UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

DEPARTAMENTUL DE FORMARE CONTINUĂ ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC

ACTIVITĂȚI MOTRICE ÎN AER LIBER

Prof. COZMA I. VIORICA (PETROVAI)

 ACTIVITĂŢILE MOTRICE ÎN AER LIBER

Timpul liber nu este un timp neocupat, un timp fără nici un fel de activitate. Acesta a jucat un rol
foarte important în istoria omenirii şi a devenit o condiţie indispensabilă pentru îmbogăţirea personalităţii
omului. Importanţa folosirii timpului liber creşte odată cu scurtarea zilei de muncă şi a automatizării
muncii. Dezvoltarea tehnică duce la limitarea activităţii motrice, munca fizică este mult diminuată
datorită apariţiei de maşini automate. Statistic, oamenii zilelor noastre fac mult mai puţină mişcare
comparativ cu deceniile trecute. Scăderea activităţii fizice este compensată de creşterea activităţii
intelectuale. Astfel timpul liber apare într-o pondere tot mai mare ca timp de dezvoltare multilaterală a
personalităţii, care asigură perfecţiunea intelectuală, morală, estetică şi fizică.
Interesantă este corelaţia dintre timpul de lucru şi cel liber la un muncitor necalificat şi unul
calificat. Dacă cel necalificat consumă foarte multă energie prin faptul că mişcările sale nu sunt
ergonomice, va trebui ca cea mai mare parte a timpului său liber să o folosească pentru restabilire, şi în
acest mod se lipseşte de posibilitatea de a se autoperfecţiona. În acelaşi timp cel calificat, va folosi
timpulliber pentru autoperfecţionare datorită faptului că acestuia îi trebuie mai puţin timp pentru
restabilirea capacităţii de muncă. Activităţile de timp liber presupun în primul rând recreere, apoi educaţie
estetică, apoi presupune sănătate. Munca fizică, munca în aer liber, munca într-un mediu natural, s-a
mutat astăzi într-un spaţiu închis cu aer condiţionat, în construcţii vechi şi noi, cu mişcarea fizică redusă.
Problemele actuale ale nutriţiei raportate la reducerea efortului fizic grăbeşte apariţia sedentarismului,
combătut în epoca de azi prin sporturi noi, precum joggingul, ori fitness-ul. Finalitatea lui este
concretizată în: îmbunătăţirea condiţiei fizice; îmbunătăţirea stării mentale de bine, frumos şi adevăr;
formarea de relaţii sociale;obţinerea de rezultate referitoare la mediul sănătos, sigur şi cooperant. Deci
organizarea odihnei este în corelaţie cu organizarea muncii. Organizarea activităţilor de timp liber trebuie
să intre în conştiinţa oamenilor diferitelor grupări întrucât este o activitate de primă necesitate cu rol
profilactic la viaţa din ce în ce mai complexă a contemporaneităţii.
Promovarea sportului ca mijloc esenţial de menţinere şi întărire a sănătăţii, pentru o creştere şi
dezvoltare fizică armonioasă a tinerei generaţii, duce la dezvoltarea calităţilor motrice. Promovarea
sportului ca model de toleranţă şi fair-play devine:
1.mijloc de comunicare între membrii societăţii
2. stil de viaţă
3. spirit moral
4.elimină manifestările de violenţă şi rasism.
Desfăşurarea exerciţiilor fizice, în cadrul educaţiei adulţilor, are în vedere continuarea pe o
treaptă superioară a rezultatelor câştigate în prima etapă a educaţiei, adică o pregătire generală care să
asigure integrarea individului în orice formă de activitate (nu vorbim de situaţii particulare impuse de
imperative sociale: pregătirea militară, cosmonauţi, scafandri etc). Prin intermediul exerciţiului fizic,
omul rezolvă problemele pe care le ridică raporturile sale cu mediul natural, limitează acţiunile nocive ale
acestuia şi valorifică altele – apa, aerul, soarele etc.
Există pe de o parte sportul de performanţă, identificat tot mai des cu sportul profesionist şi care
intră tot mai mult în sfera spectacolului plătit, iar pe de altă parte, există şi un altfel de sport, ataşat
valorilor umane şi destinat tuturor şi anume, sportul pentru toţi. Pentru ca efectul mişcării să aibă efect, s-
a constat că un practicant trebuie săexecute ca durată a efortului săptămânal de 3 – 6 şedinţe a câte 20
min/şedinţa, timpîn care însumat să consume minim 2000 de calorii/săptămână. Criteriul de intensitate a
efortului pentru activităţile fizice (uşoare) de agrement stipulează că numai eforturile ce produc un
consum de 7,5 calorii/min trebuie folosite pentru a preîntâmpina bolile cardiovasculare. Conceptul de
activităţi motrice recreative reflectă necesitatea existenţei unor programe de activităţi de o varietate
apreciabilă, care să răspundă multitudinilor demotivaţii, nevoi, nivele, preferinţe şi posibilităţi a
practicanţilor. În pregătireaacestor programe trebuie ţinut cont de anumiţi factori aşa zişi externi ai
practicăriiactivităţilor, dar care o influenţează în mod direct.
Factori care determină programele de activităţi de timp liber:

