Influentele sportului asupra societatii

În viaţa socială contemporană, atât oamenii obişnuiţi cât şi personalităţile politice şi culturale

apreciază sportul ca fiind un fenomen cu funcţii speciale în dezvoltarea individului şi prin

implicaţiile sale socio-economice. Prin implicaţiile sale economico-financiare (industria tot mai

înfloritoare de echipamente şi tehnologie sportivă, sume imense de bani, acumulate şi manipulate

de cluburi şi sportivi, reclame etc.), juridice (reglementări naţionale şi internaţionale), politice

(probleme de competiţie între ţări, „mândrie naţională”), culturale („mass-media”, spectatori,

„fanism”), de sănătate (obsesia „corpului sănătos”) şi altele, se poate afirma că în zilele noastre

el este un fenomen social major.

Sportul este considerat o adevărată instituţie cu probleme, reguli specifice şi cu mecanisme

interne de funcţionare. În viziunea unor sociologi, sportul are valenţe pozitive, în cazul în care

vorbim despre activităţi sportive/motrice cu scop de recreere, sau utilizate ca mijloace

terapeutice. Lucrurile încep să dobândească o altă conotaţie, atunci cand vorbim despre sportul

de performanţă, care, potrivit multor specialişti, a devenit un produs, ce se doreşte a fi „vândut”

cât mai profitabil.

Ca un corolar al relaţiei dintre calitatea vieţii şi exerciţiile fizice în societăţile moderne,

putem spune că odată cu generalizarea ideii de sport ca sursă de sănătate, s-a dezvoltat şi o

întreagă „industrie a activităţilor fizice” care să-i servească pe cei care preţuiesc sănătatea,

frumuseţea sau pur şi simplu au plăcerea de a practica sport. Poate datorită creşterii în importanţă

a acestei industrii, corelată cu faptul că toate şcolile au inclus educaţia fizică în curriculă, apar

noi tendinţe de promovare a rolului activităţilor fizice în dobândirea unei stări bune de sănătate şi

în menţinerea acesteia. Astfel, se constată o adevărată explozie a interesului pentru profesia de

antrenor sau profesor de educaţie fizică, precum şi în alte domenii înrudite care se ocupă cu
întreţinerea corporală (aerobic, masaj, kinetoterapie). Această diversificare a preocupărilor

profesionale în sfera activităţilor fizice este congruentă cu o apariţia a tot mai multor studii în

reviste de specialitate şi ghiduri curriculare în statele dezvoltate, cu precădere în SUA, Marea

Britanie, Australia şi Canada. Se constată, de asemenea, o creştere a preocupărilor venite din

domenii interdisciplinare: medicină sportivă, fiziologie şi terapie fizică, sociologia sportului,

psihologie medicală şi sportivă.

Practicarea exerciţiilor fizice şi sportului este o componentă a nevoilor umane

superioare, mai ales în societăţile moderne şi la categoriile sociodemografice cu un venit

decent, informate şi mobile. Pe de altă parte, condiţiile de climat obiectiv (resurse financiare,

timp, lipsa facilităţilor pentru practicarea regulată a activităţilor fizice) limitează aceste aspiratii. .
Este de asemenea relevant configuratia si incurajarile dinspre climatul socio-familial.

Teoria invatarii sociale a demonstrat ca socializarea se face cel mai bine in mediul sportului.
Practicarea activitatilor fizice si sportului a creat premisele dezvoltarii acestui mediu, recunoscut
ca favorabil socializarii. Socializarea prin sport vizeaza, in egala masura, individul si grupul. O
socializare individuala se realizeaza atunci cand individul asimileaza atitudini, valori, conceptii
sau modele de comportament specifice grupului sau comunitatii sportive, in vederea adaptarii si
integrarii lui. Socializarea grupului, prin extinderea numarului de indivizi practicanti de sport,
contribuie la dezvoltarea ramurilor de sport si, implicit, a sistemului. Socializarea prin sport
semnifica masura in care atitudinile, valorile, deprinderile si regulile invatate in sport se transfera
si se manifesta in alte sfere sociale. Educatia fizica si sportul sunt considerate a fi mijloace de
influentare si formare a caracterului uman privind corectitudinea, modestia, curajul si, nu in
ultimul rand, lucrul in echipa. In societate, individul dobandeste abilitatea de a-si adapta
atitudinile, deprinderile si regulile asimilate in activitatea sportiva, la specificul altor activitati din
domenii diferite. Efectul socializator al activitatilor fizice si sportului genereaza o multitudine de
efecte pozitive asupra mai multor categorii de beneficiari.

Multe dintre efectele socializarii prin sport se manifesta in conditiile desfasurarii vietii sociale in
jurul activitatii sportive propriu-zise si devin mai puternice la cei care se implica in sport pe
perioade mai lungi de timp si cu mai multa intensitate. Orientata, in principal, in directia
performantei si competitiei, in societatea actuala practicarea sportului capata noi valente
motivationale, cum sunt: distractia, practicarea sporturilor extreme, riscul, valorile estetice,
comunicarea, o anume integrare sociala etc. Notiunea de fairplay este vitala in sport. Nu se
poate vorbi de socializare in sport daca nu amintim de dezvoltarea unor trasaturi morale.

Adesea, organizatiile sportive se confrunta cu o serie de aspecte negative care umbresc

imaginea sportului de mare performanta, a sportivilor si a tarilor pe care acestia le reprezinta si,
mai ales, umbresc principiile nobile ale olimpismului. Din nefericire, influente desocializante, de
exemplu discriminarile, xenofobia sau flagele, precum drogurile si dopajul, violenta si, in ultimul
timp, terorismul care a luat amploare si este tot mai necontrolabil, se manifesta nu numai in
viata de zi cu zi, ci si in sfera sportului de inalta performanta.

Dopajul creaza efecte negative, in primul rand, asupra sanatatii dar si asupra fairplay-ului,
drogurile ameninta tot mai mult sanatatea tineretului si il desocializeaza iar violenta verbala si
fizica manifestata in arena sportiva sau in cadrul extrasportiv aduce prejudicii competitiei,
sportivilor, antrenorilor, conducatorilor sportivi, suporterilor si uneori reprezentantilor mass-
media.

O posibilitate de diminuare a acestor efecte, in opinia specialistilor, reprezinta promovarea

intensiva si constanta in randul tinerilor a valorilor morale ale sportului si a principiilor olimpice,
pe care trebuie sa si le insuseasca toti beneficiarii sportului, fie ei practicanti, sustinatori sau
spectatori. Valorile morale reprezinta principiile profunde care formeaza esenta a ceea ce
suntem.

Influentele sportului si activitatilor fizice asupra omului si societatii sunt complexe, in special,
datorita efectelor pe care le produce asupra mentinerii sanatatii, formarii si dezvoltarii
personalitatii. Educatia fizica si sportul promoveaza atat respectarea valorilor morale in spiritul
olimpic, cat si valori esentiale ale vietii in colectivitate, favorizand integrarea in grup si sociala,
respectul fata de ceilalti, fata de lege, (auto)disciplina, capacitatea de comunicare,
(auto)evaluare si nu in ultimul rand dezvoltarea si consolidarea sentimentului patriotic, ca
urmare a victoriilor obtinute de sportivii romani la competitii internationale.