www.referat.

ro

`
MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA

Concepţia dezvoltării culturii fizice şi sportului

în Republica Moldova
 Chişinău, 2005

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………………...
1. Situaţia actuală a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova…………
1.1. Privire generală asupra dezvoltării culturii fizice şi sportului…….
1.2. Necesitatea promovării dezvoltării culturii fizice şi sportului…………

2. Model de dezvoltare a culturii fizice şi sportului………………………….….

2.1 Noţiuni şi definiţii……………………………………………………..
2.2. Scop şi obiective……………………………………………………….
2.3. Principii de implementare……………………………………………..
2.4. Structuri de coordonare………………………………………………..
2.5. Direcţiile de dezvoltare a culturii fizice şi sportului…………………..
2.5.1. Educaţia fizică………………………………………………………
2.5.2. Sportul şcolar şi universitar…………………………………………
2.5.3. Sportul pentru toţi…………………………………………………..
2.5.4. Sportul pentru persoane cu disabilităţi…………………………….
2.5.5. Sportul pentru copii, juniori şi tineret …………………………….
2.5.6. Sportul de performanţă……………………………………………..

3. Realizarea politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului …………..

3.1 Finanţarea dezvoltării culturii fizice şi sportului……..……………….
3.2. Baza materială sportivă…………...……………………………………
3.3. Formarea şi perfecţionarea resurselor umane în
domeniul culturii fizice şi sportului…………………….……………..
3.4. Cercetarea şi asistenţa ştiinţifică sportivă……………………………..
3.5. Medicina sportivă……………………………………………………...
3.6. Planificarea teritorială a dezvoltării culturii fizice şi sportului………..
3.7. Imaginea sportului şi publicitatea sportivă…………………………….
3.8. Relaţii şi schimburi internaţionale în
domeniul culturii fizice şi sportului…………….………………………
3.9. Tehnologia implementării politicii de stat privind
dezvoltarea culturii fizice şi sportului…………………………………
3.10. Proceduri de evaluare şi monitorizare…………………………………
 INTRODUCERE

În prezentul act se utilizează realizările naţionale în domeniul culturii fizice şi sportului,

precum şi ideile conceptuale, părerile, realizările ştiinţifice, experienţa şi practica reflectată în actele
normative internaţionale, inclusiv ale organelor şi subdiviziunilor specializate din Consiliul Europei
şi Organizaţia Naţiunilor Unite.
Domeniul culturii fizice şi sportului exercită în societate o funcţie socială de primă
importanţă şi cuprinde toate categoriile de vîrstă ale populaţiei.
Grija faţă de cultura fizică şi sport este o componentă importantă în politica socială a
statului. Potenţialul social al culturii fizice şi sportului trebuie folosit maximal pentru prosperarea
societăţii. Cultura fizică şi sportul cu mijloace minimale şi efect maximal poate, într-un termen
scurt, contribui la dezvoltarea etică şi fizică armonioasă a tuturor naţionalităţilor din Republica
Moldova.
Practica mondială ne demonstrează, că de dezvoltarea culturii fizice şi sportului în diferite
unităţi administrativ-teritoriale, în primul rînd în municipii şi oraşe, se ocupă organele
municipale/orăşeneşti, iar în raioane şi sate – consiliile locale, cheltuind în aceste scopuri 1-3 % din
bugetul anual total, elaborînd şi implementînd în comun cu organizaţiile locale politica de cultură
fizică şi sport.

Comitetul pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei (CDDS) observă o tendinţă

constantă de creştere a rolului social al culturii fizice şi sportului, a interesului faţă de sportul de
performanţă care reflectă schimbările fundamentale în cultura contemporană. Educaţia fizică este un
mecanism universal de întremare a populaţiei, formă de auto-realizare şi dezvoltare, precum şi
mijloc de combatere a fenomenelor antisociale.

Prezenta Conceptţie defineşte scopul, obiectivele, principiile şi mecanismele politicii de stat

în domeniul culturii fizice şi sportului.

Obiectivul principal al elaborării concepţiei este sensibilizarea factorilor de răspundere, a

politicienilor, autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor de specialitate, societăţii civile etc.
asupra problemelor dezvoltării culturii fizice şi sportului. Se mizează pe faptul că documentele
elaborate vor constitui suportul organizaţional pentru promovarea în Republica Moldova a unei
politici eficiente şi clare în domeniul dezvoltării culturii fizice şi sportului.

La elaborarea Concepţiei au participat specialişti în domeniu, reprezentanţi ai Guvernului

Republicii Moldova şi ministerelor de resort.

1. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Privire generală asupra culturii fitice şi sportului

În Republica Moldova în ultimii 14 ani domeniul culturii fizice şi sportului se finanţează

după principiul restant. Sursele financiare acordate culturii fizice şi sportului prin legile bugetare
anuale se statuează la cota de 0,03 –0,05% din cheltuieli.
Din 1991 pînă în prezent se prelungeşte tendinţa de reducere a reţelei edificiilor sportive
(stadioane, terenuri, săli, bazine, spaţii amenajate etc.), numărul cărora s-a micşorat cu 20-30% sau
de la 6500 la 4500, inclusiv a bazinelor de înot de 2 ori. Sub pretextul nerentabilităţii, întreprinderile
şi organizaţiile se eschivează de la întreţinerea obiectelor sportive şi de asanare, acestea fiind
închise, vîndute, date în arendă sau utilizate în alte scopuri contrar destinaţiei.
Multipla majorare a preţurilor la serviciile sportive au făcut neaccesibile obiectele sportive
pentru zeci de mii de oameni. Actualmente cultura fizică şi sportul este practicat doar de 4-7% din
populaţie, pe cînd în ţările dezvoltate economic acest indice atinge cota de 40-60 la sută. Conform
unor date selectate, plata pentru frecventarea obiectelor sportive constituie 0,3% din bugetul familiei
sau de 12 ori mai puţin decît cheltuielile pentru tutun şi alcool (3,7%).
Continuă fluctuaţia cadrelor calificate, antrenorilor şi specialiştilor care pleacă peste hotare,
fapt ce caracterizează, dintr-o parte gradul înalt de calificare - ei fiind solicitaţi, din altă parte – lipsa
condiţiilor necesare pentru activitatea acestor specialişti în Moldova. În prezent în republică
activează 2089 profesori de educaţie fizică şi 1317 antrenori (pentru comparaţie: în anul 1994
activau 3000 profesori şi 1418 antrenori) Numărul şcolilor sportive s-a diminuat substanţial,
micşorîndu-se din 1994 pînă în 2005 cu peste 20 de instituţii.
Cea mai stringentă problemă, care necesită rezolvare, este nivelul scăzut de pregătire şi
dezvoltare fizică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. S-a majorat esenţial numărul elevilor şi
studenţilor eliberaţi de la disciplina “educaţia fizică”.
Insuficienţa activităţii motrice la ei provoacă boli ale sistemelor cardio-vascular şi
locomotor. Din cauza nivelului scăzut al sănătăţii, pînă la 20% din copii sînt eliberaţi de la lecţiile de
educaţie fizică. Numai în instituţiile preuniversitare din republică 15-20% elevi sînt eliberaţi de la
aceste ore. Şi acest indice este în creştere, spre exemplu: în anul 2003 în Chişinău erau atestaţi 12
mii, iar în 2004 deja 14 mii elevi. Răspîndirea hipodinamiei în rîndul elevilor şi a studenţilor a atins
cota de 80 la sută.
Medicii constată cu hipotrofia dezvoltării fizice la recruţi, ceea se reflectă la încorporarea în
rîndurile armatei a contingentului sănătos. O bună parte din populaţie în anii de reformă se aflau în
stare psihoemoţională şi stres social, ceea ce a dus la creşterea depresiilor, nervozităţii,
alcoolismului, narcomaniei, fumatului, criminalităţii.
În condiţiile perioadei de tranziţie se atestă tendinţe negative şi în organizarea şi practicarea
exerciţiului fizic la locul de muncă şi de trai. Cu peste 50 la sută s-a redus în anii 1995-2005
numărul colectivelor primare de cultură fizică şi al cluburilor sportive la locul de trai. Practic, au
dispărut cluburile pentru minori. Multe servicii acordate de sectorul privat şi, uneori a celui de stat,
se prestează contra plată, fapt ce reduce esenţial numărul celor care practică sportul.
În situaţia creată este necesară stoparea agravării sănătăţii şi tendinţei depopulaţiei
localităţilor, adoptarea măsurilor radicale pentru îmbunătăţirea calitativă a resurselor umane,
formarea modului sănătos de viaţă, noilor orientări care vor include înalta responsabilitate civică şi
patriotismul, combaterea deprinderilor dăunătoare.

1.2. Necesitatea promovării dezvoltării culturii fizice şi sportului

Schimbările sociale şi structurale din ultimii 14-15 ani au adus la pierderi esenţiale
economice şi scăderi ale potenţialului uman.