1. Vârsta. Angrenarea în forme de practicare a exerciţiilor fizice, scade odată cu înaintarea

în vârstă. Privind la modul general doar aproximativ 33% din persoanele de 70 de ani,
practică o formă de activitate fizică, inclusiv mersul pe jos, în timp cedintre tinerii de 16
ani, 80% fac exerciţii fizice. Trebuie menţionat că adaptarea tipului de efort la vârstă, este
obligatorie(artele marţiale sau rugby-ul nu sunt potrivite pentru o persoană în vârstă, dar
mersul pe jos, pe bicicletă sau înotul, da).
2. Sexul. Proporţia celor implicaţi în practicarea exerciţiilor fizice, este diferită,în funcţie de
sex. Astfel, doar 40-50% dintre femei, faţă de 60-70% dintre bărbaţi,desfăşoară o
activitate fizică.
3. Educaţia. Un rol deosebit de important în influenţarea tinerilor îl are şcoala, care dacă
are o catedră de educaţie fizică şi sport bine organizată şi activă, va angrena elevii în
activităţi sportive şcolare, iar dacă acestea sunt plăcute, influenţava fi şi de durată, în
perspectiva activităţilor extraşcolare. Rolul pe care îl are şcoala, este dublat şi de cel al
familiei, care poate încuraja sau descuraja practicarea exerciţiilor fizice.
4. Familia. Pe lângă influenţa din punctul de vedere al educaţiei, familia este un factor
decisiv şi datorită dependenţei financiare a tinerilor, în ce priveşte acoperirea taxelor,
achiziţionarea rechizitelor etc.
5. Tradiţia şi cultura. Atât participarea cât şi orientarea spre un anumit gen deactivităţi
sunt influenţate, în sensul că spre exemplu, unele culturi interzic femeilor să activeze în
public sau în grupuri mixte pe de o parte, iar pe de alta, unele naţiuni au tradiţii foarte
puternice într-o anumită ramură de sport (baseball in S.U.A.,cricket în zona Indiei, rugby
în Noua Zeelandă, fotbal în Europa etc.).
6. Mediul social. Anturajul, ca grup la care se asociază persoane cu acelaşi nivel cultural,
interese şi cu vârste apropiate, exercită influenţe deosebite. Dacă cei din anturajul unei
persoane desfăşoară o activitate fizică, este probabil ca şi acea persoana să se implice.
7. Politica. Politica poate influenţa, atât direct cât şi indirect, implicarea cetăţenilor în
activităţi fizice, spre exemplu prin introducerea obligatorie a educaţiei fizice în şcoli, dar
şi prin alocarea unor fonduri pentru constituirea de baze sportive.
8. Situaţia economică Unele tipuri de activităţi fizice, implică cheltuieli majore în ce
priveşte amenajarea bazei materiale sau cu echipamente. Uneori, o ţară, o regiune, un
oraş sau o persoană pot să nu dispună de sumele necesare construirii sau întreţinerii
bazelor sportive, achiziţionării de instalaţii, materiale sau echipamente. În ultimii ani, este
tot mai de actualitate, situaţia şomerilor care au timp liber,dar de cele mai multe ori nu au
bani pentru acest tip de investiţie. În unele ţări,şomerii beneficiază de reduceri sau de
gratuitate în folosirea bazelor sportive(terenuri şi instalaţii).
9. Accesul. O persoană va fi cu atât mai tentată să frecventeze o baza sportivă, cu cât
aceasta se află mai aproape de domiciliu, sau cu cât accesul este mai facil. Dificultăţile de
acces, determină multe persoane sa devină comode în raport cuactivităţile fizice.
 10. Infirmitatea. Acest aspect, este de asemenea limitativ în alegerea unui tip deactivitate
fizică, dar numai parţial. În ultimul timp, persoanele cu handicap suntîncurajate prin toate
mijloacele (facilităţi materiale ca: mijloace de transportspeciale, rampe de acces, vestiare
adaptate) şi de asemenea, organizarea unui număr foarte mare de întreceri sportive, ca şi
mediatizarea prin toate canalele mass-media.
11. Mediul şi clima Alegerea unui tip de exerciţii fizice, poate fi influenţată deapropierea
mării sau a unui lac, facilitând practicarea sporturilor nautice, a munteluicare încurajează
turismul şi escaladarea, sau de situarea într-o zonă rece, carefavorizează sporturile de
iarnă.
12. Baza materială Este un deziderat al societăţii, este efectul politicului în sport.O societate
care şi-a descoperit propriile valori este asemuită după instituţiile democratice
(respectarea şi aplicarea legilor democratice, cultură, sport etc).
13. Presa. Aceasta joacă un rol important în popularizarea practicării exerciţiilor de
întreţinere a condiţiei fizice şi a performanţelor sportive, acţionând direct asupra
populaţiei. Alţi factori ai conţinutului activităţilor motrice recreative sunt determinaţi
de:motivaţiile practicantului, condiţiile de practicare, locul de desfăşurare,
condiţiileclimaterice, materiale utilizate, echipamentul etc.

