducerea atenţiei, muncă 11. amplasare echipament greu
intelectuală / muncă manuală sau vibrant pe suprafeţe
separate / piloni
Asupra sănătăţii – tipul, durata, intensitatea expunerii –
deteriorarea temporară a aparatului auditiv / surzirea
Helander M., A Guide to the Ergonomics of Manufacturing, 1995
Urmăriţi filmul şi identificaţi
 sursele de zgomot
 efectele zgomotului asupra receptorului
 tipuri de zgomote – impulsive, fluctuante
Caracteristici
 frecvența la care corpul vibrează liber – frecvenţa naturală

 vibraţie de o frecvenţă apropiată celei naturale – corpul intră
în rezonanţă
Vibraţia – orice mişcare altenativă pe care un corp o face în jurul
unui punct de referinţă.  frecvenţa vibraţiei aplicate este redusă de frecvenţa naturală –
amortizarea vibraţiei
ISO 2631:1985 - orice mişcarea trebuie definită şi măsurată într-
un sistem ortogonal de axe, corespunzător direcţiilor
X: faţă – spate,
Y: dreapta – stânga,
Z: cap-membre inferioare.
Caracteristicile vibraţiilor:
 frecvenţă (Hz)
 intensitate
 direcţia mişcării Sistemul de coordonate pentru stabilirea direcţiei
vibraţiilor (ISO 2631:1985)

Efectele vibraţiilor asupra organismului uman Efectele vibraţiilor asupra sănătăţii
Frecvenţa  vibraţiile în combinaţie cu zgomotul sunt un factor de stres mai

Partea corpului mare decât zgomotul sau vibraţiile ce acţionează independent
vibraţiei aplicate Efect
supusă vibraţiilor
(Hz)
corp, aşezat 5, 10 – 12 intră în rezonanţă
 ANALIZĂ - se iau în considerare:
5 intră în rezonanţă
timpul de expunere,
corpul <20 tulburări digestive condiţiile de mediu termic,
>20 tulburări ale sistemului nervos modul de prindere a obiectului ce transmite vibraţiile,
direcţia şi frecvenţa vibraţiilor
capul 20 – 30 intră în rezonanţă
30 – 70 intră în rezonanţă
ochii
10 - 25 scade acuitatea vizuală  vibraţiile de intensitate ridicată şi joasă frecvenţă -
mâna 100 – 150 amortizate deteriorarea diferitelor organe ale corpului, în urma
umerii 2 – 10 reducerea performanţei fenomenului de amortizare.
 vibraţia întregului corp - factor de risc: tulburări ale coloanei  Vibrațiile afectează performanţa vizuală a sarcinilor de muncă
vertebrale, dificultăţi de respiraţie, tulburări digestive şi
musculare, tulburări de vedere şi dificultăţi de vorbire.
• influenţarea modului de percepţie a obiectelor şi a detaliilor
 perioadă lungă de rezonanţă sau vibraţii puternice - obiect perceput eficient dacă frecvenţa de vibraţie
îmbolnăvirile ţesuturilor corpului - tulburări vasomotorii care, a obiectului vizualizat <1 Hz
în timp, produc amorţeli la nivelul degetelor şi în cazuri
eficienţa urmăririi obiectului scade cu creşterea
extreme decolorarea extremităţilor şi pierderea temporară a
amplitudinii vibraţiei (2-4 Hz)
controlului muscular.
maladia Raynaud - cauzată şi de • dificultăţi în stabilirea imaginii obiectului perceput

expunerea la frig sau factori emoţionali
• se analizează:
 intensitatea şi frecvenţa vibraţiilor,
 mărimea obiectelor şi distanţa la care sunt situate faţă de
observator.
 vibraţiile - cauză pentru reducerea controlului muscular

(performanţei motorii).
 timpul de reacţie nu este afectat de vibraţii.

Există metodologii standardizate pentru analiza/
 vibraţiile - factor de stres care determină omul să depună proiectarea mediului fizic
un efort mai mare pentru menţinerea performanţei.
 în analiza efectelor vibraţiilor asupra performanţei cognitive

trebuie consideraţi şi alţi factori, ca:  măsurători fotometrice şi evaluarea mediului vizual
interesul pentru activitatea desfăşurată,
perioada zilei când acţionează vibraţiile  măsurători de microclimat şi evaluarea mediului termic
alţi factori de stres.
 măsurători acustice şi evaluarea mediului sonor
 evaluarea vibraţiilor

Expunerea angajaţilor europeni

la riscuri ambientale, ergonomice şi chimice
Riscuri ergonomice:
- frecvenţa mare a expunerii la posturi de lucru dureroase sau obositoare,
- transportul sau manipularea de greutăţi,
- mişcări repetitive ale mâinii sau braţului,
- expunerea la vibraţiile instrumentelor de lucru şi maşinilor
http://www.eurofound.europa.eu
Afecţiuni predominante la populaţia ocupată în SUA Posturi fundamentale
- şezând destins
Afecţiuni ale gâtului sau spatelui 26,36 % - în picioare destins
23,38 %
Colesterol ridicat
- drept cu braţele deasupra umerilor
Presiune arterială ridicată 22,17 %
Alte probleme de sănătate 20,84 %

- în genunchi uşor aplecat
Afecţiuni ale membrelor inferioare 19,10 % - în genunchi drept, cu braţele deasupra umerilor
Alte dureri recurente 13,00 %
11,11 %
- aplecat
Depresie
Astm 8,88 % - foarte aplecat

Diabet 6,23 %
- ghemuit
Cancer 4,18 %
Atac de cord 1,60 % - culcat normal pe spate Postura corectă pentru somn
- culcat pe spate, cu braţele deasupra umerilor

Gallup Healthways, SUA Prevalence of Disease Conditions in the Working Population (2008)
Postura corectă de muncă Principalele poziţii de muncă
Postura - orientarea medie a părţilor corporale în timp Poziţia ortostatică (în picioare)
Caracteristicile unei bune posturi statice: Poziţia aşezat (sedentară)
- simetria Poziţia mixtă (alternantă)
- trunchiul drept
- activitate musculară statică minimă
- sprijin extern
https://ballsbridgephysio.ie
https://caloriebee.com

Postura corectă – munca

în poziţie aşezat
1. capul uşor aplecat - 20°

2. centrul de greutate al capului
menţine echilibrul organismului
3. partea superioară a corpului este
în poziţie verticală, pe cât posibil
4. braţele în echilibrul, nesolicitate
5. sprijin pentru antebraţe
6. punct de sprijin pentru spate
7. suprafaţă puţin înclinată,
înălţimea scaunului reglabilă
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
MHT (Maximum Holding Times) – timpul maxim

pentru menţinerea posturii
MTH (minute)
 riscuri ergonomice
 postură confortabilă
 postură incomodă
 timp de menținere a posturii
Postură confortabilă Postură moderată Postură incomodă