În condiţiile actuale a devenit o necesitate reală elaborarea şi implementarea Concepţiei de

dezvoltare a culturii fizice şi sportului pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv raioanele de
est ale ţării. O ieşire din situaţia creată ar fi valorificarea potenţialului propriu şi mobilizarea
resurselor suplimentare, bazate pe programe speciale de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului, pe
un cadru legal şi instituţional de coordonare etc. Toate acestea se pot realiza, din perspectiva
experienţei europene, prin promovarea unei politici adecvate de dezvoltare a culturii fizice şi
sportului. Or, finalitatea politicii în domeniul culturii fizice şi sportului este crearea condiţiilor de
realizare a programelor speciale de nivel naţional şi local pentru dezvoltarea atît a sportului pentru
toţi (copii, elevi, studenţi, recruţi, adulţi, persoane cu disabilităţi, pensionari), cît şi a rezervelor
sportive şi a sportului de performanţă (juniori, tineret, seniori).
Politica statului în domeniul culturii fizice şi sportului se plasează printre politicile prioritare
din domeniul socio-cultural.
La etapa contemporană de dezvoltare a Republicii Moldova au apărut noi cerinţe sociale,
inclusiv şi în domeniul culturii fizice şi sportului. În condiţiile de trecere a Republicii Moldova la
economia de piaţă şi societatea democratică, acceptării de către Moldova a idealurilor şi valorilor
mondiale, modelul naţional al culturii fizice şi sportului, ca parte esenţială a modului sănătos de
viaţă, trebuie să rezolve următoarele sarcini:
- pregătirea profesională continuă a specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului atît în ţară,
cît şi peste hotare;
- asigurarea instituţiilor de profil cu materiale metodico-didactice şi ştiinţifice;
- selectarea calitativă a sportivilor dotaţi pentru şcolile, cluburile sportive şi loturile naţionale ale
Republicii Moldova;
- majorarea contingentului de sportivi în şcolile şi cluburile sportive;
- majorarea şi optimizarea reţelei instituţiilor sportive de profil (şcoli, licee, cluburi);
- sporirea performanţelor sportivilor moldoveni la competiţiile internaţionale;
- continuarea creării imaginii pozitive a Republicii Moldova pe arena mondială;
- propagarea pe larg a exerciţiilor fizice în profilaxia îmbolnăvirilor şi întremării sănătăţii
populaţiei de diferită vîrstă.
- organizarea activităţilor de agrement şi profilaxiei comportării antisociale ale tineretului;
- folosirea culturii fizice şi sportului ca component important de dezvoltare intelectuală, morală şi
estetică a generaţiei în creştere;
- pregătirea către serviciul militar şi activitatea de muncă;
- folosirea culturii fizice şi sportului pentru integrarea invalizilor şi copiilor orfani în sfera socială;
- crearea noilor forme cultural-sportive şi de divertisment, cît şi creşterea veniturilor de la
spectacole şi industria sportivă;
- crearea şi dezvoltarea industriei sportive autohtone;
- crearea noii viziuni de reflectare în mass-media a culturii fizice, sportului şi modului sănătos de
viaţă;
- dotarea dispensarelor şi cabinetelor de medicină sportivă cu utilaj performant.

2. MODEL DE DEZVOLTARE A CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

2.1 Noţiuni şi definiţii

În vederea determinării obiectivelor şi principiilor dezvoltării culturii fizice şi sportului, a

cadrului instituţional, competenţelor structurilor implicate în promovarea dezvoltării culturii fizice şi
sportului, a instrumentelor şi resurselor umane, financiare, tehnico-materiale specifice dezvoltării
culturii fizice şi sportului, sînt utilizate următoarele noţiuni de bază care se definesc, după cum
urmează:
Concepţie – felul de a vedea sau ansamblu de păreri, de idei cu privire la probleme
folosofice, ştiinţifice, tehnice, literare etc.
Cultură fizică – componentă a culturii ce reprezintă o cucerire a vieţii şi educaţiei, o realitate
socială datorită căreia, alături de alte domenii ale culturii, omul doreşte perfecţiunea sa. Cuprinde un
ansamblu de valori realizate de omenire prin practicarea exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării
armonioase şi a perfecţionării capacităţii motrice a fiinţei umane.
Din multitudinea de valori amintim: idealul dezvoltării armonioase a personalităţii, valori
create în dezvoltarea filogenetică a omului concretizate în indicii dezvoltării fizice armonioase, a
condiţiei fizice şi a achiziţiilor motrice; în performanţele sportive; în datele cercetărilor ştiinţifice şi
metodologice, ale activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice, în valorile morale, concretizate în
conceptul de fair-play, şi în cele materiale constînd în construcţii, baze sportive (stadioane, săli,
bazine), materiale sportive etc.

Educaţie fizică – 1) activitate care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a

exerciţiilor fizice, reunită într-o concepţie unitară de organizare şi de aplicare, în asociere cu factorii
naturali (apă, aer, soare), în scopul stimulării şi măririi, în principal, a potenţialului biomotric şi
psihic al omului, a dezvoltării şi a creşterii fizice, în concordanţă cu cerinţele sociale şi etapele
evoluţiei sale ontogenetice;
2) componentă a educaţiei generale şi permanente, acţionînd ca proces pedagogic cu
implicaţii biologice, psihice, estetice şi morale în viaţa individului. Se constituie ca o categorie
fundamentală a sistemului de practicare a exerciţiilor fizice.
Sport – activitate motrică de întrecere spontană sau organizată, în care se valorifică intensiv
mişcările naturale şi formele de practicare a exerciţiilor fizice, a jocurilor dinamice tradiţionale, în
vederea obţinerii, de către individ sau de către colectiv (echipă, echipaj), a perfecţionării
potenţialului morfofuncţional, psihic şi tehnic (dobîndit), concretizat într-un record, într-o depăşire
proprie sau a potenţialului de concurs (de întrecere).
Sportul ca şi educaţia fizică şi turismul este o categorie a domeniului care şi-a creat o
structură organizatorică naţională şi internaţională proprie, o bază materială caracteristică, cadre
specializate (antrenori, arbitri, cercetători, manageri), sisteme, principii şi regulamente de
desfăşurare ce-i asigură instituţionalizare, generalizare, perfecţionare şi control.
Activitate sportivă – componentă de bază a activităţii umane, accesibilă tuturor vîrstelor şi
sexelor, ce constă dintr-un ansamblu de mijloace şi metode specifice educaţiei fizice şi sportului,
care contribuie la dezvoltarea mai accentuată a unor calităţi, deprinderi şi priceperi, la dobîndirea
unui înalt nivel de pregătire fizică multilaterală, la întărirea şi menţinerea sănătăţii, la creşterea
armonioasă a individului, la obţinerea unor rezultate sportive.

Activitate sportivă de performanţă – activitate în care rezultatul şi recordul ocupă locul

dominant, pregătirea îndelungată, sistematică şi ştiinţifică desfăşurîndu-se pentru a sluji acestui
scop.

Activitate motrică – ansamblu de acţiuni motorii încadrate într-un sistem de idei, reguli şi
forme de organizare, în vederea obţinerii unui efect complex de adaptare a organismului la effort, de
perfecţionare a dinamicii acestuia şi de obţinere a unui rezultat, a unui efect de ordin formativ,
competiţional, compensator, terapeutic, recreativ, relaţional.
Se încadrează, în general, într-un concept privind organizarea, conţinutul şi finalitatea
educaţiei fizice şi sportului.

Mod sănătos de viaţă – stil cotidian al cetăţeanului raportat la respectarea principiilor şi

normelor sanitaro-igienice, care asigură menţinerea şi sporirea rezervelor organismului său pentru a-
şi îndeplini funcţiile educaţionale.

Dotat – înzestrat cu calităţi (intelectuale, fizice etc.).

Talent – aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate

deosebită, înnăscută sau dobîndită, într-o ramură de activitate, care favorizează o
activitate creatoare.

Întremare – recăpătarea (întărirea) sănătăţii, puterii.

Recreaţie – odihnă, refacere, relaxare (după un efort susţinut).

Recuperare – complex de acţiuni medicale, psihologice, metodice şi sociale, prin care se

urmăreşte redobîndirea capacităţii sportive pierdute prin accidentare sau îmbolnăvire. Reprezintă un
proces care se începe în faza acută a suferinţei, se continuă în perioada de convalescenţă şi se
încheie după vindecarea clinică prin reintegrarea sportivului în programul normal de antrenament.

Recuperare totală – redobîndire completă a capacităţii de integrare a sportivului într-un

program de pregătire şi competiţional asemănător cu cel anterior accidentării sau îmbolnăvirii.
 Agrement – concept care implică activităţi, baze şi materiale sportive, folosite pentru
plăcere, distracţie, predominant de natură motrică.

Politică de dezvoltare a culturii fizice şi sportului - activitate coordonată a organelor

guvernamentale, a structurilor autorităţilor publice locale şi a comunităţilor locale, a structurilor
zonale care planifică şi realizează dezvoltarea culturii fizice şi sportului.

Dezvoltarea culturii fizice şi sportului – evoluţie pozitivă a situaţiei socio-culturale de pe

întreg teritoriul ţării.

Zonă de dezvoltare – unitate teritorială funcţională care are resurse, stare economică şi
socială omogene, şi reprezintă cadrul de concepere, implementare şi valorificare a politicii de stat în
domeniul culturii fizice şi sportului.

Documentele de planificare a dezvoltării culturii fizice şi sportului – documente ale

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prin care se stabilesc priorităţile, programele şi
proiectele de implementare a politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului.

Consiliu Coordonator Republican al dezvoltării culturii fizice şi sportului – organ consultativ

de competenţă generală, constituit pentru elaborarea, promovarea şi coordonarea implementării
politicii de stat în dezvoltarea culturii fizice şi sportului la nivel naţional şi local.

Consiliu Coordonator Local de dezvoltare a culturii fizice şi sportului - organ consultativ,

creat în cadrul unităţilor sau zonelor teritorial-administrative pentru a elabora, promova şi coordona
implementarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în teritoriu.

Fonduri pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului – mijloace băneşti acumulate din
venituri extrabugetare la nivel local, raional, municipal şi republican în scopul finanţării
suplimentare a dezvoltării culturii fizice şi sportului.

2.2. Scop şi obiective

Scopul principal al politicii de stat în domeniul culturii fizice şi sportului este asigurarea şi
promovarea dezvoltării culturii fizice şi sportului în mod echilibrat şi viabil pe întreg teritoriul
Republicii Moldova, îmbunătăţirea performanţelor sportivilor moldoveni la competiţiile
internaţionale oficiale şi crearea continuă a imaginii pozitive a ţării noastre peste hotare.