Acţiunea motrică desemnează un sistem de acte motrice prin care se atinge un scop ime-
diat, unic sau integrat într-o activitate motrică (de exemplu, mersul, alergarea, „serviciul",
driblingul, contraatacul, toate procedeele tehnice cunoscute etc).
Acţiunea motrică are în acelaşi timp caracteristici de constanţă (posibilitatea de a realiza o
anumită sarcină motrică în repetate rânduri, de exemplu, scrisul) şi caracteristici de unicitate
(mişcarea nu se repetă niciodată identic, ci există mici variaţii ale ei, la fiecare repetare).
În continuare mă voi concentra pe 2 activitaţi preferate ce se desfăşoară în aer liber şi anume
jogging-ul şi ciclismul. Jogging-ul este o alergare în tempo uşor sau moderat, pe teren variat sau înoraş,
fără spirit de competiţie, executată pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii şi a bunei dispoziţii. Se
cunoaşte, în general, că jogging-ul - alergarea pentru sănătate -relaxează, aduce optimism şi este util
pentru supraponderali. Experienţa a doveditînsă că jogging-ul poate fi socotit cu adevărat un medicament
şi în diferite afecţiuniîn afara celor enunţate mai sus. Astfel, cu alergare pot fi tratate stări depresive şi
osferă largă de psihoze, de dezechilibre sau deficienţe cardiovasculare. S-auînregistrat, de asemenea,
ameliorări sau vindecări în boli ale aparatului digestiv saulocomotor, în ameliorarea osteoporozei şi în
diferite forme de reumatism.Din punct de vedere ştiinţific jogging-ul are o mulţime de calităţi, în asociere
cu o dietă adecvată, jogging-ul optimizează greutatea corporală, creşte frecvenţa respiratorie şi viteza
fluxului de aer prin tubulatura bronşică, asigurând o “aerisire”mai bună a tututor ţesuturilor organismului
şi mai ales a creierului. Practic, jogging-ul creşte rezerva funcţională a tuturor aparatelor şi sistemelor
organismului uman.Pentru calităţile sale, jogging-ul este foarte apreciat de cardiologi ca mijloc de
profilaxie a bolilor cardiovasculare. Mai mult, profesioniştii în recuperarea pacienţilor după infarct
miocardic “prescriu” în mod inteligent jogging-ul la intervaldoar de câteva săptămâni de la evenimentul
acut.

