Sunteți pe pagina 1din 2

Jocurile olimpice antice si moderne

Jocurile olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice (Olympiakoi Agones) au constat dintr-o serie de competiii atletice care aveau loc pe o aren ntre diferite orae ale Greciei Antice. Acestea au nceput n anul 776 .Hr. n Olympia, Grecia, i s-au serbat pn n anul 393 cnd au fost desfiinate de mpratul roman Teodosiu I. Unele surse consider anul 884 .Hr. ca dat probabil a primelor Jocuri Olimpice, totui, pentru istorici ncepnd cu anul 776 .Hr. exist o cronologie exact a jocurilor. Jocurile se desfurau la fiecare patru ani, vara, n zilele srbtorilor lui Zeus, n nord-vestul Peloponesului, n cmpia Olimpia. Participau doar brbaii de origine greceasc n timp ce femeilor nu le era permis prezena nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetenii liberi erau admii, sclavii fiind exclui. Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor i decernarea premiilor se fceau de ctre magistrai numii Helladonike. Jocurile durau cinci zile i ncepeau cu o procesiune solemn i cu jertfe, cu defilarea concurenilor i jurmntul olimpic. n ziua a doua avea loc ntrecerea tinerilor de 18-20 ani dup care, n ziua a treia ntreceri de alergare, lupte, pugilat i pancraiu. Cea mai disputat prob, cea de pentatlon avea loc n ziua a patra urmat de ntrecerile hoplitodorilor (oameni narmai), alergrile de care i clria. De-a lungul timpului, ordinea ntrecerilor s-a modificat de nenumrate ori. n ziua a cincea erau premiai nvingtorii (Olimpionike, nvingtor la Olimpia) care primeau o cunun din ramuri de mslin slbatic. Cei care i menineau titlul de campion la mai multe ediii succesive sau erau ctigtori a mai multor jocuri care se desfurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes. Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice naionale care fceau parte din jocurile periodos, sau de circuit. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint i Jocurile din Nemeea. O deosebire important dintre Jocurile greceti i cele moderne este c toate evenimentele atletice indiferent de gradul de importan erau orgamizate sub patronajul unei diviniti. La Delphi era onorat zeul Apollo, iar n Corint i Nemeea zeul Poseidon. Se credea c zeii le dau atleilor fora fizic i abilitatea necesar pentru a putea participa cu succes la Jocuri, i drept urmare, atleii se nchinau la zeitile respective. n timpul jocurilor olimpice ncetau orice conflicte politice i militare dintre cetile greceti, instituindu-se aa-zisa pace olimpic. Intervalul dintre dou ediii se numea olimpiad. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numrul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc n primul an al Olimpiadei 75 (480 .Hr.). Ultima ediie a jocurilor a avut loc n anul 392, fiind interzise doi ani mai trziu printr-un edict al mpratului roman Teodosiu I, din prejudecat religioas (acesta era cretin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate tradiiile legate de religiile pgne), el ordonnd distrugerea cldirilor Olimpiei. Pn la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfurat nentrerupt o dat la patru ani; au avut loc 293 de ediii . n anul 426, Teodosiu al II-lea a ordonat distrugerea edificiilor din Olimpia. Jocurile Olimpice au fost reluate abia in secolul al XIX-lea, dupa multe eforturi depuse de mai multi oameni cu influenta din acea perioada. Astfel prima Olimpiada moderna a avut loc chiar in Grecia, tara in care s-au nascut aceste jocuri, in anul 1896. Publicul grec a fost foarte incantat de ideea reluarii intrecerilor si au contribuit la realizarea pregatirilor reusind sa treaca peste dificultatile materiale astfel incat totul sa fie gata la data stabilita.

Pentru prima oara Olimpiada a avut loc pe un vechi stadion ce a fost renovat, un stadion foarte mare in care aveau loc 45.000 de oameni. Din 1896 pana astazi, olimpiadele s-au tinut in mai multe tari. Odata cu reluarea competitiei au fost reluate si o serie de obiceiuri ale vechilor greci, cum ar fi: imnul olimpic, steagul olimpic, torta si flacara olimpica, juramantul olimpic. Imnul olimpic - a fost pentru prima oara cantat in 1896 si din anul 1958 in cadrul Jocurilor organizate la Tokio, a devenit oficial imnul Jocurilor Olimpice. Steagul olipmic steagul alb cu cele cinci cercuri colorate si intrepatrunse simbolizeaza uniunea celor cinci continenete si intalnirea tutuor atletilor in aceleasi concurs, fondul alb simbolizeaza pacea. Torta exact ca si in Grecia antica torta este aprinsa cu ajutorul caldurii soarelui si apoi purtata de sportivi pana in orasul in care se desfasoara olimpiada, cu ajutorul ei este aprinsa flacara olimpica. Flacara olimpica este unul din cele mai reprezentative simboluri ale jocurilor olimpice moderne. Prima flacara olimpica moderna a fost aprinsa in 1928 in cadrul jocurilor de la Amsterdam, cand a ars pe intreg parcursul competitiei; de atunci traditia s-a pastrat si flacara olimpica arde pe intreaga durata a jocurilor olimpice. Juramantul olipmic este spus in cadrul ceremoniei de deschidere de un singur sportiv din tara gazda, in numele tuturor participantilor. Prin acest juramant, toti sportivii isi iau angajamentul sa respecte regulile jocului si sa dea dovada de corectitudine fata de adversarii lor.