Pentru atingerea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului este necesară realizarea şi
ajustarea permanentă a următoarelor obiective de bază:
- Asigurarea cadrului dezvoltării continue, precum şi a organizării şi funcţionării performante, a
domeniului cultură fizică şi sport în Republica Moldova;
- Dezvoltarea relaţiilor de colabolare şi parteneriat ale Ministerului Educaţiei, Tineretului şi
Sportului cu instituţiile administraţiei publice centrale, locale şi cele neguvernamentale;
- Practicarea activităţilor de educaţie fizică şi sport de către cetăţeni fără orice formă de
discriminare, într-un mediu curat şi sigur în scopul socializării, educaţiei şi sănătăţii;
- Asigurarea condiţiilor şi educarea conştientă a necesităţilor, motivaţiilor privind activitatea motrică
optimală a cetăţenilor pe perioada întregului ciclu de viaţă;
- Perfecţionarea, dezvoltarea şi funcţionarea sistemului naţional de cultură fizică şi sport;
- Perfecţionarea cadrului legislativ necesar organizării şi funcţionării domeniului şi armonizarea
acestui cadru cu legislaţia europeană;
- Creşterea rolului practicării exerciţiilor fizice în vederea ameliorării potenţialului biomotric al
populaţiei tinere: dezvoltarea sportului pentru toţi la nivel naţional, regional/zonal şi local;
- Cooptarea copiilor, juniorilor şi tinerilor dotaţi în sportul pentru toţi, crearea condiţiilor pentru
realizarea maximală a posibilităţilor în sportul de performanţă; satisfacerea necesităţilor sportive
suportericeşti ale populaţiei; formarea la societatea civilă a simţului de mîndrie pentru dezvoltarea
corespunzătoare în ţară a culturii fizice şi sportului şi ridicării autorităţii, imaginii ţării în mişcarea
sportivă mondială;
- Perfecţionarea formelor, metodelor, măsurilor organizaţionale privind atragerea diferitor grupe ale
populaţiei la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului;
- Perfecţionarea temeliei administrative şi ştiinţifice de dirijare a sportului pentru copii, juniori şi
tineret;
- Îmbunătăţirea selecţiei tinerilor dotaţi pentru sportul de rezervă, asigurarea condiţiilor pentru
dezvoltarea optimală a aptitudinilor celor selectaţi la toate etapele de pregătire sportivă multianuală;
- Dezvoltarea sportului de performanţă şi reprezentarea Moldovei la:
a) competiţiile sportive internaţionale oficiale anuale, în special, la Campionatele Mondiale şi
Campionatele Europene;
b) Jocurile Olimpice de vară din anul 2008 cu clasarea în primele 40-50 naţiuni ale lumii, în
condiţiile unei susţineri financiare la nivelul cerinţelor, începînd cu anul 2006;
- Formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniu;
- Creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi medicinei sportive în susţinerea domeniului;
- Creşterea contribuţiei bugetului de stat şi a bugetelor locale, atragerea agenţilor economici, precum
şi eficientizarea finanţării programelor sportive;
- Perfecţionarea funcţionării aspectelor economice în domeniul culturii fizice, recreaţiei şi sportului;
- Modernizarea bazei materiale sportive existente, construirea unor baze sportive pentru agrement şi
construirea unor noi baze sportive şi dotări în scopul asigurării condiţiilor pentru pregătirea
sportivilor şi pentru organizarea competiţiilor naţionale şi internaţionale oficiale;
- Organizarea Registrului Bazelor Sportive;
- Utilizarea resurselor geografice ecologice recreaţionale ale Republicii Moldova în interesele
educaţiei fizice şi sportului pentru toţi: echiparea traseelor, potecilor sănătăţii, folosirea pentru
recreaţie şi educaţie fizică a hîrtoapelor geografice unicale, toltrelor şi a Codrilor moldoveneşti (în
măsura accesibilităţii);
- Dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului, în
concordanţă cu politica externă a Republicii Moldova;
- Promovarea şi susţinerea reprezentanţilor moldoveni în organismele sportive internaţionale.

2.3. Principii de implementare

Promovarea politicii de stat privind dezvoltarea culturii fizice şi sportului va fi realizată în

conformitate cu următoarele principii:
- Principiul unităţii spaţiului socio-economic al republicii în perimetrul căruia să fie asigurate
libertatea circulaţiei mărfurilor necesare, serviciilor cultural-sportive şi de divertisment;
- Principiul autonomiei locale şi al descentralizării care presupune în acest caz definitivarea
delimitării competenţelor între diferite nivele ale administraţiei publice şi asigurarea concordanţei
dintre resurse şi împuterniciri;
- Principiul auto-organizării locale prin intermediul căruia se va asigura dreptul unităţilor
administrativ-teritoriale, municipiilor şi raioanelor de a-şi organiza propriile structuri şi funcţionarea
lor în limitele stabilite de legislaţie;
- Principiul concentrării – concentrarea sprijinului financiar către zonele slab dezvoltate în domeniul
culturii fizice şi sportului;
- Principiul planificării – activităţile de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se implementează în
baza documentelor de planificare elaborate la nivel naţional, unităţi teritorial-administrative,
municipal, raional şi local,
- Principiul parteneriatului – dezvoltarea culturii fizice şi sportului se realizează în strînsă cooperare
între guvern, consilii ale organelor administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale,
agenţi economici şi populaţia comunităţilor locale;
- Principiul co-finanţării – priorităţile determinate de politica de stat a dezvoltării culturii fizice şi
sportului sînt finanţate din diferite surse – publice, internaţionale şi particulare care se completează
reciproc şi nu se substituie una pe alta;
- Principiul echităţii – elaborarea şi implementarea coordonată a unei politici bugetare, financiare,
fiscale şi sociale de acelaşi standard pentru toate unităţile administrativ-teritoriale prin crearea
condiţiilor egale de dezvoltare socio-economică;
- Principiul transparenţei – procesul de planificare şi de luare a deciziilor este transparent şi
societatea trebuie să aibă asigurat accesul la informaţiile privind programele de finanţare, mijloacele
de realizare şi rezultatele lor;
- Principiul subsidiarităţii – atribuţiile autorităţilor publice sînt realizate de către autoritatea cea mai
apropiată de cetăţeni care poate asigura realizarea efectivă a scopurilor şi sarcinilor la cel mai jos
nivel de administrare.

2.4. Structruri de coordonare

Avînd în vedere scopul şi obiectivele politicii de stat pentru dezvoltarea culturii fizice şi
sportului în Republica Moldova, precum şi experienţa în domeniu a altor ţări, structurile
instituţionale de coordonare şi implementare a politicii culturii fizice şi sportului vor fi create astfel
încît să se poată realiza:
- Elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi strategiilor de dezvoltare a culturii
fizice şi sportului;
- Coordonarea politicii unitare de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Implementarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Luarea deciziilor conform reglementărilor normative în domeniu în vigoare şi dreptul la iniţierea
unor noi reglementări, relevante pentru obiectivele dezvoltării culturii fizice şi sportului;
- Stimularea cooperării interne şi internaţionale;
- Organizarea flexibilă şi instituţionalizarea specializată în vederea realizării obiectivelor politicii de
dezvoltare a culturii fizice şi sportului, soluţionării problemelor din domeniu;
- Asigurarea reprezentativităţii tuturor localităţilor în componenţa zonală;
- Asigurarea interacţiunii între structurile instituţionale centrale şi locale;
- Independenţă funcţională faţă de regimul de guvernare, minimizarea influenţei politice şi
asigurarea unui cadru stabil de funcţionare.

Experienţa europeană denotă că în vederea elaborării şi promovării obiectivelor politicii de

dezvoltare a culturii fizice şi sportului este necesar de creat la nivel naţional o structură cu o largă
reprezentare a administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a organizaţiilor (naţionale,
internaţionale) preocupate de problemele în domeniu. În calitate de asemenea structură se propune
crearea Consiliului Coordonator Republican (CCR) – organ cu caracter deliberativ, care va asigura
promovarea şi coordonarea politicii naţionale de dezvoltare a culturii fizice şi sportului. Reieşind din
experienţa altor ţări, componenţa CCR poate fi constituită din:
- din partea Guvernului – Prim-ministrul Republicii Moldova şi miniştrii abilitaţi cu
responsabilităţi în domeniu: ministrul educaţiei, tineretului şi sportului, ministrul sănătăţii şi
protecţiei sociale, ministrul finanţelor, ministrul ecologiei şi resurselor naturale, ministrul apărării,
ministrul afacerilor interne, ministrul industriei şi infrastructurii, ministrul transporturilor şi
gospodăriei drumurilor;
- din partea autorităţilor teritoriale – preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor municipale, raionale
şi locale;
- din partea unor organizaţii preocupate de problemele dezvoltării culturii fizice şi sportului –
Comitetul Naţional Olimpic, federaţii, asociaţii, cluburi, şcoli şi licee sportive, agenţi economici etc.
Crearea unui astfel de consiliu la nivel naţional va constitui manifestarea caracterului prioritar
atribuit politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, iar includerea în componenţa Consiliului
a reprezentanţilor din teritoriu şi a unor organizaţii preocupate de problematica în domeniu va
semnifica, pe de o parte, că la elaborarea politicilor de dezvoltare este luat în consideraţie interesul
local, iar pe de altă parte, că este creat un mecanism de orientare a acestor politici.
Asigurarea bunei funcţionări a Consiliului poate fi realizată prin elaborarea şi adoptarea unui
Regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului.

Consiliul poate fi abilitat cu îndeplinirea următoarelor atribuţii:

- Aprobarea Planului Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Aprobarea criteriilor, priorităţilor şi modului de alocare a resurselor din Fondul pentru
dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova;
- Monitorizarea utilizării fondurilor alocate, realizării obiectivelor dezvoltării culturii fizice şi
sportului, precum şi derulării activităţilor de cooperare internă şi externă;
- Promovarea programelor şi proiectelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în cadrul
programelor de susţinere a Uniunii Europene etc.

Pentru crearea unui model naţional al mişcării culturii fizice şi sportului, rezolvării
problemelor întremării fizice a cetăţenilor este necesară o activitate unică a administraţiei publice
centrale şi administraţiei publice locale, organizaţiilor obşteşti, structurilor financiare şi comerciale,
companiilor, savanţilor şi specialiştilor. Această activitate trebuie orientată spre crearea condiţiilor
maximale de întremare a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în colectivele de muncă, instituţiile
de învăţămînt, la locul de trai, locurile de agrement şi odihnă.

