Contents

1 Contents..................................................................................................................... 1 Impozitele directe.......................................................................................................2 Impozitele reale..........................................................................................................2 3. Impozitele personale.............................................................................................4 3.1 Impozitele pe venit:.............................................................................................4 3.1.1 Impozitul pe venitul persoanelor fizice:............................................................5 3.1.2 Impozitul pe profitul persoanelor juridice:.........................................................6 3.2 Impozitele pe avere:............................................................................................7 4.Definirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice..............................................8 5.Impozitul pe venitul pesroanelor fizice in Germania................................................8 Bibliografie............................................................................................................... 22

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice n Germania

Impozitele directe
n evoluia lor, impozitele directe au inut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activiti, fie pe venit sau pe avere. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezina forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat i n ornduirile precapitaliste, nsa, o extindere i o diversificare mai mare au cunoscut abia n capitalism. Cu deosebire n primele decenii ale secolului al-20-lea, n locul impozitelor aezate pe obiecte materiale sau pe diferite activiti, cum sunt cele comerciale i industriale, deci al impozitelor de tip real, i-au fcut apariia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, venituri) sau pe avere (mobiliar sau imobiliar), adic impozitele de tip personal, care au condus la extinderea impunerii prin aducerea printre pltitorii de impozite i a marii mase a muncitorilor i funcionarilor. Impozitele si taxele n Germania, aceasta fiind o Republica Federal sunt percepute de ctre Federaia (Bund), statele (landurile), precum i Comune (Gemeinden). Multe dintre impozitele directe i indirecte exist, impozitul pe venit i TVA-ul fiind cele mai relevante. Prin urmare, impozitele directe fiind nominative i avnd un cuantum i termene de plata precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunotina platitorilor, sunt mai echitabile i deci mai de preferat decat impozitele indirecte, deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu anticipatie cand i mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie i a altor impozite indirecte.

Impozitele reale
Impozitele de tip real au cunoscut o larg rspndire n perioada capitalismului ascendent. Astfel, n primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cnd pmntul constituia forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost
2

introdus impozitul funciar (pe pamant). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite criterii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului,intinderea terenurilor cultivate si calitatea acestora, marimea arenzii, pretul pamantului etc. Cu timpul, cladirile (folosite ca locuinte, pravalii, magazine etc) devin, alaturi de pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul urban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea tot in baza unor critirii exterioare, cum sunt: numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu permiteau o impunere echitabila, deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine completa asupra marimii obiectului impozabil. Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si desfasurerea altor activitati libere au condus la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor, liberprofesionistilor. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale, comerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezate diferite criterii de ordin exterior, si anume: marimea localitatii in care intreprinderea considerata isi desfasura activitatea, natura intreprinderii, marimea capitalului, numarul muncitorilor. Prin urmare, nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea contributive reala a platitotului. Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de persoane care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in operatii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitele pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul dat cu imprumut. Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unor impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie de suprafata de teren, de numarul animalelor, de cantitatea de ingrasaminte folosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de alti factori. Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in considerare produsul net real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce ii dezavantajeaza
3

pe micii producatori si ii avantajeaza pe marii producatori care au conditii pt a realia un venit mai mare decat cel mediu.

3. Impozitele personale
Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat. Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al-19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze. In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruel impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare. In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar impozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimului neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase. Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale. Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si, respectv, a impozitelor pe avere.

3.1 Impozitele pe venit:

Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor,

comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau venituri sub forma rentei. In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse:

3.1.1 Impozitul pe venitul persoanelor fizice:

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primare, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale. Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: 1. sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa.
2.

sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o

persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc.

Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale. Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Numarul transelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta. In Japonia, nivelul progresivitatii ajunge pana la 50%, iar in Australia aceasta se opreste la 60%. In SUA, se realizeaza doua cote de impozit, respective 15% pt cei care realizeaza venituri intre 2001-30 000$ si 28% pt cei cu venituri de peste 30 000$. Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor juridice. De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt copii,pensile de intretinere, bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor, dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane, etc.

3.1.2 Impozitul pe profitul persoanelor juridice:

Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un sistem distinct. In general, modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de capital. In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimonial societatii respective.

n ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net obinut de societatile de capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii:
1.

n unele ri cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprietarul

capitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor de stat de interes national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor de interes local cu 42%; 2. 3.
4.

cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatii utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principala este de

obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta, Germania, Bulgaria si Romania; ( Marea Britanie); bugetului de stat sau al bugetelor locale; 5. 33%, iar pentru societatile mici se foloseste o cota de 25%. n Germania ntlnim cota cea mai ridicat (50%), iar n majoritatea rilor cota impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta sa nu aiba un caracter descurajator pentru agentii economici.

3.2 Impozitele pe avere:

Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca diferite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. n practica fiscal din diferite ri, impozitele pe avere se ntlnesc sub urmatoarele forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii. Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc la micsorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supuse impunerii, motiv pentru care se intalnesc foarte rar ca impozite cu caracter permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe avere, care se percep o singura data (de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi).
7

Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem aminti: impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net.

4.Definirea impozitului pe veniturile persoanelor fizice

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile acestora la dispoziia statului n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea statului. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie neles n sensul c plata acestora ctre stat este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice care realizeaz venit dintr-o anumit surs. De-a lungul timpului, volumul ncasrilor din impozite a sporit. Acest lucru s-a realizat prin creterea numrului pltitorilor, extinderea bazei de impunere, precum i prin majorarea cotelor de impunere. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Exist i o excepie conform creia perioada impozabil este inferioar anului calendaristic, n situaia n care decesul contribuabilului survine n cursul anului. Sarcina achitrii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice, care realizeaz venit dintr-o anumit surs prevzut de lege.

5.Impozitul pe venitul pesroanelor fizice in Germania

In Germania, impozitul pe venit colectat este repartizat intre statul federal (42,5%), landuri (42,5%) si municipalitati (15%). Sub acest aspect, Germania se numara printer putinele state europene care aloca venituri semnificative nivelului regional de guvernamant. Calitatea de rezident a unui contribuabil este determinata pe baza criteriului domiciliului sau a resedintei obisnuite in Germania. Prin urmare, rezidentii datoreaza impozit pentru beneficiile mondiale, mai putin in situatia in care de la aceaste regule se deroga printr-o conventie de evitare a dublei impunrei semnata de Germania cu un alt stat.

Pentru nerezuidenti, categoriile de venituri care sunt impozabile in Germania sunt enumerate expres si limitative de legea fiscala germana. Baza de impunere este constituita din sapte categorii de venituri: beneficii agricole si forestiere; beneficii industriale si comerciale; benefiociile necomerciale; veniturile de natura salariala; veniturile din capital de natura mobiliara; venituri funciare si assimilate; alte venituri. Baza de impunere asupra careia se aplica baremul de impunere este reprezentat de venitul disponibil al contribuabilului.In vederea determinarii acestuia sunt luate in calcul acele cheltuielei care sunt legate de viata private a contribuabilului si care au un caracter indispensabil. Cotele de impunere oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 7.664 si 42% pentru venituri mai mari de 52.152 . Rezidenii sunt obligai la plata impozitului pentru veniturile realizate n ntreaga lume.Nerezidenii sunt, n general, obligai i ei la plata acestui impozit n legtur cu anumite venituri provenite din surse germane. Un individ este, indiferent de naionalitate, rezident al Germaniei dac domiciliul sau locuina este n aceast ar. Domiciliul este o locuin meninut pe termen lung. Locuina este o locaie n care persoana este prezent fizic pentru o perioad nentrerupt mai mare de ase luni. Soii rezideni, care locuiesc n comun, sunt evaluai mpreun numai dac ei nu aleg impunerea separat. Venitul copilului nu se include n baza impozabil a prinilor, dar este impus separat. Indivizii rezideni sunt subieci ai impozitului pe venit, aezat asupra venitului obinut din ntreaga lume, care se include n urmtoarele categorii:

venit din agricultur i activiti forestiere; venit din comer sau afaceri; venit din servicii profesionale; venit din angajare; venit din investiiile de capital; venitul rent, provenit din proprieti imobiliare i anumite proprieti mobile tangibile, precum i venitul din drepturile de autor; alte venituri (venituri din tranzacii private, pensii alimentare, anuitile)1.

http://www.worldwide-tax.com/germany/germany_tax.asp

Metoda de a calcula venitul impozabil difer de la o categorie la alta. Pentru primele dou categorii, metoda general este metoda comparrii valorii nete (net worth comparison method), conform creia venitul impozabile este diferena dintre valoarea net a activelor la sfritul anului financiar i cea de la sfritul anului anterior. Metoda general pentru celelalte categorii este metoda venitului net (net income method), conform creia venitul impozabile este calculat prin scderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate pentru obinerea sa. Pentru veniturile profesionale se poate utiliza prima metod, numai la opiunea expres a contribuabilului. Rezultatele nete ale tuturor categoriilor de venituri sunt agregate. Venitul global, mai puin deducerile personale, reprezint baza impozabil la care se aplic alocaiile i ratele de impunere. Urmtoarele tipuri de venit sunt exceptate: plile pentru asigurrile de sntate, asigurrile pentru accidente i asigurrile pentru dizabiliti i pentru vrst naintat; un numr de distribuii sociale; o sum global a plilor pentru scheme de pensii; burse pentru activitatea de cercetare, tiinific, educaie artistic i antrenare. Venitul salarial reprezint orice ctig n bani sau n natur primit de un angajat pentru munca prestat. Angajatorul trebuie s rein impozitul pentru salariat, majorat cu o tax de solidaritate i contribuiile sociale, fiind obligat s le vireze ctre fondurile bugetare. Ctigul pentru munc suplimentar este, n general, impozabil. Oricum, ctigurile suplimentare pentru munca prestat duminica, n perioada de vacan a bncilor i pe timp de noapte nu este impozabil, dac este pltit n completarea salariului de baz i nu depete anumite procente prestabilite. De asemenea, unele alocaii sunt exceptate, pn la anumite plafoane. Salariaii pot deduce toate cheltuielile ocazionate de obinerea i meninerea venitului, acestea fiind, ns, n unele cazuri limitate. Dac volumul cheltuielilor legate de munc nu depete un anumit plafon, angajatul poate deduce o sum global fix, prestabilit la nivelul acestui plafon. Pentru deplasrile la locul de munc o deducere standardizat, limitat la o sum dat, se aplic, indiferent de mijlocul de transport folosit i indiferent dac s-au efectuat sau nu cheltuieli curente. Dac se utilizeaz pentru deplasare maina personal se solicit o deducere majorat. Alte cheltuieli deductibile includ: contribuiile la asociaiile profesionale i comerciale; cheltuielile ocazionate de meninerea a dou gospodrii, limitate la o perioad de doi ani dac locul de munc nu se schimb; cheltuielile pentru uneltele i hainele de lucru; deprecierea activelor productoare de venit. Cheltuielile aferente venitului scutit nu sunt deductibile.
10

Beneficiile n natur primite de un angajat, n completarea salariului de baz, sunt tratate ca venit din angajare i evaluate normal la valoarea de pia, incluznd taxa pe valoarea adugat. Un set de reguli exist pentru stabilirea valorii anumitor beneficii, cum sunt cazarea i masa, cu aplicabilitate anual. De asemenea, exist foarte clar stabilit o procedur de impunere global a anumitor beneficii n natur, reguli pentru evaluarea i impunerea utilizrii mainii companiei n interes personal, precum i pentru aciunile distribuite preferenial salariailor. n completare cu schemele de pensii prin efectul legii, anumite tipuri de scheme de pensii bazate pe contractul dintre angajator i angajat exist n Germania. Cele mai importante astfel de scheme sunt: 1. angajatorul confirm c angajatul este ndreptit la o pensie pltit de acesta; 2. angajatorul se oblig s asigure o pensie angajatului prin efectuarea unei asigurri directe; 3. angajatorul pltete prime la un fond de pensii, iar angajatul primete un drept legal fa de acest fond; 4. angajatorul pltete prime la un fond facultativ, dar angajatul nu obine nici un drept legal fa de acest fond. Orice pensie poate fi pltit ca o sum global sau sub form de anuiti. Pensiile primite prin efectul legii n sum global sunt scutite de impozit. Pensiile menionate n cele patru categorii, precum i pensiile vduvelor i orfanilor, pltite ca anuiti sunt considerate venit din angajare i sunt n ntregime impuse. O alocaie reprezentnd 40% din acestea, dar limitat la o sum fix anual, este acordat. Veniturile provenite din pensiile prin efectul legii, dar pltite sub form de anuiti, se includ n categoria alte venituri i se impun. Baza impozabil este excedentul fiecrei pli peste o parte proporional din capitalul investit, n funcie de durata de via ateptat a beneficiarului. Surplusul este fixat ca procent din pli i depinde de vrsta la care beneficiarul primete prima anuitate sub form de pensie. Aceleai reguli se aplic i la pensiile din asigurare direct i din fondurile de pensii (categoriile 2 i 3 enumerate mai sus). Pe parcursul derulrii schemei de pensie, primele pltite de angajator, pentru fiecare din cele dou categorii, sunt venituri salariale pentru angajat i impuse ca atare. Contribuiile de pensii i primele de asigurare pltite de angajat sunt deductibile ca i cheltuieli speciale, pn la o anumit limit.
11

