Mijloacele antrenamentului reprezintă instrumentele practice care se aplică în
pregătirea sportivilor pentru atingerea obiectivelor. Mijloacele antrenamentului sportiv sunt: mijloace de lecție, mijloace competiţionale şi de refacere. Mijloacele de lecție se împart în: generale, mixte, specifice. Mjiloace cu caracter general sunt utilizate pentru îndeplinirea următoarelor obiective: dezvoltarea capacităţii funcţionale, în general, a calităţilor motrice de bază, însuşirea de deprinderi şi priceperi motrice variate şi altele. Se regăsesc sub forma exerciţiilor din şcoala alergării, săriturii, aruncării şi mingii, fiind întâlnite în special în pregătirea copiilor, dar şi la sportivii de performanţă. În cadrul unei macrostructuri, se planifică în perioada pregătitoare, etapa de bază, dar şi în perioada de tranziţie, când asigură refacerea capacităţii de efort şi supracompensare. Mijloacele cu caracter mixt sunt utilizate, în general, în cazul însuşirii unor deprinderi complexe, care nu pot fi abordate integral. Asigură trecerea de la general la specific. În cadrul unei macrostructuri, se planifică în ultima treime a etapei de bază şi la începutul celei precompetiţionale. Mijloacele specifice se regăsesc sub forma elementelor şi procedeelor tehnice, acţiunilor tehnico-tactice şi se planifică, în cadrul unui macrociclu, atât în etapa precompetiţională, când asigură creşteri importante ale intensităţii şi intrarea în forma sportivă, cât şi în perioada competiţională, când asigură menţinerea nivelului de pregătire atins. Mijloacele competiţionale se clasifică în clase (cu mono- şi polistructură, complexe de exerciţii), grupe, subgrupe şi forme, iar în jocurile sportive întâlnim: joc şcoală, de antrenament, de verificare şi joc competiţional. Jocul şcoală are ca obiectiv prioritar învăţarea unor elemente şi procedee tehnice sau acţiuni tehnico-tactice în condiţii de concurs. Antrenorul poate întrerupe jocul pentru explicaţii, demonstraţii etc. Jocul de antrenament urmăreşte perfecţionarea jocului bilateral prin aplicarea oportună şi eficientă a fazelor şi sistemelor de joc, omogenizarea cuplurilor, liniilor, compartimentelor şi a echipei în general. Jocul de verificare este considerat cel mai veridic test prin care se apreciază nivelul valoric al unei echipe. Jocul competiţional are rolul de a modela întreaga pregătire a sportivilor înaintea jocurilor oficiale, fără a se confunda cu întrecerea de obiectiv. Mijloacele de refacere pot fi specifice sau nespecifice, totdeauna însă corelate cu natura efortului şi cu mărimea solicitărilor din antrenament şi din concurs.