regenerativ pentru energia corporal sau mental este bine cunoscut i nu trebuie demonstrat, iar n aceast lucrare se postuleaz. Din punct de vedere tiinific se pun totui unele ntrebri. De exemplu, care este mecanismul prin care organismul i reface resursele de energie n cazul sportului recreativ, care, dup cum se tie, solicit mult mai puin funciile implicate n efortul fizic dect sportul de performan? O alt ntrebare se poate pune n legtur cu efectele practicrii sistematice a sportului recreativ: sunt aceste efecte de lung durat, sunt reale sau starea de confort fizic i psihic este de natura unui placebo instrumental? De altfel se poate pune i ntrebarea dac nu cumva cei care practic regulat sportul recreativ sunt persoane care au o grij de propriul lor organism mult mai mare dect cei sedentari, iar aceast grij include i nutriia adecvat, respectul orelor de somn, evitarea factorilor stresani etc
Din datele literaturii de specialitate, care ne-au fost
accesibile pn n prezent, rezult clar diferene fiziologice i psihologice, de grup, generale, dintre persoanele care practic sportul recreativ i cele sedentare, n favoarea sportului recreativ. Dar, dup cunotina noastr, niciun studiu nu demonstreaz c aceste diferene semnificative se datoreaz practicrii sportului recreativ i nu vieii ordonate care include i sportul recreativ, sau altor factori.
Cel mai bun exemplu este cel al baschetului, unde juctorii
sunt nali nu pentru c practic baschetul, ci pentru c au fost selecionai astfel. Autoselecia celor care practic sportul recreativ ar putea fi extins prin informare, prin educare i, desigur, prin demersuri de atragere. Atragerea pentru practicarea sportului recreativ poate apela la mimetism, la spiritul ludic al micrii, la dorina de apartenen la un grup elitist sau, simplu, de socializare, iar, n fine, la confortul fizic i psihic, constatabil imediat. Vrem s spunem c este convingtor faptul c cei care practic sportul recreativ, de exemplu joggingul, i care, dac dintr-un motiv oarecare ntrerup micarea, declar (i probabil se pot identifica disfuncii cardio-respiratorii) c simt un disconfort fizic i psihic. Aceast senzaie subiectiv, sau nu, dispare atunci cnd este reluat efortul de alergare, ceea ce poate fi un argument convingtor pentru faptul c micarea, n general, un efort fizic, practicat voluntar, cu plcere i adecvat capacitii de efort induce efecte biologice benefice. Adepii sportului recreativ declar i alte forme senzoriale confortabile, printre care rezistena la ageni fizici favorizani ai suferinelor musculare i articulare, precum umezeala sau frigul, rezistena la factorii stresani de la serviciu sau din familie, precum nedeterminarea, incertitudinea viitorului etc.
Locul sportului recreativ printre alte sporturi
Sportul recreativ este o preocupare a individului in timpul
liber(cand persoana respectiva nu face obligatiile legate de servici sau chiar si de familie).
Care este rolul acestui sport? Scopul sportului recreativ este in
primul rand petru sanatatea practicantului, reechilibrarea si refacerea starii de confort fizic sau chiar si psihic, un alt interes ar fi ajutarea individului de indepartarea viciala a timpului liber.
In 2007 s-a facut un studiu care arata sanatatea
ingrijoratoare la nivel mondial, este prima data in existenta omului cand numarul subnutritilor este mai mic decat cel al supraponderalilor. Cauza principala a acestui fapt este lipsa miscarii cat si hrana care este vanduta doar pentru profit; aceste produse alimentare avand un effect disrugator asupra organismului uman. O alta chestiune interesanta este ca majoritatea persoanelor care sufera de bolile provocate de greutate sunt din clasa de mijloc sau muncitoare, in schimb cei de o categorie sociala superioara se pare ca au acces la o alimentatie sanatoasa, cat si destul timp liber sa practice sportul preferat eliberandu-se si de stres in acelasi timp.
Clasificarea sporturilor recreative
Sporturile recreative pot fi :de echipa, individuale, jocuri cu
adversar, cursa cu obstcole in natura; regulamentele: pot fi sporturi competitionale, cu regulament ad hoc, fitness, aerobic, jogging, de plaja, montane, pe apa sau chiar si jocuri inventive.
Organizarea sportului recreativ se desfasoara in mai multe
locuri si se impart in: activitati independente, activitati individuale sau de grup, cu adversary sau fara, cu materiale sau fara; locul unde se desfasoara in sala, in aer liber, in apa sau la munte.
Ceea ce este OK este ca activitatea de timp de liber nu tine
cont de varsta asa ca se imparte in activitati petru: copii, activitati petru adolescenti si tineri, activitati petru adulti si activitati petru batrani.
Alte criterii sunt legate de sexul persoanelor practicante cat
si de obiectivele acestora aici avem: activitatile fizice de expresie si intretinere (gimanastica aerobica, culturism), alte activ. ar fi jocuri collective, jocuridistractive si ultimele cele in natura , plimbare prin parcuri, mersul pe bicicleta, jogging sau pe apa plimari cu barca sau hidrobicicleta.
Aspecte moderne ale sportului de timp liber
Un lucru este clar in ultimii ani sportul se afla in stransa
legatura cu celelalte domenii ale societatii, iata cateva caracteristici ale sportului modern care s-a modificat dupa transformarile suferite de societate: caracterul laic: sportul numai este motivate religios, egalitatea de drepturi prin asgurarea unor conditii de competitie si de participare egala, specializarea crearea disciplinei unei echipe exemplu fotbal(marcator, atcant) sau handbal(extrema, pivot), regulamente stricte si administare birocratica : infiintarea unor cluburi, ligi, organizatii publice, cuantificare: masurarea performantelor pe perioade indelungate de timp si tendinta de a atinge noi recorduri.
Sportul recreativ modern a cunoscut o dezvoltare mult mai
puternica dupa reducerea timpului de lucru si ocuparea timpului liber cu o activitate sportive.
In incheire o sa mai spun cateva lucruri despre ,,Componenta
socio-culturala sportiva , inca din antichitate sportul a fost vazut cu ochi buni si a facut parte din cultura acelor civilizatii, cum era vazut sportul in Roma antica de catre Cicero si Horatiu : ,,ca o crestere, dezvoltare si inflorire. In 1972 prefesorul universitar Leon Teodorescu a spus ca pentru a atrage lumea catre sport, trebuie sa ramanem doar la beneficiul care este adus fiecarui om prin practicarea sportului si sa lasam de-o parte cultura sportiva. Bibliografie: