KINETOLOGIE

CURS 2

CLASIFICAREA MISCARILOR
Miscari fundamentale
1. Locomotorii
2. De manipulare
3. De stabilitate

Literatura stiintifica si metodica cuprinde incercari de a clasifica si caracteriza

miscarile pe care le numeste miscari fundamentale.

Locomotorii: mers; alergare; saritura; topaire; tropotire; tarsire; lunecare; catarare;

fandare; galopare; saltare.

De manipulare: aruncare; prindere; lovire; blocare; izbire; voleibolare; conducere;

rostogolire (a mingii); transportare; driblare.

De stabilitate: aplecare; intindere; rasucire; intoarcere; leganare; rostogolire; aterizare;

oprire; eschivare; echilibrare.

Exista tendinta de a privi miscarea numai ca deplasare, schimbare de loc sau pozitie,
trebuie insa sa avem in vedere ca in domeniul nostru avem si asa zisele
comportamente in care miscarea este zero. Mentinerea pozitiei initiale sau a pozitiei de
start , fixarea pozitiei in cazul incheierii unui exercitiu sunt tot miscari.

MISCARI:
NATURALA
SPONTANA
AUTOMATA

Naturala =Act motric realizat voluntar de catre om, insusit si perfectionat in procesul
adaptarii sale la mediul inconjurator, se formeaza treptat incepand din primele zile ale
existentei sale si constituie fundamentul motric pe care se realizeaza ulterior intreaga
sa activitate cu acest profil.

Spontana= act motric neintentionat, care constituie o reactie in general adecvata unei
situatii neprevazute are caracter instinctual, fiind declansat prin activitatea automata
a centrilor nervosi.
1

Automata = acte motrice dobandite prin exersare, efectuate sub controlul slab al
constiintei pe baza autoactivitatii reflexe a centrilor nervosi sub corticali sau corticali
in stare de excitabilitate limitata. Automatizarea constituie etapa finala a invatarii
miscarii.

MISCARI:
VOLUNTARA
INVOLUNTARA (reflexa)
ACTIVA
PASIVA
CICLICA
ACICLICA

VOLUNTAR= act motric efectuat constient si orientat spre atingerea unui scop.

INVOLUNTAR= act motric, efectuat fara participarea constiintei, condus si reglat pe

cale reflexa

Activa = act motric executat de subiect, ca rezultat al propriilor eforturi fizice-psihice

Pasiva= act motric provocat si condus de forte exterioare subiectului, a carei

participare este de cele mai multe ori de ordin intentional, (prof, antrenor, instructor ,
kinetoterapeut in scopul recuperarii sau maririi mobilitatii articulare sau
functionalitatii anumitor grupe musculare si segmente. Pot fi utilizate si in scop
didactic (intuitiv)

Ciclica= act motric a carei structuri se repeta periodic, fiecare ciclu formeaza o unitate
ale carei faze se succed in aceasi ordine ele fiind inseparabile intrucat sfarsitul uneia
conditioneaza inceputul celeilalte.

Aciclica= act motric ale carui structuri nu sunt caracterizate prin repetare periodica.

CARACTERISTICILE MISCARILOR
SPATIALE (POZITIA, TRAIECTORIA, DIRECTIA, AMPLITUDINEA,
DISTANTA, .)
TEMPORALE (RITM, TEMPOU, DURATA)
SPATIO-TEMPORALE
DINAMICE

Pozitia corpului = distingem pozitia de plecare care precede inceputul miscarii si

mentinerea pozitiei necesare in miscarea propriu-zisa (mentinerea aceasi poze in
diferite pozitii vezi sfoara si sfoara in stand pe maini)

Pozitia de plecare are ca scop de a crea conditiile cele mai avantajoase pentru ineperea
actiunii, determinand eficienta actiunilor ce urmeaza (startul de jos). Deasemenea un
rol important il au si pozitiile adoptate de elev in timpul actului motric .( Pozitia joasa
a patinatorului, pozitia orizontala a inotatorului,sariturile cu schiurile)

Deasemenea pozitiile corpului si a segmentelor au si un rol estetic (gimnastica,

patinaj) exigenta mare.

