Beneficiile practicării exercițiilor fizice pentru menținerea stării de

sănătate

Student: Torac Ruben Alin

Facultatea: Inginerie Mecanica AR FR Grupa 1471

Restanta pentru anul III
 Beneficiile practicării exercițiilor fizice pentru menținerea stării de
sănătate

Introducere În concepţia actuală , activitatea sportivă în timpul liber capă tă două aspecte fundamentale:
utilitatea practică şi lupta împotriva oboselii, plă cerea de necontestat a exerciţiilor fizice şi a mişcă rii în aer
liber a oamenilor. Folosirea utilă a exerciţiului fizic trebuie întregită cu petrecerea plă cută, de agrement a
timpului în aer liber folosind jocurile, sporturile şi turismul (pescuitul, vâ nă toarea şi cicloturismul). Dacă
timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de formare a personalită ţii umane, de educaţie
permanentă . Aceste activită ţi libere trebuie organizate cu colegii, prietenii, cu familia atât sub forma
necompetiţională (plimbă ri, excursii, jocuri dinamice, înot etc.), câ t şi sub forma unor competiţii. Esenţial este
ca aceste activită ţi de educaţie fizică şi sport să intre în regimul zilnic de viaţă al fiecă rui individ. Obişnuirea
treptată cu practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a mişcă rii înseamnă modelare, conştientizare şi
participare activă . Astfel educaţia sportivă fizică capă tă un caracter proiectivformativ, care împreună cu
ceilalţi factori educativi (familia, organizaţiile de tineret) fac ca acţiunile lor să fie convergente.
Universul şi problematica sportului recreativ Activitatea sportivă -recreativă constituie o necesitate care
condiţionează randamentul sporit solicitat cetă ţeanului indiferent de vâ rstă şi profesie. Prin rolul atribuit de
societate, activită ţile sportive recreative depă şesc dimensiunile unor activită ţi de agrement, înscriindu-se
plenar în vastul program de pregă tire şi formare a cetă ţeanului pentru munca şi viaţa socială. Întregul
ansamblu al activită ţilor sportive recreative, organizate în scop de fortificare, compensare, destindere şi
agrement, cunoaşte în zilele noastre o extindere din ce în ce mai mare. Integrate organic în viaţa omului
contemporan, ele constituie preocupă ri constante şi majore pentru toţi factorii ce se ocupă de pregă tirea
sportivă , de crearea cadrului adecvat asigură rii şi pă stră rii unui echilibru raţional în dezvoltarea fiinţei
umane. Includerea unor noi ramuri de sport, creşterea numă rului de participanţi, au determinat o implicare
în plan financiar mare din partea organizatorilor. Astfel, au fost situaţii concrete în care marile concerne care
au oferit sume de bani 345 sau servicii organizatorilor s-au implicat în unele domenii participâ nd la hotă râ ri
pentru care nu au competenţa necesară în scopul de a-şi amortiza mai rapid investiţiile. Numeroasele
schimbă ri şi remarcabilele progrese pe care omul le-a cunoscut în special în ultimele cinci decenii, mai ales pe
tă râ m economic şi politic, par a fi asociate cu globalizarea. Astfel globalizare într-o accepţiune partizană este
asociată ca înţeles peiorativ cu progresul, ea conferind noi dimensiuni. Globalizarea se manifestă prin
tendinţe noi de modificare a echilibrelor de putere, liberalizarea comerţului mondial şi accentuarea diviziunii
internaţionale a muncii. Aceste mutaţii sunt considerate ca fiind dramatice în toate planurile: economic,
politic, social şi cultural. Realită ţile globaliză rii arată că este un curent progresist care vizează viitorul, care
impune un nou tip de libertinism că utâ nd să creeze un nou mediu, mentalită ţi noi de extindere şi adâ ncire a
legă turilor transnaţionale în toate sferele vieţii. În noul context, statul este constrâ ns să accepte un dublu
transfer de putere - unul în interior şi altul în exterior. Cel în exterior necesită organisme regionale,
continentale şi internaţionale conducâ nd la ruperea unui monopol al statului dar şi o subordonare indirectă, o
dependenţă decizională şi materială . Beneficiile activită ţilor de timp liber în vederea socializă rii Sportul şi
exerciţiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de importante şi de aceea orică rui stat îi
revine o mare responsabilitate în a le promova şi dezvolta. În societăţile moderne sportul reprezintă un
fenomen a că rui importanţă a crescut foarte mult, fiind „omniprezent“ în preocupă rile unei largi categorii
umane, devenind mult mai practicat şi mult. Marea sa forţă de atracţie a fă cut ca tot mai mulţi oameni să
pă şească în arenele sale unde întrecerile sportive de orice gen au devenit veritabile spectacole ocupâ nd un loc
important în preocupă rile moderne ale mass-mediei. Activitatea sportiv-recreativă şi-a lă rgit cadrul de
participare de la tineri la vâ rstnici, de la bă rbaţi la femei, de la activitatea şcolară la timpul liber, de la hobby
la profesiune, reuşind prin intermediul exerciţiului fizic să modeleze fizionomia şi comportamentul uman.
Larga sa reprezentare dovedeşte că este un fenomen de masă care este capabil să producă modifică ri
fundamentale în peisajul social global. Acest proces evolutiv s-a datorat atenţiei pe care sportul a acordat-o
individului uman indiferent de poziţia sa socială , indiferent de vâ rstă sau de sex, indiferent de etnie sau
religie, lă sând de-o parte orice discriminare şi a atras în sfera sa toate categoriile sociale – pe unii ca
practicanţi, pe alţii ca spectatori. Acest dualism protagonist – spectator a permis modelarea caracterului şi a
oferit noi motivaţii, unele ideatice, altele materiale. Chiar dacă motivele de a face sport sunt diverse, sportul
face loc şi celor ce vor performanţe şi celor ce vor câ ştiguri, constituind un mijloc ideal de manifestare a
preocupă rilor a nă zuinţelor. Sportul ca activitate recreativă creează destindere, este mijlocul ideal de a avea
contact cu alţi semeni şi de a stabili noi relaţii, un mijloc de a consuma energia dar care poate să conducă şi
că tre un alt simţ estetic. Prin marele să u caracter integrator el devine un suport ideal de manifestare şi
exprimare, de descoperire a sine-lui. Dualismul menţionat se manifestă şi într-un alt mod şi anume
divertisment şi profesionalizare, fiindcă sportul oferă posibilitatea unei largi categorii de practicanţi să -şi
petreacă timpul într-un mod plă cut şi util, iar alteia să profeseze în cadrul instituţional sportiv sau adiacent
acestuia. Toate aceste aspecte relevă din plin diversitatea sportului şi creează în societatea modernă o nouă
imagine, de la comportamentul individului la comportamentul grupului, ceea ce poate crea şi alte aspecte ale
că ror efecte sunt şi benefice dar şi nefaste în funcţie de interesele manifestate de protagonişti, care de cele
mai multe ori depă şesc sfera sportului, că pă tâ nd alte dimensiuni. Dintre acestea se disting şi integrarea şi
excluziunea sentimentelor identită ţii locale sau naţionale şi al integră rii internaţionale, hemoragia politică şi
democraţia, agresiunea şi armonia, degradarea mediului şi protecţia mediului. Aceste dimensiuni arată că
sportul este o componentă importantă a calită ţii vieţii şi culturii care trebuie susţinut primordial de că tre tot
aparatul instituţional. Statul trebuie să fie un factor 346 important în asigurarea unui optim funcţional (tehnic
şi logic) care să garanteze tuturor cetă ţenilor dreptul la practicarea exerciţiului fizic. Sportul recreativ a reuşit
încă de la apariţia sa să aibă o semnificaţie socială foarte mare şi acest lucru s-a realizat doar prin prisma
caracterului să u mobilizator, a numeroaselor sale pilde şi modele, a numeroaselor sale principii care au gă sit
tot mai mulţi adepţi. Extinderea ariei sociale a sportului a fă cut ca sportul să fie considerat o necesitate pentru
stat, în special în ţă rile europene moderne care au că utat să promoveze sportul la scară naţională pentru a
lă rgi participarea şi aria de ră spândire a unor elemente de specific naţional (exemplu – oina în Româ nia) şi
lă rgirea conotaţiei sportului prin amplul să u efect formativ şi cultural, prin educaţia fizică . Este foarte
adevă rat că există o varietate mare de forme de sprijinire a sportului de către stat, ele diferind de la ţară la
ţară şi de la o perioadă la alta în raport cu specificul fiecă rei ţă ri. Modelele europene şi rezultatele obţinute de
ele relevă nu numai aspecte legate de o educaţie sănă toasă dar şi grija pe care factorii de decizie şi organele
abilitate ale acestor ţă ri de a gă si mă suri de preîntâ mpinare a fenomenului, iar rezultatele obţinute sunt
elocvente atâ t în plan biologic câ t şi economic. În numeroase râ nduri s-au fă cut recomandă ri privind legă tura
dintre SPORT-MUNCĂ -CONFORT FIZIC în care se accentua creşterea posibilită ţilor de practicare a sportului şi
a activită ţilor de destindere şi de implicare în activită ţile voluntare în sport, în condiţiile creşterii timpului
liber, a creşterii imobilismului datorat tehnologiilor şi a creşterii tensiunii sistemului nervos datorat stresului.
Pentru a se ajunge la un rezultat pozitiv, promovarea sportului trebuie să se facă pe principii noi bazate în
primul râ nd pe participare şi mai puţin pe competiţie. Noi consideră m că participarea în activită ţile sportive-
recreative creează numeroase avantaje: • formă fizică (o condiţie fizică excelentă şi un corp mai estetic); •
atitudini mentale pozitive (eliminarea complexului de perdant şi o autocunoaştere mai bună ); • spiritul de
echipă ce poate aduce efecte benefice asupra mediului de muncă ; • simţul apartenenţei, paralel cu cel de
echipă contribuie la o dezvoltare benefică a activită ţii; • să nă tatea (activită ţile fizice reduc absenteismul şi
îmbună tă ţesc starea generală de să nă tate); • ameliorează comunicarea (sportul este un stimulent al
comunică rii); • stimulează viaţa comunitară (introduce norme şi valori de conlucrare şi cooperare a
diferitelor grupe ţintă – ex. vâ rstnicii, femeile etc.). Activită ţile sportive devin mai importante în societă ţile
moderne, tot mai mulţi oameni practică sportul sub diferite forme sau sunt spectatori de manifestă ri sportive,
citesc despre sport sau încearcă noi forme de manifestare a exerciţiului fizic. Aceste activită ţi sunt practicate
nu numai în timpul liber ci pentru un numă r impresionant de persoane ele devin un mod de viaţă ; ne referim
aici nu numai la participarea activă la activită ţi sportive dar şi la consumarea lor ca spectator, mod important
de formare ca şi ulterior practicant de sport. Astfel putem formula mai multe puncte de vedere referitoare la
aceste beneficii ale sportului: a) participarea în sport: putem remarca că această activitate nu mai este
preponderent a tinerilor, ea fiind practicată în mare mă sură şi de femei, persoane vâ rstnice, persoane cu
handicap, etc. De aici şi caracterul de generalitate al sportului şi mişcă rii sportive care este deschis pentru
orice categorie de persoane indiferent de rasă , sex, vâ rstă sau convingeri religioase. b) motivaţia: sportul nu
mai este orientat exclusiv că tre performanţă şi competiţie, ci din ce în ce mai mult că tre noi forme de
motivaţie - recreere, valori estetice, comunicare socială , integrare socială , stare de sănă tate; c) organizarea
sportului: sportul şi activitatea sportivă în ultimele decenii nu mai sunt oferite doar de organizaţiile private
sau de stat, ci şi de un mare numă r şi o mare diversitate de furnizori şi agenţi sportivi şi este practicat tot mai
mult în moduri neformale. 347 Sportul, ca mediu de socializare este un proces prin care indivizii învaţă
deprinderile, aptitudinile, valorile şi comportamentele care îl abilitează să participe în calitate de membru al
societăţii în care trăieşte; procesul de socializare este în fapt un fenomen complex datorită diversită ţii
culturale, politice şi economice din diferitele ţă ri. Impactul sportului se adaugă şi altor factori socializatori.
Avantajul sportului constă în influenţa pe care o exercită atâ t corpul câ t şi mintea, în acest fel sportul
contribuind la socializare prin mişcare şi prin efectul mişcă rii asupra dezvoltă rii personalită ţii, dar şi prin
natura contactelor sociale. Sportul poate avea impact asupra asumă rii de roluri, adaptă rii la necesitatea
conformă rii la norme, întă ririi respectului de sine şi a identită ţii. De asemenea, se consideră că valorile
culturale, certitudinile şi comportamentele individuale şi sociale învă ţate în cadrul activită ţilor fizice se
interferează şi în alte sfere ale vieţii sociale. Nu se poate vorbi despre socializare fă ră a menţiona dezvoltarea
personalită ţii şi mai ales a valorilor morale astfel că : • atitudinile faţă de încă lcarea regulilor devin mai
tolerante odată cu înaintarea în vâ rstă (creşterea experienţei); • mediul sportiv tinde să modifice opiniile; •
noţiunea de fairplay este vitală ; socializarea nu poate fi promovată decâ t dacă sunt dezvoltate tră să turile
morale. Societatea actuală pendulează între dimensiunea competitivă a sportului şi cea ludică (de recreere),
spiritul de cooperare, de luptă , de apartenenţă la o grupare (club, asociaţie), evidenţiază calită ţile prin care
omul îşi afirmă caracterul să u social şi sociabil. Competiţia, caracteristică atâ t sportului de performanţă câ t şi
sportului de masă, presupune acumularea a numeroase resurse individuale şi în primul râ nd a celor de ordin
fizic în vederea atingerii scopului. Efectul socializator al activită ţilor fizice şi a sportului generează o
multitudine de efecte pozitive asupra mai multor categorii de beneficiari: 1) Copiii şi tineretul - sunt
principalii beneficiari ai practică rii activităţilor fizice, copilă ria timpurie este perioada în care activitatea
motrică are o importanţă vitală pentru socializare, copilul fiind sensibil la dezvoltarea cognitivă şi morală , el
asumâ ndu-şi roluri diferite, învă ţă că este deosebit de ceilalţi şi mai ales învaţă să construiască relaţii cu