Obiectivele dezvoltării culturii fizice şi sportului pot fi realizate în mod optim prin
descentralizarea unor responsabilităţi către nivelul municipal, raional şi local. Experienţa ţărilor
Uniunii Europene demonstrează că dezvoltarea culturii fizice şi sportului este un fenomen care din
start trebuie să implice procesul de descentralizare, dat fiind faptul, că partenerii locali şi zonali sînt
cei mai potriviţi pentru a aprecia problemele reale existente în propriile arii de acţiune. Mai mult
decît atît, aceştia sînt direct interesaţi în implementarea măsurilor de dezvoltare şi implicarea lor va
fi totală dacă li se oferă posibilitatea de a influenţa deciziile care se adoptă. În cele din urmă,
implicarea directă a partenerilor locali creează sentimentul responsabilităţii propriilor acţiuni. Din
aceste considerente, la nivelul fiecărui municipiu/oraş, raion şi comună/sat va fi constituit cîte un
Consiliu Coordonator Municipal şi Raional (CCMR)– structură cu caracter deliberativ, care va
coordona activităţile de dezvoltare a culturii fizicii şi sportului la nivelul fiecărei localităţi.
Consiliile de coordonare municipale/raionale vor fi constituite astfel, încît să asigure
dezvoltarea culturii fizice şi sportului prin reprezentarea tuturor structurilor sportive şi agenţilor
economici din raza municipiului/raionului.

CCMR vor alege un preşedinte care activează pe principiul rotaţiei. Atribuţiile principale ale
CCMR sînt:
- Aprobarea programelor şi proiectelor locale de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului;
- Aprobarea criteriilor, priorităţilor şi destinaţiei resurselor din Fondul pentru dezvoltarea culturii
fizice şi sportului din municipi/raion;
- Aprobarea Statutului şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de Coordonare
Municipală/Raională pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului;
- Monitorizarea utilizării fondurilor alocate şi respectarea obiectivelor de dezvoltare a culturii fizice
şi sportului.

La nivel raional şi local, consiliile raionale şi locale vor asigura coordonarea activităţilor de
dezvoltare a culturii fizice şi sportului în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

2.5. Direcţiile de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului

Dezvoltarea culturii fizice şi sportului va fi direcţionată spre:

- Perfecţionarea organizării structurilor la nivel central în activitatea sportivă:

a) perfecţionarea structurii organizatorice proprii a Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului,
a structurilor şi instituţiilor din subordinea acestuia;
b) eficientizarea colaborării între Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Comitetul
Naţional Olimpic şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul
culturii fizice şi sportului;
c) perfecţionarea structurii organizatorice a altor instituţii centrale cu atribuţii în domeniul culturii
fizice şi sportului.

- Continuarea procesului de descentralizare şi întărire a parteneriatului dintre autorităţile

administraţiei publice centrale şi autorităţile administarţiile publice locale cu organizaţiile sportive
neguvernamentale, constituite în structuri sportive, persoane juridice.

- Sporirea autonomiei şi răspunderii federaţiilor sportive naţionale, cluburilor şcolilor, asociaţiilor

sportive, ale celorlalte structuri sportive pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale activităţii de
educaţie fizică şi sport.
- Creşterea gradului de implicare a autorităţilor adminisatraţiei publice locale în organizarea şi
susţinerea activităţii sportive.

- Asigurarea unui flux informaţional eficient şi operativ între Ministerul Educaţiei, Tineretului şi
Sportului, organizaţiile sportive neguvernamentale şi alte structuri, instituţii şi organizaţii partenere.

- Perfecţionarea cadrului legislativ în vederea aplicării Concepţiei, precum şi armonizarea acesteia

cu legislaţia europeană, respectiv cu cea a Uniunii Europene:
a) modificarea şi completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică
şi sport;
b) reglementarea de către deţinătorii de baze sportive a modalităţilor de acces la baze, necesare
pentru practicarea sportului şi desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică;
c) modificarea şi completarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în
activitatea sportivă;
d) reglementarea condiţiilor pentru practicarea exerciţiilor fizice în scop de întreţinere,
profilactic şi terapeutic;
e) realizarea de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a reţelei naţionale de medicină
sportivă constituită din unităţi specializate, policlinici sau dispensare raionale de medicină sportivă;
f) armonizarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale în conformitate cu
actele normative naţionale şi internaţionale;
g) perfectarea altor acte normative cu incidenţă asupra domeniului culturii fizice şi sportului.

2.5.1. Educaţia fizică

Obiectivul pentru activitatea de educaţie fizică vizează:

- realizarea prevederilor stipulate în Legea cu privire la cultura fizică şi sport privind numărul de
ore de educaţie fizică săptămînal;
- îmbunătăţirea conţinutului şi predării educaţiei fizice şcolare;
- elaborarea manualului de educaţie fizică;
- menţinerea în mod obligatoriu a activităţilor fizice şi sportive în planurile de învăţămînt ale
instituţiilor de învăţămînt superior;
- realizarea obiectivelor educaţiei fizice militare privind creşterea potenţialului psihobiomotric;
- crearea secţiilor şi cluburilor sportive în colectivele de muncă de la întreprinderi, fabrici, uzine,
cît şi locul de trai;
- folosirea mijloacelor educaţiei fizice în calitate de factori de dezvoltare multilaterală (realizarea
potenţialului biosocial), formarea modului sănătos de viaţă şi ca urmare - dezvoltarea, fortificarea
sănătăţii;
- implicarea medicilor de familie, a cadrelor medicale din unităţile şi instituţiile de învăţămînt, din
staţiunile turistice, balneoclimaterice şi de tratament în stimularea şi promovarea practicării
exerciţiilor fizice în scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic;
- susţinerea acestor activităţi de către autorităţile administraţiei publice locale.

2.5.2. Sportul şcolar şi universitar

 Direcţia principală de acţiune pentru sportul şcolar şi cel universitar o reprezintă dezvoltarea
activităţilor sportive ale tineretului şcolar şi universitar în afara orelor cuprinse în planurile de
învăţămînt, urmînd a se realiza prin:
a) susţinerea şi încurajarea practicării sportului organizat în şcoli, licee şi cluburi sportive în
coordonarea Clubului Republican Sportiv «Olimpia» cu prioritate prin organizarea Jocurilor
Sportive ale Elevilor;

b) susţinerea şi încurajarea practicării sportului oragnizat în cluburile universitare din cadrul

instituţiilor de învăţămînt superior în coordonarea Federaţiei Sportului Universitar, cu prioritate prin
organizarea Jocurilor Universitare la diferite ramuri de sport;

c) utilizarea competiţiilor şcolare şi universitare ca sursă de selecţie, promovare şi verificare a

potenţialului sportiv al tinerilor;

d) susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale desfăşurate sub

egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Univeritar;

Susţinerea de către federaţiile sportive naţionale a sportivilor, componenţa loturilor

naţionale, selecţionaţi în echipele reprezentative care urmează să participe la competiţiile
internaţionale oficiale sub egida Federaţiei Internaţionale a Sportului Univeritar.

2.5.3. Sportul pentru toţi

Sportul pentru toţi acordă oamenilor posibilitatea realizării capacităţilor specifice ale
indivizilor şi a întregii comunităţi, cît şi caracteristicile aptitudinilor motrice ale etniilor. Cele
menţionate asigură nemijlocit păstrarea şi favorizarea sănătăţii unei categorii de oameni şi
cetăţenilor întregii ţări.
Condiţiile vieţii civilizate contemporane se însoţesc cu scăderea bruscă a activităţii motrice
necesare, ce nemijlocit este legat cu urmări negative asupra creşterii şi dezvoltării normale a
individului, capacităţile fizice şi psihice; duce la scăderea bruscă a posibilităţilor funcţionale;
dezvoltarea stărilor prepatologice şi patologice; influenţează negativ indicii demografici şi duce la
agravarea genofondului.
În ţările civilizate particularităţile indicate ale vieţii societăţii pot şi trebuie corectate cu
nivelul necesar de dezvoltare în stat a culturii fizice, recreaţiei (odihnei active) şi sportului pentru
toţi. Important, de asemenea, este faptul, că în societatea contemporană nu există căi de alternativă
pentru soluţionarea obiectivelor sus-menţionate.
Sportul pentru toţi în măsură considerabilă asigură un mod sănătos de viaţă în societate,
grupuri de locuitori, familii şi individual: nivelul optimal de activitate motrică, alimentaţia raţională,
somnul, regulile igienice, deprinderile, refuzul de a fuma, utilizarea drogurilor, abuzul de băuturi
alcoolice.

Dezvoltarea fizică şi spirituală în ansamblu, nivelul înalt al sănătăţii constituie un garant

favorabil al situaţiei demografice şi păstrării fondului genetic naţional.

Încurajarea practicii sportive individuale continue a cetăţenilor, prin crearea unui cadru
social şi organizatoric complex şi favorizant, susţinut de organele guvernamentale în parteneriat cu
organizaţiile neguvernamentale, care vor acţiona pentru stimularea şi sprijinirea practicării
activităţilor fizice şi sportive de către toate categoriile de cetăţeni, fără nici o discriminare, în mod
liber şi voluntar, independent sau în cadru organizat, în vederea menţinerii sănătăţii şi socializării
cetăţenilor.
Un rol mai prioritar al culturii fizice şi sportului se referă la egalitatea posibilităţilor de a
dezvolta la cetăţeni potenţialul biosocial general şi individual. Fără un sistem naţional al activităţilor
motrice pe perioada întregului ciclu de viaţă este imposibilă realizarea aptitudinilor înnăscute ale
omului.