Efectele pozitive ale jogging-ului

1. Ameliorează performanţele intelectuale. Alergarea atunci când este corect practicată,
favorizează transportul de oxigen al plămânilor până la teritoriile celemai adânci ale
organismului şi provoacă astfel eficient comanda cerebrală.2.
2. Măreşte capitalul osos. Scheletul organismului este supus continuu acţiuniicelulelor care
fabrică sau distrug substanţele osoase. Tensiunile provocate dealergare constituie un
stimulent necesar menţinerii delicate care exista între procesele de fabricare sau de
distrugere, în plus, densitatea osoasă a celor care iesde trei ori pe săptămână să alerge cel
puţin 30 de minute în fiecare şedinţă estesuperioară cu 30 – 40 % faţă de a celor pasivi.3.
3. Prelungeşte viaţa. Cei care practică mişcarea fizică au un câştig de viaţă superior faţă de
cei care s-au mişcat întâmplător.
4. Doboară depresia.Singurul remediu considerată eficient (100%) împotriva depresiei a
fost jogging-ul.
5. Fortifică inima. Alergarea cu regularitate modifică funcţiunea aparatului cardio-
vascular, ajungând la o stare fiziologică bine cunoscută: măreşte inima înzestrată
cucontracţii extrem de puternice şi eficiente şi bate mai lent. În faţa efortului,
aceastăinimă reacţionează cu o accelerare moderată, care poate susţine mult timp
efortul,fără să obosească. După un jogging, inima revine rapid la ritmul ei de repaus,
producând mai mult lucru, obosind mai puţin.
6. Favorizează ventilarea plămânilor Munca muşchilor respiratori va fi diminuată prin
micşorarea mişcărilor pe minut datorită unei mai bune umpleri a plămânilor, aunui număr
mărit de alveole în stare de funcţionare şi datorită schimbului de gazeîmbunătăţit. Pe
scurt, alergarea măreşte considerabil capacitatea pulmonară.
7. Uşurează tranzitul gastrointestinal.Digestia devine mai uşoară, apetitul este mai bun.
Cei care fac jogging profită mai mult decât alţii de ceea ce mănâncă, fiindcăorganismul
absoarbe complet elementele nutritive trase din alimentaţie.
8. Favorizează somnul recuperator Pentru a lupta eficient contra insomniei, joggingul
este unul dintre medicamentele cele mai puţin cunoscute şi totuşi cel maisigur şi cel mai
performant. O bună şedinţă de alergare seara destinde muşchiicorpului, care au tendinţa
de a se crispa după activităţile stresante ale zilei. Ea lasăo senzaţie de oboseală plăcută,
eliminând consecinţele surmenajului şi micile relecare împiedică un somn adânc şi
odihnitor.
9. Reglează tensiunea arterială În repaus, tensiunea arterială a alergătorului înformă este
inferioară cu un punct, în raport cu un sedentar. Efectul joggingului estemai evident la
hipertensivi, cu condiţia ca alergarea să fie în alură moderată şi subcontrol medical.
10. Normalizează grăsimile din sânge Sângele conţine două categorii principale degrăsimi:
colesterolul şi trigliceridele. Se ştie că amândouă măresc probabilitatea deneplăceri
cardio-vasculare. Exerciţiile fizice regulate reduc, proporţia trigliceridelor şi a
colesterolului.
11. Asigură o mai bună circulaţie venoasă.Prin presiunea ritmică, la fiecare pas,asupra
tălpii se favorizează aruncarea sângelui venos spre inimă ca o pompă. Unfenomen
asemănător se întâmplă şi cu sângele acumulat de muşchi.
12. Menţine pieptul în plină formă Femeile care fac mişcare sunt mai puţinexpuse la
cancerul de sân. De asemenea, şi problemele legate de ciclul menstrualsunt îmbunătăţite
la cele care practică alergarea.Jogging-ul nu este doar un mijloc de tratament pentru
depresii sau psihoze, cişi un excelent mijloc de a crea o stare de bună dispoziţie, de
 optimism şi încredereîn forţele proprii este practicat cu bune rezultate de cei ce vor să
slăbească, dar, în mod paradoxal, este de folos şi celor care vor să câştige kilograme.

CICLISMUL

Omul şi bicicleta, sunt departe de a fi un aspect 100% natural dar sunt, cu siguranţă unul pozitiv
şi sănătos şi constituie modalitatea prin care omul, îşi poate depăşi limitele prin forţe proprii,
„transformarea eficientă a lucrului mecanic” îl poate transporta pe om mai repede şi mai departe.
Ambianţa mediului şi capacitatea fizică a ciclistului sunt desigur, foarte importante, iar reculul psihologic
(pozitiv) este de-a dreptul fantastic. „Zborul” pe două roţi, la nivelul solului cu o viteză minimă devine
posibil! Limita fizică este ceea ce îi sperie pe cei mai mulţi dintre noi. Este adevărat: pentru a propulsa
bicicleta înainte trebuie să cheltuim energie; cu toate acestea factorul psihologic este cel mai puternic şi
determinant. Ceea ce ne depărtează de ciclism şi ne face să ridiculizăm uneori ciclismul sub toate
aspectele lui, necruţând, bineînţeles, ciclistul, este un aspect subiectiv, acel start, un start pe care îl
regăsim în majoritatea activităţilor, fie ele chiar lipsite de o latură fizică, atunci când spunem că
„Începutul este întotdeauna mai greu”. Dacă am încercat să luăm startul şi am renunţat, din orice motiv
atunci acest start ratat poate 72 face diferenţa între ciclismul ca utilitate sau simplă curiozitate şi ciclismul
recreaţional pe care îl putem practica cu plăcere. Se spune că odată ce ai învăţat „să te dai” cu bicicleta,
nu mai uiţi întreaga viaţă. Adevărul este că se uită, omul învăţă greu şi uită extraordinar de uşor. Mersul
pe bicicletă se poate învăţa în ore sau zile şi se poate perfecţiona în luni şi ani, dar oricât de puţin ai
progresat, din momentul în care, dintr-un motiv sau altul ai renunţat, capacităţile dezvoltate se conservă
foarte bine. Vei fi surprins dacă după ani de zile vei lua o bicicletă şi după câteva încercări firave vei
prinde din nou echilibrul. Acest aspect al conservării, este categoric un indiciu al faptului că mersul pe
bicicletă are latura sa naturală şi poate fi unul ce conclude că practicarea ciclismului nu poate fi
dăunătoare organismului. Mersul pe bicicletă a început să fie și la noi o activitate apreciată, și nu mă refer
la ciclismul făcut de copii, ci la cel făcut de adulți. Indiferent că mergem pe bicicletă în parc, la serviciu
sau să ne rezolvăm niște treburi în weekend, mersul pe bicicletă are o groază de avantaje care nu pot fi
ignorate de absolut nimeni! Cu excepția zilelor de intemperii atmosferice (ninsori, viscol, ploi), este o
activitate care se poate face la orice oră din zi sau din noapte, indiferent de sezon, cu o investiție minimă.