MTH > 10 minute 5 ≤ MTH ≤ 10 minute MTH < 5 minute
Miedema M.C., Douwes M., Maximum Holding Times of Static Standing Postures, 2001
Proiectarea spaţiului de muncă
 criterii de proiectare
 principii de proiectare
 date antropometrice
 factori fizici şi sociali

Postura corectă
1. capul uşor aplecat - 20°

2. centrul de greutate al capului
menţine echilibrul organismului
3. partea superioară a corpului este
în poziţie verticală, pe cât posibil
4. braţele în echilibrul, nesolicitate
5. sprijin pentru antebraţe
6. punct de sprijin pentru spate
7. suprafaţă puţin înclinată,
înălţimea scaunului reglabilă
Criteriu – standard de judecată, în comparaţie cu care poate fi Avantajul economic!

măsurată “potrivirea” între utilizator şi diferitele aspecte ale muncii
“What is the point in spending vast sums of money to create
the healthiest and safest factory in the country if the only
Criterii primare people who work in it are liquidators?”
Geoffrey Simpson, apud. Lehto De Mark, Buck J,
 confort Introduction to Human Factors and Ergonomics for Engineers, CRC Press, 2007
 eficienţă în muncă
 siguranţă şi sănătate
 estetică
Criterii secundare - pentru dimensionarea spaţiului de muncă
 viteză (performanţe de timp)
 acurateţe – compromisul viteza de lucru - lipsa erorilor  proiectare pentru utilizatori limită
 uşurinţa întreţinerii
 proiectare pentru utilizatori medii
 bună dispoziţie
 etică  proiectare ajustabilă
 economic
Principii generale pentru How Workplace Design Can Make or Break Your Company's Performance
proiectarea spaţiului de muncă

 principiul importanţei - componentele care sunt esenţiale
pentru munca eficientă şi în siguranţă trebuie să fie în cele
mai accesibile poziţii.
 principiul utilizării frecvente - componentele care sunt
utilizate cel mai frecvent trebuie plasate în cele mai accesibile
poziţii.
 principiul funcţiilor îndeplinite - componentele ale căror
funcţii sunt strâns legate trebuie amplasate unele lângă altele.
 principiul utilizării succesive - componentele care sunt Emotion is important, as it is a part of who we are, and affects how we react and
utilizate succesiv trebuie amplasate în aceeaşi zonă, utilizând produce in a work force. Human Resource professionals need to understand how
ordinea logică a succesiunii utilizărilor. a workplace design can shape employees’ emotions to make the best performers.
http://glceurope.blogspot.ro/2015/04/how-workplace-design-can-make-or-break.html

The library in Ike Kligerman Barkley's New York offices
Proiectarea spațiului de muncă are la bază:
 criterii primare de proiectare

 criterii secundare
 principii generale de proiectare
A new study shows office design may be more important than you thought.
Photo: Darren Bradley
https://www.architecturaldigest.com/story/confirmed-good-workplace-design-fosters-innovation
Antropometria studiază dimensiunile şi alte câteva

caracteristici fizice ale corpului uman:
 masa, volumul, poziţia centrului de greutate,
 proprietăţile inerţiale ale segmentelor corpului
 forţa diferitelor grupe de muşchi
SCOP
a furniza acele date care să caracterizeze segmentul de
populaţie pentru care spaţiul/ produsul este proiectat
Date antropometrice
•structurale (statice) - caracterizează segmentele corpului
uman în repaus
• funcţionale (dinamice) - descriu dimensiunile corpului uman
în mişcare
 depind de genul, vârsta, genetica populaţiei (cultura, ocupaţia,
tendinţele sociale), regiune
baze de date antropometrice

1978, NASA (National Aeronautics and Space
Administration) - furnizează 306 dimensiuni diferite ale
corpului uman, pentru 91 de populaţii
Karwowski W., Marras W.S., Occupational Ergonomics: Principles of Work Design, 2003

Noţiuni de statistică antropometrică – utilizarea datelor

antropometrice în proiectare
Valori standard normale pentru cele mai utilizate percentile
(Tayyari, 1997)
Distribuţia normală a datelor antropometrice
valoarea medie: Xmed

deviaţia standard: s
percentila P(Xp≤X) = p - procentul de populaţie pentru care dimensiunea
antropometrică este egală sau mai mică decât X (utilizată în proiectare)
zp valoarea standard normală corespunzătoare percentilei
Xp=X med+zp·s
Xp=X med+zp·s
Distribuţia înălţimii pentru populaţia masculină şi feminină Utilizarea datelor în proiectarea spaţiului de muncă
Europa Centrală şi de Est
Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002 Carl Zeiss, Ergonomiestudie – Tischmikroskope, 2002
Compararea valorilor, pentru patru populaţii diferite

Noţiuni de statistică antropometrică – utilizarea datelor
antropometrice în proiectare
Scandinavia
utilizator limită (UL) - o persoană ipotetică cu caracteristici

antropometrice extreme (percentila a 5-a sau a 95-a), care se
încadrează cu greu în criteriile de proiectare identificate
 proiectarea pentru UL constă în utilizarea dimensiunilor
maxime (alese în funcţie de utilizatorul cel mai scund)/ minime
(alese în funcţie de utilizatorul cel mai înalt)
Asia de Sud-Est
utilizator mediu (UM) - face referire la o persoană
corespunzătoare celei de a 50-a percentile.
 proiectarea pentru UM constă în utilizarea dimensiunilor medii

Procedura de stabilire a dimensiunilor locului de muncă/ Procedura de stabilire a dimensiunilor locului de muncă/
produsului produsului
1. Se defineşte populaţia potenţial utilizatoare 5. Pentru dimensiunile calculate (4) se adaugă, după caz,
corecţii pentru încălţăminte, îmbrăcăminte şi echipamentele
2. Se alege segmentul de populaţie pentru care se proiectează
utilizate.
(alegerea percentilei).
6. În cazul în care proiectarea se face pentru o populaţie mixtă
3. Se identifică dimensiunile antropometrice de interes pentru
(feminină şi masculină), se calculează dimensiunile minime
proiectare, stabilind dacă este vorba de dimensiuni minime,
corespunzătoare populaţiei masculine (a 95-a percentilă) şi
medii sau maxime.
dimensiunile maxime, determinate de caracteristicile
4. Se determină valorile limită/ medii ale dimensiunilor populaţiei feminine (percentila a 5-a).
stabilite (3), pentru segmentul de populaţie stabilit (2),
utilizând baze de date antropometrice corespunzătoare (1).
Microscop ergonomic
Percentila :
G1. p=n-40
G2. p=n+40
G3. p=n-45
G4. p=n+45
bp G5. p=n=50
Bp
ap
Ap
Xp=X med+zp·s
bp dp
ap cp
 dimensiune antropometrică
 percentilă
 procedura de dimensionare a spațiului de muncă
 utilizator mediu
 utilizator limită
 proiectarea ajustabilă

