ATITUDINI ŞI INTERESE FEMININE PRIVIND

PRACTICAREA ACTIVITĂŢILOR FIZICE ORGANIZATE

ŞI RECREATIVE

Autor: asist.univ.drd.Ciomag Rela – Valentina

A.S.E. Bucureşti

Cuvinte cheie: exerciţiu fizic, imagine de sine, încredere, tonus fizic şi

mental, socializare.

Practicarea exerciţiului fizic în general are o influenţă pozitivă asupra

fizicului şi psihicului uman, remarcându-se modificări ale imaginii
propriului corp, precum şi îmbunătăţirea relaţiilor de grup prin efectele de
ordin social.
Practicarea regulată a unei activităţi fizice intensifică activitatea
mecanismelor emoţionale, stressul fiind mult mai bine uşor tolerat sau
îndepărtat, aceasta având o influenţă benefică asupra contactelor sociale.
Socializarea din cadrul şedinţelor de activităţi sportive şi de asemeni şi din
timpul perioadelor de practicare a efortului fizic din timpul liber,
independent, de loisir, se materializează în special pentru indivizii ezitanţi,
timizi, mai puţin ambiţioşi, oferinduli-se astfel posibilitatea să se cunoască
pe ei înşişi, cât şi alte persoane cu care intră în contact.
Practicarea unei activităţi sportive oferă posibilitatea dobândirii anumitor
competenţe sociale, precum şi toleranţa, respectul pentru celălalt, aprecierea
celor din jur şi posibilitatea de autoevaluare prin aprecierea propriei
performanţe în raport cu ale celorlalţi. Prin experimentarea emoţiilor inedite
a acestui tip de activitate, emoţii ce nu pot fi întâlnite în alte domenii ale
existenţei se dezvoltă personalitatea, acceptându-se ideea îndeplinirii,
atingerii unui obiectiv comun ( în cazul echipei ) sau unul individual ( în
cazul unui sport individual ), obiective ce se pot exprima prin cooperare,
coeziune, autodepăşire, depăşirea pragurilor de oboseală, neîncredere,
ezitare, acestea fiind doar câteva dintre cele mai generale procese declanşate
de practicarea exerciţiului fizic.
Cum orice tip de activitate fizică interesează unitatea corpului cu
spiritul, este vizat şi faptul că involuntar se acţionează şi pe partea spirituală
prin „şlefuirea” personalităţii, existând elemente suficiente care atestă
efectul pozitiv al exerciţiului fizic asupra imaginii de sine, auto-stimei,
anxietăţii, depresiei, asupra tensiunii şi stress-ului, încrederii în sine,
energiei, eficienţei şi stării de bine în general.
Activitatea fizică regulată, efectuată sistematic în cadru organizat sau
individual, independent are un rol deosebit în menţinerea şi îmbunătăţirea
structurii diverselor ţesuturi şi organe (muşchi, tendoane, inimă, vase),
ameliorează funcţiile şi contracarează deteriorările care tind să apară datorită
inactivităţii (sedentarismului) şi înaintării în vârstă.
Când vorbim de efectele sanogenetice ale practicării exerciţiilor fizice,
ne referim atât la modificările pozitive din sfera psihică, cât şi la influenţele
evidente şi pozitive asupra unor categorii de boli dintre cele mai redutabile:
suferinţele lombare (lombopatiile), o serie de de afecţiuni endocrine,
cancerul şi mai ales, bolile cardiovasculare. Identificarea riscului de apariţie
a inamicului numărul unu al sănătăţii, cardiopatia ischemică, prin practicarea
sistematică a exerciţiului fizic, ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al
întregii omeniri, educarea tinerei generaţii încă de la vârste fragede în
această direcţie, astfel încât să se formeze acea dependenţă de mişcare cu
efecte benefice deosebite asupra sănătăţii.
Noua orientare a tinerei generaţii este de practicare a efortului în
colectivităţi sau individual prin programe de gen oferite de cluburile
specializate de fitness.
Efectele deosebite ale prelucrării corporale, ţinuta deosebită pe care o
formează, detensionarea mentală şi fizică pe care o induc, atractivitatea,
bucuria mişcării sunt atributele care au determinat un număr tot mai mare de
oameni să participe la aceste genuri de activitate.
Un număr tot mai mare de tineri sunt atraşi de fitness şi alte genuri de
activităţi fizice la modă, cum ar fi: gimnastica aerobică, tae bo, step, pillates,
etc. acest curent devenind o modă. Pe lângă avantajul antrenării în
grup,entuziasmul fiind molipsitor, li se oferă tinerilor posibilitatea
întâlnirilor. În lumea mondenă toţi cei care au un standard de viaţă ridicat
participă la lecţii de gimnastică sau de fitness sau se antrenează cu un
instructor personal. Este cazul şi marilor vedete, care pentru a-şi păstra
imaginea muncesc din greu, se antrenează şi urmează sfaturile antrenorului
personal. Fitnessul necesită în mod special un program special de
antrenament individualizat,în funcţie de capacitatea motrică a individului,
dar şi a scopului propus; iar gimnastica aerobică presupune ca subiectul să
aleagă programele de aerobic corespunzătoare nivelului său de pregătire.
 Tinereţe, sănătate, frumuseţe sunt însuşiri pe care ni le dorim oricare dintre
noi. Moştenirea genetică cu care ne înzestrează natura nu este suficientă,
rămâne de datoria noastră să ne dezvoltăm viguroşi şi să ne menţinem o
bună stare de sănătate şi mai ales tuturor celor ce sunt părinţi au obligaţia să
insufle copiilor lor necesitatea de a face mişcare. Convingerea mea personală
este că bucuria mişcării poate fi insuflată prin educaţia părinţilor.
Revenind analitic asupra răsunetului pozitiv pe care mişcarea îl are asupra
sănătăţii, vom face precizarea că se vorbeşte atât de efecte funcţionale ( deci
îmbunătăţiri ale funcţiilor tuturor aparatelor şi sistemelor), cât şi de efectele
profilactice ale efortului fizic.
Această modă care ghidează şi incită tinerele fete spre mişcare am putea
spune că pe lângă aspectul pozitiv al socializării, are un rol deosebit,
principal de fapt, dar obţinut de fapt ca rezultat secund şi anume acela al
menţinerii sănătăţii, obţinerii unui tonus fizic şi psihic optim.
Prelucrarea corporală, pentru care tinerele zilelor noastre acordă o
deosebită importanţă, are şi efecte colaterale, mai mult sau mai puţin
conştientizate de acestea şi anume : îmbunătăţirea imaginii de sine, creşterea
încrederii în forţele proprii, o mai bună comunicare cu ceilalţi, depăşirea
barierelor emoţionale, cu alte cuvinte un tonus fizic şi psihic deosebit.
Pentru cele mai timide sau dezavantajate de construcţia fizică,
complexate sau frustrate din diverse cauze, un rol deosebit îl pot avea
colegele, partenerele de lucru şi esenţial este sprijinul instructorului,
profesorului coordonator al programului. Încurajarea, susţinerea permanentă
pe perioada efortului, corectările făcute cu tact şi răbdare sunt câteva din
imboldurile progreselor participantelor la activităţile fizice. În funcţie de
temperamentul fiecărei individe, trebuie acţionat ferm sau din contră cu
menajamente şi delicat pentru a se putea astfel obţine cele mai bune
rezultate.
Caracterul analitic al exerciţiilor programului de gimnastică aerobică
oferă posibilitatea de a acţiona selectiv , de a doza şi localiza precis influenţa
execuţiei .
Se va urmări educarea corectitudinii şi preciziei execuţiei mişcărilor,
precum şi a capacităţii de orientare în spaţiu ; gradarea influenţării efortului,
în special pe seama complexităţii , fără a neglija posibilitatea de dozare:
intensitate, volum.
Exerciţiile influenţează pozitiv psihicul, solicită concentrarea atenţiei,
spiritul de observaţie, memoria, imaginaţia,voinţa, creând stări afective
deosebite, în acord cu acompaniamentul muzical . Executarea mişcărilor pe
muzică, pe lângă conferirea unei eleganţe aparte a mişcării se creează o „
stare emoţională pozitivă ce înlătură oboseala, plictiseala, stressul, iar
ritmicitatea execuţiei impusă de ritmul muzical, favorizeză un efort susţinut
pe o durată mai lungă” (Viorica Mociani,1985).
Exerciţiile şi mişcarea în general, executate pe muzică, creează „emoţii
superioare , îmbogăţind viaţa interioară a executanţilor” (Vasilica Grigore,
2001), educă ritmul, contribuie la educaţia muzicală prin îmbogăţirea culturii
muzicale. Acest lucru îşi pune amprenta „ nu numai asupra mişcării ci şi a
întregii activităţi a omului, insuflându-i optimism” (Vasilica Grigore, 2001).

BIBLIOGRAFIE

ASLAN, A. ,La prophylaxie du vieillssement precoce. Archives

de l’Union Medicale Balkanique, T.I., nr.5-6, Bucucreşti, 1963

BAROGA, M., BAROGA, L., Condiţia fizică şi sportul.

Bucureşti, Editura Sport -Turism, 1989

CRĂCIUN, M., Exerciţiul fizic, izvor de sănătate. Bucureşti,

Editura Sport –Turism, 1984

DEMETER, A., Femeia şi sportul. Bucureşti, Editura Sport –

Turism, 1984

DUMITRU, GH. Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia,

Federaţia Română Sportul pentru Toţi, Bucureşti, 1997

EGGER, G., CHAMPION, N., The fitness leader′s handbook,

Kangaroo Press, Australia, 1990
 GEORGESCU, F., Cultura fizică – fenomen social, Editura
Tritonic, Bucureşti, 1998

IONESCU, N., A., Despre atitudinea corectă a corpului, Editura

U.C.F.S., Bucureşti, 1961

IVAN, E., Complexe de exerciţii pentru influenţarea selectivă a

aparatului locomotor. Cluj-Napoca, Editura GMI, 1999

JENKINS, R., Fitness – Gimnastică pentru toţi. Bucureşti,

Editura Alex-Alex, 2001

LOCKHART, B.D., Fitness pentru toţi - consideraţii conceptuale,

Quest, Nr. 4, 1994

MACOVEI, S., VIŞAN, A., Gimnastica aerobică de întreţinere-

Ghidul specialistului, Federaţia Română Sportul pentru Toţi,
Bucureşti, 2003

STOENESCU, G., Culturism pentru femei. Bucureşti, Editura

Sport –Turism, Bucureşti, 1981

STOENESCU, G., Gimnastica de întreţinere, Editura Sport-

Turism, Bucureşti, 1987

STOENESCU, G., Tinereţe, sănătate, frumuseţe, Editura Sport –

Turism, Bucureşti, 1990