În acest context, elaborarea Programului naţional «Sportul pentru toţi», aprobat prin hotărîre
de guvern, ar prevedea:
- fondarea asociaţiilor sportive «Sportul pentru toţi» în toate raioanele şi municipiile republicii;
- dezvoltarea şi susţinerea diversificării practicării continue a activităţilor fizice şi sportive cu
implicarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu prioritate, în mediul rural;
- asigurarea optimală a activităţii motrice a cetăţenilor pe parcursul întregului ciclu de viaţă şi, în
primul rînd, pe parcursul etapelor timpurii de ontogeneză, starea fizică necesară, indicii sănătăţii
categoriei de cetăţeni de vîrstă reproductivă; starea sănătăţii, activitatea motrică a femeilor gravide,
stimularea motoricii naturale a pruncilor; activitatea motrică în vîrstă preşcolară (în condiţii de casă
şi instituţii preşcolare); educaţia fizică a elevilor şi tineretului studios;
- asigurarea pregătirii fizice, recreaţiei, reabilitării şi practicării sportului pentru toţi la întreprinderi,
organizaţii de orice formă, indiferent de apartenenţă şi forma de proprietate; oportunitatea de
restabilire în formularele de dare de seamă a acestor indici; monitorizarea şi mediatizarea pe larg a
indicilor organizării educaţiei fizice şi sportului în masă;
- perfecţionarea sistemului de pregătire fizică la ramurile de sport generale şi speciale în colectivele
militare şi organizaţiile ministerelor de forţă; oportunitatea elaborării unui sistem de testare a
pregătirii fizice în aceste instituţii, rezultatele testării fiind apreciate ca indici importanţi în activitate;

Pentru persoanele în vîrstă, unul din cel mai numeros grup al populaţiei din Moldova,
practicarea culturii fizice şi sportului este importantă pentru menţinerea interesului de viaţă,
întremării şi fortificării sănătăţii, prelungirii activităţii de creaţie.
Pentru acest grup social, activităţile orientate spre formarea şi consolidarea modului sănătos
de viaţă ar cuprinde următoarele:
- crearea la televiziune a programelor speciale de întremare şi fortificare a sănătăţii;
- folosirea activă a sălilor sportive ale instituţiilor de învăţămînt, colectivelor de muncă, a celor de
la locul de trai, pentru organizarea procesului de practicare a culturii fizice şi sportului pentru
persoanele în vîrstă;
- elaborarea unui sistem competiţional (sportul pentru veterani);
- elaborarea, de comun acord cu organele de asigurare socială şi sănătate, a unui complex de
acţiuni cu scopul de a implica persoanelor în vărstă la practicarea culturii fizice şi sportului;
- asigurarea dezvoltării mişcării veteranilor în domeniul culturii fizice şi sportului ca un indicator
real al politicii statului, privind necesitatea motivării păturii sociale mature şi creării imaginii statului
pe arena sportivă internaţională.

2.5.4. Sportul pentru persoane cu disabilităţi

 Cultura fizică şi sportul este un mijloc efecient de adaptare socială a invalizilor. Totodată,
numărul invalizilor care practică cultura fizică şi sportul este insuficient.
Direcţiile principale de lucru:
- crearea condiţiilor corespunzătoare pentru practicarea culturii fizice şi sportului la bazele
sportive şi în locurile de odihnă în masă;
- deschiderea grupelor, secţiilor, şcolilor sportive în sistemul instituţiilor educaţionale pentru
copiii invalizi;
- elaborarea şi producerea materialelor sportive speciale pentru invalizi;
- pregătirea antrenorilor, profesorilor şi specialiştilor de cultură fizică adaptivă;
- pregătirea şi participarea sportivilor-invalizi la competiţiile naţionale şi internaţionale.
Reorganizarea sistemului sportului pentru persoane cu disabilităţi de către instituţiile şi
organizaţiile naţionale şi teritoriale şi elaborarea programelor de activităţi ale acestora, adecvate
diferitor tipuri de disabilităţi.
Elaborarea unui Program naţional «Sportul pentru persoane cu disabilităţi»
Implementarea prevederilor Programului naţional «Sportul pentru persoane cu disabilităţi»,
potrivit competenţelor stabilite, pentru
practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului de către persoane cu handicap locomotor, surdo-muţi,
slabvăzători/nevăzători şi mintal, în scopul dezvoltării personalităţii şi integrării sociale a acestora,
fiind direcţionate la participare în competiţiile naţionale şi internaţionale destinate acestor persoane.

2.5.5. Sportul pentru copii, juniori şi tineret

Politica de stat în dezvoltarea sportului pentru copii, juniori şi tineret prevede:

- ridicarea responsabilităţii părinţilor pentru sănătatea copiilor;
- majorarea şi folosirea raţională a alocaţiilor bugetare şi înlesnirea de alocaţii sponsoriceşti în
scopul dezvoltării sportului pentru copii, juniori, tineret;
- perfecţionarea programelor metodice şi organizaţionale sportive în instituţiile de învăţămînt
extraşcolar;
- introducerea noilor forme de organizare eficientă a procesului de instruire;

Eforturile de bază vor fi întreprinse pentru realizarea următoarelor sarcini:

- antrenarea unui număr maximal de copii la practicarea sportului;
- probarea de către copii a elementelor din diferite ramuri de sport, în unele dintre care vor fi
evidenţiate înclinaţiile şi aptitudinile respective;
- însuşirea deprinderilor, cunoştinţelor optimale a activităţii motrice pentru următoarele etape ale
ciclului de viaţă;
- evidenţierea pe această cale a capacităţilor şi aptitudinilor individuale;
- integrarea copiilor talentaţi în sistemul sportului pentru copii, juniori şi tineret, iar în cazul unui
talent deosebit şi motivaţiei respective – în sistemul sportului de performanţă.
La aceste etape rezultatele sportive nu servesc drept criteriu de bază a calităţii muncii, ci se
direcţionează la justificarea corectitudinii organizării procesului pedagogic de instruire.
Sarcinile vor fi realizate prin intermediul şcolilor, cluburilor şi liceelor sportive din care fac
parte discipolii, cît şi a programului naţional de skrining (observare) a tinerilor racordaţi la indicii de
corelare a talentului, program obligatoriu distins în toate localităţile republicii.
 Procesul de skrining prevede evidenţierea copiilor, juniorilor şi tinerilor cu un talent deosebit
şi aptitudini în domeniul sportului. Perspectiva descoperirii talentelor sportive în Republica
Moldova este favorabilă, inclusiv pe fondalul componenţei polietnice a populaţiei, care asigură
periodic apariţia unor talente deosebite în diferite domenii, inclusiv activitate sportivă.
În scopul efectuării skriningului, se vor crea grupuri de cercetători, compuse din specialişti şi
selecţioneri din diferite ramuri de sport. Fiind selectaţi, copiii dotaţi vor fi integraţi în sistemul de
pregătire a sportivilor, sistem asigurat cu tehnologii sportive moderne, metode speciale de pregătire
a sportivilor. La acest capitol este necesară conjugarea tuturor eforturilor administraţiei publice
centrale şi locale, cît şi a structurilor sportive din ţară. Este actuală şi crearea centrelor
zonale/regionale de pregătire, ceea ce va permite concentrarea mijloacelor financiare atît ale
administraţiei publice centrale şi locale, cît şi ale federaţiilor, asociaţiilor, cluburilor pe ramuri de
sport destinate pregătirii sportivilor-membri ai selecţionatei Republicii Moldova.
Totodată, controlul şi monitorizarea permanentă a pregătirii şi dinamicii rezultatelor sportive
devine una dintre priorităţile statului şi societăţii civile.

La propunerea organelor administraţiei publice centrale de specialitate, Comitetului Naţional

Olimpic, federaţiilor sportive naţionale de profil, şcolilor, cluburilor, asociaţiilor sportive se
formează loturile de rezervă, în componenţa cărora se includ sportivi dotaţi cu aptitudini pentru
selecţionatele republicii.
Organizaţiile nominalizate vor întreprinde acţiuni în vederea pregătirii rezervelor şi vor
înainta propuneri reale către administraţia publică centrală de specialitate întru îmbunătăţirea
necondiţionată a pregătirii sportivilor din loturile de rezervă şi vor ţine evidenţa dinamicii
rezultatelor tehnice a acestor sportivi.
Controlul pregătirii reuşite a rezervelor se bazează pe următoarele criterii:
a) dinamica pozitivă a rezultatelor tehnice şi testelor întemeiate (fundamentate);
b) rezultatele competiţiilor internaţionale pe grupe de vîrstă juniori şi tineret (categoriile
de vîrstă sînt cele stipulate în Regulamente, conform specificului fiecărei ramuri de
sport în parte).
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului va elabora instrucţiuni şi regulamente privind
stimularea activităţii pedagogice calitative de profil a antrenorilor-profesori.

2.5.6. Sportul de performanţă

Stimularea sportului de înalt nivel, cu prioritate la ramurile şi probele cuprinse în Programul

Jocurilor Olimpice de vară, va constitui, în continuare obiectivul principal al activităţii sportive de
performanţă, avînd în vedere atît tradiţiile, cît şi contribuţia semnificativă şi constantă la
reprezentarea şi sporirea prestigiului Republicii Moldova pe plan internaţional.
Pentru îndeplinirea obiectivelor din activitatea sportivă de performanţă (Campionatele
Mondiale şi Europene, Jocurile Olimpice) se va acţiona în următoarele direcţii:
- susţinerea diferenţiată a ramurilor de sport în funcţie de valoarea, tradiţia şi gradul de dezvoltare a
fiecăreia la nivel naţional şi internaţional;
- realizarea prevederilor Programului de pregătire a sportivilor din Republca Moldova pentru
participare la Jocurilor Olimpice de vară din anii 2008 şi 2012, privind selectarea şi completarea
lotului olimpic;
- perfecţionarea de către federaţiile sportive naţionale a sistemelor naţionale de selecţie, pregătire şi
a celor competiţionale pentru fiecare ramură de sport;
- îmbunătăţirea şi actualizarea orientării metodologice în concordanţă cu cerinţele activităţii sportive
de performanţă, precum şi a regulamentelor de organizare şi competiţionale;
- valorificarea cadrului legal, a condiţiilor locale specifice pentru organizarea structurilor sportive,
care să contribuie constant şi eficient la pregătirea şi promovarea sportivilor de performanţă în
loturile naţionale;
- perfecţionarea politicii investiţionale, care va asigura dezvoltarea bazei tehnico-materiale a
culturii fizice şi a sportului;
- sporirea aportului cercetărilor ştiinţifice şi a lucrărilor experimentale în pregătirea
sportivilor de performanţă. În acest scop se formează echipe de specialişti (antrenor,
cercetător, medic sportiv, dietolog etc.) pentru pregătirea sportivilor de performanţă
concreţi.
- redresarea situaţiei medicinei sportive şi orientarea eforturilor spre menţinerea, fortificarea stării
funcţionale a sportivului;
- elaborarea Programului naţional anti-doping şi realizarea de activităţi de excludere a cazurilor
folosirii substanţelor interzise;
- perfecţionarea continue a Clasificaţiei Unice Sportive a Republicii Moldova şi Calendarului
competiţiilor interne şi internaţionale;
- sporirea susţinerii financiare de către administraţia publică centrală şi locală a organizaţiilor
sportive naţionale – membre a organizaţiilor internaţionale;
- perfecţionarea tehnologiei formelor şi metodelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor –
specialişti în domeniul culturii fizice şi sportului de performanţă;
- elaborarea de programe speciale pentru integrarea şi protecţia socială a
sportivilor de performanţă;
- susţinerea şi încurajarea iniţiativelor privind organizarea în Republica Moldova de competiţii
internaţionale oficiale la ramurile de sport cu rezultate confirmate, în condiţiile exestenţei bazei
materiale corespunzătoare;
- folosirea tehnologiilor ştiinţifice contemporane, precum şi perfecţionarea lor continue;
- unirea în bază de contract/înţelegere a posibilităţilor administraţiei publice centrale şi locale în
domeniul culturii fizice şi sportului şi a organizaţiilor sportive obşteşti (Comitetul Naţional Olimpic,
federaţiile sportive naţionale, organizaţiilor interdepartamentale), cu delimitarea concretă a funcţiilor
respective, în scopul realizarii sarcinilor sportului autohton de performanţă.
Pentru dezvoltarea eficientă a sportului de performanţă este necesară asigurarea îmbinării
armonioase a dirijării de stat şi obşteşti.
Pregătirea loturilor naţionale se va efectua în centre sportive locale şi republicane.