Zonele de lucru pentru braţe

în plan orizontal
Limite fizice pentru proiectarea locului de muncă
 zonele de lucru pentru braţe

 limitele utilizării câmpului vizual
 limitele de rotaţie a capului
 limitele de rotaţie a palmei
 limitele ridicării braţelor
Zonele de lucru pentru braţe

în plan vertical
Limitele utilizării câmpului vizual Limitele rotirii capului

în plan orizontal în plan orizontal
în plan vertical
în plan vertical

Limitele utilizării palmelor Limitele ridicării braţelor

în plan orizontal
extensie 100% forţa mâinii
20% reducere 20% reducere 0o

45o 25o
25% reducere
40o
A – dacă există sprijin pentru braţe
Radial
Deviation B – dacă este respectat timpul de menţinere a posturii
C – dacă frecvenţa este < 10 / min
0o 100% of în plan vertical
Hand Strength
rotaţie 65o
55% reducere
Limitele utilizării braţelor Metoda RULA – evaluarea posturii
rotaţie 150o 90o 30o

rezistenţă 60% 83% 100%
Stanton N. et.al., Handbook of Human Factors and Ergonomics Methods, 2005
Utilizarea factorilor fizici în (re)proiectare
 zonele de lucru pentru braţe

 limitele utilizării câmpului vizual
 limitele de rotaţie a capului
 limitele de rotaţie a palmei
 limitele ridicării braţelor
Stanton N. et.al., Handbook of Human Factors and Ergonomics Methods, 2005

Factori sociali care intervin în proiectarea

locului de muncă
 spaţiul personal
 personalitatea
 genul şi vârsta
 cultura
Spaţiul personal
A. Zona intimă C. Zona socială (apropiată 1-2 m; îndepărtată 2-3,5 m)

(apropiată 0-15 cm; îndepărtată 15-45 cm) desfăşurarea contactelor de afaceri
prezenţa unei alte persoane creşte stimularea senzorială; persoanele care lucrează împreună - acces în zona socială
disconfort sau plăcere. apropiată
prezenţa unei persoane în zona socială îndepărtată permite
individului să-şi desfăşoare activitatea fără a fi deranjat.
B. Zona personală
(apropiată 45-76 cm; îndepărtată 76-120 cm)
rezervată persoanelor foarte cunoscute; D. Zona publică (apropiată 3,5-7,5 m; îndepărtată peste 7,5 m)
prezenţa persoanelor străine poate provoca teamă. contactele individului (comunicarea) cu persoane aflate în
această zona pot suferi din cauza condiţiilor de mediu.
Personalitatea Genul
 introvertiţii doresc menţinerea unor distanţe personale  femeile acceptă relaţii personale mai apropiate, în timp
mai mari ce limita spaţiului personal pentru bărbaţi este mai mare
Vârsta  bărbaţii preferă să adopte, în derularea relaţiilor

personale sau sociale, o poziţie transversală, în timp ce
 limitele spaţiului personal cresc o dată cu înaintarea în femeile preferă să se aşeze în faţa celor cu care intră în
vârstă, diferenţele putând apărea şi datorită poziţiei pe care contact personal sau social
persoana o are în societate.

Diferenţele culturale
Teritoriul
 germanii au un spaţiu personal mai mare şi sunt mai concept ce implică reguli sociale nescrise de
puţin flexibili în comportamentul social decât americanii comportament
 între englezi, suedezi şi americani nu există diferenţe diferă de spaţiul personal prin faptul că are o
semnificative pentru zonele spaţiului social poziţionare fixă, limitele lui putând fi indicate de diferite
obiecte personale sau impersonale
 francezii şi arabii au un spaţiu personal mai mic decât
americanii privat şi public
 danezii preferă distanţe personale mai mari decât Locul de muncă este un teritoriu public!
pakistanezii
 spaţiul personal
 personalitatea
 genul şi vârsta
 cultura
1. Eficienţa în utilizare
nevoi utilizator vs.

 eficienţa muncii
 întreţinerea cu uşurinţă
 utilizarea cu efort minim
Utility is the only true measure of the quality of a design!

http://ergonomics.about.com

2. Confortul în utilizare
 aspectul psihic al utilizării produsului în strânsă legătură
cu confortul fizic  dezvoltată în Japonia de Nagamachi M.
 “metoda ingineriei emoţionale” – folosită pentru evaluarea şi
The look, feel, use and durability of a product help you make a îmbunătăţirea produselor
mental determination about a product or service. Basically it lets
you evaluate the quality of the item and compare that to the cost.  integrează elemente afective în proiectarea produselor
Better ergonomics mean better quality which means you will be  produse proiectate utilizând metoda Kansei:
more comfortable with the value of the item.
http://ergonomics.about.com  cel mai bine vândut automobil roadster de la Mazda, Miata
 camera video cu display LCD extern de la Sharp
Ergonomie estetică
 includerea aspectelor emoţionale în proiectarea muncii şi
spaţiului de muncă
ETAPE – metoda Kansei

1. Alegerea domeniului Kansei
3. Ordonarea spaţiului proprietăţilor
implică conturarea ideii din spatele produsului: selectarea colecţia, selectarea şi analiza datelor referitoare la
grupului ţintă, specificaţiile noului produs, concepte şi proprietăţile produsului din punct de vedere al clientului,
experţilor şi companiei
soluţii potenţiale ce nu au fost încă dezvoltate;
2. Ordonarea spaţiului semantic 4. Sinteza

are ca scop obţinerea unor grupuri semantice ce descriu etapa în care cele două ordonări anterioare sunt legate,
domeniul şi se realizează în 3 etape: fiecărui cuvânt Kansei fiindu-i atribuită o serie de
 colectarea cuvintelor Kansei, 50-600 cuvinte ce descriu domeniul proprietăţi.
produsului;  are ca scop stabilirea unei legături între emoţie (dată de
 identificarea structurii Kansei: cuvintele selectate sunt clasificate cuvântul Kansei) şi proprietăţile fizice ale produsului.
manual sau statistic, utilizând analiza factorilor sau analiza  se poate realiza aplicând metode manuale (identificarea
cluster. categoriilor) sau statistice (analiza regresiilor etc.)
 analiza datelor şi stabilirea grupurilor semantice.
Studiu 2008: Valori apreciate la locul de muncă

