VIII. TEMATICA REFERATELOR pentru lucru individual la disciplina Expertiza judiciară 3.

Expertiza
judiciară ca mijloc de probă în procesul penal. 4. Raportul de expertiză criminalistică: structura şi
aprecierea lui în procesul penal. 5. Expertiza judiciară şi constatarea tehnico-ştiinţifică în procesul penal.
6. Concluzia expertului: noţiunea, forma, structura şi conţinutul ei. 7. Cerinţele înaintate faţă de raportul
de expertiză. Raportul de expertiză drept sursă de probă. 8. Clasificarea concluziilor expertului. 9.
Expertiza traseologică a urmelor de mâini: noţiunea, fundamentul ştiinţific 10. Expertiza traseologică a
urmelor de picioare 11. Expertiza traseologică a urmelor de dinţi: noţiunea, obiectul, 12. Expertiza
traseologică a urmelor de buze: noţiunea, obiectul, specificul, 13. Expertiza balistică 14. Expertiza
scrisului de mână: noţiunea, obiectul, fundamentul ştiinţific. 15. Caracteristica generală a expertizelor
traseologice. 16. Expertiza tehnico-criminalistică a documentelor 17. Stabilirea modalităţii de falsificare
a documentelor. 18. Expertiza incendiilor 19. Expertiza auto-tehnică 20. Expertiza calculatoarelor 21.
Expertiza medico-legală a cadavrelor. 22. Expertiza medico-legală a persoanei bănuite în săvârşirea
omorului. 23. Expertiza medico-legală în caz de viol. 24. Expertiza medico-legală pentru stabilirea vârstei
persoanei. 25. Expertiza psihiatrică 26. Expertiza psihologică 27. Expertiza contabilă: noţinea, esenţa,
specificul. 28. Expertiza merceologică: noţiunea, esenţa, specificul. CERINŢE înaintate faţă de forma şi
conţinutul referatuluiMINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII
EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA ŞTIINŢE PENALE CURRICULUM la disciplina
„EXPERTIZA JUDICIARĂ” (Ciclul I) AUTORI: Adrian BADIA, mg. în drept, lector univ. Boris TALPĂ, mg. în
drept, lector univ. Contact direct: 28/10 Curs teoretic: 14/5 Lecţii practice: 14/5 Lucru individual: 62/80
Forma de evaluare: examen Nr. de credite: 3 Aprobat la şedinţa Catedrei Științe penale din: 20.05.2013,
proces-verbal Nr. 10 Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9 CHIŞINĂU – 2013 2 I.
PRELIMINARII Disciplina „Expertiza judiciară”. În actualele condiţii studierea pe scară largă de către
audienţii Institutului Naţional de Justiţie a celor mai avansate metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice
utilizate în activitatea de administrare a probelor, devine stringentă. Cursul de faţă îşi propune tratarea
unor elemente a clasificării expertizelor judiciare celor mai frecvente genuri a acestora. Scopul
preconizat al cursului se axează pe trei nivele de complexitate: cunoaşterea, aplicarea şi integrarea.
Conţinutul cursului de la prezumţia cunoaşterii fundamentului teoretic al expertizei judiciare obţinut de
la ciclul I licenţă, astfel încât accentual se pune pe aspectele investigative şi aplicativ al cunoştinţelor
masteranzilor. Perfecţionarea continuă a expertizei juridice devine un imperative al timpului fiind
necesară introducerea calităţii şi simplităţii în legislaţia procesuală (penală, civilă, economică etc.).
Urmărind scopul elaborării unui model (standard) pentru viitorii judecători şi procurori ai Institutului de
Justiţie, autorul, bazându-se pe experienţa predării disciplinelor speciale (criminalistica, expertiza
judiciară etc.) în instituţiile de învățământ superior a R.M, propune următoarea tematică de instruire.