Avantajele mersului pe bicicletă

1. Somn mai odihnitor – o plimbare matinală cu bicicleta te va obosi pe termen scurt, însă va face
minuni pentru somnul din timpul nopții. Școala de Medicină de la Universitatea Stanford a făcut
un studiu pe un grup de persoane care sufereau de insomnie sedentară iar, pentru cei care au mers
pe bicicletă 20 – 30 minute zilnic, perioadă în care adormeau seara s-a redus la jumătate, în timp
ce perioada de somn a crescut cu o oră. Profesorul Jim Horne de la Centrul de Control al
Somnului din cadrul Universității Loughborough explică: “Atunci când faci exerciții afară ești
expus la lumina naturală, iar asta ajută ca ritmul circadian să se resincronizeze. De asemenea,
exercițiile fizice elimină cortizol, hormonul stresului, care poate împiedica somnul adânc și
regenerativ.”
2. Îți protejezi intestinele – activitățile fizice reduc timpul necesar pentru traversarea intestinului
gros de către mâncare, limitând astfel cantitatea de apă absorbită de organism. În plus, exercițiile
aerobice accelerează ritmul cardiac și respirator, ceea ce ajută la stimularea contracției mușchilor
intestinali. În afară de faptul că te protejează de senzația de balonare, te protejează și de apariția
cancerului intestinal.
3. Creierul funcționează mai bine – Cercetătorii de la Universitatea din Illinois SUA au
demonstrat că o creștere cu 5% a activităților de fitness cardio-respiratorii, venită prin adăugarea
de ședințe de ciclism, au dus la o creștere de 15% a rezultatelor obținute la testele de inteligență.
Acest lucru se datorează faptului că ciclismul ajută la formarea de celule noi în hippocampus,
regiunea creierului responsabilă cu memoria, care se deteriorează după vârsta de 30 ani.
Ciclismul trimite mai mult sânge și oxigen la creier, ceea ce duce la regenerarea receptorilor.
4. Rezistenţă mai mare la boli – Uită de mere, ciclismul este cea mai bună modalitate de a te
menține sănătos. Studiile arată că persoanele care fac ciclism timp de 30 minute pe zi, 5 zile pe
săptămână, își iau de 2 ori mai puține zile de concediu medical față de persoanele sedentare.
Studiul a fost făcut în SUA, unde concediul medical înseamnă, într-adevăr, că ești bolnav, spre
deosebire de România, unde concediul medical înseamnă de regulă că vrei zile libere, dar nu vrei
să îți diminueazi numărul de zile rămase din concediul de odihnă :).
5. Inimă mai puternică – un studiu efectuat de Universitatea din Purdue a arătat că parcurgerea pe
bicicletă a 30 km pe săptămână reduce riscul apariției bolilor de inimă cu 50%.
6. Risc de cancer mai scăzut – se știe că mai toate exercițiile fizice sunt eficiente în prevenirea
cancerului, însă un studiu efectuat pe termen lung de către niște cercetători finlandezi au arătat că
persoanele care fac exerciții fizice la un nivel moderat timp de 30 minute în fiecare zi prezintă un
risc cu 50% mai mic de a face cancer, față de persoanele sedentare. Una din modalitățile de a face
exerciții fizice la un nivel moderat, arătate în acest studiu este … mersul pe bicicletă la serviciu (a
se înțelege până la serviciu, nu în interiorul clădirii). Femeile care merg frecvent pe bicicletă
prezintă cu 34% mai puține șanse de a face cancer la sân.
7. Evitarea aerului poluat – la prima vedere poate vei crede că un biciclist inspiră mai mult aer
poluat decât persoanele care călătoresc cu mașina sau autobuzul, însă ai fi departe de adevăr.
Conform unui studiu efectuat de Colegiul Imperial din Londra, persoanele care se deplasează cu
mașina sau autobuzul inhalează mult mai mult aer poluat decât bicicliștii sau pietonii. În medie,
persoanele care călătoresc cu taxiul sunt expuse la peste 100000 particule ultrafine pe centimetru
cub, persoanele care merg cu autobuzul inhalează puțin sub 100000 particule, iar persoanele care
călătoresc cu mașina personală inhalează în jur de 40000 particule ultrafine pe centimetru cub. În
schimb, bicicliștii inhalează doar 8000 particule, această valoare mică datorându-se (cred
specialiștii) faptului că bicicliștii se deplasează pe marginea drumului, fiind astfel mai puțin
expuși noxelor provenite de la mașini, care au o concentrație maximă pe linia mediană a șoselei.
8. Sistem circulator și repirator mai bun – mersul pe bicicletă face ca plămânii să lucreze de 10
ori mai mult decât dacă ai sta pe fotoliu în fața televizorului. Mersul regulat pe bicicletă va ajuta,
în timp, la întărirea sistemului cardiovascular, fapt care va permite inimii și plămânilor să lucreze
mai eficient și să livreze mai mult oxigen acolo unde este necesar, într-un timp mai scurt. Asta
înseamnă că vei obosi mai greu atunci când faci orice fel de activitate fizică intensă.
9. Arăți mai tânăr – Mersul regulat pe bicicletă îți protejează pielea de efectele negative ale
radiațiilor ultraviolete și reduc semnele îmbătrânirii. Dermatologul Christopher Rowland Payne
explică: “O circulație mai bună a sângelui în urma exercițiilor fizice înseamnă că oxigenul și
substanțele nutritive vor fi livrate mai eficient celulelor, în timp ce elimină toxinele. Exercițiile
sunt un cadru ideal pentru ca organismul să producă mai mult colagen, fapt care ajută la
reducerea apariției ridurilor și la accelerarea proceselor de vindecare.”
10. Primul pas pentru a slăbi – majoritatea persoanelor care vor să slăbească se gândesc să înceapă
să facă jogging sau să alerge. Problema este că, dacă vrei să slăbești, este logic că ești destul de
plinuț, adică ai o greutate cam mare. Jogging-ul presupune ca această greutate mare să fie
 preluată pe rând de oasele și articulațiile picioarelor, iar asta poate fi ceva distructiv pentru
scheletul osos. Cea mai bună activitate pentru a începe să slăbești este ciclismul.
11. Devii în formă cu efort minim – persoanele care se plimbă cu bicicleta în mod regulat au o
formă fizică egală cu a unei persoane sedentare, dar cu 10 ani mai tânără.
12. Arzi mai multă grăsime – fiziologii sportivi au descoperit că rata metabolică a organismului nu
este ridicată doar în timp ce mergi cu bicicleta, ci rămâne ridicată timp de câteva ore după ce
termini plimbarea. Asta înseamnă că, după o plimbare de 30 minute cu bicicleta, organismul tău
va continua timp de câteva ore să ardă mai multe calorii decât ar arde dacă ai fi stat acasă. Un
studiu recent a arătat că cicliștii care au făcut și câteva sprinturi rapide cu bicicleta au ars de 3 ori
și jumătate mai multe calorii decât cei care au mers cu bicicleta într-un ritm lent și constant.
13. Ajungi mai repede la destinație – majoritatea orașelor mari au o problemă cu traficul, în sensul
că este foarte aglomerat, în special la orele de vârf. Statul în mașină la semafor sau în ambuteiaje
înseamnă timp pierdut, iar mersul cu bicicleta înseamnă că, chiar dacă viteza de deplasare este
mai mică decât cea a unei mașini, vei ajunge la destinație mai repede deoarece nu vei avea
perioade de staționare și nici perioade în care mergi bară la bară (sau roată la roată). De
asemenea, nu vei mai pierde timp cu găsirea unui loc de parcare, sau cu deplasarea de la mașină
la clădire și înapoi.
14. Trăiești mai mult – King’s College din Londra a comparat 2400 perechi de gemeni identici și a
concluzionat că cei care au făcut exerciții fizice echivalente cu 45 minute de ciclism pe zi, 3 zile
pe săptămâna, erau, din punct de vedere biologic, cu 9 ani mai tineri decât frații/surorile lor, chiar
și după ce s-au eliminat alți factori care ar fi putut afecta rezultatele, cum ar fi IMC (indicele
masei corporale) sau fumatul. Doctorul Lynn Cherkas, cel care a condus acest studiu, spune: “Cei
care fac regulat exerciții fizice prezintă un risc mult mai scăzut de a contracta boli
cardiovasculare, diabet de tip 2, orice tip de cancer, hipertensiune arterială sau obezitate.
Organismul lor își mărește foarte mult imunitatea și își regenerează mult mai multe celule.”

Plan de excursie/tabără/expediţie/drumeţii/alte activităţi de timp liber

1. Unitatea de învăţământ_________________
2. Clasa/clasele __________________
3. Destinaţia___________________
4. Scopul călătoriei_____________________
5. Data/perioada călătoriei
6. Data şi ora plecării
7. Data şi ora sosirii
8. Tabel cu numărul, numele şi prenumele copiilor participanţi, precum şi datele de contact
ale părinţilor/tutorilor legali
9. Numărul şi datele de contact ale cadrelor didactice însoţitoare
10. Numărul, numele şi prenumele adulţilor participanţi (alţii decât cadrele didactice)
11. Locul plecării, firma de transport
12. Locul sosirii, firma detransport
13. Persoana de contact din partea firmei de transport
14. Datele de contact ale operatorului economic responsabil pentru asigurarea serviciilor de
cazare şi masă
 15. Adresa şi numărul de telefon ale structurii turistice deprimire, care asigură cazarea şi
masa
16. În cazul în care este posibil şi permis înotul, există şi un salvamar pe toată perioada cât
copiii sunt în apă? Da……Nu…..
Călătorii în afara ţării:

a. Există avertismente sau sfaturi actuale legate de călătoria în ţara vizată emise de
Ministerul Afacerilor Externe sau ambasada ţării respective? Da…..Nu…..
b. Aveti asigurare medicală pentru toţi participanţii? Da…..Nu…..
c. Este necesar avizul medical? Da…..Nu….
d. Are fiecare participant toate documentele pentru călătorie? Da….Nu….
e. Coordonatorul călătoriei se va asigura că toate documentele copiilor sunt valabile şi
va avea copii ale paşapoartelor/cărţilor de identitate ale tuturor participanţilor
f. Coordonatorul călătoriei se va asigura că deţine toate documentele prevăzute de
legislaţia în vigoare referitoare la deplasarea în străinătate a minorilor (acordul
părinţilor autentificat la notariat, cazierul coordonatorului etc)
g. Cel puţin unul dintre însoţitori trebuie să aibă serviciul roaming activat
Numele şi prenumele însoţitorului respectiv:

Numărul detelefon

h. Datele de contact ale coordonatorului călătoriei

i. Datele de contact dela ambasada României în statul unde are loc călătoria

Certific că toate datele de mai sus sunt conform cu realitatea

Cadrul didactic organizator (nume, prenume, semnătura)________________

Data:

Aprobat director (nume, prenume, semnătura)

Aprobat inspector şcolar general (nume, prenume,

semnătura)__________________________

Aprobat inspector educaţie permanentă (nume, prenume,

semnătura)_____________________

Data:

……………………………………….

TABEL NOMINAL

ce cuprinde participanţii la deplasarea / tabăra / excursia / expediţia / drumeţia / concursul /

festivalul
 din perioada ......................... pe traseul ............................................................

Nr. Numele şi prenumele elevului Semnătură Clasa /Observ.

crt.
elev / părinte

1. Conducătorul / organizatorultaberei / excursiei / expediţiei / drumeţiei /concursului

Nume şi prenume ..................................... Semnătură .............................................

Cadre didactice însoţitoare:

2. Nume şi prenume .............................................. Semnătură ......................
3. Nume şi prenume ..............................................Semnătură .......................
4. Nume şi prenume ..............................................Semnătură .......................

ACORDUL PĂRINTELUI/TUTORELUI LEGAL- excursie/tabără/expediţie

Numele şi prenumele elevului: ............................................

Clasa: ...................................
Şcoala: .................... Data excursiei: de la ..................... la ...............
Numele şi prenumele părintelui/tutorelui .................................
Numele şi prenumele cadrului didactic organizator al
excursiei: ...........................................
Numele şi prenumele cadrului didactic însoţitor: ....................................................
Destinaţia: ...............................................................
Locul de plecare: .................... Ora plecării: ......................
Locul de sosire: ...................... Ora sosirii: ......................
Mijlocul de transport: ....................................................
Numele unităţii de primire şi datele de contact*): ........................
Ataşaţi itinerariul în cazul în care sunt prevăzute mai multe locaţii:
Scopul excursiei: .........................................................
Îmbrăcăminte specifică/Echipament specific necesar în excursie: .........................
|_| Da
|_| Nu
Programul acestei excursii cuprinde activităţi fizice şi sportive (de
exemplu: ..........................
|_| Da
|_| Nu
a) Înţeleg că există riscul de vătămare asociat activităţilor fizice şi sportive menţionate
mai sus şi sunt de acord ca propriul meu copil să participe la acestea, cu
excepţia: .................................................. .
b) Menţionez că regimul medical permanent sau temporar al copilului meu, inclusiv
regimul de dietă, cel de medicaţie şi/sau necesitatea utilizării aparatelor auditive sau
vizuale, este: .................................... .
c) Sunt de acord ca, în cazul unei urgenţe de vătămare sau îmbolnăvire a copilului, cadrul
didactic însoţitor să mă înştiinţeze imediat, să ia legătura cu o unitate medicală
specializată, să acţioneze în numele meu şi să obţină tratamentul medical al copilului. Mă
oblig să plătesc suma aferentă, în cazul administrării unui tratament medical contra cost.
d) Sunt de acord ca propriul meu copil să se comporte civilizat şi responsabil, să respecte
regulile stabilite şi accept consecinţele în situaţia în care nu se va comporta ca atare.
Accept că sunt responsabil pentru aducerea şi preluarea copilului la orele şi locaţiile
precizate anterior. Înţeleg faptul că propriul meu copil va fi însoţit pe toată perioada
excursiei de un cadru didactic însoţitor.
f) Accept că rămâne la latitudinea şcolii să modifice aspectele legate de transport, cazare
şi alte servicii, după cum consideră necesar. Înţeleg că voi fi informat asupra acestor
modificări cu cel puţin 24 de ore înaintea plecării.
g) Sunt de acord că şcoala nu poate fi responsabilă pentruacţiunile operatorilor de
transport sau de turism care îşi oferă serviciile pentru această excursie.
h) Sunt de acord şi înţeleg că sunt responsabil pentru faptele copilului meu. Absolv şcoala
de toate obligaţiile şi răspunderea ocazionate de această excursie, cu excepţia celor
cauzate de neglijenţa cadrelor didactice însoţitoare.
i) Înţeleg că deţinerea şi consumul de tutun, băuturi alcoolice şi droguri sunt interzise şi
am discutat acest lucru cu copilul meu. Sunt de acord ca propriul meu copil să fie supus
procedurilor disciplinare şi unei posibile anchete, dacă va consuma alcool sau va deţine
astfel de substanţe psihotrope.
 j) Înţeleg faptul că elevii care nu respectă regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar şi regulamentul intern al şcolii pot să fie excluşi de
şcoală de pe lista participanţilor la astfel de manifestări.
k) Sunt de acord că, în cazul în care copilul meu comite o faptă gravă pe perioada
excursiei, rămâne la latitudinea şcolii să îmi trimită copilul acasă, eu fiind informat asupra
acestui lucru în prealabil. În acest caz, voi suporta toate cheltuielile ocazionate de
plecarea lui anterioară şi nu voi solicita returnarea niciunei sume din parteaşcolii. În cazul
elevului minor, voi veni să îmi preiau copilul şi voi suporta toate cheltuielile ocazionate de
plecarea lui anterioară anticipată, fără a solicita returnarea niciunei sume din partea
şcolii.
l) În caz de urgenţă, pot fi găsit, 24 de ore, la următoarele numere de
telefon: ...........................
Date de contact suplimentare: ............................................
m) Sunt de acord ca propriul meu copil să participe la această excursie.

.................................................. ........................

(semnătura părintelui/tutorelui legal) (data)

Declaraţia elevului

Am citit acest formular şi înţeleg că trebuie să mă comport politicos, responsabil şi să

respect regulile stabilite de organizatorii acestei excursii, să nu consum tutun, băuturi alcoolice
şi droguri şi să nu întreprind acţiuni care pot să pună în pericol sănătatea, securitatea şi
siguranţa mea sau a celorlalţi participanţi.
.............................. .................

(semnătura elevului) (data)

DECLARAȚIE

pe proprie răspundere a coordonatorului/organizatorului excursiei și a cadrelor didactice

însoțitoare, privind asigurarea securității elevilor pe toată durata deplasării.
 Subsemnatul/Subsemnata ________________________________________, cadru didactic
titular/suplinitor pe postul/catedra de ___________________________, la unitatea de
învățământ_____________________________________ îmi asum responsabilitatea pentru
siguranța și securitatea elevilor/preșcolarilor pe toată durata deplasării și desfășurării
taberei/excursiei/expediției/drumeției efectuată cu un număr de ______ elevi, de la unitatea de
învățământ________________________________________.

Menționez faptul că am luat la cunoștință prevederile ordinului MECTS 3060 din 3.02.2014 și ale
procedurii ISJBN nr. 239/18.01.2016 privind organizarea și desfășurarea taberelor, excursiilor,
expedițiilor și drumețiilor școlare și declar că acestea sunt respectate.

Data: Semnătura,

………………………………….. ................................................

DECLARAŢIE operator care oferă servicii turistice

Subsemnatul, ................................,reprezentant împuternicit al

………….........................................……………(denumireaoperatorului economic), încalitate de
ofertant al serviciilor turistice .................................. (denumirea serviciului), la data
de .................................................. (zi/lună/an), declar pe propria răspundere că:

a) ................................................................. (denumirea operatorului economic) nu am intrat în

faliment, ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic;

b) deţin poliţa de asigurare privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor

achitate de către achizitor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism
nr. ..............., emisă de ..............., valabilă până la data de ..................;

c) în ultimii 2 ani am îndeplinit integral obligaţiile contractual şi nu am produs prejudicii

beneficiarilor.
În conformitate cu oferta transmisă achizitorului am acordat acestuia următoarele gratuităţi:

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
sau:
În conformitate cu oferta transmisă achizitorului am acordat acestuia următoarele
reduceri la produse/servicii: ……………………………………………………………………………

Costul total per persoană este de ..............lei (inclusiv TVA).

Subsemnatul declarcă informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg
că achizitorul are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, orice
documente doveditoare de care dispun.

Înţeleg că, în cazul în care prezenta declaraţie nu este conformă cu realitatea, sunt pasibil de
încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind falsul în declaraţii.

Data ............................ Operator economic,

.................................
(semnătură autorizată)