V1 financiar
V2 estetica locului de muncă
V3 programul de lucru
V4 colegialitate
V5 cinste
V6 respect
5. Testul de validare – verifică dacă distribuţia datelor V7 confort
obţinute în urma sintezei este normală. V8 echipă
V9 aprecierea muncii
V10 diversitatea muncii
V11 climatul emoţional
6. Construirea modelului constă în stabilirea legăturilor V12 organizaţia
între proprietăţile produsului şi valorile afective, după V13 organizarea muncii
V14 comunicarea cu şeful
ce sinteza a fost validată. V15 avansare
V16 securitatea muncii
V17 atribuţii
V18 siguranţa locului de muncă
V19 profesionalism
V20 disciplină
V21 satisfacţia muncii
V22 independenţă

Studiu 2009: Valori apreciate la locul de muncă

V1 financiar
V2 estetica locului de muncă
V3 programul de lucru
V4 colegialitate
V5 cinste
V6 respect
V7 confort
V8 echipă
V9 aprecierea muncii
*Da sau Nu* - Proiectarea
V10 diversitatea muncii
V11 climatul emoţional
ergonomică a produselor
V12 organizaţia
V13 organizarea muncii
V14 comunicarea cu şeful
V15 avansare
V16 securitatea muncii
V17 atribuţii
V18 siguranţa locului de muncă
V19 profesionalism
V20 disciplină
V21 satisfacţia muncii
V22 independenţă
Scaun ergonomic
“Potrivirea” produsului cu
http://www.wachter-shop.de
caracteristicile şi nevoile
utilizatorului!
Stilou ergonomic
Vas ergonomic pentru popcorn
Rucsac ergonomic
Perie de dinţi ergonomică
http://www.koffer-mueller.de
http://www.technic3d.com

Pensetă Pensetă ergonomică Pipetă ergonomică
Urmăriţi prezentarea!
Masă de lucru ergonomică Sistem de lucru ergonomic

http://www.haid-kg.de http://www.kavo.com
Ergonomia în excursie
http://www.cjbn.ro/salvamontbistrita/echipament.html
http://www.outstepper.de

Microscop ergonomic
 principii de proiectare
 metoda ingineriei emoționale (Kansei)
 ergonomie estetică
 produs ergonomic
Munca – orice categorie de efort uman sau activitate
 munca valoroasă – beneficii: plăcerea, dezvoltarea

competenţelor, starea de bine şi împlinire a fiinţei umane
 oamenii ce interacţionează cu:
 munca periculoasă – compromiţătoare pentru factorul uman
 sarcina de muncă (instrucţiuni de lucru, sarcini,
Mediul
extern cunoştinţe, abilităţi necesare) şi echipamentele (maşini,
utilaje) sau/ şi programele,
Subsistemul
tehnic
Subsistemul
personal  mediul intern (parametri fizici şi factori psihosociali),
mediul extern (factori politici, culturali şi economici) şi
organizaţia (structura sistemului de muncă şi procesele
Mediul utilizate pentru realizarea muncii)
intern
Subsistemul
organizaţional
Kleiner B., 2006 apud Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 118

OM - gen, vârstă, aspect fizic,

caracteristici antropometrice şi fiziologice
Sarcina de muncă - adaptată
caracteristicilor individuale umane
Omul are posibilitatea de a se

 studiul interacțiunilor adapta sarcinii de muncă!!!
 om (O) – mașină (M), om (O) – mediu (ME), M – ME
 studiul separat, pe 6 tipuri de acțiuni

 O-M, M-O, O-ME, ME-O, M-ME, ME-M
Lemon, 1980 apud Cărean M. 2001 Schmitter D., Ergonomia. Un fattore di successo per ogni impresa, 2005
“Roata ergonomiei”
Toţi factorii din sfera operativă OM – caracteristici umane
influenţează sfera rezultatelor,
realizarea obiectivelor proiectării • nemodificabile
ergonomice (satisfacţia şi
productivitatea muncii) fiind • modificabile:
îndeplinită dacă sfera rezultatelor formare profesională,
este echilibrată abilităţi,
experienţă,
condiţie fizică etc.
Spaţiul de muncă - Mediul de lucru -

conceput după „măsura umană” adecvat muncii
• microclimat,
• postura de lucru,
• mediu sonor,
• dimensiuni (spaţiu de muncă),
• lumină,
• libertatea de mişcare,
• condiţii de igienă,
• postura forţată,
• climat social,
• proiectarea dispozitivelor de
• utilizarea culorii pentru a
comandă etc.
modifica percepţia distanţelor
sau senzaţia de cald/frig,
• semnale de avertizare şi
caracteristicile senzoriale

Conţinutul muncii
Organizarea muncii
• evitarea monotoniei
• stabilirea procedurilor • evitarea repetitivităţii
de lucru,
• lipsa stimulilor
• planificarea muncii,
• excesul de muncă sau
• stabilirea programului de responsabilităţi.
de lucru,
• reglementarea pauzelor,
• stabilirea limitelor de
acţiune şi a puterii de
decizie etc.
Sistem de muncă – sistem de producţie
Mediul
extern
Avantaj concurenţial
Subsistemul
tehnic Sistem
Sistem
dede
producţie
producţie
ergonomic
ergonomic
Subsistemul
personal
Nivel de abordare a muncii

Nivel organizaţional
Nivel de proiectare
Nivel de securitate
Nivel economic
Nivel tehnic
Mediul
intern
Subsistemul
organizaţional
Sistemul de producţie – parte a organizaţiei; vizează

Susţinerea schimbărilor
transformarea elementelor de intrare în produse şi servicii care
fac obiectul de activitate al organizaţiei Proiectare ergonomică
Gradul de proiectare ergonomică a

• evoluţia la nivel de securitate – (1) creşterea
sistemelor de producţie numărului de standarde pentru integrarea securităţii
în proiectare; (2) apariţia unor riscuri noi, care
• evoluţia la nivel tehnic –utilizarea componentelor necesită noi abordări şi metode de analiză; (3)
tehnice proiectate ergonomic; scăderea semnificativă a accidentelor în muncă şi (4)
• evoluţia la nivel economic – reînnoire continuă a evoluţia regulamentelor de protecţie şi securitate spre
mijloacelor de producţie şi accentuarea reducerii o nouă abordare, aceea a obligativităţii de a stabili
costurilor prin implementarea programelor obiective de securitate.
ergonomice;
• evoluţia la nivel organizaţional – (1) dispariţia, • evoluţia la nivel de activitate umană – (1)
aproape completă, a muncii manuale statice; (2) modificarea naturii sarcinilor de muncă (mai curând
desfăşurarea activităţilor în trei schimburi şi (3) muncă mentală decât fizică); (2) munca în grup sau
acordarea atenţiei pentru optimizarea productivităţii echipă; (3) preocuparea pentru proiectarea
umane; interacţiunii om-maşină şi (4) autonomie în muncă,
prioritară utilizării procedurilor de lucru rigide care
• evoluţia la nivel de proiectare – aplicarea noilor
nu pot acoperi toate situaţiile.
metode şi abordări de proiectare în scopul reducerii
costurilor şi timpilor de instruire a personalului