(vezi cap. II). Din această perspectivă, obiective prioritar al Formării Profesionale a judecătorilor şi
procurilor. Necesită aprofundarea cunoştinţelor în domeniul cunoştinţelor speciale şi formelor de
utilizare ale acestora prin intermediul expertizei judiciare. În acest sens, prin prelegerile, organizate în
baza curriculumului de faţă şi a practicii se va întreprinde o analiză a soluţiilor ce se impun de la
dispunerea expertizei judiciare (aspecte procesuale) până la verificarea şi aprecierea Raportului de
expertiză sub toate aspectele Procesuale şi Metodice. Cât priveşte evaluarea disciplinei (luând în
consideraţie numărul limită de ore) el va fi în trei părţi componente: curentă, (la fiecare seminar);
periodică (cu finalizarea unor categorii de expertize de o pildă); şi cea finală = verificarea în ansamblu a
aptitudinilor însuşite pe parcursul planului de studiu. II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI Codul modulului /
disciplinei în planul de învăţământ Anul de studii Semestrul Numărul de ore Evaluarea Responsabil de
modul / disciplină Total preleg. sem. individ. Nr. de credite Forma de evaluare S.08.A.100 zi IV 8 90 14 14
62 3 examen A. BADIA M.10.A.098 frecvenţă redusă V 9 90 5 5 80 3 examen B. TALPĂ 3 III. TEMATICA ŞI
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR Nr . Unităţi de conţinut Realizarea în timp C S LI zi f/r zi f/r zi f/r
1 Noţiunea de expertiză judiciară 2 1 2 1 12 16 2 Clasificarea expertizelor judiciare 3 1 3 12 16 3
Dispunerea şi efectuarea expertizei judiciare 3 1 3 1 13 16 4 Raportul de expertiză judiciară 3 3 13 16 5
Metodele de verificare şi apreciere a raportului de expertiză 3 1 3 1 12 16 Total 14 5 14 5 62 80 IV.
COMPETENŢE Competenţe generice: 1. Abilitatea de autoinstruire. 2. Favorizarea soluţionării
problemelor prin colaborare. 3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale. Competenţe specifice: - să
demonstreze cunoaşterea problemelor metodologice ale expertizei judiciare, şi esenţa normelor juridice
ce le reglementează. - să aplice normele juridice în activitatea practică (să raporteze activitatea practică
a subiecţilor ce efectuiază expertizele judiciare la normele juridice). - să aprecieze corect diverse situaţi
în baza cunoştinţelor obţinute. - să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivele operaţionale şi
tactice. - să evalueze locul şi rolul expertizei judiciare din perspectiva propriei specialităţi V. OBIECTIVELE
GENERALE La nivel de cunoaştere studenţii trebuie: - să cunoască noţiunile de bază ale problemelor
metodologice ale expertizei judiciare; - să înţeleagă esenţa problemelor metodologice ale expertizei
judiciare; - să-şi consolideze priceperile şi deprinderile de a analiza şi sintetiza cunoştinţele legate de
Expertiza judiciară; - să poată delimita trăsăturile caracteristice a diferitor genuri de expertiză; - să-şi
definitiveze propria poziţie referitor la problemele abordate în cadrul disciplinei date; - să-şi
îmbogăţească orizontul de cunoştinţe referitoare la expertiza judiciară; 4 La nivel de aplicare: - să explice
noţiunile şi principiile fundamentale ale expertizei judiciare; - să interpreteze corect normele Dreptului
procesual penal şi să utilizeze actele normative la rezolvarea cauzelor din domeniul respective; - să
promoveze diferitelor forme de comunicare conform obiectivelor expertizei judiciare; - să utilizeze
metode specifice de realizare a cercetărilor ştiinţifice în domeniul expertizei judiciare; - să cunoască
precum şi determinarea direcţiilor prioritare de perfecţionare a legislaţiei procesual penale. La nivel de
integrare: - să determine şi să stabilească locul şi rolul expertizei judiciare; - să elaboreze proiecte de
cercetare ştiinţifică şi propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniul metodologiei expertizei
judiciare; - să evalueze starea şi nivelul organizatoric al instituţiilor care aplică prevederile privind
metidologia expertizei judiciare; - să contribuie la formarea conştiinţei şi culturii de drept prin instruire şi
promovare a modelor pozitive de comportament în societate. VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONTURI
EXPERTIZA JUDICIARĂ Subiectul 1. Noţiunea de expertiză judiciară Obiectivele de referinţă Conţinuturi -
să definească noţiunea de expertiză judiciară; - să determine personale din diferite domenii de
activitate; - să cunoască cerinţele înaintate de specialist şi expert; - să clarifice trăsăturile caracteristice
distinctive ale expertizei. Noţiunea de expăertiză judiciară. Statutul procesual al specialistului şi
expertului judiciar. Formele de activitate a persoanelor competente, în procesul penal. Trăsăturile
caracteristice ale expertizei. Subiectul 2. Clasificarea expertizelor judiciare Obiectivele de referinţă
Conţinuturi - cunoască premizele ştiinţifice de clasificare a expertizelor judiciare; - să determine care
este modul de organizare şi efectuarea expertizelor judiciare; - să cunoască genurile de expertiză la care
mai des apelează organele de urmărire penală. Noţiuni generale referitor la clasificarea expertizelor
judiciare. Repartizarea expertizelor în categorii. Criteriile de grupare. Genurile expertizei criminalistice.