3. REALIZAREA POLITICII DE STAT ÎN DOMENIUL

CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

3.1. Finanţarea dezvoltării culturii fizice şi sportului

Pentru asigurarea financiară a propunerilor conceptuale este necesar de concordat alocaţiile

anuale pentru acţiunile sportive cu prevederile legii cu privire la cultura fizică şi sport, precum şi
 suplimentarea alocaţiilor din bugetele de stat şi local, fondul asigurărilor sociale, surse
extrabugetare pentru:
- întreţinerea instituţiilor sportive;
- activităţilor sportive şi de întremare în tabere în perioada vacanţelor;
- construcţiei, reconstrucţiei, reparaţiei capitale a bazelor sportive;
- producerea şi procurarea inventarului şi utilajului sportiv;
- susţinerea adecvată a sportului de performanţă şi a rezervelor sportive.

Direcţiile principale pentru realizarea obiectivelor privind finanţarea activităţii sportive sînt:
a) creşterea nivelului finanţării programelor sportive, precum şi diversificarea surselor de finanţare
a acestora;
b) creşterea ponderii agenţilor economici în finanţarea activirăţii sportive în principal prin:
- amplificarea parteneriatului public-privat;
- extinderea utilizării facilităţilor Codului fiscal;
c) creşterea contribuţiei autorităţilor administraţiei publice locale la finanţarea activităţii sportive,
cu prioritate în finanţarea cheltuielilor de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale
sportive de interes local;
d) eficientizarea finanţării activităţii sportive prin:
- asigurarea transparenţei cheltuielilor în activitatea sportivă;
- finanţarea programelor sportive ale structurilor sportive şi instituţiilor publice cu activitate în
domeniu, în mod discriminatoriu;

Continuarea descentralizării finanţării activităţii sportive;

Atragerea de fonduri internaţionale pentru finanţarea programelor sportive

Actualul sistem de finanţare a dezvoltării culturii fizice şi sportului are caracter de

subzistenţă. Spre deosebire de statele-membre ale Uniunii Europene, Republica Moldova are
posibilităţi restrînse de atragere a mijloacelor financiare suplimentare.
Nivelul de viaţă a 80 la sută din cetăţeni nu permite ca în timpul apropiat să se poată aloca
mijloace financiare din bugetul familiei pentru pregătirea sportivă a copiilor talentaţi.
Luînd în consideraţie acest fapt, una din cele mai importante acţiuni ce trebuie să se realizeze
este crearea Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului (în continuare Fond) la nivel
naţional şi local, avînd în vedere mai multe posibilităţi de completare. Fondul se va completa cu
respectarea principiilor expuse în cadrul prezentului Concept, angajînd autorităţile guvernamentale
şi locale, structurile private, precum şi avînd în vedere condiţiile atragerii mijloacelor din fonduri
internaţionale. Astfel, principalele surse posibile pentru crearea Fondului pot fi:
- Alocări de la bugetul central,
- Resurse din bugetele locale şi raionale/municipale,
- Fonduri de participare a agenţilor economici,
- Resurse de la organisme internaţionale de finanţare, fonduri structurale regionale,
- Donaţii, granturi de la persoane fizice şi juridice.

Organele competente ale puterii de stat (toate ramurile dirijării statale), organele obşteşti şi
întreaga societatea civilă, garantează asigurarea financiară, tehnico-materială şi cu resurse umane
a funcţionării sistemului de bază a educaţiei fizice şi sportului, a sportului cu caracter de masă,
recunoscut şi realizată în orice societate civilizată.
Aspectele economice ale formelor de bază obligatorii a educaţiei fizice şi sportului pentru
toţi cetăţenii şi, în deosebi, pentru grupe speciale ale populaţiei (toate categoriile generaţiei în
creştere; populaţia aptă de muncă; cetăţenii socialmente vulnerabili şi cei de vîrstă înaintată), sînt
tratate de către stat şi societate drept realizarea investiţiilor în cea mai importantă resursă a ţării –
potenţialul uman.

3.2. Baza materială sportivă

Obiectivul principal privind baza materială sportivă îl reprezintă modernizarea bazei

existente şi construirea unor noi baze pentru pregătire şi organizare de competiţii naţionale şi
internaţionale oficiale, prin:
- organizarea Registrului Bazelor Sportive,
- modernizarea bazelor sportive existente în corespundere cu criteriile impuse prin normele şi
regulamentele federaţiilor internaţionale, în vederea omologării lor pentru organizare de
competiţii naţionale şi internaţionale oficiale;
- asigurarea dotărilor şi amenajărilor în cadrul bazelor sportive la nivelul cerinţelor
internaţionale;
- repunerea în funcţie şi construirea de bazine de înot, cîte unul în fiecare raion şi sector al
municipiilor din republică;
- construirea Stadionului Central în mun.Chişinău;
- construirea sălilor şi terenurilor sportive cu parametrii tehnici care să corespundă normelor
şi cerinţelor internaţionale;
- continuarea politicilor de investiţii în bazele sportive administrate de unităţile din
subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de Comitetul
Naţional Olimpic;
- implicarea autorităţilor publice locale în întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazelor
sportive de interes local şi raional/municipal;
- modernizarea, respectiv, construirea de baze sportive, terenuri, săli, în mediul rural, la
nivelul fiecărei localităţi;
- reexaminarea tarifelor de plată pentru serviciile comunale, plata impozitelor şi altor taxe de
stat, fapt ce va majora considerabil volumul serviciilor acordate în domeniul culturii fizice şi
sportului;
- continuarea acţiunilor de stimulare a interesului agenţilor economici pentru proiectarea,
experimentarea, producerea şi comercializarea instalaţiilor, echipamentelor şi materialelor necesare
pentru practicarea unor ramuri de sport, pentru dotarea bazelor sportive destinate activităţilor
competiţionale, diversificării ofertei de servicii sportive pentru populaţie.
Este raţional a folosi climatul economic şi de producţie favorabil în complexul de
construcţie al republicii. În modul stabilit, se vor face propuneri referitor la construcţia şi amenajarea
edificiilor sportive în cadrul noilor blocuri de locuit şi celor cu menire socială: spaţii şi edificii
special amenajate la locul de trai şi serviciu.
Orice obiect sportiv planificat pentru construcţie urmează a fi conceput ca un Program social
de stat de o importanţă majoră cu reglementarea şi monitorizarea respectivă din partea instituţiilor
statului.
 Cu concursul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale din republică se vor amenaja
spaţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului: poteci pentru sănătate, trasee pentru biciclete,
spaţii acvatice etc., utilizînd landşafturile unicale ale Moldovei: hîrtoapele, potecile deluroase,
toltrele, inclusiv, locurile ecologic-accesibile pentru turism şi cultură fizică din Codrii republicii.

Finanţarea asigurării tehnico-materiale a bazelor sportive se prevede a fi efectuată din contul

mijloacelor:
- alocate în aceste scopuri din bugetele republican şi local;
- direcţionate de către întreprinderi şi organizaţii, în proprietatea cărora se află bazele sportive;
- alocate prin intermediul asociaţiilor sportive internaţionale;
- primite din contul sponsorizărilor.

3.3. Formarea şi perfecţionarea resurselor umane

din domeniul culturii fizice şi sportului

Politica de personal în domeniul culturii fizice şi sportului va aborda şi realiza următoare

activităţi:
- evaluarea necesarului de specialişti din domeniul culturii fizice şi sportului în scopul includerii
acestora în programele de formare şi perfecţionare;
- coordonarea cerinţelor pieţii muncii din domeniul culturii fizice şi sportului cu activitatea
instituţiilor de învăţămînt superior;
- optimizarea cadrului de formare a antrenorilor, în concordanţă cu cerinţele sportului de
performanţă, în raport cu:
a) cerinţele federaţiilor sportive naţionale,
b) cerinţele privind organizarea învăţămîntului superior de profil.
- diversificarea formelor de şcolarizare în cadrul instituţiilor de profil postliceale şi
postuniversitare, precum şi îmbunătăţirea planurilor, conţinutului şi metodologiei acţiunilor de
pregătire şi perfecţionare profesională a tuturor categoriilor de specialişti în domeniu;
- organizarea de cursuri de management şi marketing în sport, precum şi alte forme de
perfecţionare pentru specialiştii domeniului;
- atragerea celor mai valoroşi specialişti din ţară şi străinătate în calitate de lectori ai cursurilor de
formare şi perfecţionare
- pregătirea diferenţiată a specialiştilor la diverse facultăţi şi specializări în cadrul Institutului
Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, ca unitate de bază în acest domeniu (pedagogi de educaţie
fizică şi sport, profesori-antrenori, kinetoterapeuţi, manageri sportivi), cît şi accentuarea activităţii în
pregătirea aprofundată la treptele de masterat şi doctorat a specialiştilor, capabili de a rezolva în
societatea contemporană sarcinile practice şi creative din sistemul educaţiei fizice şi sportului;

- realizarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.594 din 20 iunie 2005 «Cu privire la aprobarea
Procedurii de stimulare a angajaţilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de
învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat» (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005,
nr.89-91, art.660).
Realizarea contractelor de plasare în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de
învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat (Anexa nr.2 a hotărîrii sus-menţionate) va
 permite stabilirea specialiştilor necesari în cele mai necesare segmente din veriga culturii fizice
şi sportului: instituţiile de învăţămînt preuniversitar de la sate, subdiviziunile
municipale/orăşeneşti ale culturii fizice şi sportului;
- încurajarea angajaţilor care dau dovadă de activitate profesională eficace:
îmbunătăţirea asigurării tehnico-materiale, stimularea morală şi materială;
Instruirea se va organiza separat pentru probele ciclice, jocuri, viteză-forţă, probele de tir,
individuale, iar grupele se vor forma diferenţiat: antrenori-profesori de categoria superioară şi întîi,
antrenori-profesori de categoria a doua şi cei fără categorii.