 munca valoroasă și munca periculoasă

 modelul “roata ergonomiei”
 sistem de muncă - sistem de producție
 sistem de producție ergonomic
 influenţa mobilizării resurselor

fizice, psihice, fiziologice etc. în  dacă solicitările bio-psiho-sociale nu depăşesc
cadrul procesului de muncă posibilităţile umane, individul poate lucra timp îndelungat
cu satisfacţie şi performanţă
 dacă solicitările muncii depăşesc posibilităţile umane,

apar oboseala şi surmenajul, cu consecinţe negative asupra
satisfacţiei şi performanţei
Solicitarea fizică
 statică: susţinerea de greutăţi, poziţii de lucru incomode
(aplecat, cu corpul răsucit, cu braţele ridicate, solicitare
excesivă a atenţiei vizuale, solicitare excesivă a atenţiei
auditive);
 dinamică: transport greutăţi, viteză de lucru excesivă,
alergare
Efecte asupra sănătăţii factorului uman:

 durere (dată de febra musculară)
 varice, umflarea gambelor (urmare a circulaţiei sangvine
înrăutăţite)
 probleme ale coloanei vertebrale

Solicitarea bio-fiziologică Solicitarea neuro-psihică

 influenţa vârstei, stării de sănătate, alimentaţiei asupra  decizii în condiţii de incertitudine şi criză de timp,
capacităţii de muncă şi performanţei  relaţii de colaborare,
 relaţii cu clienţii sau partenerii,
Solicitări datorate mediului ambiant  supervizare strictă,
 influenţa factorilor de mediu: praf, căldură, frig, mirosuri  călătorii frecvente,
neplăcute, zgomot, umiditate, iluminare, ventilaţie,  termene de realizare presante,
schimbări bruşte de temperatură, diferenţe de fus orar, lucru
în condiţii dificile, pericol de accidente etc.  negocieri
Efecte asupra factorului uman

Solicitări extraprofesionale şi sociale
 stres
 influenţa, asupra satisfacţiei şi performanţei muncii, dată
 efecte comportamentale
de: condiţiile de locuit, alimentaţie, transportul la locul de
 efecte cognitive
muncă, relaţiile de familie, critica / aprecierea şefilor şi a
 efecte fiziologice
colegilor, opinia familiei şi a celor apropiaţi
Efectul stresului asupra organismului uman

Oboseală – stare de slăbiciune generală (vizibilă sau Stres pozitiv (eustres)
interiorizată), în urma unui efort intens fizic sau intelectual,
manifestată prin reducerea temporară a capacităţii  acţionează ca factor energizant;
funcţionale a organismului şi tendinţa spre inactivitate  permite concentrarea şi focalizarea forţelor fizice şi psihice
pentru realizarea unor obiective la cote maxime;
 rezolvarea situaţiei este urmată de relaxare, disiparea
Surmenaj – stare de oboseală extremă, în urma unui efort fizic
energiei acumulate;
sau intelectual excesiv şi prelungit, caracterizată prin
somnolenţă, dureri de cap, nervozitate, scăderea posibilităţii  tipic pentru perioadele imediat premergătoare examenelor,
de concentrare interviurilor de selecţie, testelor de competenţă profesională.
Stres negativ (distres)
Stres – stare de încordare sau tensiune neuro-psihică  organismul supramobilizat refuză să revină la starea normală
 individul este nervos, gata de reacţie, cu tensiunea arterială
agent stresor starea organismului modificată (de regulă crescută), cu musculatura încordată
Stresul organizaţional / ocupaţional

•se manifestă la anumite categorii socio-profesionale şi este  efecte comportamentale: predispoziţie spre accidente,
generat de factori de mediu cu conotaţii negative (conflict alcoolism, abuz de cafea, ieşiri emoţionale, tendinţa de a mânca
de rol, ambiguitatea rolului) şi/sau fuma excesiv, comportament impulsiv;
Efecte stresului organizaţional

 efecte cognitive: scăderea abilităţii de a adopta decizii
raţionale, concentrare slabă, scăderea atenţiei, hipersensibilitate
 efecte subiective: anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, la critică, blocaje mentale;
depresie, oboseală, indispoziţie, scăderea încrederii şi stimei de
sine, nervozitate, sentimentul de singurătate;
 efecte organizaţionale: absenteism, demisii, productivitate
 efecte fiziologice: creşterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii scăzută, izolare, insatisfacţie în muncă, reducerea
arteriale, uscăciunea gurii, transpiraţii reci, dilatarea pupilelor, responsabilităţii şi a loialităţii faţă de viata de familie şi de
valuri de căldură şi de frig; cuplu.

Analiza solicitării angajaților în procesul de muncă

So
ică ii
iz nc ps lici
af u ih tar
a re a m ică ea
i t ) a m ne
l i c al ă
So stur
o
un uro
cii -
 managementului resurselor umane – motivarea angajaţilor;
(p
Managementul
producţiei  managementul producţiei – simplificarea, specializarea şi
standardizarea muncii;
Managementul
Managementul  managementul sănătăţii în muncă (SSM) – asigurarea
resurselor
sănătăţii
sănătăţii şi securităţii angajaţilor în timpul desfăşurării
le m ale şi
Soli iului a
umane
m ed
ii
unc
socia rofesio ri
cită
muncii;
n
ă
extr Solicit
ri d biant
 managementul strategic – includerea, în obiectivele

le a
ator
m
Managementul strategic
ap
ate
strategice de resurse umane a: tendinţelor demografice,

preocupării pentru calitatea vieţii în situaţiile de muncă şi
Solicitarea bio-
fiziologică a muncii
creşterea atractivităţii muncii;
 angajat – nevoile reale pe care angajatul doreşte să le
satisfacă prin muncă.
Scop: Scop: Proiectarea integrată a muncii

§ Reducerea solicitării fizice § Recunoaşterea nevoilor angajaţilor
§ Eliminarea disconfortului § Creşterea motivaţiei intrinseci
Metodă: Metodă:
§ Eliminarea mişcărilor repetitive § Feedback pentru munca depusă
Avantaj: Avantaj: $ $
§ Prevenirea oboselii § Creativitatea şi libertatea muncii
Dezavantaj: Dezavantaj:
Obiectivele
A
§ Rezultate vizibile pe termen lung § Solicitare psihică ridicată

ce
sp
gi managementului strategic
ec
lo
te
io
m
b
te
ot
ec
iv
aţ
sp
io
A
na
le
Proiectarea Obiectivele Obiectivele

managementului managementului
muncii producţiei resurselor umane
ti
A
eş
sp
er
ec
in
te
g
in
pe
te
rc
ec
ep
Scop: Scop:
sp
t ua
§ Reducerea solicitării psihice A § Reducerea risipei de muncă

le
§ Scăderea erorilor § Simplificarea muncii

Metodă: Metodă:
Obiectivele
§ Proceduri de lucru § Standardizarea muncii Obiectivele
Avantaj:
managementului
Avantaj: angajatului
§ Existenţa procedurilor de lucru
sănătăţii
§ Eficienţa muncii
Dezavantaj: Dezavantaj:
§ Autonomia scăzută în muncă § Monotonia şi automatismul muncii
Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 95 Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 159
Abordarea integrată a proiectării muncii
 scop: reflectarea tuturor determinanților rezultatelor

muncii: factori de natură organizațională, individuală şi  solicitări în sistemele de muncă
externă (economică, demografică, socio‐tehnică etc.)  fizice (posturale)
 neuro-psihice
 implică atât managementul cât şi angajații
 bio-fiziologice
 responsabilitate pentru managementul de la diferite  datorate mediului ambiant
 extraprofesionale și sociale
niveluri
 comunicarea reprezintă factorul de unificare a  responsabilități în proiectarea muncii
intereselor părților implicate
 proiectarea integrată a muncii

Scop: optimizarea sistemele socio-tehnice

structurile, politicile şi procedurile organizaţionale
munca în echipă
• metode specifice de analiză, cu scopul de a îmbunătăţi

caracteristicile tehnice, organizaţionale, fizice şi psihosociale
ale interacţiunilor din organizaţie
propunerea de înființare a
“Societății de Ergonomie din România”
introducere în Clasificarea Ocupațiilor

din România (COR) a ocupației de
“ergonomist”
Sfera ergonomiei organizaţionale
 ergonomia participativă
 IAS – Investigare-Analiză-Soluţie
 R.N.U.R – analiza şi reproiectarea sistemelor de muncă
 Hervé – analiza şi îmbunătăţirea activităţilor

Proiectarea organizaţională Ergonomia participativă
influenţează eficienţa sistemului şi depinde de integrarea • implicarea angajaţilor în planificarea şi controlul

subsistemelor personal, tehnic şi organizaţional propriilor activităţi
Metode macroergonomice
• premisă: angajaţii au informaţii şi capacitatea de a
 ergonomia participativă influenţa atât procesul cât şi rezultatele, cu scopul de a
atinge scopurile propuse
 IAS – Investigare-Analiză-Soluţie
• implică utilizarea combinată a expertizelor pe bază de

chestionar, a workshop-urilor sau focus-grupurilor
Schema procesului de
IAS – Investigare-Analiză-Soluţie proiectare integrată a muncii
 se investighează nevoile utilizatorilor (prin tehnici ca:

interviu, focus-grup, chestionar)
 se analizează feedback-ul primit din partea utilizatorilor
 se generează soluţii care sunt apoi transpuse în

recomandări şi ghiduri de proiectare
Regia Naţională a Uzinelor Renault
Scop: analiza şi reproiectarea sistemelor de muncă existente
Metoda constă în:
1. culegerea datelor generale despre sistemul de muncă
2. analiza situaţiei existente pe baza a 27 criterii prestabilite

(A01 – H27). Pentru fiecare criteriu au fost stabilite grile de
evaluare pe o scară de 5 niveluri ergonomice.

“Organizarea” metodei de analiză R.N.U.R.

4 domenii de investigare, 8 factori de influenţă (A0 – H)
• nivelul ergonomic - notă acordată situaţiei existente în
sistemul de muncă;
Concepţia locului de muncă
1 - situaţie favorabilă
5 - situaţie nefavorabilă, periculoasă, solicitantă A0
3. trasarea profilelor analitic şi global al sistemului

Factori Factorul de
4. interpretarea celor două grafice şi identificarea psihologici securitate
îmbunătăţirilor necesare şi sociali A
D-H
5. trasarea profilelor analitic şi global pentru sistemul
reproiectat
Factori ergonomici
B-C
Concepţia locului de muncă (A0)

• se analizează interacţiunea dintre spaţiul de muncă şi componentul uman
Factorii ergonomici
• se verifică zonele de lucru pentru membre, câmpul vizual, dimensiuni Ambianţa fizică de muncă (B)
antropometrice, organizarea muncii. • se analizează igiena, estetica, probleme legate de zgomot, vibraţii, iluminat
Criterii • se fac măsurători de zgomot, temperatură, iluminat.
A01: înălţimea şi distanţa planului de muncă Criterii
A02: alimentarea şi evacuarea pieselor B6: ambianţa termică
A03: aglomerarea şi accesibilitatea la locul de muncă B7: ambianţa sonoră
A04: comenzi şi semnale B8: iluminatul artificial
B9: vibraţii
Factorul de securitate (A)
B10: igiena atmosferică
• se investighează posibilităţile de producere a accidentelor şi incidentelor
B11: aspectul general al locului de muncă
Criterii
A5: securitatea muncii
Factorii ergonomici Factorii psihologici şi sociali

Solicitarea fizică (C) Solicitarea nervoasă (D)
• se determină diferitele posturi din timpul activităţilor şi timpul de • se determină numărul de informaţii primite şi prelucrate pe minut, durata
menţinere a lor, efortul implicat şi frecvenţa efortului. de atenţie.
Criterii Criterii
C12: solicitarea generată de poziţia principală a corpului D18: solicitarea nervoasă datorată operaţiilor mentale
C13: solicitarea generată de poziţia cea mai defavorabilă D19: solicitarea nervoasă datorată nivelului de atenţie
C14: solicitarea generată de efortul de muncă depus de executant
C15: solicitarea generată de poziţia executantului în timpul efortului Autonomia în activitatea de muncă (E)
C16: solicitarea generată de efortul depus de executant pentru • se analizează posibilitatea operatorului de a părăsi locul de muncă, fără a
manipulare afecta procesul de producţie
C17: solicitarea generată de poziţia executantului în timpul Criterii
manipulărilor
E20: autonomia individuală
E21: autonomia de grup

Factorii psihologici şi sociali Factorii psihologici şi sociali

Relaţiile în cadrul activităţii de muncă (F)
• se analizează organizarea muncii sub aspectul posibilităţii de comunicare Conţinutul muncii (H)
între executanţi
• se investighează compatibilitatea factor uman – sarcină de muncă:
Criterii aptitudini, adaptare la activitate, apariţia erorilor,rezolvarea problemelor de
F22: relaţii independente faţă de muncă muncă apărute, satisfacţia operatorului.
F23: relaţii dependente faţă de muncă Criterii