Subiectul 3. Dispunerea şi efectuarea expertizei judiciare. Obiectivele de referinţă Conţinuturi 5 - să
determine care este forma procesuală de dispunere a expertizei; - să cunoască operaţiunile de pregătire
în vederea efectuării expertizelor judiciare; - să cunoască împuternicirile şi obligaţiile expertului judiciar;
- să dispună cunoştinţe de cauză expertizele corespunzătoare; - să caracterizeze obiectivele expertizelor
criminalistice; Expertiza judiciară o formă distinctă de cunoaştere a faptelor şi împrejurărilor de fapt în
procesul penal. Determinarea obiectelor expertizei, a persoanelor, soluţionarea cărora necesită
cunoştinţe speciale. Pregătirea materialelor necesare efectuării expertizei. Alegerea instituţiei sau a
expertului pentru efectuarea expertizei. Subiecţii oficiali ai expertizei judiciare. Subiectul 4. Raportul de
expertiză judiciară. Obiectivele de referinţă Conţinuturi - să cunoască metodele procesuale materiale de
verificare a raportului de expertiză; - să obţină aptitudini de fixarea actului de verificare şi utilizare a
raportului de expertiză în calitate de probă judiciară. Structura raportului de expertiză judiciară.
Conţinutul întroducerii în raport. Cerinţele procesuale cărora trebuie să corespundă. Partea centrală a
raportului de expertiză – Cercetarea – argumentarea rezultatelor obţinute în cercetare. Concluziile
expertului. Formele de concluzii în raport de expertiză. Subiectul 5. Metodele de verificare şi apreciere a
raportului de expertiză. Obiectivele de referinţă Conţinuturi - să precizeze valearea probantă a
raportului de expertiză; - să determine locul pe care îl ocupă concluziile expertizei judiciare ca surse de
probă; Metodele de verificare şi apreciere a rapoartelor de expertiză. Raportul de expertiză în sistemul
materialului probatoriu. Aprecierea raportului de expertiză presupune determinarea pertenenţei şi
admisibilităţii faptelor constante de expert. Raportul de expertiză ca sursă de probă. Metodele de
verificare şi apreciere a raportului de expertiză. 6 VII. LUCRU INDIVIDUAL Nr. Produsul preconizat
Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare 1. Raport: de analiză comparată 1.
„Expertiza judiciară şi constatarea tehnicoştiinţifică în procesul penal.”  Studierea a două expertize
judiciare  Analiza structurii şi conţinutului acestora  Elaborarea raportului de analiză comparată. -
alegerea expertizelor judiciare pentru analiză; - analiza detaliată a acestora; - raportarea la principiile
specifice; - utilizarea cunoştinţelor obţinute din studiile anterioare Până la 01.04.2014 2. 2. Referat:
„Expertiza traseologică a urmelor de picioare”  Studiu bibliografic  Analiza noţiunii de expertiză
trasiologică a urmelor de picioare şi a metodelor tehnice de efectuare ale ei.  Elaborarea unui raport de
expertiză (unui proiect) - respectarea cerinţelor de formă - numărul şi diversitatea surselor bibliografice;
- gradul de analiză noţiunii de expertiză trasiologică a urmelor de picioare - modul de aplicare a
metodelor tehnice de efectuare ale expertizei trasiologice a urmelor de picioare ; - volumul 10-12 pag.
scris de mână - calitatea concluziilor recomandărilor Până la 10.04.2014 3. Studiu de caz: dosarul penal
nr.x  identificarea cazului de studiat  analiza cazului şi a legislaţiei pertinente  realizarea studiului
structurat - relevanţa cazului studiat; - corectitudinea identificării subiecţilor şi a metodelor de efectuare
a expertizei respective; - gradul de cunoaştere şi înţelegere a cazului şi legislaţiei aplicabile - gradul de
argumentare concluziilor. Până la 20.04.2014 7 VIII. TEMATICA REFERATELOR pentru lucru individual la
disciplina Expertiza judiciară 3. Expertiza judiciară ca mijloc de probă în procesul penal. 4. Raportul de
expertiză criminalistică: structura şi aprecierea lui în procesul penal. 5. Expertiza judiciară şi constatarea
tehnico-ştiinţifică în procesul penal. 6. Concluzia expertului: noţiunea, forma, structura şi conţinutul ei.
