INTERDEPENDENTA DINTRE

TULBURARILE DE SOMN SI
STAREA DE SANATATE FIZICA SI
PSIHICA A INDIVIDULUI
As. Univ. Dr. HAICA CRISTIANA

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

• As. Univ. Dr. HAICA CRISTIANA

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 RITMURILE BIOLOGICE
• De ex: somn-veghe, secreţiile
hormonale, oscilaţiile
termice, oscilaţiile TA
• îşi au originea în activitatea lumină
”orologiilor interne“ situate în diverse
organe şi coordonate de NUCLEUL
SUPRACHIASMATIC AL
HIPOTALAMUSULUI
alimente
• Trebuie sincronizate atât între ele cât
şi cu modificările mediului ambiant.
Acest lucru se realizează prin
intermediul SINCRONIZATORILOR
(variaţii repetitive ale intensităţii mişcare
luminoase, alimentaţia, mişcarea)
 RITMURILE BIOLOGICE
• Ritmul circadian se referă la ciclul de aproximativ 24 de ore care are
loc la nivel fizic, mental și comportamental, ca răspuns al
organismului la alternanța lumină/întuneric din mediul înconjurător.
• Dacă oamenii ar fi îndepărtați de orice sursă a timpului exact (ceasuri,
lumina solară etc.), „ceasul” intern al majorității oamenilor pare să
funcționeze pentru o zi de aproximativ 25 de ore, iar sub influența
luminii și a obiceiurilor sociale, ceasul nostru biologic urmează ciclul
solar de 24 de ore.
• Ritmul circadian (circa dian în latină înseamnă aproximativ o zi) este
controlat de ceasul nostru biologic situat în nucleul suprachiasmatic
din hipotalamus.
• Este importantă respectarea ritmului circadian și a celui de
somn/veghe la gravidă, în special în ultimul trimestru de sarcină,
deoarece ritmul circadian matern optim programează direct sau prin
intermediul secreției de melatonină dezvoltarea ceasului biologic al
fătului
Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020
 RITMURILE BIOLOGICE
• Un studiu de caz realizat la Universitatea din Texas pe un
sugar urmărit de la naștere până la 6 luni a demonstrat
apariția ritmului circadian pentru starea de veghe la 45 de
zile de viata și pentru somn la 56 de zile, determinismul
primordial avându-le apusul soarelui și lipsa luminii versus
orarul de somn impus de familie.
• Se pare că maturizarea ritmului circadian la sugar durează
aproximativ un an, acest proces putând fi influențat de
părinți prin crearea condițiilor de somn și respectarea unui
orar.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 RITMURILE BIOLOGICE
• Tulburările ritmului circadian cel mai frecvent întâlnite
sunt:tulburarea fazei de somn amânate, mai frecvent
întâlnită la adolescenți și adulții tineri (adormire după ora 2
a.m.; în general, dacă sunt lăsați să doarmă, nu apare
deprivarea de somn);
• tulburarea fazei de somn avansate, frecventă la vârstnici
(adormire la 7-8 p.m., cu trezire la 3-4 a.m.);
• tulburarea „Jet Lag” - tulburările de somn induse de diferența
de fus orar;
• narcolepsia - somnolență excesivă și adormiri repetate pe
parcursul zilei, în condițiile unui somn nocturn
corespunzător.
Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020
 CE ESTE SOMNUL
• Somnul este necesar organismului la fel de mult ca și hrana
și apa, astfel că privarea de somn sau tulburările lui sunt
insotite de modificări importante în fiziologia organismului
uman.
• Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă,
caracterizată prin:
• suprimarea temporară a conștienței
• abolirea parțială a sensibilității
• încetinirea funcțiilor fiziologice (ritm respirator și cardiac,
relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ
0,5°C, scăderea funcțiilor secretorii).

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 CE ESTE SOMNUL
• Până în anii 1950 se considera că somnul este o activitate
pasivă, de repaus, necesară recuperării energiei,
• studiile recente au demonstrând însă că există activitate
intensă a creierului și pe parcursul somnului.
• Somnul joacă un rol important în sănătatea și starea noastră
de bine, cantitatea și calitatea lui protejându-ne sănătatea
fizică, mintală și oferind calitate vieții noastre.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 SOMNUL ŞI TULBURĂRILE DE
SOMN
Suprimarea starii de
constienta

În normalitate: SOMNUL

Patologic (prin accidente

în timpul stării de veghe):
COMA
 IMPORTANŢA SOMNULUI
• Efectul de refacere metabolică
– Durata somnului: direct proporţională cu rata metabolismului
(invers proporţională cu masa corporală)
– O rată metabolică mare se corelează cu un stress oxidativ
important, corelat la rândul său cu îmbătrânirea şi demenţa
• Efectul de conservare a energiei pe 24 h
• Efectul de consolidare mnestică
• Funcționarea sistemului nervos central (SNC) și controlul emoțional
sunt clare şi strâns corelate cu somnul prin activarea mecanismelor
de învățare și dobândirea unor abilități practicate în timpul zilei, a
dezvoltării atenției, creativității și luării deciziilor.
 IMPORTANŢA SOMNULUI
Câteva dintre cele mai importante efecte ale somnului sunt:
• activarea conexiunilor neuronale în timpul somnului;
• eliberarea hormonului de creștere la copil și adolescent (STH);
• creșterea sintezei de proteine și scăderea metabolismului proteic;
• stimularea procesului de învățare și îmbunătăţirea memoriei (un studiu pe
șobolani arată că anumite modele învățate în timpul zilei se repetă în timpul
somnului).

Cele mai frecvente efecte ale privării de somn sau ale calităţii precare a
somnului sunt:
• performanță scăzută fizică și mentală post-privare de somn;
• tulburări de concentrare, abilități scăzute de a efectua calcule matematice;
• reducerea activității ariilor cerebrale care controlează emoția, factorul
decizional și interacțiunea socială - prin deducție, privarea de somn
afectează aceste procese.
 IMPORTANTA SOMNULUI
• În timpul somnului, prin mecanisme încă incomplet
cunoscute, vasele sangvine se autorepară şi este dovedit
prin studii că tulburările de somn reprezintă factori de risc
cardiovascular şi diabet

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 IMPORTANTA SOMNULUI
• În condiţiile unei durate de somn insuficiente şi/sau a unei calităţi deficitare
a somnului, creşte nivelul de grelină (hormonul foamei). Când echilibrul
dintre grelină și leptină este defectuos, creşte şi riscul pentru obezitate.
• Un studiu la adolescenți demonstrează că fiecare oră de somn pierdută
crește riscul de a deveni obez.
• Somnul insuficient este asociat cu niveluri sangvine crescute de glucoză.
• Somnul are un rol important în fiziologia pubertăţii şi în fertilitate, prin
eliberarea cu predilecţie a STH în timpul somnului.
• Performanța zilnică și siguranța copilului depind în mod direct de durata şi
calitatea somnului.
• Lipsa somnului duce la randament slab la locul de muncă și la școală,
realizarea îndatoririlor într-un timp mai îndelungat, timpi de reacție întârziați
și la efectuarea mai multor greșeli.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 IMPORTANTA SOMNULUI
• Una până la două ore pierdute într-o noapte afectează
activitatea următoarelor două zile prin apariţia
microsomnurilor (ațipirea frecventă, cu senzația că ești
treaz), fie în timpul unei lecturi, vizionări sau chiar în timpul
șofatului, fapt care are o influență negativă asupra siguranței
individuale, dar și a celei colective (erorile umane din timpul
accidentelor aviatice sunt frecvent cauzate de tulburări de
somn).

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 SOMNUL ŞI ALIMENTAŢIA
MELATONINĂ

LEPTINĂ GHRELINĂ
saţietate foame

INSULINĂ

Deficitul de somn din depresie afectează:

• Secreţia de insulină şi metabolismul glucidic (obezitate, diabet)
• Secreţia de TNFα, IL6 (risc cancerigen)
 SOMNUL ŞI IMUNITATEA
NUCLEUL
PARAVENTRICULAR NUCLEUL
ADH, OXITOCINĂ, POSTERIOR
CRH, TRH SNV
Stimulat de stresori Simpatic
externi
(durere, temperatură)

NUCLEUL ARCUAT
TRH ,CRH, PIF, GRH HIPPOCAMP Deteriorare
cognitivă ?

noradrenalină

cortizol
GLANDA adrenalină
SUPRARENALĂ

Afectarea
imunităţii

În mod normal secreţia de cortizol scade în prima jumătate a nopţii şi creşte în a doua
jumătate. Deprivarea de somn va duce la hipersecreţie de glucocorticoizi cu următoarele
consecinţe:
-Afectarea imunităţii
 FIZIOLOGIA SOMNULUI

FAZA HIPNAGOGICĂ FAZA HIPNOPOMPICĂ

(trecere veghe-somn) (trecere somn-veghe)
•durată: sec – min •Vigilitatea încă e uşor
•vigilitatea scade perturbată
(uşoară obnubilare cu
scăderea •Uneori halucinaţii
atenţiei, clarităţii STARE DE VEGHE hipnopompice
REM
percepţiei, fixării 1 (nepatologice)
informaţiilor) 2
•Uneori halucinaţii 3

hipnagogice 4

(nepatologice)
•În anxietate: senzaţie
de cădere în gol
STADIILE SOMNULUI
Latenţa REM = 90 minute Durata REM creşte spre sfârşitul
nopţii

STARE DE VEGHE
5’ 10’ 15’ 10’-60’
REM
1

SOMNUL PROFUND SOMNUL SUPERFICIAL

predomină în prima predomină în a doua
jumătate a nopţii jumătate a nopţii
 EEG ÎN SOMN
STAREA DE VEGHE

ritm β
în caz de relaxare ritm α

SOMN NONREM: ritm β

STADIUL I unde  şi episoade 

STADIUL II unde , complexe K, fusuri de somn

STADIUL III unde 

STADIUL IV unde 
 SOMNUL LENT (NON REM)
• Unde lente (delta)
• 75 % din durata somnului
• Predomină la începutul nopţii STARE DE VEGHE
• Somn profund REM
• Trezirea e dificilă
1

• Rol: refacerea organismului (musculatură,

2
organe interne)
• Predominenţă parasimpatică 3
• Scad: TA, excreţia urinară, FC, FR rare şi
regulate 4

• Nu există vise
• Nu există mişcări rapide ale globilor oculari
• Posibile mişcări ale membrelor
• Nu scade tonusul muscular
 SOMNUL REM (PARADOXAL)
• Unde rapide (unde beta)
• 25% din durata somnului
• Predomină la sfârşitul nopţii STARE DE VEGHE
• Somn superficial REM
• Trezirea e uşoară
1

• Rol: consolidarea informaţiilor

mnezice, stimularea creierului în cursul maturării 2
sale! 3
• Predominenţă simpatică
• Creşteri ale FC, TA, (risc AVC, moarte subită) 4

• Există vise
• Există mişcări rapide ale globilor oculari (Rapid
Eye Movements)
• Hipotonie musculară
(explică “ paralizia de trezire”)
 HIPOTALAMUSUL ŞI RITMUL
SOMN-VEGHE

HIPOTALAMUS POSTERIOR:
nucleu tubero-mamilar
Histamină
Histamina inhibă aria TALAMUS
somnului din hipotalamusul
anterior

ARIE PREOPTICĂ VENTRO LATERALĂ

RAFEU MEDIAN
GABA, galanină
Serotonină
GABA inhibă aria trezirii din hipotalamusulul posterior

NUCLEUL SUPRACHIASMATIC “ceasul biologic” care controlează ritmul

circadian PUNTE: nuclei pedunculo-
HIPOTALAMUS LATERAL pontinişi laterodorsal
Orexină Acetilcolină
LOCUS COERULEUS
Noradrenalină
 ACTIVAREA CREIERULUI ÎN STAREA DE VEGHE ŞI ÎN SOMNUL REM

în starea de veghe creierul este activat de în starea de somn REM creierul este
activat de ACH răspunzând la stimulii
NA, 5HT, şi ACH răspunzând la stimulii externi şi interni
interni (material mnestic)

HIPOTALAMUS
TALAMUS: nuclei
POSTERIOR: nucleu TALAMUS: nuclei reticulari
NUCLEU BAZAL intralaminari
HIPOTALAMUS tubero-mamilar GABA
MEYNERT Histamină
POSTERIOR: nucleu
ARIE PREOPTICĂ VENTRO tubero-mamilar
ARIE PREOPTICĂ
LATERALĂ Histamină
VENTRO LATERALĂ
GABA, galanină
GABA, galanină
NUCLEUL
NUCLEUL REM on
SUPRACHIASMATIC
PUNTE: nuclei pedunculo- SUPRACHIASMATIC
HIPOTALAMUS RAFEU MEDIAN pontini şi laterodorsali
LATERAL Serotonină Acetilcolină HIPOTALAMUS PUNTE: nuclei pedunculo-
Orexină LATERAL RAFEU MEDIAN pontini şi laterodorsali
LOCUS COERULEUS Serotonină
Orexină Acetilcolină
Noradrenalină
LOCUS COERULEUS REM off
Noradrenalină

ACH

NA, 5HT

VEGHE NON REM REM

 SOMNUL
ACH

NA, 5HT

VEGHE NON REM REM HIPOTALAMUS

POSTERIOR: nucleu TALAMUS: nuclei reticulari
tubero-mamilar GABA
E.E .Benarroch et al, Medical Neurosciences, 1999 Histamină
ARIE PREOPTICĂ VENTRO
LATERALĂ
GABA, galanină
NUCLEUL
SUPRACHIASMATIC
REM on
SOMN REM HIPOTALAM PUNTE: nuclei pedunculo-
RAFEU MEDIAN pontini şi laterodorsali
Consolidare mnestică US
LATERAL
Orexină Serotonină
REM off Acetilcolină
LOCUS COERULEUS
Noradrenalină

SOMN NONREM
Refacere metabolică GH crescut, TSH
redus Conservarea energiei
 TULBURARILE DE
SOMN
• Tulburările de somn reprezintă o
patologie puțin explorată și
investigată în asistența primară,
de multe ori însoțind diagnostice
de gravitate diferită, astfel încât
problema somnului devine una
secundară.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale

Educatiei HPC 2020
 TULBURARILE DE SOMN
• Somnul este influențat de diferiți neurotransmițători, alimente
sau medicamente: cafeina, medicamentele pentru slăbit,
decongestionantele nazale provoacă insomnie;
• antidepresivele reduc sau chiar suprimă faza REM;
• fumătorii au un somn format în mare parte de faza 1 (somn
ușor);
• alcoolul induce rapid somnul ușor, dar reduce fazele 3 și 4
de somn;
• temperaturile extreme reduc faza REM.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale
Educatiei HPC 2020
TULBURĂRILE SOMNULUI

TULBURĂRI CANTITATIVE

INSOMNII

DE ADORMIRE

DE TREZIRE

PE TOATĂ DURATA NOPŢII

HIPERSOMNII

SD. PICKWICK, APNEEA NOCTURNĂ

NARCOLEPSIA

SD KLINE- LEVIN

TULBURĂRI CALITATIVE (PARASOMNII)

SOMNAMBULISM

PAVOR NOCTURN

COŞMARUL
 TULBURARI DE SOMN
Se împart în două mari categorii:

Dissomniile - tulburări de inițiere și menținere a somnului

Parasomniile - tulburări comportamentale din timpul somnului

Tulburările de somn asociate altor tulburări mintale care sunt prezente într-o
boală psihică diagnosticată: schizofrenie, tulburări bipolare, ADHD etc.

Tulburările de somn cauzate de condiții medicale existente - boala

Parkinson, epilepsii, boli endocrine: hipo- și hipertiroidism, infecții virale și
bacteriene (hipersomnia din encefalita virală), BPOC, poliartrita reumatoidă,
consumul de substanțe ca alcoolul, opioidele, antihistaminice, corticosteroizi
etc.
 TULBURARI DE SOMN
Tulburările de somn pot fi semnalul unor boli cornice si la copii, deoarece
copiii cu tulburări de somn sunt spitalizați frecvent și prezintă des boli
asociate: cardiovasculare, tulburări de comportament, ADHD.

Un studiu efectuat pe 1420 de copii cu vârste cuprinse între 9 şi 16 ani cu

tulburări ale somnului sau probleme legate de somn și evaluați pe parcursul
studiului de 4-7 ori a demonstrat că tulburările de somn în copilărie și
adolescență sunt predictive pentru anxietate generalizată, depresie și
comportament opozițional.

Peste 50% dintre copii au avut o problemă de somn, identificarea precoce a

acestora putând preveni consecințele negative ce derivă din privarea de
somn.

Prevalența tulburărilor de somn creşte la vârsta școlară și în adolescență,

până la 36% dintre aceștia suferind de dissomnii și 26% de parasomnii, fapt
ce impune recomandări de tratament mai eficiente și programe de urmărire
 INSOMNIA DE ADORMIRE
• Apare în:
– ANXIETATE
• Cauze:
– tensiune musculară cu incapacitate de relaxare
– frica de a muri în somn
• Se asociază cu vise cu tematică specific anxioasă:
– Cădere în gol
– Scufundare în apă cu incapacitatea de a se salva
– Urmărire cu incapacitatea de a se salva
– Examene cu sentimentul de lipsă de pregătire
– ASTENIE (patologic) când creşte activitatea SRAA
susţinută de efortul făcut de individ (insomnie vigilă)

– în normalitate după un examen însoţit de consum

nervos
 INSOMNIA DE TREZIRE
• Apare în DEPRESIE
• Trezire la orele 3 – 4 dimineaţa cu
incapacitatea de a mai readormi
• În aceste momente intensitatea
depresiei
este maximă, existând risc suicidar
• Se însoţeşte de coşmaruri cu tematică
morbidă:
– Morţi, sicrie, cimitire
 SOMNUL ÎN DEPRESIE
În situaţiile în care scade durata somnului PARADOXAL poate apărea
depresia. Utilizarea medicaţiei reechilibrează ponderea SL şi SP

• Scade latenţa REM STARE DE VEGHE

(sub 60 min)
REM
• Somnul este mai 1
superficial (reducerea
stadiilor 3 şi 4) 2
• REM predomină în 3
prima jumătate a nopţii
4
• Insomnie de trezire
 INSOMNIA PE TOATĂ
• Apare în: DURATA NOPŢII
– manie
– consum de stimulante ale SNC:
• Cafea
• Amfetamine
• Alcool
» În aceste situaţii se manifestă ca o scădere a nevoii
de somn cu absenţa oboselii în ciuda insomniei
În condiţii normale poate apărea în cazul:
– Muncii în 3 ture (12 ore serviciu cu 24 ore libere)
– Schimbării fusului orar (jet lag)
» În aceste situaţii se produce o inversare a ritmului
somn - veghe
 HIPERSOMNIILE
• SD. PICKWICK:
– Hipersomnie (somnolenţă diurnă) + insuficienţă
cardiacă dreaptă (cord pulmonar cronic) + obezitate
– Cauza: obezitatea
• SD. APNEEI NOCTURNE:
– Hipersomnie (somnolenţă diurnă) + apnee nocturnă
(crize nocturne cu durata de 10 sec) + sforăit nas
– Cauza: centrală sau obstructivă (îngustarea
spaţiului palat
• retropalatin sau retroglos), obezitate
NARCOLEPSIA văl
– Crize irezistibile de adormire în plină stare de veghe limbă
(20 min)
– trecere directă din starea de veghe în starea de somn
paradoxal produce hipotonie cu cădere
(CATAPLEXIE) sau cu paralizie de trezire şi halucinaţii
vizuale
– NARCOLEPSIE + CATAPLEXIE = SD GELINAUX
• SD KLEINE – LEVIN
– Cicluri de hipersomnie + bulimie + hipersexualitate +
iritabilitate, care apar la câteva luni la adolescenţi
– Cauza: afectare hipotalamo-hipofizară
 COŞMARURILE

Apar cel mai frecvent în timpul somnului REM STARE DE VEGHE

Exista un factor extern identificabil 1

Uneori în PTSD pot apărea şi în timpul 2

somnului non REM 3

4
 PARASOMNIILE
• Apar în cursul somnului profund (NON
REM), în prima treime a nopţii
– SOMNAMBULISMUL
• Apare la tineri, componentă genetică
• Comportament automat (nu este conştient de
ceea ce face în timpul nopţii): se scoală din pat,
se mişcă prin casă, iese din casă, mută obiecte STARE DE VEGHE
• Amnezia episodului
• Măsuri de protecţie (familia îl păzeşte ) 1

• Investigaţii: posibilă suferinţă cerebrală

2

– PAVORUL NOCTURN 3
• Mai ales la copii
• Aparentă trezire din somn + mare anxietate şi 4

nelinişte (plânge, ţipă, se zvârcoleşte)

• Amnezia episodului şi nici nu-şi aminteşte
vreun
vis.
• Prezenţa membrilor familiei nu liniştesc
individul
deoarece acesta nu este în stare de veghe
• Investigaţii: epilepsia temporală poate debuta
cu
crize de pavor nocturn
 PARASOMNIILE

COŞMARURI

STARE DE VEGHE
HALUCINAŢII HALUCINAŢII
HIPNAGOGICE HIPNOPOMPICE ŞI
REM PARALIZIE DE
1
TREZIRE

PAVOR NOCTURN
 BOALA – TULBURARI DE
SOMN
• Somnul și problemele legate de somn influențează și sunt asociate cu
numeroase afecțiuni medicale.
• Astmul bronşic cu frecvenţă mare la copilul mic și adolescent se însoţeşte
de tulburări de somn datorate crizelor nocturne de dispnee, prezenţa
tulburării de somn indicând un control deficitar al astmului bronşic.
• Boala de reflux gastroesofagian la sugar și copilul mic are de multe ori ca
prim semn de boală tulburarea de somn.
• În ADHD se completează un cerc vicios în care privarea de somn induce
comportamente dezordonate, dificultatea captării și menținerii atenției, iar
afecţiunea în sine este caracterizată de cele mai multe ori prin tulburări
calitative ale somnului.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

 BOALA – TULBURARI DE
SOMN
Somnul și problemele legate de somn influențează și sunt asociate cu
numeroase afecțiuni medicale.
• Epilepsia, prin somnul post-critic și medicația anticonvulsivantă, este
corelată cu modificări ale somnului.
• Boli infecțioase - somnolența poate însemna debutul unei afecțiuni virale
sau bacteriene.
• Traumatisme craniene - apariția unei tulburări de somn posttraumatice
reprezintă un prognostic de rău augur.
• Accidentul vascular cerebral, sindroamele maniacale, depresia,
schizofrenia, boala Alzheimer, neoplaziile sunt boli care sunt însoțite de
diverse modificări ale somnului din cauza bolii în sine sau a medicației
utilizate.

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020

VA MULTUMESC!

Universitatea Hyperion Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei HPC 2020