H25: potenţialul
H26: responsabilitatea
Repetitivitatea ciclului de muncă (G)
H27: interesul muncii
• se determină numărul de operaţii identice ce se repetă în timpul ciclului de
muncă, posibilitatea rotaţiei pe post, perioadele de rotaţie
Criterii
G24: repetitivitatea ciclului de muncă
Profilele sistemului de muncă
Profilul global
•reprezentarea grafică a nivelurilor ergonomice ale celor 8 factori de
influenţă (A0 – H)
Profilul analitic
•reprezentarea grafică a nivelurilor ergonomice acordate celor 27 de
criterii de influenţă (A01-H27)
3
A
2
0
A01 A02 A03 A04 A5 H27
Ghid de analiză elaborat de Hervé - Franţa Prima observare a activităţii operatorului

Scop - analiza coerentă şi progresivă a situaţiei de muncă, cu identificarea
şi soluţionarea problemelor apărute
• “analiză” la locul de muncă
Utilizat de: Comitetul de Igienă, Securitate şi Condiţii de Muncă (CHSCT) • se notează ceea ce face operatorul, fără a analiza bine-rău, comod-incomod
Metoda constă în:

• alegerea şi delimitarea unei activităţi cu probleme, ce va fi analizată
Analiza datelor înregistrate
• culegerea informaţiilor generale privind procesul de producţie: discuţie
cu şeful de secţie, medicul de întreprindere, executanţii
• alegerea operatorului a cărui muncă va fi studiată ce face operatorul? de ce? observaţii
• prima observare a activităţii operatorului 1. ... ... ...
• analiza datelor înregistrate - formularea de ipoteze privind originea 2. ... ... ...
problemelor
• verificarea ipotezelor şi interpretarea rezultatelor
• stabilirea soluţiilor pentru eliminarea constrângerilor

Formularea ipotezelor privind originea problemelor Soluţii pentru eliminarea constrângerilor
• identificarea constrângerilor la care a fost supus operatorul

Problema 1: ...
• analiza efect (risc, problemă) – cauză (constrângere)
Cauze Obiective de Metode
Ex. risc de rănire, oboseală musculară, dureri lombare etc. transformare
... ... ...
Verificarea ipotezelor privind originea problemelor Problema 2: ...
• înregistrarea datelor privind frecvenţa mişcărilor, timpul de menţine a Cauze Obiective de Metode
solicitării posturale (durata pe grupe de activităţi) transformare
• întocmirea fişei de măsurători ... ... ...
• reprezentarea grafică a duratelor activităţilor operatorului

• interpretarea rezultatelor
 ergonomie participativă
 metoda Investigare-Analiză-Soluţie
 metoda R.N.U.R
 metoda Hervé
1974 - Asociaţia Internaţională de Ergonomie (IEA) şi ISO au

propus standardul ISO/TC 159- Ergonomia
Standarde de muncă
 documente de referinţă care prezintă succesiunea
ISO (International Organization for Standardization)
de operaţii, descrierea postului, elemente de timp şi
CEN (Comité européen de Normalisation) securitate;
 reflectă bunele practici şi sunt afişate la locul de
muncă.
Standarde ergonomice ≠ Standardizarea muncii  asigură aplicarea standardelor ergonomice în

proiectarea locului de muncă
standarde pentru sănătate și securitate ocupațională

OHSAS 18001
ISO 45001

Domenii de aplicare a standardelor ergonomice ISO/TC 159 Ergonomics

Scope
Dom eniu Standarde ISO Standarde CEN Standardization in the field of ergonomics, in particular, general ergonomics
Echipament de protecţie personală principles, anthropometry and biomechanics, ergonomics of human system
Monitoare şi comenzi
interaction and ergonomics of the physical environment, addressing human
Softw are
characteristics and performance, and methods for specifying, designing and
evaluating products, systems, services, environments and facilities
Informaţii vizuale, monitoare şi softw are
Antropometrie
Proiectarea spaţiului de muncă şi echipamentului
Solicitarea mentală
Solicitarea fizică
Climatul de muncă
Mediul fizic: zgomot/ comunicare
Siguranţa maşinilor
Principii generale de proiectare
0 5 10 15 20 25
Num ărul standardelor
Dul J., 2004 apud Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 112 https://www.iso.org/committee/53348/x/catalogue/
Standarde ergonomice generale
BS EN 13921:2007
Personal protective equipment. Ergonomic principles (British Standard)
ISO 11228-1:2003
Ergonomics - Manual handling - Part 1: Lifting and carrying
ISO 11228-2:2007
Ergonomics - Manual handling - Part 2: Pushing and pulling
ISO 11228-3:2007
Ergonomics - Manual handling - Part 3: Handling of low loads at high
frequency
https://webstore.ansi.org/ergonomics/#1
Standarde privind ergonomia vehiculelor Standarde privind ergonomia utilajelor/

mașinilor unelte
ISO 15005:2017
Road vehicles - Ergonomic aspects of transportation and control systems - BS EN 13861:2011
Dialogue management principles and compliance procedures Safety of machinery. Guidance for the application of ergonomics
standards in the design of machinery (British Standard)
specifies ergonomic principles for the design of the dialogues that take place
between the driver of a road vehicle and the vehicle's transport information and B11.TR1-2016
control systems (TICS) while the vehicle is in motion. Ergonomic Guidelines for the Design, Installation and Use of Machine
Tools
ISO 15008:2017 PD CEN/TR 614-3:2010

Road vehicles - Ergonomic aspects of transport information and control systems - Safety of machinery. Ergonomic principles for the design of mobile
Specifications and test procedures for in-vehicle visual presentation machinery (British Standard)
specifies minimum requirements for the image quality and legibility of displays containing
dynamic (changeable) visual information presented to the driver of a passenger car by on-
BS EN 894-4:2010
board transport information and control systems (TICS) used while the vehicle is in Safety of machinery. Ergonomics requirements for the design of
motion. displays and control actuators. Location and arrangement of displays
and control actuators (British Standard)

Standarde privind ergonomia centrelor de control

Italia
ISO 11064-1:2000
Ergonomic design of control centres - Part 1: Principles for the design of  legea 626/1994 introduce cerinţe ergonomice de proiectare
control centres
a mediului fizic şi echipamentelor
ISO 11064-4:2013
Ergonomic design of control centres - Part 4: Layout and dimensions of
 s-au dezvoltat standarde UNI în domeniul ergonomiei
workstations
ISO 11064-5:2008
Ergonomic design of control centres - Part 5: Displays and controls
România
 legea 53/2003 actualizată prin HG 12/2015 introduce
specificații legate de sănătate și securitate: Principiile şi regulile de proiectare ergonomică
adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
sunt aplicate în general prin intermediul
locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de normelor de protecţie şi igienă a muncii şi prin
muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii standarde de stat (STAS) privind acustica,
monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor iluminatul, zgomotul şi măsuri de protecţie
acestora asupra sănătăţii împotriva zgomotului şi vibraţiilor.
 legea 319/2006 – legea sănătății și securității în muncă