7. Cerinţele înaintate faţă de raportul de expertiză. Raportul de expertiză drept sursă de probă. 8.
Clasificarea concluziilor expertului. 9. Expertiza traseologică a urmelor de mâini: noţiunea, fundamentul
ştiinţific 10. Expertiza traseologică a urmelor de picioare 11. Expertiza traseologică a urmelor de dinţi:
noţiunea, obiectul, 12. Expertiza traseologică a urmelor de buze: noţiunea, obiectul, specificul, 13.
Expertiza balistică 14. Expertiza scrisului de mână: noţiunea, obiectul, fundamentul ştiinţific. 15.
Caracteristica generală a expertizelor traseologice. 16. Expertiza tehnico-criminalistică a documentelor
17. Stabilirea modalităţii de falsificare a documentelor. 18. Expertiza incendiilor 19. Expertiza auto-
tehnică 20. Expertiza calculatoarelor 21. Expertiza medico-legală a cadavrelor. 22. Expertiza medico-
legală a persoanei bănuite în săvârşirea omorului. 23. Expertiza medico-legală în caz de viol. 24.
Expertiza medico-legală pentru stabilirea vârstei persoanei. 25. Expertiza psihiatrică 26. Expertiza
psihologică 27. Expertiza contabilă: noţinea, esenţa, specificul. 28. Expertiza merceologică: noţiunea,
esenţa, specificul. CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului: Volumul referatului nu mai
mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate. 1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea,
Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010) 2. Cuprinsul
(planul) 3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea 4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de
mână: Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării) 1.1.
(1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. … Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1.,
2.1.2. etc.) 2.2. 2.3. … Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199] II variantă permisă
în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 1999. p. -199. 5. Concluzii generale şi
recomandări (aproximativ 1 pagină) 6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse 8 IX. EVALUAREA
DISCIPLINEI 1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz,
aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului
se organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi: Lucrarea nr. 1 Participanţii la expertiză judiciară.
Competenţa şi obligaţiile lor. 1. Definiţi şi enumeraţi participanţii la expertiza judiciară. 2. Analizaţi
competenţa şi obligaţiile participanţilor la expertiza judiciară. 3. Apreciaţi modalitatea de participare a
participanţilor la expertiza judiciară. Lucrarea nr. 2 Expertiza incendiilor. Caracteristica, esenţa,
specificul. 1. Definiţi conceptual de expertiză a incendiilor. 2. Determinaţi esenţa şi specificul expertizei
incendiilor. 3. Apreciaţi metodologia de efectuare a expertizelor incendiilor. 2. Evaluarea sumativă se va
realiza luându-se în consideraţie evaluările curente (ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va
materializa într-un examen scris sau verbal incluzând subiecte componente ale cursului cu teste, de
exemplu: Testul nr. 1 1. Noţiunea şi cerinţele înaintate faţă de “obiectul expertizei”. 1.1. Descrieţi
noţiunea de obiect al expertizei. 1.2. Determinaţi cerinţele înaintate faţă de obiectul expertizei. 1.3.
Decideţi categoriile de obiecte ale expertizei. 2. Bazele ştiinţifice şi posibilităţile expertizei auto-tehnice.
2.1. Definiţi noţiunea expertizei auto-tehnice. 2.2.Determinaţi bazele ştiinţifice şi legislative ale
expertizei auto-tehnice. 2.3. Apreciaţi posibilităţile de efectuare a expertizei auto-tehnice. 3. Audierea
expertului în cadrul dezbaterilor judiciare. 3.1. Stabiliţi noţiunea de audiere a expertului în cadrul
dezbaterilor judiciare. 3.2. Determinaţi părţile componente ale procesului - verbal de audiere a
expertului în cadrul dezbaterilor judiciare. 3.3. Estimaţi competenţa expertului la audierea lui în cadrul
dezbaterilor judiciare. 9 X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN la disciplina Expertiza judiciară 1. Instituţiile de
experiză judiciară din R.Moldova. 2. Participanţii la expertiză judiciară. Competenţa şi obligaţiile lor. 3.