ceilalţi. Acordarea importanţei cuvenite jocului şi jocurilor în copilă rie reprezintă premisa unei dezvoltă ri
să nă toase pe plan motric, social şi cognitiv, permiţâ nd să adopte treptat diferite roluri sociale care le dau
posibilitatea să dobâ ndească priceperi, deprinderi, abilită ţi necesare ulterior în contexte mai largi. De cele
mai multe ori, chiar şi în cazul adulţilor, anturajul este cel care-i mobilizează pentru o anumită activitate
sportivă , dictată şi în funcţie de zona geografică ( munte - mare) în care-şi petrec timpul liber. 2) La adulţi -
interesul faţă de sport şi activitatea fizică diferă în funcţie de mai mulţi factori cum ar fi: cariera sportivă ,
educaţia, statutul social, ocupaţia, timpul liber. Caracterul distractiv al sportului înlătură anxietatea, depresia
sau sentimentele negative. Activită ţile fizice practicate în cluburi, centre de fitness sau în aer liber, constituie
mobilul unor contacte frecvente, prilej de a forma noi relaţii sau posibilitatea îmbunătă ţirii capacită ţilor de
comunicare. Există beneficii afective mai ales la persoanele ezitante, timide sau lipsite de ambiţie mai ales
într-un mediu în care nivelul inferior de autoapreciere nu prezintă un rol important, facilitâ nd contactele
sociale. Adesea, activită ţile fizice sunt practicate pentru o îmbună tă ţire a condiţiei fizice în scop profilactic, în
cadrul unor programe moderate cu efecte sociale de implicare în grup şi cu modifică ri ale imaginii corporale a
celor implicaţi. 3) Vâ rsta a treia - problemele acestei vâ rste sunt pe de o parte afectarea tuturor funcţiilor
organismului şi tendinţa de îmbolnă vire, pe de altă parte, în special după pensionare (prin pierderea
statutului social) pot apă rea diverse tulbură ri legate de izolarea parţială , conducâ nd la depresie, anxietate,
etc. 348 Practicarea exerciţiilor fizice de că tre vâ rstnici poate produce efecte pozitive în primul râ nd prin
încetinirea diminuă rii funcţiilor corporale, ameliorâ nd starea de să nă tate, şi se menţine la standarde optime
conceptul de conştiinţă de sine. În al doilea râ nd, aceste efectele pozitive vizează influenţa benefică, directă
asupra contactelor sociale şi impactul terapeutic asupra stă rii lor mentale, sporindu-le buna dispoziţie.
Beneficiile activită ţilor de timp liber în vederea menţinerii şi amelioră rii stă rii de să nătate Lipsa activită ţilor
fizice regulate poate contribui la debutul precoce a unor boli, în special cardio-vasculare, dar orice creştere al
nivelului acestor activită ţi va aduce beneficii asupra stă rii de să nă tate. Beneficiile exerciţiilor fizice - de la
prevenirea bolilor pâ nă la sporirea încrederii în forţele proprii - sunt greu de ignorat şi sunt urmă toarele: •
exerciţiile fizice vor îmbună tă ţii starea de spirit şi imagine de sine, reducâ nd stă rile de depresie şi anxietate; •
combat bolile cronice, controlează tensiunea arterială, nivelul colesterolului prin creşterea nivelului HDL
( colesterolul "bun") şi scă derea LDL (colesterolul "ră u"), de asemenea ajutâ nd la prevenirea diabetului şi a
osteoporozei; • exerciţiile fizice ajută la menţinerea controlului asupra greută ţii prin arderea caloriilor,
efortul depus netrebuind să fie de intensitate mare şi nici nu necesită mult timp de practicare (urcatul
scă rilor, mers, jogging, exerciţii compensatorii în pauzele de lucru); • exerciţiile fizice au rol în îmbună tă ţirea
sistemului respirator, vascular şi a funcţionă rii optime a inimii; • practicarea activită ţii fizice oferă un somn
liniştit, ajutând concentrarea, productivitatea şi starea de spirit, fiind recomandate a fi executate în cursul
după -amiezii. O activitate fizică suficientă de 50 de minute mers pe jos, 30 de minute alergare în tempo
moderat pe zi timp de 5 zile pe să ptă mâ nă, sau 20 de minute alergare într-un tempo susţinut de 3 ori pe
să ptă mâ nă , scade numă rul infarctelor, iar inima se adaptează mai uşor la variaţiile de intensitate ale efortului
în timp, se contractă mai bine şi devine mai puţin sensibilă la factorii de stres. Prin practicarea activită ţilor
fizice tensiunea arterială se menţine în limite normale şi masa musculară se dezvoltă . Beneficiile activită ţilor
fizice sunt valabile pentru toate categoriile de persoane indiferent se sex sau vâ rstă, la copii şi adolescenţi
favorizează dezvoltarea armonioasă , iar la persoanele adulte şi de vâ rsta a treia practicarea unui sport uşor
conferă o menţinere a tonusului fizic şi psihic. Persoanele cu diverse afecţiuni, dar în special celor cu
probleme cardio-vasculare, nu li se interzice cu desă vâ rşire practicarea activităţilor fizice, o activitate bine
selectată permite o recuperare mai bună după boală, evitâ nd astfel şi recidiva ( mersul pe jos, înotul,
ciclismul, joggingul, activită ţi gospodă reşti, etc.) Prin practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului în special de
că tre persoanele adulte se poate ajunge la reversibilitatea unor procese şi scă derea riscului de îmbolnă vire: •
Se pot înlă tura procesele de atrofiere musculară ; • Depunerile nedorite şi repartizarea neuniformă a ţesutului
adipos; • Îmbună tă ţirea ţinutei; • Mă rirea tonusului vital general; • Scă derea riscului de îmbolnă vire cardio-
vasculară ; • Înlă turarea afecţiunilor la nivelul sistemului osos; În general, nu există contraindicaţii pentru
activitatea corporală , dacă aceasta este adaptată la posibilită ţile fiecă rui individ şi dacă este desfă şurată în
urma unui control medical. Mijloacele culturii fizice sunt variate în funcţie de pregă tirea fizică generală şi
reprezentate de diferite ramuri de sport (body-builing, gimnastică aerobică, jogging, înot, ciclism, schi, tenis
de câ mp, etc.) Practicarea majorită ţii acestor activită ţi fizice presupune o anumită susţinere materială
determinată de cheltuieli pentru achitarea diferitelor abonamente sau şedinţe de pregă tire, pentru 349
procurarea echipamentului necesar, deplasarea sau şederea în cadrul natural specific diferitelor ramuri de
sport. În baza informaţiilor adunate de la centre şi cluburi sportive cât şi din discuţiile cu specialişti cu privire
la sumele cheltuite în vederea practicarea exerciţiilor fizice, organizat şi individual, dar şi pentru tratarea
unor afecţiuni – în special cele cardiovasculare – am evidenţiat beneficiile pe care le aduc activită ţile sportive
recreative şi de timp liber asupra organismului. Există două categorii de persoane care practică activită ţi
corporale: • Sistematic şi organizat; • Independent şi sporadic. Cheltuielile diferă în funcţie de opţiunile
fiecă ruia, cei din prima categorie pe bază de abonamente lunare, semestriale sau anuale, iar cei din a doua
categorie preferă să practice activită ţi sportive ocazional, neorganizat. Astfel, în centrele de fitness sau în
cluburile private, unde oferta de activită ţi fizice este diversificată, atâ t pentru ramuri sportive în sală (indoor)
sau în aer liber (outdoor), cheltuielile sunt mai mari pentru cei ce utilizează abonamente lunare, investiţia
fiind semnificativă la achiziţionarea acestora. Obligatoriu înaintea începerii practică rii unei activită ţi sportive
trebuie efectuat un consult medical de specialitate. În cazul bolnavilor coronarieni sportul reduce cu 25%
riscul de mortalitate, fiind indicate activită ţi fizice uşoare dar regulate, însă cu prudenţă la cei hipertensivi.
Cei tineri şi să nă toşi pot alege orice sport însă celor trecuţi de 40 de ani sau celor bolnavi de diabet,
hipertensiune arterială , hipercolesterolemie, obezitate sau boli respiratorii le este necesar consult medical
prealabil. Concluzii Influenţa sportului şi a activită ţilor fizice asupra omului şi societă ţii este complexă , în
specia datorită efectelor pe care le produce asupra menţinerii sănă tă ţii, formă rii şi dezvoltă rii personalită ţii.
Timpul a validat efectele pozitive ale activită ţilor fizice şi sportului asupra conceptului de sine, autoaprecierii,
anxietă ţii, depresiei, tensiunii şi stresului, energiei, dispoziţiei, eficienţei şi stă rii de bine. Sportul şi activită ţile
fizice contribuie la socializarea oamenilor şi îndeosebi a tinerilor în condiţiile în care există o bună dirijare.
Socializarea în sport nu poate fi promovată decâ t atunci când sunt puse în evidenţă calităţile morale.
Aptitudinile, deprinderile şi regulile asimilate în sportivă pot fi transferate în orice altă sferă socială şi pot fi
adaptate la specificul orică rei alte instituţii. Statul, trebuie să intervină în promovarea, organizarea şi
dezvoltarea "sportului pentru toţi", pâ nă câ nd populaţia în majoritatea sa va putea participa la activită ţi
sportive, susţinută de posibilită ţi financiare proprii, de condiţii (infrastructură , baze sportive, materiale, spaţii
accesibile şi agreabile), şi în special de mentalită ţi favorabile, atitudini pozitive şi active la toate nivelurile.
Practicarea sistematică, corectă şi conştientă a exerciţiilor fizice, cu precă dere în timpul liber, atâ t organizat
câ t şi independent, creează premisele dezvoltă rii culturii sportive, ceea ce va determina crearea unei societă ţi
competitive în interiorul Uniunii Europene, aliniate la standardele acesteia.

Activitatea fizica regulată reprezintă cea mai bună “investiție” pentru o inimă să nă toasă contribuind la
reducerea riscului de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, scă zâ nd greutatea, îmbună tă țind valorile
tensiunii arteriale, ale colesterolului și ale glicemiei, reducâ nd stresul și crescâ nd buna dispoziție.

O oră pe zi nu este mult, poate nu la sala de fitness, dar acasă sau în parc, odihnindu-ne mintea, ne putem
pune la lucru corpul!Dacă mergem la bazin sau la sala de fitness, dacă mergem în parc cu rolele, bicicleta, sau
dacă mergem să facem jogging este mai puțin important! Important este să facem acest lucru în fiecare zi!
Antrenandu-ne corpul, ne antrenă m și mintea, aducâ nd în viața noastră o stare de bine!
 Activitatea fizică ne face să ne menținem să nă toși și inteligenți pe masura ce îmbă trâ nim. Dacă nu facem
mișcare o perioadă mai lungă de timp, mușchii ni se pot atrofia. În timpul antrenamentelor, sâ ngele este pus
în mişcare, iar creierul se menține într-o formă mai bună .

Sportul prezintă multiple beneficii, dintre care putem enumera:

 ne lungește viața și calitatea acesteia

 mișcarea ne scapă de grasimi
 ne motivează să ne depă șim limitele
 putem să dormim mai liniștiți
 ne ajută să avem încredere în noi înșine

Se știe, exercițiile fac minuni asupra trupului, îl fac mai frumos și mai să nătos. Dar, atunci câ nd facem mișcare,
nu ne lucră m doar corpul, ci și…creierul! Sportul ne face mai deștepți. Cum? Prin eliberarea de
neurotransmiță tori, care alină durerea fizică și psihică și are ca rezultat generarea de noi neuroni.
Sportul este una dintre puținele modalită ți descoperite de oamenii de știință de a genera noi neuroni.
Neuronii cei noi iau naștere în hipocamp, centrul învă ță rii și al memoriei, dar mecanismul nu este cunoscut cu
exactitate. Explicația pare să fie aceea că, la nivel celular, un influx de calciu este generat, activâ ndu-se factorii
de transcriere din neuronii existenți.
Creierul începe să piardă din țesutul nervos după vâ rsta de 30 de ani, motiv pentru care această descoperire
este deosebit de importantă pentru activitatea cerebrală umană .

Este bine cunoscut efectul sportului asupra organismului uman, în boli precum Alzheimer și Parkinson,
asupra că rora sportul are efecte preventive și terapeutice. Aceste boli progresează prin pierderea de neuroni,
iar mișcarea fizică vine să compenseze acest lucru.
Sportul este recunoscut și pentru capacitatea sa de a trata depresia și de a îmbună tă ți memoria. Iată cum,
dacă facem sport, ne vindecă m și întinerim din toate punctele de vedere!

Mișcarea așadar ne face fericiți. Endorfina, substanța chimică cu proprietăți analgezice asemă nă toare celor
ale morfinei, se eliberează la 30 de minute de la momentul în care începem să facem sport. Aceasta reduce
discomfortul fizic provocat de exercițiu și induce un sentiment de bună dispoziție. De aceea, 30 de minute de
exerciții fizice pe zi pot contribui la starea noastra de
să nă tate!

PRACTICAREA SPORTULUI ÎȚI ÎMBUNĂTĂȚEȘTE STAREA FIZICĂ ȘI MENTALĂ

acă vrei să te simți plin de energie, totul se rezumă la acest lucru: fă sport!

Indiferent dacă intri pe un teren și practici un sport (baschet, fotbal, tenis, etc.), dacă mergi la o sală de fitness
sau faci o simplă plimbare în natură , această activitate fizică activează endorfinele. Acestea sunt substanțele
chimice din creier responsabile cu starea ta de bine. Ele sunt cele care te fac să te simți mai relaxat și mai
fericit. Sporturile practicate în echipă sunt, în special, cele care te plasează într-un cadru care te motivează să
te autodepă șești.

Ră splata se va dovedi pe mă sura eforturilor. Va fi una plină de satisfacții, care îți va îmbună tă ți aptitudinile
fizice, dar și cele mentale. Aceste exerciții îți oferă , totodată , oportunitatea de a-ți dezvolta capacități mai
bune de interacțiune socială . Îți permit să legi relații mai strâ nse cu prietenii sau colegii tă i, toate într-un
cadru relaxant și plă cut.
Activitatea fizică regulată te ajută să îți pă strezi abilitățile mintale cheie de-a lungul vieții. Aceste abilită ți sunt
extrem de importante și includ gâ ndirea critică , învățarea sau memoria.

Cercetă rile ultimilor ani au demonstrat că este foarte util să încerci o combinație între activită ți aerobice și
unele de întă rire a mușchilor. Participarea la aceste tipuri de activită ți de trei pâ nă la cinci ori pe să ptă mâ nă ,
timp de cel puțin 30 de minute, poate oferi nenumă rate beneficii pentru să nă tatea ta mintală .

 SPORTUL REDUCE STRESUL ȘI DEPRESIA

Câ nd ești activ, mintea ta este distrasă de la factorii de stres de care te lovești în fiecare zi. Exercițiile fizice te
vor ajuta să reduci nivelurile hormonilor responsabili cu stresul, iar acest lucru îți va fi de folos cu siguranță
atunci câ nd vei avea o zi mai proastă . Practicarea unui sport este deosebit de importantă . Te ajută extrem de
mult la alungarea gâ ndurilor negative și a frustră rilor acumulate de-a lungul zilei.

În același timp, aceste exerciții stimulează producerea de endorfine. Acești potențiatori naturali ai bunei-
dispoziții sunt cei care pot menține stresul și depresia la un nivel minim. Endorfinele sunt cele care te pot
ajuta să te simți mai relaxat și mai optimist după un o zi dificilă . Totuși, experții sunt de acord că este nevoie
de mai multe cercetă ri în domeniu pentru a determina relația dintre sport și depresie. Beneficiile de pe urma
activităților fizice nu pot fi, însă , trecute cu vederea.

ACTIVITATEA FIZICĂ ÎMBUNĂTĂȚEȘTE CALITATEA SOMNULUI

Este dovedit faptul că sportul, în general, dar și alte forme de activitate fizică , îmbună tă țesc calitatea
somnului. Acest lucru este posibil datorită faptului că sportul presupune, în primul râ nd, un efort fizic.  În
această situație șansele ca, la sfâ rșitul zilei, să adormi mai repede și să ai un somn profund și liniștitor cresc
considerabil. Faptul că dormi mai bine îți îmbună tă țește memoria, atenția sau concentrarea, precum și starea
de spirit.

Câ nd ești odihnit, stresul din timpul zilei și situațiile de pe parcursul acesteia nu ți se mai vor pă rea atâ t de
obositoare. Totuși, ia în considerare începerea acestor exerciții câ t de devreme poți în cursul zilei. Activitatea
fizică începută seara, înainte de culcare, poate crea un ‘’boost’’ de energie care te va împiedica să dormi.

SPORTUL TE AJUTĂ SĂ MENȚII O GREUTATE OPTIMĂ

În majoritatea cazurilor, cu excepția celor medicale care limitează activitatea fizică prin însă și natura
afecțiunii, dar cu atâ t mai mult în cele legate de greutate și nutriție, medicii recomandă exercițiile sportive ca
una dintre modalitățile cele mai bune care te ajută să menții o greutate optimă .

Sporturile individuale, cum ar fi alergarea, mersul cu bicicleta sau ridicarea greut ăților, sunt modalități
deosebit de eficiente de a arde calorii și/sau de a-ți dezvolta masa musculară . Faptul că ră mâ i într-un interval
de greutate recomandat reduce probabilitatea de a dezvolta diabet zaharat, colesterol ridicat sau
hipertensiune arterială .

SPORTUL SPOREȘTE ÎNCREDEREA ÎN SINE A PRACTICANTULUI

Exercițiile fizice te ajută să te apropii corpul pe care ți-l dorești. După ce îl obții, te vei privi cu alți ochi. Vei
că pă ta mai multă încredere în forțele proprii și vei trece mai ușor peste greutățile zilnice. Cu vigoarea și
energia că pă tate în urma activității fizice intense, șansele ca tu să reușești să atingi țelurile pe care ți le-ai
propus cresc. În sala de antrenament, dar mai ales în afara acesteia, în viața de zi cu zi – acest lucru e vizibil.

SPORTUL ESTE STRÂNS LEGAT DE PERFECȚIONAREA UNOR CALITĂȚI SPECIFICE LIDERILOR, A UNOR
TRĂSĂTURI INTRINSEC LEGATE DE ACEȘTIA

Sporturile de echipă (fotbal, baschet) reprezintă adevă rate ‘’seminarii’’ în ceea ce privește observarea unor
tră să turi specifice liderilor.

Studiile realizate în acest sens relevă o corelație între participarea la activitățile sportive, de obicei la cele de
echipă , și calită țile de conducere. Datorită oportunită ții de a se antrena sau a se juca împreună , cei care fac
sport sunt mai înclinați să adopte o “mentalitate de echipă ”. La locul de muncă și în situațiile sociale – acest
lucru te ajută enorm. De asemenea,  pot dezvolta și calită ți specifice liderilor, precum viziunea, charisma,
creativitatea sau forța interioară . Această ‘’mentalitate de echipă ’’ este, cu siguranță , una care ajută la
dezvoltarea unor puternice calități de conducere de-a lungul timpului.

Sportul reprezintă un puternic stimulent metabolic. Procesele metabolice, reacțiile chimice, enzimatice și de
regenerare sunt intensificate de efortul fizic regulat. De asemenea, masa musculară crește, funcțiile inimii, ale
plă mâ nilor, rinichilor și ale sistemului nervos se îmbună tățesc cu ajutorul sportului. Un alt aspect de luat în
seamă este accelerarea elimină rilor din corp a toxinelor și a deșeurilor metabolice.
Obezitatea este o afecțiune cu care se confruntă tot mai multă lume. De aceea, este indicat să facem mișcare
30 de minute pe zi. Sportul ne ajută să ne menținem greutatea corpului în limite egale. Tototdată, se schimbă
în organism raportul gră sime – mușchi în favoarea țesutului muscular. O masă musculară dezvoltată ne ajută
să ardem mai ușor gră simile.

Mișcarea are rolul de a întă ri oasele și de a preveni osteoporoza. Femeile care duc o viață activă au o densitate
osoasă înaltă , deși odată cu avansarea în vâ rstă sunt predispuse să sufere de osteoporoză . Astfel, se sporește
mineralizarea oaselor, întă rirea articulaţiilor, tendoanelor și a fasciilor musculare. Conform studiilor, se
reduce riscul de a suferi de fracturi ale oaselor vertebrale și ale șoldului.

Nu în ultimul râ nd, practicarea sportului ne ajută să ne îmbună tă țim funcțiile mentale. Mișcarea zilnică ne
asigură o mai bună circulație a sâ ngelui la nivelul creierului, se pompează mai mult oxigen și se activează
anumite proteine la nivelul creierului ce au rolul de a stimula celule nervoase noi. Vom gâ ndi mai rapid, mai
limpede și vom dobâ ndi noi reflexe mentale.
Bibliografie 1. Angelescu, C., Julea, D., Timpul liber, Editura Economică, Bucureşti, 1997; 2. Coakley, J., Sport in
society: issues and controversies, 7th edition, New York, 2003; 3. Epuran M, Modelarea conduitei sportive, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1990; 4. Michel Bouet, Les motivations des sportifs, L ' Harmattan –Paris –1998; 5. Mull,
R.F., Bayless, K., Jamieson, L., Recreational Sport Management, Human Kinetics, 2005; 6. Gavriluţă,N., Sociologia
Sportului, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, 2004; 7. Văideanu G.,
Conţinutul educaţiei fizice şi problematica lumii contemporane,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
https://laboretica.ro/articole-laboretica/
https://www.vivertine.ro/blog/category/generale/