3.4 Cercetarea şi asistenţa ştiinţifică sportivă

- Susţinerea şi dezvoltarea activităţilor de asistenţă complexă interdisciplinară privind

metodologia pregătirii sportive, a participării la competiţii, a refacerii şi a recuperării sportivilor;
- Îmbunătăţirea procedurilor de culegere, prelucrare şi stocare a informaţiilor cu conţinut ştiinţific,
aplicativ metodologic, biologic şi utilitar educaţional în domeniul culturii fizice şi sportului;
- Stimularea şi susţinerea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în domeniul sportului pentru
abordarea unor teme şi programe care au în vedere următoarele direcţii:
a) ameliorarea programelor de educaţie fizică;
b) promovarea sportului pentru toţi;
c) contribuţia cercetării ştiinţifice la ridicarea nivelului performanţei sportive;
d) fundamentarea metodologică, ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi
participării sportivilor la competiţii;
- organizarea periodică pe plan local, zonal şi naţional a unor sesiuni ştiinţifice, simpozioane şi a
altor manifestări pentru prezentarea rezultatelor şi concluziilor unor studii şi cercetări ştiinţifice în
domeniile educaţiei fizice, sportului pentru toţi, pentru copii şi juniori, pregătirii rezervelor sportive
şi şi a sportului de performanţă;
- elaborarea parametrilor-model de antrenamente şi activităţi competiţionale sisteme de teste care
determină probabilitatea înaltă a rezultatelor în sport, sistemei expert de apreciere a perspectivei
sportivului;
- dotarea procesului de instruire în grupele de măiestrie sportivă şi măiestrie sportivă superioară
cu mijloace de diagnosticare continuă a stării sportivilor şi analiza computerizată urgentă a datelor;
- publicarea programelor ştiinţifice şi lucrărilor cu destinaţie specială, luîndu-se în
consideraţie specificul regional al condiţiilor climato-geografice din republică:
nordul-centrul-sudul republicii şi localităţile urbane;
- prezentarea materialelor îndrumătoare, altor surse de informaţii tematice sportivo-întremătoare
de efort fizic empiric şi ştiinţific fundamentate pentru diferite grupuri de cetăţeni, perioade de
vîrstă, probe de sport etc.

În baza datelor ultimului recensămînt al populaţiei, datele skriningului de dotare sportivă şi a

altor date ştiinţifico-practice, grupurile de specialişti vor selecta ramurile de sport prioritae, în care
pot fi scontate rezultate de performanţă de nivel internaţional. Totodată, se va ţine cont şi de
rezolvarea scopurilor principale: sănătatea şi capacitatea de muncă a cetăţenilor, reproducerea
generaţiilor viitoare, păstrarea genofondului naţiunii.

3.5. Medicina sportivă

 În domeniul medicinii sportive activitatea este direcţionată spre:

- întărirea parteneriatului cu Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi cu instituţiile de profil în

vederea stabilirii, susţinerii şi urmăririi, la nivel central şi local, a modului de aplicare a normelor de
sănătate şi igienă a cetăţenilor prin utilizarea principiilor metodologice specifice medicinii sportive;
- îmbunătăţirea calitativă a controlului medical şi a asistenţei medico-sportive, asigurarea de
unităţile specializate de medicină sportivă în realizarea procesului de selecţie şi pregătire a
sportivilor la şcoli, licee şi cluburi sportive şi la loturile naţionale, în asigurarea asistenţei medicale
la bazele sportive şi la competiţii, precum şi pentru efectuarea în condiţii optime a refacerii,
recuperării sportivilor şi asigurării unei alimentaţii raţionale;
- creşterea responsabilităţii tuturor structurilor sportive, a tehnicienilor, antrenorilor, arbitrilor,
organizatorilor de competiţii şi a celorlalţi factori implicaţi prin respectarea fără nici o excepţie a
concluziilor şi prescripţiilor medicale, existenţa avizului medical fiind absolut obligatorie pentru
acceptarea participării sportivilor la antrenamente şi competiţii;
- Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Colaborării
Sociale, va elabora normele privind acordarea avizului medical, necesar elevilor şi studenţilor, în
vederea participării la lecţiile de educaţie fizică;
- Sprijinirea activităţii şi dotarea cu aparatură specifică a reţelei unităţilor de medicină din
municipii/raioane şi a cabinetelor medicale organizate în cadrul complexurilor sportive şi a şcolilor,
liceelor, cluburilor sportive;
- Extinderea reţelei unităţilor de medicină sportivă, avîndu-se în vedere dezvoltarea domeniului şi
necesitatea acordării asistenţei medicale de specialitate unui număr mai mare de practicanţi ai
exerciţiilor fizice, de sportivi şi ramuri de sport, pe întreg teritorilul ţării;
- Promovarea măsurilor de prevenire, control, precum şi de sancţionare a persoanelor care încalcă
prevederile legale în vigoare în materie de asistenţă şi control medical în domeniul culturii fizice şi
sportului;
- Desfăşurarea unei activităţi susţinute pentru excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care
prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.

În ajunul competiţiilor de responsabilitate majoră (Jocuri Olimpice, campionate mondiale,

europene), este necesară rezolvarea pozitivă a problemei controlului antidoping al participanţilor
într-un laborator cu dreptul de control (licenţiat).
Crearea unui laborator naţional, luînd în consideraţie proporţiile cheltuielilor necesare, se
află în afara posibilităţilor noastre.
Medicina sportivă este complice natural şi obligatoriu al procesului educaţiei fizice,
sportului la toate nivelurile lui.

3. 6. Planificarea teritorială a dezvoltării culturii fizice şi sportului

În condiţiile economiei de piaţă, participarea directă a Guvernului şi administraţiei publice

locale în gestionarea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului are un caracter limitat şi
restrîns. De aceea planificarea teritorială are un rol din ce în ce mai important în amplasarea
investiţiilor, coordonarea acţiunilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului şi orientarea populaţiei
şi antreprenorilor.
Planificarea dezvoltării culturii fizice şi sportului are drept misiune:
- Elaborarea analizelor-diagnostic, identificarea şi delimitarea zonelor defavorizate în acest
domeniu;
- Realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare teritorială în vederea atingerii obiectivelor
prioritare;
- Programarea financiară, distribuirea resurselor în conformitate cu statutul zonelor defavorizate şi
pe principiul amplasării geografice;
- Evaluarea politicilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Îmbunătăţirea accesului la informaţie prin creşterea transparenţei procesului de elaborare a
programelor şi strategiilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Orientarea tuturor subiecţilor locali şi naţionali;
- Consolidarea parteneriatului structurilor zonale, societăţii civile, antreprenoriatului, organelor
administraţiei publice locale prin participare la elaborarea şi implementarea documentelor de plan.

Planul Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului reprezintă un document

guvernamental de programare durabilă (pe termen de 10-15 ani) politicii de dezvoltare în domeniu
orientat spre realizare la nivel naţional, care stabileşte principiile generale şi scopurile de dezvoltare,
evidenţiează priorităţile şi analizează situaţia social-economică, promovează măsuri pentru atingerea
scopurilor şi acumularea resurselor financiare necesare.

Programele teritoriale de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se elaborează pentru fiecare

zonă ca documente ale politicii de dezvoltare zonală pe termen mediu şi lung la nivel local, care
identifică priorităţi, include proiecte şi setul de măsuri specifice pentru implementarea politicii de
dezvoltare a culturii fizice şi sportului în teritoriul dat. Programele sînt elaborate de către consiliile
de coordonare locale şi aprobate de către Consiliul Coordonator Republican.

Programele locale de dezvoltare reflectă politica de dezvoltare a culturii fizice şi sportului de

termen mediu la nivel raional, care identifică priorităţile şi include setul de măsuri specifice de
dezvoltare a culturii fizice şi sportului.

Activităţile, acţiunile şi proiectele de dezvoltare a culturii fizice şi sportului vor fi cuprinse

de Planul Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova. Merită a fi
menţionat faptul, că unele acţiuni în secvenţă locală au fost deja incluse în Programul Naţional
«Satul moldovenesc».

Anual sau o dată la doi ani se vor include în programe speciale desfăşurarea:
- competiţiilor locale şi zonale la diferite ramuri de sport pe diferite categorii de vîrstă,
- campionatelor republicane între şcolile, liceele şi cluburile sportive pentru diverse categorii de
vîrstă;
- jocurilor sportive ale elevilor;
- jocurilor sportive ale juniorilor;
- jocurilor sportive ale tineretului;
- jocurilor Universitare;
- Jocurilor Săteşti;
- spartachiadelor oamenilor muncii din oraşe şi municipii,
- jocurilor funcţionarilor publici din administraţia centrală şi locală,
- campionatelor republicane a sportivilor invalizi,
- campionatelor republicane a sportivilor veterani etc.
Competiţiile locale vor fi urmate de cele raionale şi zonale.
Pentru desfăşurarea competiţiilor zonale localităţile Republicii Moldova vor fi grupate în 5
zone teritoriale:
1. Zona de Nord: Edineţ, Briceni, Donduşeni, Rîşcani, Glodeni, Soroca, Bălţi, Făleşti, Floreşti,
Sîngerei, Ungheni;
2. Zona Centru: Orhei, Rezina, Teleneşti, Şoldăneşti, Călăraşi;
3. Zona de Sud: Comrat, Cahul, Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga, Cantemir, Taraclia, Leova,
Basarabeasca, Ştefan-Vodă;
4. Zona de Est: Tiraspol, Bender, Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari, Rîbniţa, Camenca;
5. Zona municipiului Chişinău: Anenii Noi, Criuleni, Hînceşti, Străşeni, Cimişlia, Ialoveni,
(Dubăsari).

