SPORTUL- CA MODALITATE EXTRAȘCOLARĂ

DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER LA ELEVI

Prof. Înv.preșc. Radu Luminița, G.P.P. Dumbrava Minunată ,,Slobozia”

ARGUMENT:
Topul activităților, conform sondajelor la care participă elevii sau ar participa, sunt
activitățle sportive și culturale, altfel ar prefera alte spatii permise legal pentru practicarea
unor spoturi. Am ales acesta concluzie a sondajelor tocmai pentru a arăta că în lipsa
activitatilor mai sus menționate, tinerii ar prefera barurile, discotecile sau alte spații
incluse în limita legalității. Pentru educația elevilor în acest sens, am urmarit urmatoarele
obiective principale:
1.Scăderea numarului de participanți minori și tineri la savârșirea de fapte antisociale;
2.Întărirea climatului de siguranță în cartiere.
3.Identificarea, recuperarea și integrarea socială a minorilor cu comportamente
delincvente sau predelincvente.
4.Educarea tinerilor în vederea responsabilizării și conștientizării repercursiunilor
negative ale comportamentelor delincvente sau predelincvente.
5.Identificarea și promovarea tinerilor cu talent.
6.Informarea comunităților și instituțiilor cu privire la procesul instructiv-educativ prin
sport al tinerilor.
Educația fizică și sportul reprezintă unul din drepturile fundamentale ale copiilor,
recunoscute de marile organizații internaționale. În cadrul caracterului global al educației,
educația fizică și sportul prezintă conținuturi și sarcini specifice cu influențe de sistem
asupra individului în plan fizic, intelectual, estetic și moral.
Datorită marilor sale forme, educația fizică și sportul se practică, însoțind omul de
la naștere până la moarte, asigurând individului echilibrul de care are nevoie pentru un
trai sănătos. Educația fizică și sportul sunt totodată factori de consolidare a rezistenței la
inconvenientele vieții moderne, promovând respectul pentru propriul nostru organism și
al altora. Educatia fizică și sportul sunt incluse în cadrul educației pentru sănătate.
Omul este în primul rând o ființă biologică, în care componentele sale structural-
funcționale sunt în mod general și specific influențate de educație fizică și sport.
O solicitare adecvată din punct de vedere calitativ și cantitativ, conduce la modificări
structurale și functionale relevante, care permit o mai bună adaptare a individului la
cerințele vieții cotidiene. De asemenea, exercițiul fizic practicat pe termen lung,
îmbunătățește sănatatea fizică și mentală, contribuind și la dezvoltarea personalității, la
reducerea riscurilor apariției bolilor fizice și psihice asociate stilului de viață modern.
Educația fizică și sportul își aduc o contribuție generală la promovarea frumuseții
corpului prin expresivitatea mișcărilor și prin calitatea relațiilor inter-umane pe care le
implică.
Funcția culturală a acestor activiățti se exprimă și prin momentele de extrem sublim pe
care le releva marile spectacole, ca de exemplu festivitatea de inchidere si deschidere a
jocurilor olimpice, care provoacă o intensitate emoțională greu de egalat.
 Prin educația fizică din școală se asigură formarea de cunoștințe, deprinderi
practice și intelectuale, precum și insusirea de valori etice, care contribuie la dezvoltarea
capacității de integrare socială a individului. De fapt, educația fizică și sportul în școală,
nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalității generale a educației,
alături de celelalte discipline din curricul-um scolar. În același timp, trebuie să existe
preocuparea permanentă a profesorilor de educatțe fizică și sport, pentru a realiza un
conținut atrăgător al lecțiilor de sport, astfel, educația fizică școlară, să constitue baza
educației fizice din viața de zi cu zi, care înseamnă un stil de viață, un mod de a gândi și a
acționa în beneficiul propriu și al societății.
CONCLUZIE GENERALĂ: sportul dă zile în plus vieții, și viață zilelor, iar această
susținere pe care am prezentat-o pentru educație fizică și sport, o doresc nu numai
elevilor, ca modalitate de petrecere a timpului liber, ci tuturor oamenilor.
Educaţia fizică
Încă din grădiniţă, pentru preşcolari, are rolul de a ajuta dezvoltarea armonioasă a
organismului, prin folosirea tuturor grupelor musculare,dezvoltarea simţului echilibrului,
a îndemânării, mărindu-se forţa, viteza, rezistenţa organismului.
Procedeele principale de realizare a educaţiei fizice la vârsta preşcolară sunt: gimnastica
de înviorare, jocurile, exerciţiile fizice speciale vârstei lor. Programul de educaţie fizică
constă în mişcări active de suire, târâre, alunecare pe tobogan, mers, flexie, extensie şi
rotaţie la toate segmentele corpului, jocuri cu program: ştafete etc. În care se stabilesc
reguli simple de fugă, urmăriri, alternanţa cu jocuri statice: poveşti,confecţionare de
jucării, decoruri. Preşcolarul mare trebuie să frecventeze grădiniţa
pentru a-l ajuta în adaptarea la viaţa colectivă cu program instructiv-educativ organizat.
Gimnastica de înviorare include mişcări imitative sau elemente de joc, carecontribuie la
formarea unei ţinute corecte la copil. Se face zilnic, ti m p d e 2 5 - 3 0 m i n . ,   d e
regulă dimineaţa.
Jocurile prezintă pentru copii cel mai bun mijloc de automanifestare. Prin jocuri, copiii
îşi satisfac necesitatea de a fi mereu în mişcare. Jocurile contribuie la procesul de
dezvoltare şi adaptare a organismului. Sub influenţa jocurilor, la preşcolari se formează
deprinderile motorii de bază, se dezvoltă şi se restructurează întreaga lor activitate.Dacă
la vârsta antepreşcolară jocurile constituiau pentru copii, de obicei, numai nişte mişcări
cu caracter de imitare, apoi pe măsura avansării lor în vârstă ele contribuie de acum la
însuşirea funcţiei sociale a obiectelor din cadrul jocului. La vârsta de 5- 6   a n i
atât jocurile, cât şi exerciţiile fizice din cadrul lor devin mai variate, se măreşte viteza
mersului, înălţimea săriturilor, se introduc elementele de competiţie: „cine a făcut
mai bine exerciţiul”, „cine a făcut mai repede”, „cine a făcut mai corect”....sau jocuri cu o
tematică concretă şi cunoscută de ei, de exemplu „trenuţul”, „vino la căsuţa ta”ş.a.
Exerciţiul fizic este un valoros medicament natural,ce stimulează formarea de noi
celule, creşterea funcţiilor diferitelor aparate interne (cardiovascular; digestiv; respirator),
stimulează activitatea glandelor cu secreţie internă, a sistemului nervos, contribuie la
prevenirea şi combaterea obezităţii.

BIBLIOGRAFIE
1.Angelescu C. Timpul liber: condiţionări şi implicaţii economice. Bucureşti.
2.Ardelean T. Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism.
Bucureşti, 1982.
3.Atanasiu C. Particularităţile de creştere la copii şi juniori.
4.Avramoff E. Fiziologia educaţiei fizice. Buc ureşti: Sport Turism, 1992.
5.Baciu C. Anatomia funcţională şi biomeca nica aparatului locomotor.