1.

Concepția despre sport

Noțiunea ,,sport” are o sferă largă de înțelesuri pentru om și individ, dar și pentru societate
luată în ansamblu. Explicarea termenului începe cu considerarea sportului ca o formă de
manifestare a exercițiului fizic.
Pierre de Coubertin consideră că sportul este ,,cultul voluntar și sistematic al efortului
muscular intensiv și se bazează pe dorința de progres și poate merge până la risc”.
Carta Europeană a sportului (Art.2, Alin.1,Lit.A) înțelege prin sport ,, toate formele de
activități fizice care, prin participarea organizată, au ca obiect exprimarea sau ameliorarea
condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau obținerea de rezultate în întreceri
de orice nivel.”
Activitățile sportive implică competiția și ele trebuie să se desfășoare în spiritul sportivității,
al fair-play-ului. Toate regulile trebuie respectate știind că funcția sportului trebuie să includă
educație și risc, în contextul unui autocontrol sau a unui control indus din exterior, a căror
elemente sunt esențiale pentru maniera în care legea și regulile jocului trebuie aplicate
sportului.
Incontestabil, sportul este un fenomen social cu profunde implicații în societatea
contemporană ce cunoaște în prezent un avânt deosebit. El este practicat în diferite forme, de
un număr impresionant de oameni de toate vârstele, de ambele sexe, de diverse profesii.
Faure, E.,(citat de Prelici) vorbind de importanța practicării exercițiilor fizice subliniază:
,, Corpul în epoca noastră își reia din fericire locul printre valorile culturale, și aceasta sub
toate aspectele: sănătate și echilibru fizic; estetică și prestigiu; suport al comunicării și de
expresie; instrument privilegiat al experienței afective. Stăpânirea corpului, a puterilor și
virtuților sale se realizează prin cunoaștere, antrenament și exercițiu.”
Există mai multe criterii de clasificare a sportului. Astfel M.Epuran consideră următoarele
categorii: -sport pentru tineret
-sport pentru toți
-sport de competiție
-sport de mare performanță
Complexitatea structurală, implicațiile biologice, psihologice, sociale și oganizaționale fac ca
sportul să fie un fenomen al lumii contemporane ce nu poate fi definit dintr-un singur punct
de vedere și ca urmare și criteriile după care sportul poate fii categorisit sunt diverse.
Sintagma sportul pentru toți (definit sport de masă ) definește activitatea sportivă practicată de
toți cei ce doresc indiferent de vârstă , sex, profesie; și această formă de sport permite fiecărui
individ afirmarea de sine prin autoinfluențare fizică și psihică, contribuie la întărirea sănătății,
putând fi considerat o formă a activităților de loisir. Pe bună dreptate este numit și ,, sport de
timp liber”.
Exercițiile fizice se desfășoară în scop educativ în instituții școlare și extrașcolare în vederea
obținerii performanței sportive dar și cu scop recreativ, cultură fizică medicală,etc.
Societatea impune permanent omului o serie de exigențe privind componenta bio-psihică
manifestată prin mișcare. Sistemul complex al exercițiului fizic participă la formarea
individului ca personalitate.
Statul are o răspundere deosebită în garantarea sportului pentru toți ca: disciplină școlară, ca
activitate de timp liber, ca domeniu de dezvoltare profesională.
In condițiile societății contemporane sportul este un fenomen social ce poartă amprenta
gradului de civilizație, a nivelului de trai, a gândirii social-politice de la nivelul fiecărei țări.
Educația fizică își câștigă dreptul de a fi numită fenomen social, în momentul în care
exercițiul sportiv se efectuează cu cunoștiința exactă a semnificației educative și a valorilor pe
care le atribuie personalității umane. Cel ce practică sportul știe exact ce-și propune să
realizeze și pentru aceasta își impune un program bine determinat, un regim riguros prin care
el se va modela și remodela nu numai în plan fizic ci și spiritual. Imaginea pe care o oferă
sportivul înflăcărează publicul; spectatorii văd în el un campion uman. Corpul nu poate fi
privit separat de spirit. Această unitate a fost perfect sintetizată de vechii greci în sintagma ,,
bun și frumos”, iar deviza ,, minte sănătoasă în corp sănătos” este o chintesență a valorii
sportului în planul personalității umane.
2. Importanța sportului
Indiferent de vârstă, activitatea fizică este necesară pentru sănătate, așa că iată care este
importanța sportului la orice vârstă și ce beneficii fizice derivă de aici:
- importanța sportului în viața copiilor: întărește mușchii și oasele, dezvoltă flexibilitatea,
echilibrul și rezistența, formează postura corectă și creșterea imunității;
- rolul sportului în viața adolescenților: modelează și menținere corpul, arde grăsimile,
dezvoltă armonios aparatului locomotor, îmbunătățește circulația sangvină, menține puterea
mușchilor și oaselor;
- de ce este bun sportul pentru vârstnici: menține sau redă mobilitatea oaselor, întărește
mușchii, îmbunătățește circulația sângelui și respirația, menține fermitatea pielii, elimină
grăsimea.
Pe lângă aceste beneficii fizice, există și o serie de avantaje psihice care provin din practicarea
sportului în viața de zi cu zi:
- dezvoltarea abilității de concentrare;
- creșterea abilității de lucru în echipă;
- tratează stările negative ale psihicului, cum ar fi anxietatea și depresia;
- dezvoltarea spiritului de fair play;
- creșterea încrederii de sine;
- dezvoltarea abilităților sociale;
- dezvoltarea capacității de auto-disciplinare;
- formează motivația, ambiția și angajamentului pe termen lung;
- creșterea abilităților competitive;
- formarea abilității de a accepta victoria sau înfrângerea.
Generalități
Când vorbim despre sport, imediat ne vin în minte cât de multe beneficii exista la acesta la
modul general, însă, de cele mai multe ori vom privi sportul sub doua aspecte. Fie ne referim
la acel sport profesionist de competiție, adică fotbalul, tenisul, boxul pe care îl vedem la
televizor efectuat de către profesioniști și care evident că nu are legătură cu o majoritate din
populație. Iar al doilea aspect este sportul că și beneficiu, care face referire la un aspect fizic
plăcut, la acele persoane care merg doar la sala în mod constant și care își sculptează corpul
cum își doresc. Dar, sportul are că și beneficiu o componenta mult mai importanta și anume
starea benefica de sănătate pe care o da organismului.
Beneficii ale sportului
În primul rand este vorba despre evidenta menținere a greutății sub control. Într-o societate de
consum în care timpul este tot mai redus și în care necesitatea de viteză este tot mai mare,
populația României tinde spre obezitate într-un ritm accelerat, aceasta datorandu-se unui
program alimentar haotic, unui program de muncă prelungit sau accentuat și unui regim
alimentar bazat pe fast-food și pe semipreparate consumate în exces. Aceasta nu înseamnă că
sportul poate elimină toate aceste efecte nocive pe care le are acest tip de mâncare sau regimul
haotic dietetic, dar poate elimina suplimentul de calorii. Dacă este să ne gândim mai practic,
7.000 kcal înseamnă un kg exprimat la greutate, dar în altă ordine de idei numărul de kcal pe
care trebuie să îl consume o persoană în decursul unei zile este de 1.800-2.200 kcal /24 ore și
aceasta doar pentru a-și menține greutatea și pentru o bună funcționare a organismului. Dar ce
se întâmplă dacă consumăm mai mult? Dacă deja avem o greutate mai mare decât cea
necesară, nu este suficient doar a impune o dietă și a ne reduce drastic aportul alimentar, totul
se rezumă la sport. Printr-o oră de sport echilibrat de intensitate medie se pot consuma între
500 și 2000 de kcal într-o singură zi, astfel că sportul poate preveni din tendință de îngrășare
dar poate da înapoi și supraponderabilitatea. O altă statistică arată că sunt persoane care dacă
au părinții ce suferă de obezitate vor avea tendința și ei să devină obezi, însă într-un studiu al
cercetătorilor britanici arată că în 67% din cazurile care au gena de obezitate în familie nu s-
au îngrășat dacă au mâncat ponderat dar au efectuat și mișcare fizică, astfel că acest argument
al antecedentelor în familie cade o dată ce se efectuează zilnic sport. Un alt beneficiu major
este acela când vorbim despre sport este cel al imunității.
Exercițiile fizice întăresc imunitatea în mod constant și accentuat. De ce intodeauna imaginea
unui sportiv este cea a unui om sănătos, adică a unui om care nu răcește atât de ușor, sau care
dacă răcește îi trece mai rapid. Efortul fizic și sportul vă spori imunitatea și va mări
vasodilatația care astfel va asigura un aport sanguin tot mai bun și astfel va întări imunitatea
din toate punctele de vedere.
Dacă este să analizăm vasodilatația realizată prin sport, mai trebuie vorbit de încă doi mari
beneficiari: creierul și cordul. Creierul este cel mai mare consumator de glucoză dar și de
oxigen. Aportul de oxigen adus pe calea sângelui este imbunatit deoarece vasodilatația va
asigura un aport tot mai bun de oxigen. O persoană sportivă care efectuează mișcări fizice
constant va reduce semnificativ riscul de boli psihice, și va îmbunătăți memoria. Acest aport
de oxigen care este adus creierului va preveni o serie de patologii cerebrale și va asigura o
foarte bună funcționare a encefalului.

Importanta sportului in viata noastra.

O poză m-a  inspirat să public acesta articol care sper să vă amuze, dar, totodată, să vă
întipărească în minte principalele motive pentru care este bine să faci sport.
1. Exercițiile fizice sporesc inteligența.
Sportul îmbunătățește funcțiile creierulul, deoarece ajută la transportul substanțelor necesare
acestuia și, astfel, conexiunile nervoase sunt mai sănătoase, deci, performanțele intelectuale
cresc. Așadar, sportul nu ne ajută numai să ne asigurăm o siluetă frumoasă sau să ne
menținem în formă, ci ne ajută și intelectual, mai ales că ne aflăm într-o perioadă în care
creierul nostru este, deseori, suprasolicitat.

2. Sportul are efect anti-stres.

Luați ca exemplu boxerii. De mult ori, antrenorul îi îndeamnă pe boxeri să își imagineze că
sacul de box este o persoană care i-a rănit sau să lovească cât pot ei de tare pentru a se
descărca. Așa este și în cazul celorlalte tipuri de sport. De asemenea, în timpul unui
antrenament intensiv, creierul secretă endorfine, care ne oferă o stare de fericire și de bine.

3. Sportul îți dă energie.

Chiar dacă pierdem multă energie în urma efortului fizic, în același timp căpătăm și mai multă
datorită fluxului crescut al circulației sangvine către organe. Din acest motiv obținem
rezistență fizică în urma mișcării.

4. E ușor să găsești timp pentru fitness.

De ce? Pentru că programul sălilor de fitness nu îți impune o anumită oră la care să vii să faci
mișcare. De obicei, sălile au deschis între orele 09:00 și 22:00, așa că în 13 ore îți găsești
măcar o oră să mergem la sală.

5. Sportul ne permite să socializăm.

În orice tip de mișcare vom găsi șansa de a socializa și, de ce nu, de a crea legături cu alte
persoane. Se știe deja că fotbalul, handbalul, baschetul, voleiul și nu numai sunt sporturi de
echipă. Asta implică, din start, socializarea. Cum socializăm la sală? La aerobic, cu ceilalți
cursanți de la oră, iar la fitness, cu celelalte persoane care așteaptă să se elibereze un aparat la
care, eventual, lucrezi tu. În fond, dacă ieși din casă oriunde în afară de facultate, faci primul
pas spre socializarea cu alți oameni.

6. Exercițiile fizice te păzesc de boli.

Dacă facem sport în mod regulat, sistemul nostru imunitar se va îmbunătăți și putem preveni
astfel, boli precum cele de inimă, diabetul zaharat, osteoporoza.

7. Sportul întărește inima.

Exercițiile fizice au efect cardioprotector și îmbunătățesc circulația sangvină. Dacă inima ne
ține în viață, nu este bine să o protejăm? Un lucru simplu ne ajută să fim mai sănătoși.

8. Când faci sport, poți mânca mai mult.

Cu cât facem mai mult sport, cu atât trebuie să mâncăm mai mult, întrucât organismul nostru
pierde multă energie în urma efortului fizic. Și dacă faceți sport regulat, simțiți pe pielea
voastră cum aveți nevoie de o alimentație mai bogată.

9. Sportul crește performanța.

Nu se poate să nu fi auzit de capacitatea de concentrare sau IQ-ul crescut cu ajutorul sportului.
Este adevărat! Un studiu efectuat pe tineri a descoperit că cei care se aflau într-o formă fizică
mai bună erau mult mai eficienți pe plan cognitiv decât cei sedentari. Ca să nu fim ca cei din
urmă, sportul ar trebui să se afle pe lista noastră de priorități.

10. Pierderea kilogramelor nu este cel mai important lucru.

Bineînțeles. Dacă pornim la „drum” cu scopul de a scădea în greutate, nu facem bine. Sportul
slăbește, dar treptat. Între timp, alte lucruri mai importante își vor face loc: starea de fericire,
liniște, starea de bine, creșterea masei musculare și a condiției fizice, stilul de viață mai
sănătos.

Totul despre Inot

Înot este un sport care constă în înot și își propune să călătorească o anumită distanță în cel
mai scurt timp posibil și poate fi nevoit să utilizeze un stil specific de înot.

Istoria înotului
Activitatea de înot a fost în jur de mii de ani. Există gravuri care arată că oamenii din mijlocul
apei ar trebui să înoate, luând ca dată 7000 AC

În Grecia antică, înotul a devenit o condiție prealabilă pentru a deveni soldat pentru a-și
îmbunătăți aptitudinile.

De-a lungul anilor, mai multe culturi au dat o anumită relevanță activității de înot, dar nici
unul nu a făcut-o foarte populară. În secolul al șaptesprezecelea japonezii au început să ia
lecții de înot la școală obligatorii.
Numai în secolul al XIX-lea Occidentul a început cu adevărat să acorde o anumită valoare
acestei activități și, de-a lungul anilor, au apărut noi stiluri de înot până când au devenit
exporturi reglementate.

Înotul este o modalitate olimpică de la primele jocuri ale epocii moderne și de atunci exportul
a evoluat foarte mult și a avut diferite campioni și înregistrări obținute.

Una dintre cele mai notorii vreodată înotători a câștigat zeci de medalii de curând, deoarece
2004, prin Jocurile de la Beijing în 2008 și deja cu unele declin în 2012, dar încă puternic,
Michael Phelps dominat de înot în diferite stiluri, impunerea unei serii de înregistrări și
devenind atletul cu cele mai multe medalii ale Jocurilor Olimpice de la existența sa, iar acest
record este mult mai mare decât atletul care la avut anterior.

Stilul de înot
După cum sa spus, în timp au apărut numeroase stiluri de înot, făcând astfel diversificarea
exportului și sporirea popularității acestuia. În competiție, se folosesc stilurile 4, care sunt:

bras
Acesta este considerat cel mai vechi stil acolo. Se compune din faptul că atletul este cu pieptul
orientat în jos și face o mișcare în care împinge cele două brațe înainte în același timp și apoi
le deschide, făcând simultan același lucru cu picioarele. Cel mai simplu mod de a înțelege este
să vă imaginați foarfece deschise și apropiate.

Distanțele acoperite sunt:

 50 zone metropolitane
 100 zone metropolitane
 200 zone metropolitane
Crawl
În crawl, înotătorul este în față și face o mișcare circulară cu brațele, alternând stânga cu
dreapta, aproape ca două elici. Picioarele fac, de asemenea, o mișcare sincronizată în sus / în
jos alternativ.

Curios, acest stil nu are dovezi asociate, dar în cazul unui freestyle în care este permis să facă
cursa cu orice stil, crawl-ul este folosit de toată lumea pentru că este cu ajutorul căruia puteți
atinge viteze mai mari.

Distanțele acoperite sunt:

 50 zone metropolitane
 100 zone metropolitane
 200 zone metropolitane
 400 zone metropolitane
 800 zone metropolitane
 1500 zone metropolitane

Costas
Acest stil are tot ceea ce este egal cu cel al crawlului în mișcările de brațe și picioare, având
doar particularitatea de a fi făcut din spate (cursa orientată în sus).

Distanțele acoperite sunt:

 50 zone metropolitane
 100 zone metropolitane
 200 zone metropolitane

Fluture
Aici sportivul este stimulat prin folosirea ambelor brate simultan, aproape ca mișcarea de a fi
scufundată. Picioarele stau împreună și fac o mișcare simultană în sus și în jos, similar cu
aripioarele unui delfin.
Distanțele acoperite sunt:

 50 zone metropolitane
 100 zone metropolitane
 200 zone metropolitane

Există, de asemenea, teste numite “dovezi ale stilurilor” care pot fi realizate individual sau
prin ștampile, în care toate stilurile sunt folosite la fiecare x metri și într-o ordine predefinită.

Piscină
Piscinele pot măsura lungimi diferite 2: contoare 25 (piscină scurtă) sau contoare 50 (piscină
olimpică). Singurul lucru care se schimbă între ele este doar lungimea.

Piscina trebuie să aibă adâncime 2 și este împărțită pe benzi de-a lungul întregii sale lungimi,
existând o distanță între ele de metri 2,5, reprezentând astfel traseul desemnat pentru fiecare
înotător.

Marginile laterale trebuie să fie de câte 50 centimetri între perete și cel mai apropiat șir.

De asemenea, trebuie să aibă un bloc de pornire pentru fiecare dintre înotători, având o
platformă de cel puțin 50 centimetri de la nivelul apei (până la maximum de centimetri 70),
iar panta sa nu poate depăși gradele 10.

Aceste platforme sunt un pătrat cu 50 centimetri de lateral și au un material antiderapant

pentru ca înotătorul să aibă un meci fără probleme.
Arbitrii sau personalul

Echipa de arbitri, stabilită de Federația Internațională de Înot, este puțin extinse, așa cum vom
vedea acum:

arbitru: Responsabil de dezvoltarea cursei și de a avea ultimul cuvânt de spus cu privire la

orice decizie. Există 2, unul pentru bărbați și unul pentru femei.

Judecător de plecare: Aceasta este ceea ce semnalează jocul cu un semnal electronic. Aici

există, de asemenea, 2, unul pentru fiecare gen,

Judecătorii înotului: Acestea sunt 4 pe cursa, 2 pe fiecare parte a piscinei și vor însoți

înotătorii de la piscină pentru a verifica dacă acestea vor înota în mod corespunzător stilul,
fără erori sau defecte.

Judecătorii Revoluției: Există 16 pe cursa, fiecare la un capăt al benzii înotătorului (există

piste 8) pentru a vedea dacă acesta se întoarce bine.

adnotator: Acesta este într-o cameră specială pentru a avea grijă de rezultatele care apar în
markerii electronici și indicațiile judecătorilor.

Judecătorul fals de ieșire: Responsabil pentru coarda care se află 15 metri de la marginea

piscinei și care marchează locul în care înotătorul trebuie să fie deja în vârful apei. Dacă
oricare dintre ele nu îndeplinește această cerință la început, atunci frânghia cade în apă și este
pornită din nou.
Alte forme de înot
Există și alte forme de înot fără a fi “pur” care este compus din aceste lucruri despre care am
vorbit mai devreme.

De exemplu, înotul de apă deschis se face în largul mării și are același obiectiv, dar cu
distanțe mult mai mari (câțiva kilometri, făcând uneori legătura între două insule).

Și există și alte tipuri diferite, cum ar fi scufundări, înot sincronizat, sărituri de apă …
 BĂLȚI 2020

Plan:
1.Concepția despre sport
2.Importanța sportului
2.1 ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI
2.2 PENTRU SĂNĂTATE
3. Înotul
3.1 Istoria Înotului
3.2 Stilul de ÎNOT