Traiectoria= este drumul partii corpului aflate in miscare: aici distingem:

Forma traiectoriei rectilinie si curbilinie. Cele rectilinii sunt foarte rare in comparatie
cu cele curbilinii datorita faptului ca cele mai multe miscari au la baza miscarile de
rotatie. Cel mai des cele rectilinii sunt intalnite in cazul in care se urmarestc executiile
de viteza: box, scrima.

Directia traiectoriei este deosebit de importanta in realizarea miscarilor cu eficienta

mare. (a corpului sau a obiectului); devierea mingii cu 4grade va duce la rateu; directia
se indica prin planurile corpului (frontal = lateral; sagital = inai-inap), fie prin
elemente de orientare exterioara (inai, lateral in functie de propriul trunchi aruncam
peste stacheta); directii fundamentale inai, inap, drp, stg; un rol important il are
analizatorul vizual.

Amplitudinea = exprima amploarea miscarii, marimea amplitudinii se determina in

grade unghiulare, sau masuri liniare vezi lungimea pasului; miscarile cu amplitudine
mare se mai numesc si miscari largi, iar celelalte sunt miscari mici.

Nerespectarea acestora va duce la exectii imprecise.

TEMPORALE

Ritmul este una dintre cele mai integrale caracteristici ale miscarilor; raspandire larga
in intrebuintare ritm muzica, poeziei, respirator, cardiac. se refera la periodicitate,
repetarea fenomenului ceea ce a dus la confuzia cu tempoul, ceea ce il defineste
este prezenta in cadrul miscarii respective a unor momente puternice, accentuate si
3

succesiunea, alternarea diferitelor intervale de timp. Este o caracteristica complexa a

miscarilor; in fiecare actiune motrica concreta, executata perfect dinpunct de vedere
tehnic se poate constata un ritm rational. Dar el nu poate fi privit ca un ritm abstract
ideal, la fel de bun pentru toti. (particularitatile individuale).

Tempoul miscarilor se intelege frecventa repetarii ciclurilor de miscari sau numarul

de miscari in unitate de timp. Notiunea este strans legata de viteza, fara a fi insa
identice (ridicand mina la inaltimi diferite si coborand-o in acelasi tempo viteza va fi
diferita)

Durata = a pozitiilor sau a miscarilor. Are mare insemnatate vezi elanul, aruncarea.

SPATIO-TEMPORALE = este determinata de viteza miscarii. Iutela deplasarii

corpului in spatiu in unitate de timp. Este raportul dintre lungimea traiectoriei
parcursesi timpul cheltuit.. (M/s);

DINAMICE = fortele care influenteaza miscarea: forte interne: active ale aparatului
locomotor fortele de tractiune a muschilor; pasive ale aparatului locomotor fortele
elastice ale muschilor, ligamentelor; fortele de reactie; fortele exetrne: gravitationala,
reactie a sprijinului, de rezistenta a mediului extern.

LEGILE MISCARILOR CORPULUI

LEGEA UTILITATII
LEGEA EFORTULUI VOLUNTAR SAU A INTENTIONALITATII
LEGEA TEMPORALITATII SI SPATIALITATII

1. A EFORTULUI UTIL- a eficientei, orice miscare necesita consum de energie,

obtinandu-se un efect, se urmareste randamentul maxim adica consum minim si efecte
optime, prin respectarea caracteristicilor particularizate la individ.
2. La baza oricarei miscari exista intentie: realizarea scopului. Caracterul voluntar al
miscarilor duce la importanta actului constient. Toate actiunile vor porni de la intentie,
motivatie, scop. Esenta aceastei legi o reprezinta organizarea rationala a energiilor
pentru atingerea scopurilor. Se apeleaza voluntar la toate resursele fizice, emotionale,
intelectuale.

3. Orice miscare se executa in spatiu si timp, adica corpul si segmentele se deplaseaza

dupa anumite traiectorii, dupa rtmuri proprii, care confera miscarii cursivitate. Orice
miscare are o durata pornind de la momentul initialk si pana la cel final.

CONTINUTUL MISCARII
MISCARILE CORPULUI/SEGMENTELOR
EFORTUL FIZIC: VOLUM, INTENSITATE, COMPLEXITATE
EFORTUL PSIHIC SOLICITAT
EFECTELE MISCARILOR

FORMA MISCARII
POZITIA CORPULUI: INITIALA, INTERMEDIARA, FINALA
POZITIA SEGMENTELOR CORPULUI IN DIFERITELE MOMENTE
DIRECTIA
AMPLITUDINEA
TEMPOUL
RITMUL
SISTEMUL DE DISPUNERE FATA DE ADVERSARI, PARTENERI
Intre continut si forma exista o relatie de interdependenta.
Continutul are rol determinant dar si forma poate avea un rol activ in influentarea
continutului.

TEHNICA MISCARII
ESTE FORMA RATIONALA A MISCARII (FORME EFICIENTE)
IMBINAREA CEA MAI RATIONALA A STRUCTURII ACTIUNILOR MOTRICE,
IN CONFORMITATE CU SCOPUL URMARIT.
5

tehnica nu ramane neschimbata este conditionata de progresul tehnologic

-

detaliile tehnice = particularitati secundare ale miscarii, care nu denatureaza

mecanismul ei de baza. ele pot fi diferite de la sportivi, si depind de particularitatile
acestora. (cazurile studiilor efectuate de antropologi americani pe sportivi)

STRUCTURA MISCARII
GRUPARE CARACTERISTICA A ELEMENTELOR ACTULUI MOTRIC CARE
PRIN COORDONAREA SI CONDITIONAREA LOR RECIPROCA II CONFERA
UNITATE.
ESTE DATA DE MECANISMUL DE BAZA AL MISCARII (BAZA TEHNICA).
MOMENTUL MISCARII: componenta structurala cea mai simpla care marcheaza aspectele
statice ale executiei actului motric., se evidentiaza prin secventa dintr-un film al unei miscari
stoparea imaginii)
FAZELE MISCARII: componenta structurala distincta a actului motric alcatuita din mai
multe momente, care-i determina specificul.

REGULI DE EXECUTIE A ACTIUNILOR MOTRICE

DIRECTIA OPTIMA A EFORTURILOR DEPUSE
MARIREA VITEZEI MISCARII
CARACTERUL NEINTRERUPT SI SUCCESIV AL APLICARII FORTELOR
TRANSMITEREA CANTITATII DE MISCARE DE LA O VERIGA LA ALTA
CREAREA CONTRAACTIUNII FATA DE FORTELE DE ACTIUNE
1. directia miscarii, sa se respecte pentru a nu consuma energie degeaba aruncarea
sulitei efortul final sa corespunda cu linia proiectata a zborului.
2. utilizarea fortei pentru obtinerea unei viteze mari
3. forta cea mai mare la inceput pentru invingerea inertiei starii de repaus, odata inceputa
miscarea este avantajos ca aceasta sa fie continuata fara a fi intrerupta, intreruperea ei
6

= consum dublu de energie; inlantuire grupelor musculare ce sunt implicate in

miscare.
4. angrenarea segmentelor corpului se face succesiv nu deodata; sa se transmita
cantitatea de energie de la o miscare la urmatoarea.
5. alergare pe teren tare si moale scoate in evidenta actiunnea si contraactiunea.( pe tare
mai repede) intarirea pozitiei piciorului la sut, a mainii la volei la servici, pozitionarea
buna pe picioare la aruncatori.