3.7. Imaginea sportului şi publicitatea sportivă

Imaginea sportului şi publicitatea sportivă vor contribui la:

- Păstrarea şi promovarea valorilor etice şi a principiilor fundamentale ale sportului şi olimpismului
în rîndul practicanţilor şi susţinătorilor sportului;

- Intensificarea activităţilor de informare publică de prevenire şi combatere a faptelor care contravin

spiritului de sportivitate;
- Combaterea violenţei, corupţiei şi dopajului în sport;
- Actualizarea şi completarea statutelor şi regulamentelor federaţiiloe sportive naţionale şi ale
celorlalte structuri sportive în vederea îmbunătăţirii stării disciplinare, acordîndu-se prioritate
măsurilor preventive, acţiunilor pentru combaterea faptelor antisportive, promovării spiritului de
fair-play şi a toleranţei în întreaga activitate sportivă;
- Asigurarea unui cadru adecvat de organizare şi desfăşurare a activităţilor sportive, a procesului de
pregătire şi a competiţiilor, pentru valorificarea şi afirmarea rolului educativ al sportului;
- Extinderea formelor şi mijloacelor de publicitate, de mediatizare a evenimentelor sportive, care să
prezinte laturile pozitive ale sportului, o imagine corectă privind importanţa socială, valenţele
educative şi morale ale acestuia, care să stimuleze un curent de opinie favorabil practicării şi
participării cetăţenilor la activităţile sportive;
- Realizarea sistematică de acţiuni de promovare, în ţară şi peste hotare a specificului, tradiţiilor şi
realizărilor sportului moldovenesc, ca parte integrantă a fenomenului cultural naţional şi mondial,
precum şi pentru popularizarea personalităţilor moldoveneşti care s-au afirmat pe plan olimpic şi
mondial;
- Elaborarea şi editarea de publicaţii de specialitate şi de informare în domeniul sportului, precum şi
a unor lucrări tehnice şi beletristice cu tematică sportivă;
- Promovarea valorilor fundamentale ale olimpismului de către Academia Olimpică din Republica
Moldova;
- Înfiinţarea filialelor Academiei Olimpice din Republica Moldova în toate raioanle ţării.

3.8. Relaţii şi schimburi internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

Activitatea internaţională în domeniul culturii fizice şi sportului este bazată pe politica

externă a Republicii Moldova. Direcţiile principale de activitate sînt:
- continuarea acţiunilor pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu forurile şi organismele
Consiliului Europei, Uniunii Europene, ale altor organizaţii mondiale şi participarea la manifestările
organizate sub egida acestora;

- extinderea şi diversificarea relaţiilor de colaborare bilaterale şi multilaterale, negocierea şi

încheierea unor acorduri, înţelegeri, protocoale şi a altor documente de schimburi sportive cu
organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din alte ţări, care să contribuie la dezvoltarea
sportuilui din ţara noastră şi la afirmarea sa pe plan internaţional;

- promovarea intereselor sportului moldovenesc pe plan internaţional, în activitatea federaţiilor,

asociaţiilor şi a altor organizaţii sportive internaţionale prin:
a)promovarea şi susţinerea unor reprezentanţi moldoveni în forurile de conducere şi în
comisiile organismelor internaţionale;
b) promovarea şi susţinerea unor arbitri care să oficieze la competiţiile olimpice, mondiale şi
europene;

- participarea în activităţile organismelor şi organizaţiilor europene şi mondiale îndreptate spre

promovarea valorilor şi eticii sportului pentru promovarea rolului femeii în sport şi eliminarea
oricăror discriminări, care ar afecta caracterul universal al practicii sportive;

- lărgirea ariei de colaborare sportivă cu România şi Ukraina;

- dezvoltarea relaţiilor în domeniul culturii fizice şi sportului cu alte state şi a cooperării regionale
în Balcani şi în zona Mării Negre, Ţările Francofone, Comunitatea Statelor Independente şi Ţările
Baltice.

3.9. Implementarea politicii de stat privind dezvoltarea

culturii fizice şi sportului

Principalele acţiuni pentru implementarea politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului sînt:
- Elaborarea “Registrului Bazelor Sportive din Republica Moldova”, care va include evaluarea
situaţiei curente a tuturor edificiilor sportive atestate şi neatestate, identificarea decalajelor
interraionale şi a problemelor specifice zonale, precum şi recomandări pentru stabilirea unui sistem
eficient de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Elaborarea şi adoptarea Planului naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, a cadrului legal
necesar, delimitarea zonelor de dezvoltare;
- Instituirea unui cadru instituţional adecvat (constituirea consiliilor de coordonare la nivel naţional
şi local), abilitat cu competenţe şi dotat cu împuternicirile respective, care să asigure realizarea
obiectivelor politicii de dezvoltarea a culturii fizice şi sportului;
- Crearea Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova, acordarea
asistenţei tehnice pentru gestionarea lui şi atragerea resurselor financiare;
- Elaborarea Programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului pentru fiecare localitate, în care
se vor identifica priorităţile de dezvoltare, proiectele şi măsurile specifice zonei;
- Elaborarea metodologiei de estimare a potenţialului de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în
localităţile republicii şi de identificare a zonelor defavorizate în conformitate cu standardele
europene;
- Perfecţionarea mecanismului de interacţiune a autorităţilor centrale cu cele locale prin delegarea
către ultimele a responsabilităţii pentru situaţia social-economică din teritoriu, precum şi acordarea
împuternicirilor de a o influenţa;
- Transmiterea în administrarea autorităţilor publice locale a acelei părţi a patrimoniului public
(edificii, stadioane, terenuri sportive etc.), care ar contribui la creşterea potenţialului sportiv în
teritoriul dat;
- Impulsionarea activităţii economice în domeniul sportului (crearea infrastructurii sportive de
asanare, producerea mărfurilor şi echipamentelor sportive autohtone, înfiinţarea parcurilor de
divertisment şi show sportiv, prestarea serviciilor etc.), sprijinirea acestor activităţi prin atragerea
investiţiilor, inclusiv de peste hotarele ţării;
- Sporirea capacităţii municipiilor şi raioanelor de a-şi susţine procesul de dezvoltare prin sprijinirea
comunităţilor locale în crearea propriilor mecanisme de soluţionare a problemelor în teritoriu;
- Încurajarea cooperării între localităţi şi zone prin promovarea diferitor forme de cooperare internă
şi externă - cu comunităţile altor state, impulsionarea procesului de colaborare în cadrul
competiţiilor sportive internaţionale.

3.10. Procesul de evaluare şi monitorizare

Implementarea activităţilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului necesită o evaluare,

care se poate realiza prin efectuarea monitorizării. Prin monitorizare se înţelege activitatea de:
- Supraveghere a procesului de implementare a programelor şi proiectelor de dezvoltarea a culturii
fizice şi sportului;
- Evaluarea atingerii obiectivelor politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Evaluarea pregătirii şi dezvoltării fizice a diferitor categorii ale populaţiei, în primul rînd, a
copiilor, juniorilor şi tineretului;
- Raportare privind rezultatele evaluării;
- Elaborare a recomandărilor pentru obţinerea rezultatelor preconizate în implementarea politicii de
dezvoltare a culturii fizice şi sportului.

Monitorizarea implementării programelor şi proiectelor de dezvoltare a culturii fizice şi

sportului se va efectua în scopul:
- Reactualizării politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Evaluării utilizării resurselor acordate, a rezultatelor obţinute şi impactului asupra problemelor
identificate;
- Depistării devierilor de la planurile de acţiuni şi iniţierii măsurilor de corectare şi ajustare.

Avînd în vedere importanţa procesului de monitorizare şi misiunea sa, obligaţia de executare

va reveni Consiliului Coordonator Republican. Pentru realizarea acestei responsabilităţi, CCR va
putea solicita asistenţa unor organizaţii sau experţi naţionali şi internaţionali, precum şi asistenţa
consiliilor municipale/raionale.
Pentru evaluarea politicilor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului, a programelor
adoptate, vor fi utilizaţi un şir de indicatori, care pot fi clasificaţi în patru categorii principale:
- Indicatori de dezvoltare care vor ilustra nivelul de dezvoltare socio-economică a localităţilor, fiind
un punct de plecare pentru definirea programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Indicatori financiari care vor identifica resursele alocate pentru fiecare componentă a Programului
Naţional de dezvoltare a culturii fizice şi sportului;
- Indicatori de rezultativitate utilizaţi pentru evidenţierea rezultatelor programelor implementate;
- Indicatori de impact care ar reflecta gradul de realizare a obiectivelor proiectelor, programelor şi a
politicii de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în general, identificînd modificările apărute în
indicatorii de dezvotare.

În alegerea indicatorilor se va avea în vedere că pentru obţinerea informaţiei relevante sînt

importante atît calitatea datelor, care vor trebui să fie obiective şi precise, cît şi simplitatea lor, în
sensul selectării unor indicatori uşor de înţeles, cu definiţii clare.

Evaluarea implementării programelor de dezvoltare a culturii fizice şi sportului se va efectua

de către Consiliul Coordonator Republican, inclusiv prin intermediul autorităţii centrale de
specialitate din domeniul culturii fizice şi sportului. De regulă, monitorizarea este un proces în
continuă derulare, care se finalizează printr-un raport de evaluare cu o anumită periodicitate. În baza
evaluării efectuate, CCR va prezenta anual Guvernului Republicii Moldova un raport de evaluare, în
baza căruia se vor adopta recomandări de ajustare a programelor de dezvoltare a culturii fizice şi
sportului în republică.

O dată la patru ani va fi organizat Congresul Republican al lucrătorilor din cultura fizică şi
sport, făcîndu-se un bilanţ al activităţii şi trasîndu-se sarcinile pentru următoarea perioadă de timp.

Pentru asigurarea bunei funcţionări a mecanismului de monitorizare ar fi binevenită

stabilirea tuturor elementelor concrete ale procesului de monitorizare (care ar include obiectul,
procedurile şi termenele de efectuare a monitorizării) prin recomandări metodologice adoptate prin
hotărîre de guvern.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate