MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORȚELOR ARMATE

“ALEXANDRU CEL BUN”

FACULTATEA ȘTIINȚEI MILITARE

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

REFERAT

TEMA: ’’Rezistența – calitate motrică a omului’’.

Realizat: Student Carauș Oleg

Conducător Științific: lt.-col. Guțu Emil

Chișinău, 2023
 CUPRINS:

1. Definiția și caracteristici a rezistenței...................................................................3

2. Forme de manifestare a rezistenței.......................................................................4
3. Rezistența anaerobă și aerobă...............................................................................5
4. Durata rezistenței..................................................................................................6
5. Principalii factori de condiționare pentru rezistență..........................................7-8
6. Concluzie..............................................................................................................9
7. Bibliografie.........................................................................................................10

2
 Definiția și caracteristici a rezistenței

Este o calitate motrică ce reprezintă capacitatea organismului de a executa

o mișcare timp îndelungat, cu un anumit număr de repetări, într-un ritm dat. - este
de fapt capacitatea omului de a depune un efort fără apariția stării de oboseală.

Caracteristici ale rezistenței:

- dezvoltarea și educarea rezistenței se poate realiza la orice vârstă.
- poate fi relativ ușor perfecționată, ca urmare a efectuării sistematice, continue și
după anumite reguli a unor exerciții fizice specifice
- se poate păstra la valoarea atinsă o perioadă lungă de timp.
- se poate dezvolta și educa în orice condiții materiale, atât în aer liber cât şi în
interior
- omul este dotat cu mai multe forme de rezistență, toate perfectibile prin procesul
de antrenament, prin exersare: rezistența intelectuală, senzorială, emoțională și
motrică.

3
 Forme de manifestare a rezistenței

După utilizarea în efort a grupelor musculare se împarte în:

Rezistența generală

– unde participă aproximativ 70% din grupele musculare

- sunt implicate sistemele: nervos central, cardio-vascular și respirator

Rezistența specifică

- întâlnită în ramurile si probele sportive.

- reprezintă capacitatea de a depune eforturi fizice, cu eficiență mare și fără apariția
stării de oboseală

Se împarte la rândul ei în 2 grupe: - regională (când în efort se angrenează

între 1/3 și 2/3 din grupele musculare) și - locală (când în efort se angrenează mai
puțin de 1/3 din musculatură);

4
 Rezistența anaerobă și aerobă

După criteriul „surse energetice”, adică procesele metabolice care

furnizează energia, rezistența se împarte în:

Rezistență anaerobă 
– este specifică eforturilor cuprinse intre 10 sec si 2 min și
intensitatea efortului de 95-100%;

Capacitatea anaerobă este slab dezvoltată la copii și ajunge la maximum între 18-
20 de ani. 

Rezistența aerobă
specifică pentru eforturile între 2- 8 minute;

Parametrul fiziologic principal al capacitatii de efort aerob este insa VO2

max (consumul maxim de O2 pe min.)
VO2max – reprezintă cantitatea maximă de oxigen (exprimată în ml/kgcorp/min)
ce poate fi consumată prin metabolism aerob în timpul unui efort. 

O metodă simplă de recunoaștere a pragului dintre efortul aerob și cel

anaerob, dacă nu se dispune de alte  mijloace moderne folosite în sportul de mare
performanță, este următoarea:
- alergare ușoară, cu un puls sub 140 de bătăi pe minut pentru siguranța de a fi în
regim aerob;
- apoi, se mărește treptat tempoul alergării;
- atunci când se simte respirația sacadată (gâfâială), transpirație mai abundentă,
creșterea bruscă a pulsului, înseamnă că s-a trecut la un efort anaerob.

5
 Durata rezistenței

Rezistența de scurtă durată

– între 2-10 minute;
- probe atletice – 400 m, 800 m ,
- înot – 100 m, 200 m –,
- trecerea înot a cursurilor de apă),etc

Rezistența de durată MEDIE

– între 10 - 30 minute;
- (alergare 1.000/1.500 m,
- înot 400 m,
- vâslit,
- schi fond,
- sporturi de luptă, etc

Rezistența de durată LUNGĂ

– peste 30 minute;
- alergare în teren variat,
- probe de alergare de rezistență din atletism, pe distanțe mari și foarte mari (1,5
km, 3 km, 5 km, semi maraton, maraton etc.),
- cros și alergare montană,
- deplasare pe schiuri pe distanțe mari – schi fond/de tură – vâslit pe distanțe lungi,
- înot peste 1 km,
- jocuri sportive  caracterizate printr-o durata prelungită de efort (fotbalul – 90
min., rugbiul – 80 min., handbalul (m) – 60 min., si (f) – 50 min., hocheiul pe
gheata – 60 min., baschetul (m) si (f) – 40 min., polo – 28 min.

6
 Principalii factori de condiționare pentru rezistență

Rezistența este condiționată de mai mulți factori, din care cei mai
importanți sunt:
- calitatea sistemului cardiovascular, respirator dar și a celui muscular
- tipul fibrelor musculare (cele roșii sunt fibre lente, deci favorabile efortului de
rezistență)
- resursele energetice ale organismului (în special glicogenul și lipidele)
- stabilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitația și inhibiția
- coordonarea intra și inter musculară;
- calitatea factorilor psihici, în care un rol important îl au motivația, voința și
perseverența.

Fig.1.

Principalul factor care limitează manifestarea rezistenței pe o durată cât

mai mare de timp, îl constituie oboseala.
Ea este cauzată de o slabă adaptare a organismului la efort, de scăderea
capacității respiratorii și circulare, ceea ce determină o anumită dificultate de a
continua activitatea cu o anumită intensitate și în același ritm anterior.

7
 Factorii care determină oboseala fizică și care dau parametrii efortului sunt:
- Intensitatea efortului sau gradul de solicitare față de capacitatea maximă;
- Durata efortului sau a exercițiului programat;
- Durata pauzelor sau frecvența lor;
- Caracterul odihnei (activ - pasiv);
- Volumul efortului, asociat cu numărul de repetări.

Restabilirea după efortul pentru dezvoltarea anumitor calităţilor motrice nu

este liniară, ci urmează niște etape:
 - 70% are loc în prima treime a timpului de refacere
 - 20% - în a doua treime
 - 10% are loc în ultima treime.

Metodele de dezvoltare a rezistenței

Prin aceste metode se urmăresc rezolvarea unor sarcini care vor duce în
final la creșterea calității motrice Rezistența:
- creșterea capacității aparatului cardio-vascular de a transporta oxigen la șezuturi
- menținerea unui timp îndelungat a unui consum maxim de oxigen
- creșterea continuă a capacității organismului de a consuma oxigen
- creșterea vitezei desfășurării proceselor respiratorii până la valori maxime.

Pentru dezvoltarea rezistenței avem 2 categorii importante:

- Metode de lucru continuu – nu există pauză în efort;
- Metode de lucru fracționat – există pauză între eforturi.

8
 Concluzie

Dezvoltarea calităților motrice servește pregătirea fizica, întrucât asigura

substratul biologic si funcțional al efortului cerut de concurs. Dar acest efort nu
este brut, ci se prezinta sub forma unei multitudini de elemente si procedee tehnice,
valorificate, in marea lor majoritate, într-o acțiune tactica sau alta. Pe fondul
orientării metodologice generale a antrenamentelor (la nivel de înalta performanta),
aceasta relație reclama o îmbinare tot mai strânsă intre dezvoltarea calităților
motrice si perfecționarea deprinderilor tehnico-tactice.
In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizări terminologice
cu privire la conceptul de educare a calităților motrice vehiculat in mai multe
lucrări de teorie a antrenamentului sportiv. După opinia noastră, calitățile se
dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ele exista in dotarea fiecărei ființe umane
(deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta cu
nevoile performantei sportive este, in esența, un proces de natura biologico-
morfologica, fiziologica, biochimica.

9
 Bibliografie

 Dezvoltarea calității motrice: rezistența, factor esențial în activitatea militară -

Lt.col. instr. av. drd. Alin PELMUȘ - Buletinul Universității Naționale de Apărare
„Carol I”
 Dezvoltarea formelor de manifestare a rezistenței la orele de educație fizică - ION
FOCȘA, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți 
 Dezvoltarea calităților motrice: forța si rezistenta
 CAPACITĂŢILE MOTRICE ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ –
METODE ŞI MIJLOACE - Lector univ. Finichiu Marin Universitatea Petrol – Gaze
din Ploiești

10