Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alte date, în continuare, privind dezvoltarea formelor de organizare a tirului sportiv pe plan
intern:
1863 – ” Societatea Română de arme şi dare la semn ” avea 120 de membrii şi 5 membrii
de onoare.
1865 – pe 9 septembrie, au fost aprobate şi recunoscute oficial ( prin înaltul Decret
Domnesc nr.1147 publicat în Monitorul Oficial nr. 200 din 11/23 septembrie) statutele
Societăţii Română de arme şi dare la semn.
Cu această ocazie Domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispune să se doneze
societăţii din terenul Mânăstirii Radu-Vodă, secularizat – o suprafaţă de 13.211 stânjeni
pătraţi pe care să-l folosească drept poligon de tir şi cu clauza că acest teren nu poate fi
înstrăinat. Menţionăm că societatea avea deja un teren cumpărat de cei care care au
înfiinţat societatea.
Terenul donat de Domnitor s-a adăugat la cel deja avut – terenul acesta era
poziţionat în zona Clubului Progresul – fosta grădină SIŞTAND
a B.N.R. Aici se efectuau trageri cu arme de glonţ ( carabină şi pistol ) şi după 1900 s-au
organizat şi activităţi tiristice cu arme de vânătoare.
1900 – 1 aprilie – Decret Regal nr. 1956 de recunoaştere ca persoană juridică a Societăţii
de Dare la Semn.
1919 – participarea trăgătorilor romăni la un concurs internaţional desfăşurat la Le Mans
în Franţa. La acest concurs românii au cucerit locul doi într-o elită de trăgători din toate
ţările aliate participante la primul război mondial.
1924 – Societatea de Dare la Semn s-a înscris în Registrul de Persoane Juridice a
Tribunalului Ilfov, secţia I la nr. 137.
1924 – se remarcă participarea unui lot de trăgători români la Jocurile Olimpice de la
Paris, unde Constantin Tomescu ocupă locul 18.
1934 – 7 februarie – se înfiinţează Federaţia Română de Tir ( F.R.T.)
1936 – F.R.T. se afiliază la Uniunea Internaţională de Tir ( U.I.T.)
1946 – 29 iunie – Societatea vinde B.N.R. terenurile cumpărate şi donate de Domnitorul
Alexandru Ioan Cuza ; în schimb B.N.R. donează Societăţii de Dare la Semn 65 hectare
din Pădurea Băneasa ( care a devenit poligonul Tunari şi astăzi Poligonul de Tir Sportiv ”
Iosif Sârbu”)
1952 - La ediţia a XII-a a J.O. de la Helsinki au participat 69 de ţări. România s-a aflat
la a treia participare . Au fost 18 ramuri de sport printre care şi tirul sportiv cu 6 probe :
- 50 m. pistol
- 25 m pistol viteză
- 50 m. puşcă 3 poziţii
- 50 m. puşcă poziţia culcat
- Talere-trap
- 300 m. puşcă 3 poziţii
La această olimpiadă, Iosif Sârbu se desprinde ca un nume de referinţă pentru
sportul românesc şi în special pentru tirul românesc, pentru faptul că că acest mare sportiv
– trăgător a reuşit excepţionala performanţă de a cuceri prima medalie de aur olimpic
pentru România. De menţionat că prin această victorie în care a realizat 400 de puncte din
400 posibile – la proba 50 m. puşcă culcat – a reuşit un nou record olimpic.
Această victorie a avut o inluenţă decisivă în dezvoltarea ulterioară a tirului sportiv în ţara
noastră.
1955 - România organizează PRIMUL Campionat European de Tir la Poligonul Tunari.
1999 - F.R.T. îşi schimbă denumirea în Federaţia Romănă de Tir
Sportiv ( F.R.T.S.)
2008 - Lista cluburilor afiliate la F.R.T.S. cuprinde cca. 30 de cluburi de Tir Sportiv de
pe întreg teritoriul României.
Medalii de aur şi argint, câştigate de trăgătorii români la J.O., C.M. şi
C.E.:
Jocurile Olimpice ( individual )
1 Helsinki 1952 Iosif Sârbu Aur 50 m. puşcă culcat
2 Melbourne 1956 Ştefan Petrescu Aur 25 m. pistol viteză
3 Roma 1960 Ion Dumitrescu Aur Talere – trap
4 Tokyo 1964 Ion Tripşa Argint 25 m. pistol viteză
5 Mexico 1968 Marcel Roşca Argint 25 m. pistol viteză
6 Munchen 1972 Dan Iuga Argint 50 m. pistol liber
7 Moscova 1980 Ion Corneliu Aur 25 m. pistol viteză
8 Los Angeles 1984 Ion Corneliu Argint 25 m. pistol viteză
9 Seul 1988 Babii Sorin Aur 50 m. pistol liber