Noţiunea şi cerinţele înaintate faţă de “obiectul expertizei”. 4. Condiţiile legale care exclud participarea
persoanei în calitate de expert. 5. Drepturile şi obligaţiile expertului. 6. Noţiunea de expert şi cerinţele
înaintate faţă de el. 7. Noţiunea şi specificul expertizei complexe şi a celei efectuate în comisie. 8. Esenţa
şi particularităţile numirii şi efectuării expertizei în comisie. 9. Esenţa şi particularităţile numirii şi
efectuării expertizei complexe. 10. Esenţa şi particularităţile numirii şi efectuării expertizei suplimentare.
11. Esenţa şi particularităţile numirii şi efectuării expertizei repetate. 12. Clasificarea expertizelor
judiciare. 13. Premisele ordonării expertizei. 14. Noţiunea şi caracteristica concluziilor expertului. 15.
Sarcinile şi metodica expertizei judiciare. 16. Noţiunea, obiectul şi specificul expertizei judiciare. 17.
Cerinţe generale procesuale referitoare la numirea expertizei. 18. Caracteristica şi structura ordonanţei
de numire a expertizei. 19. Limitele competenţei şi îndatoririle persoanelor ce numesc expertiza. 20.
Drepturile şi obligaţiile învinuitului ca subiect al expertizei judiciare. 21. Condiţiile legale care exclud
participarea persoanei în calitate de expert. 22. Numirea expertizei în cadrul cercetării prealabile. 23.
Cerinţele generale procesuale referitoare la numirea expertizei. 24. Caracteristica obiectului expertizei
criminalistice. 25. Aprecierea concluziilor expertului. 26. Audierea expertului în cadrul dezbaterilor
judiciare. 27. Audierea expertului în cadrul cercetării prealabile. 28. Părţile componente ale raportului
de expertiză. 29. Concluziile expertului ca sursă de probă. 30. Efectuarea expertizei în afara instituţiilor
de expertiză. 31. Efectuarea expertizei în cadrul instituţiilor de expertiză. 32. Numirea expertizei în
cazurile civile. 33. Numirea expertizei în cadrul dezbaterilor judiciare (pe dosare penale). XI. TEMATICA
TEZELOR DE LICENŢĂ la disciplina Expertiza judiciară 1. Numirea expertizei în cadrul cercetării prealabile.
2. Cerinţe generale referitoare la numirea expertizei. 3. Caracteristica şi structura ordonanţei de numire
a expertizei. 4. Limitele competenţei şi îndatoririlor persoanelor ce numesc expertiza. 5. Noţiunea şi
caracteristica concluziilor expertului. 6. Noţiunea şi specificul expertizei complexe şi a celei efectuate în
comisie. 10 XII. REFERINŢE BIBILIOGRAFICE I.Acte normative: 1. Legea cu privire la expertiza judiciară,
constatările tehnico ştiinţifice şi medico-legale Nr.377-XVI din 29.12.05 în vigoare 10.02.06. 2. Hotărîrea
guvernului RM cu privire la Institutul Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică de pe lîngă
Ministerul Justiţiei, regulamentul, aprobat prin Hotărîrea guvernului RM Nr. 512 din 21.06.2001,
Monitorul Oficial Nr. 68-71/542 din 29.06.2001. 3. Doraş S. G. „Организация производство судебной
экспертизы”, 1986. 4. Dumitrescu „Curs de tehnică criminalistică”, vol. 1, ed. Şcoala de ofiţeri a
ministerului de interne, Bucureşti 1991. 5. Doraş S.G. „Criminalistica”, vol. I, Tehnica criminalistică,
Chişinău, Ştiinţa, 1996. 6. Golubenco G. H. „Criminalistica”, 08.12.2008. 7. Gheorghiţă „Ghid de expertize
judiciare”, 2005. 8. Demcenco M.M. (manuscris) „Probleme metodologice ale expertizei judiciare”: a)
clasificarea expertizelor judiciare. b) dispunerea şi efectuarea expertizelor judiciare. c) verificarea şi
aprecierea raporturilor de expertiză. II. Manuale, monografii, lucrări, ghiduri 1. Аверянова Судебная
экспертиза. Курс общей теорийю –Москва, Изд-во Норма, 2009. 2. Россинская Е.Р. Судебная
экспертиза в гражданском, арбитражном, административном и уголовном пройессе, - Москва,
Изд-во Норма, 2009. 3. Правовые и методологические проблемы судебной экспертизы. Сборник.
„Труды ВНИИСЭ” 1974. Москва научных трудов Н.10. 4. „Ghid de Expertiză judiciară”. Chisinău –
2005.