EFECTE ALE PRACTICĂRII ACTIVITĂȚILOR FIZICE ȘI

SPORTULUI

Rotaru Victor, Verbina Iulian,

anul I, grupa 213 B.

Abstract

Diversitatea efectelor practicării sportului și activităților fizice se regăsește în

diversitatea sferelor pe care le influențează. Problemele esențiale abordate fac referire
la unitatea relației fizic-psihic, absolut necesară în dezvoltarea personalității
individuale, la importanța motricității în dezvoltarea unui corp frumos și menținerea
lui în stare de sănătate, la rolul sportului și activităților fizice în socializarea omului
prin dezvoltarea unor calități recunoscute ca importante în societate și care pot fi
transferate în alte sfere sociale precum și la impactul acestor efecte asupra diferitelor
categorii de populație care practică sport și exercitii fizice.

Abstract

The diversity of the effects of practicing sports and physical activities can be found
in the diversity of the influenced areas. The essential risen problems refer to the unity
of the relationship physical-psychological, absolutely necessary in the development of
the individual personality, in the importance of movement for shaping a beautiful
body and maintaining it in a good health status, in the role of sports and physical
activities for men's socialization, through the development of some qualities
recognized as important for society, which can also be transferred to other social
spheres, as well as to the impact of these effects upon different categories of
population, who practice sports and physical exercise.
Cuvinte cheie: activități motorice, sănătate, socializare, sport.

Introducere

Activitatea motorică determină răspunsuri funcționale imediate la nivelul

organelor și sistemelor organismului. Aceste răspunsuri sunt evidente în sisteme
direct angajate, dar mai greu de anticipat și observat în cele implicate în plan
secundar. Numeroase răspunsuri observabile ale organismului evidențiază o relație
cantitativă față de “încărcătură” sau relația doză-răspuns. Răspunsurile acute față de o
solicitare singulară sau efectele însumate ale unei ativități repetate pot fi folositoare
sau dăunătoare sănătății. Multe răspunsuri ale organismului dispar cu rapiditate, dar
sumate se suprapun și dau efecte directe și conexe în alte sisteme.

În societățile moderne, sportul devine tot mai important, în condițiile în care tot
mai mulți oameni îl practică, frecventează arenele sportive, citesc despre sport sau îl
privesc ca spectatori. Practicat în școli, dar și în timpul liber, sportul a devenit o
profesie, însemnând nu numai implicare activă, ci și participare la spectacolul oferit
de acesta.

Scopul

Activitatea fizică susținută contribuie la menținerea stării optime de sănătate, dar și

la prevenirea bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat. Mai mult, cu ajutorul
exercițiilor fizice se menține o greutate corporală optimă. Exercițiul fizic este benefic
pentru sănătatea omului, inclusiv atunci cand este efectuat prin mijloace simple
precum urcatul scărilor, mersul pe jos sau curațenie în casă.

Sportul și mișcarea sunt activități recomandate în general oricărei persoane,

indiferent de vârstă. Însă una dintre categoriile pentru care ar trebui să prezinte interes
maxim o reprezintă tinerii. Sportul îmbunătățește calitatea vieții acestora și îi
disciplinează înca de la vârste fragede, de aceea acesta trebuie practicat de fiecare și
implementat prin diferite activități atât în rândurile adolescenților cat și în rândul
persoanelor mai în vârstă.

Domeniul de referință

Teoria învățării sociale a demonstrat că socializarea se face cel mai bine în mediul
sportului. Practicarea activităților fizice și sportului a creat premisele dezvoltării
acestui mediu, recunoscut ca favorabil socializării. Socializarea prin sport vizează, în
egală masurî, individul și grupul. O socializare individuală se realizează atunci când
individul asimilează atitudini, valori, concepții sau modele de comportament specifice
grupului sau comunității sportive, în vederea adaptării și integrării lui. Socializarea
grupului, prin extinderea numărului de indivizi practicanți de sport, contribuie la
dezvoltarea ramurilor de sport și, implicit, a sistemului. Socializarea prin sport
semnifică măsura în care atitudinile, valorile, deprinderile și regulile învățate în sport
se transferă și se manifestă în alte sfere sociale. Educația fizică și sportul sunt
considerate a fi mijloace de influențare și formare a caracterului uman privind
corectitudinea, modestia, curajul și, nu în ultimul rând, lucrul în echipă. În societate,
individul dobândește abilitatea de a-și adapta atitudinile, deprinderile și regulile
asimilate în activitatea sportivă, la specificul altor activități din domenii diferite.
Efectul socializator al activităților fizice și sportului generează o multitudine de efecte
pozitive asupra mai multor categorii de beneficiari.

Copiii și tineretul sunt principalii beneficiari ai practicii educației fizice și

sportului. Copilăria timpurie este perioada în care activitatea motrică are o importanță
vitală pentru socializare. Acordarea importanței cuvenite jocului și jocurilor în
copilărie reprezintă premisa unei dezvoltări sănătoase în plan motric, social și
cognitiv. Cerințele fizice necesare jocului și jocurilor permit copiilor să adopte treptat
diferite roluri sociale, care le dau posibilitatea să dobândească priceperi, deprinderi,
abilități, necesare ulterior în contexte mai largi. Din perspectiva efectului socializator
al sportului, organizarea socială și formele interacțiunii sociale sunt mai importante
pentru copii decât tipul de activitate sportivă. Dând copiilor mai multe responsabilități
proprii, în organizarea activității sportive, acestia își pot forma, sub o atentă
supraveghere, conștiința socială și etică. Multe dintre efectele socializarii prin sport se
manifestă în condițiile desfășurării vieții sociale în jurul activității sportive propriu-
zise și devin mai puternice la cei care se implică în sport pe perioade mai lungi de
timp și cu mai multă intensitate. Orientată, în principal, în direcția performanței și
competiției, în societatea actuală practicarea sportului capătă noi valente
motivaționale, cum sunt: distracția, practicarea sporturilor extreme, riscul, valorile
estetice, comunicarea, o anume integrare socială etc. La adulți, interesul fața de sport
și activitatea fizică diferă în funcție de mai mulți factori, cum ar fi: cariera sportivă,
educația, statutul social, ocupația, timpul.

Practicate în cluburi, săli de fitness sau în aer liber, activitățile fizice constituie
mobilul unor contacte frecvente, prilejul de a forma noi relații sau posibilitatea de
îmbunătățire a capacităților de comunicare. S-au constatat beneficii afective la
persoanele ezitante, timide sau lipsite de ambiție, care au comunicat mult mai bine
într-un mediu în care nivelul inferior de autoapreciere nu joacă un rol important, fapt
care a contribuit la dezvoltarea conceptului global de sine, facilitând contactele
sociale. Adesea, activitățile fizice sunt practicate pentru o îmbunătățire a condiției
fizice, în scop profilactic, în cadrul unor programe moderate, cu efecte sociale de
implicare în grup și cu modificări ale imaginii corporale ale celor implicați.

Varsta a treia este acea perioadă a vieții pe care majoritatea oamenilor nu și-o
doresc sau o doresc să fie cât mai îndepărtată. Problemele caracteristice acestei vârste
sunt, pe de o parte, afectarea tuturor funcțiunilor (mai mult sau mai puțin, în funcție
de valoarea genetică) și tendința de îmbolnăvire, pe de alta parte, în special după
pensionare, prin pierderea statutului social, pot aparea diverse tulburări legate de
izolarea parțială, conducând la depresie, anxietate etc. Practicarea exercițiilor fizice de
către vârstnici poate produce două tipuri de efecte pozitive, cu dublu impact. În
primul rând, se încetinește diminuarea funcțiilor corporale, ameliorând starea de
sănătate și se menține la standarde optime conceptul și conștiința de sine. În al doilea
rând, efectele vizează influența benefică directă asupra contactelor sociale ale
vârstnicilor și impactul terapeutic asupra stării lor mentale, sporindu-le buna
dispoziție și diminuându-le stările depresive etc. Practicarea exercițiilor fizice pot
diminua sau chiar înlătura unele afecțiuni sau vicii: depresia și anxietatea, tulburările
de somn și cele alimentare, abuzul de alcool, de tutun și de droguri. De asemenea, se
îmbunătățesc vizibil toleranța stresului, conceptul de sine și autoaprecierea. Influența
benefică sportului și exercițiilor fizice practicate moderat sau monitorizate medical la
o vârstă avansată privesc, în egală măsură, sănătatea fizică și mentală și, nu în ultimul
rând, contactele sociale.

Educatia fizică și sportul influențează dezvoltarea structural-funcțională a

organismului armonizând indicii somatici și funcționali, formând și menținând o
poziție corporală corectă, un tonus muscular optim și prevenind sau corectând
deficiențe fizice și nu în ultimul rând combate excesul ponderal și obezitatea. Din
punct de vedere al motricității, influențele se resimt printr-o mai bună rezistență
musculară și cardiovasculară, forță, viteză, mobilitate, suplețe, echilibru. Componentă
a educației, educația fizică influențează dezvoltarea intelectuală prin formarea unui
sistem de capacități, abilități și deprinderi de a cunoaste propria persoană, de a
(re)descoperi și înțelege mediul ambiant, natural și social, de a dezvolta calități cum
sunt atenția, memoria, intuiția, gândirea și creativitatea.

Concluzii

Sportul și activitățile fizice contribuie la socializarea oamenilor și, îndeosebi, a

tinerilor, în condițiile în care există o bună dirijare. Se spune că socializarea în sport
nu poate fi promovată decât atunci când sunt puse în evidență calități morale.
Atitudinile, deprinderile și regulile asimilate în activitatea sportivă pot fi transferate în
orice altă sferă socială și pot fi adaptate la specificul oricărei alte instituții sociale.

Educația fizică și sportul promovează atât respectarea valorilor morale în spiritul

olimpic, cât și valori esențiale ale vieții în colectivitate, favorizând integrarea în grup
și socială, respectul față de ceilalți, față de lege, (auto)disciplina, capacitatea de
comunicare, (auto)evaluare și nu în ultimul rând dezvoltarea și consolidarea
sentimentului patriotic, ca urmare a victoriilor obținute de sportivii români la
competiții internaționale.

Propuneri

Influențele sportului și activităților fizice asupra omului și societății sunt

complexe, în special, datorită efectelor pe care le produce asupra menținerii sănătății,
formării și dezvoltării personalității. Timpul a validat efectele pozitive ale activităților
fizice și sportului asupra conceptului de sine, autoaprecierii, anxietății, depresiei,
tensunii și stresului, încrederii de sine, energiei, dispoziției, eficienței și stării de bine,
de aceea trebuie atât să respectăm cât și să implementăm prin diferite mijloace
practicarea sportului indiferent de vârsta și activitatea zilnică.

Bibliografie

1. BOTA, A. , ( 2002) – Teoria Educației Fizice și Sportului, F.E.S.T.; București.

2. DRAGNEA, A., DTANESCU, M., PATRIKSSON, G. ( 2002 ) - Educația
fizică și sportul, factori de integrare socială, Note de curs ANEFS, București.
3. DRAGNEA, A. (coordonator), ( 2000 ) - Teoria educației fizice și sportului,
Edit. Cartea Școlii, București.
4. EPURAN, M. ,(2005 ) - Metodologia cercetării activităților corporale, Edit.
Fest, București.