Legendarul Spyros Louis, primul

campion olimpic la maraton

Spyros Louis, un cioban grec originar din satul Amarousion (suburbia nord-
ateniană Marousi), cunoscut ca Spiridon Louis sau Spyridon Louis, a
rămas în istoria atletismului și a Jocurilor Olimpice (6-15 aprilie 1896), prin
pagina pe care a „scris”-o acum nu mai puțin de 124 de ani.
S-a întâmplat pe 10 aprilie, la prima ediție a Jocurilor Olimpice Moderne,
care a fost pusă la cale în Congresul International Atletic de la Paris
(1894).
Din cele 11 probe atletice, evenimentul principal l-a reprezentat, cu toată
atenția și uralele de rigoare, legendarul maraton. Proba a fost un concept al
francezului Michel Breal, prieten cu „părintele” Jocurilor, conaționalul său,
Pierre de Coubertin. Și a avut ca sursă de inspirație povestea soldatului
atenian Fidipide (sau Filipide, după alte surse, în greacă Pheidippides ori
Philippides).
Campionul apărut din praful drumurilor de la
Marathon la Atena
Era o zi de vineri, când sub căldura după-amiezii, 17 alergători s-au aliniat
la startul celor 40 de kilometri pe care urmau săi străbată pe drumurile
prăfuite ce duceau de la Marathon la Atena.
Francezul Albin Lermusiaux s-a instalat în frunte și a fost lider până după
jumătatea cursei, când a fost ajuns din urmă, după kilometrul 25, de
australianul Edwin Flack. Până pe la kilometrul 30 cei doi erau primii,
apropiați, schimbându-și pe rând conducerea.
În spatele lor venea Spiridon Louis. Atenție: la jumătatea cursei, avea 7
minute în spetele lui Lermusiaux! La kilometrul 32, enigmaticul grec (vedem
mai încolo de ce) a trecut în față, moment din care nu a mai fost depășit de
nimeni. După al 36-lea kilometru, a dus cursa de unul singur, fără
adversari, epuizatul Flack abandonând.

Și aproape de ora locală 17, eroicul campion al grecilor a intrat în stadionul

Panathenaikon, în uralele a peste 60.000 de compatrioți înfocați, printre
care și regele Greciei, alături de prințul moștenitor Constantin și celalalt
prinț, George, în culmea fericirii.

Primul european campion olimpic la atletism

Astfel, primul european care a cucerit titlul olimpic la atletism și singurul
campion olimpic de pe „Bătrânul continent” de la Jocurile din 1896 a trecut
linia de sosire la maraton după 2 ore 58 minute 50 secunde. „Chairete,
nikomen!”, a strigat el, asemeni înaintașului Fidipide. „Bucurați-vă, am
învins!”, aclamase la fel și soldatul-erou la sosirea în Atena, după
istovitoru-i drum de 40 de kilometri (25 mile), a dat vestea victoriei grecilor
în lupta de la Marathon împotriva cotropitorilor din Persia, înainte de
prăbușirea la pământ și ridicarea spre eternitate (490 î.Hr).

Recompense: O cupă de argint, cadouri, un cal și o

căruță
Adolf Hitler, aici cu Spiridon Louis, a dat startul Jocurilor din 1936, la care vedeta
editiei a fost atletul american de culoare Jesse Owens (4 titluri olimpice: 100 m,
200 m, 4×100 m, lungime).
Cam după 7 minute l-au urmat doi compatrioți Charilaos Vasilakos
(3:06:03) și Spiridon Belokas. Ultimul a fost însă descalificat, la contestația
ungurului Gyula Kellner, care a ocupat locul 3, după ce s-a confirmat că cel
de-al doilea Spiridon a folosit un mijloc de transport, o parte din traseu.
Victoria lui Spiridon Louis a surprins pe toată lumea, deoarece, cu 17 zile
înaintea Jocurilor, el a încheiat doar al 5-lea trialul din Grecia.
A două zi după triumf, Louis a primit o cupă de argint din partea lui Michel
Breal. Iar comercianții atenieni, în semn de apreciere, i-au oferit cadouri pe
măsura vremurilor, inclusiv un cal și o căruță pentru satul natal.
Cum atunci nu era nici vorbă de maratoane sau alte curse internaționale,
Spyros Louis și-a consumat succesul și a dispărut discret în locul de unde
venise. Vocile vremii ne spun că acolo a devenit ofițer de poliție, la un
moment dat.

Monedă comemorativă, lansată de Grecia în 2015

 În schimb, a reapărut în 1926, dar într-o
altă „lumină”, când a fost arestat sub
acuzația de falsificare a documentelor
militare și închis. După ce a petrecut mai
mult de un an în închisoare, a fost achitat.
Peste alți 10 ani, a fost redescoperit de
către Comitetul Olimpic German înaintea
Jocurilor Olimpice de la Berlin (1936), la
care a fost invitat de onoare și i-a oferit lui
Adolf Hitler, simbolic, la deschidere, o
coroană de lauri din vechea Olympia.
Louis a s-a prăpădit patru ani mai târziu, pe 26 martie 1940, la 67 de ani, la
Amarousion.
În toamna anului 2015, la comemorarea a 75 de ani de la dispariția sa,
Grecia a emis 750.000 de monede de colecție în valoare de 2 euro.

Despre primele Jocuri Olimpice Moderne

Primul campion olimpic al atletismului la Jocurile Moderne a fost săritorul
american James Brendan Bennet Connolly, învingător la triplu salt.
La Atena 1896, în cele 4 zile cât au durat întrecerile la atletism (luni 6
aprilie, marți, miercuri – zi de pauză, joi și vineri) s-au desfășurat probe de
alergare pe pistă (100 m, 110 m, 400 m, 800 m, 1.500 m), sărituri (lungime,
triplu, înălțime, prăjină), aruncări (disc, greutate) și alergare pe șosea
(maraton).
La manifestările găzduite de capitala greciei au participat 241 de sportivi
(numai bărbați!) din 14 țări, care au concurat la 9 discipline sportive.
Cu 6 medalii câștigate (trei de aur, doua de argint si una de bronz),
gimnastul german Hermann Weingartner a fost cel mai medaliat sportiv al
competiției.