 HG 1091/2006 – privind cerințele minime de securitate și
sănătate pentru locul de muncă
Directive europene privind ergonomia
 89/391/CEE privind măsuri pentru încurajarea îmbunătățirii  89/655/CEE ‐ 89/656/CEE se referă la caracterul corespunzător
securității şi sănătății lucrătorilor. Obligă angajatorii să ia al echipamentelor de lucru şi al echipamentului personal de
măsurile necesare pentru protejarea securității şi sănătății protecție.
lucrătorilor sub orice aspect al muncii acestora.
Toate echipamentele personale de protecție
trebuie să țină cont de cerințele ergonomice şi
starea de sănătate a lucrătorului, trebuind să fie
“pe măsura celui care le poartă”…
 89/654/CEE se referă la cerințele minime de siguranță şi
sănătate pentru locurile de muncă folosite în prezent şi locurile
de muncă folosite pentru prima dată.
 90/269/CEE descrie obligațiile angajatorilor
privind manipularea manuală a greutăților.

 90/270/CEE stabileşte cerințele minime de securitate şi sănătate

pentru lucrul la monitor, mediul şi interfața operator/calculator.
Angajatorii trebuie să evalueze riscurile

de securitate şi sănătate asociate cu
locurile de muncă şi să ia toate măsurile
necesare pentru remedierea acestora.
 98/37/CE se referă la proiectarea utilajelor
La proiectarea utilajului, trebuie să se țină cont de principiile ergonomice
astfel încât disconfortul, oboseala şi solicitarea psihologică a operatorului
să fie reduse la minim.
 93/104/CE privind organizarea timpului de lucru. Prevede
cerințe privind pauzele, odihna săptămânală, concediul anual, Principiile ergonomice trebuie să se aplice, de asemenea, dispozitivelor de
tura de noapte control, echipamentelor personale de protecție şi scaunelor de maşină.
Utilajele trebuie să fie proiectate astfel încât să se reducă la minim riscurile

asociate cu vibrațiile.
 2006/42/CE se referă la utilaje, echipamente interşanjabile,

elemente de securitate, accesorii de ancorare, lanțuri, funii şi plase,
2002/44/CE prevede limitele de expunere şi valorile vibrațiilor în
dispozitive de transmisie mecanice demontabile.
regiunea mâinii, brațului şi a întregului corp.
De asemenea, aceasta acoperă cerințe esențiale
Angajatorii trebuie să analizeze riscurile, să evite sau să reducă expunerea şi privind securitatea şi sănătatea în legătură
să‐şi informeze şi să‐şi instruiască lucrătorii în vederea minimalizării cu proiectarea şi construcția utilajului.
riscurilor asociate cu vibrațiile.
Directiva prevede, de asemenea, cerințe privind monitorizarea sănătății

lucrătorilor.
 2009/104/EC – stabilește cerințele minime de securitate și

sănătate pentru utilizarea echipamentelor de lucru de către lucrători
la locul de muncă
Echipament de lucru – orice mașină, aparat, unealtă sau instalație folosită în muncă  standard de muncă
 standard ergonomic
expunerea la:
 directive europene în domeniul ergonomiei
 2013/35/EU – câmpuri electromagnetice
 2003/10/EC – zgomot
 2002/44/EC – vibrații


Ergonomie Curs 2018

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ergonomie Curs 2018

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profesorii îţi deschid uşa. De intrat trebuie să intri singur.

Tematica orelor de curs

C2 Ergonomia mediului fizic - iluminat, microclimat, zgomot, vibraţii

C3 Cerinţe ergonomice privind postura corectă de muncă

C5 Noţiuni de antropometrie. Utilizarea datelor antropometrice în

C6 Factori fizici care influenţează proiectarea locului de muncă

C8 Ergonomia produsului. Principii de proiectare ergonomică a

N = 0,6 N1 + 0,3 N2 + 0,1 N3 Luați notițe. Materialul parțial

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Părţi interesate (stakeholders): investitori, management, angajaţi,

Standard ocupational pentru

Asociaţia Internaţională de Ergonomie, 2000

Studiază interacțiunile în cadrul sistemelor sociotehnice sau de muncă și

“Istoria” ergonomiei Ergonomie şi Human Factors

1700 – Bernardino Ramazzini (medic)

 termenul ergonomie apare pentru prima dată într-un articol polonez

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Tendinţe iniţiale în ergonomie, la nivel mondial

Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 118

• tendinţa suedezo-elveţiană – accentul pus pe proiectarea locurilor de

Impactul planificării asupra costurilor -

 În faza de proiectare a produsului sau sistemului de

 În faza de realizare a produsului sau sistemului de

 Pentru reproiectarea produselor sau sistemelor în

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Ergonomia cognitivă: analizează modul în care procesele

Ergonomia organizaţională: este preocupată de administrarea

Firescu V., Toderici N., Planificarea integrată a muncii, 2011, p. 102

Roşca C., Dicţionar de ergonomie, 1997

• expert – experienţă, cunoştinţe pentru rezolvarea problemelor de muncă

Christol J., Mazeau M., Le métier d’ergonome

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Proiectarea ergonomică Proiectarea ergonomică

• Care este rolul proiectării ergonomice asistate de  ramuri ale ergonomiei

Mediul vizual - totalitatea punctelor care la un moment

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Factori importanţi în evaluarea Interdisciplinaritate

 reflectanţele suprafeţelor înconjurătoare

Noţiuni de fotometrie: iluminat, luminanţă, reflectanţă Surse de lumină

Intensitate luminoasă - cantitatea de lumină emisă de o sursă punctiformă.  naturală (Soarele)

Eficienţa unui sistem de iluminare artificial

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Contraste cromatice Cromatica

culoare detaliu – culoare fond

Efectele neuropsihice ale culorilor

Roşca C., Dicţionar de ergonomie, 1997

Culorile în design-ul interior

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

The library in Ike Kligerman Barkley's New York offices

Variabile ce descriu mediul termic (microclimatul)

Variabile ce descriu mediul termic

 temperatura globului (GT) – ţine cont de efectele căldurii radiante.

radiaţie termică – transfer de energie aparut între corpurile învecinate

 umiditatea relativă (%)  viteza curenţilor de aer (v) –

- măsurată cu ajutorul higrometrelor sau a sondelor pentru umiditate.

 temperatura de bulb umed (WB) – ţine cont de umiditatea relativă

lector dr. ing. Violeta FIRESCU

Oborne D., Ergonomics at Work, 1995

 pragul de sensibilitate (tactil):

 sunet – sursă de informare vs. zgomot – perturbant şi

lector dr. ing. Violeta FIRESCU