Directorul este tratat ca un angajat dac este director executiv i este membru al comitetului de conducere. Aceasta presupune c el trebuie s includ toate remuneraiile n categoria venit din angajare. Dac persoana este membru al consiliului supervizor, fr atribuii executive, venitul su este tratat ca venit din servicii profesionale. Pentru venitul din agricultur i activiti forestiere i venitul din comer sau afaceri metoda general de a calcula venitul impozabil este metoda comparrii valorii nete. Dac profitul anual al fiecrei dintre aceste categorii nu depete o anumit sum i venitul nu depete o alt sum, metoda venitului net poate fi aleas. Sub ambele metode, cheltuielile ocazionate de obinerea venitului impozabil sunt, n general, deductibile. Restriciile se aplic, n particular, pentru cheltuielile cu caracter personal (cadouri, case de oaspei) i pentru cheltuielile de deplasare cas - loc de munc folosind maina afacerii. Pentru venitul din servicii profesionale metoda venitului net este cea mai frecvent utilizat. Cealalt metod poate fi uzitat doar opional. Venitul din investiiile de capital include dividendele i dobnzile, la fel ca i drepturile de autor i venitul din proprietatea imobil. Pentru acestea o alocaie fix anual (dublat pentru soii impui mpreun) este acordat. n general, cheltuielile ocazionate cu obinerea venitului din investiii sunt deductibile. Dac au un cuantum sczut, se accept deducerea unei sume globale fixe. Dubla taxare economic este diminuat pentru acionarul individual de ctre aa numitul half-income system (sistemul njumtirii venitului), n care numai jumtate din dividende sunt incluse n venitul individual impus. Ctigurile de capital provenite din derularea unei afaceri sunt tratate ca venit normal din afaceri. Pentru uurarea sarcinii fiscale, asupra ctigurilor din bunuri, altele dect aciunile, se aplic aceleai reguli ca i n cazul companiilor. Pentru ctigurile din aciuni diminuarea sarcinii fiscale este valabil pn la o limit de 5000 000 de euro. Aceast reducere poate fi folosit pentru scderea costurilor de achiziie sau producere ale unor active noi (aciuni i alte active mobile depreciabile, cldiri achiziionate ntr-un interval cuprins ntre doi i patru ani). Cnd aciunile vndute sunt nlocuite de altele, preul de achiziie este redus din suma total a ctigului. Ctigurile de capital provenind din tranzacii private sunt, n general, scutite. Astfel de venituri se impoziteaz doar dac depesc o anumit sum anual i dac provin din: vnzarea proprietii imobiliare, inclusiv a drepturilor pariale asupra acesteia n zece ani de la data
12

achiziionrii; vnzarea proprietii mobile, aciuni i obligaiuni, n interval de un an de la achiziie; tranzacii derivate, dac contractul este pe o perioad de un an sau mai puin. Ctigurile din nstrinarea unei proprieti imobiliare nu sunt impozabile dac aceasta a fost folosit ca locuin personal o anumit perioad de timp. Mai mult, ctigurile de capital din aciunile companiei sunt obiect al impunerii dac acionarul deine (sau a deinut) direct sau indirect n cinci ani precedeni o participare substanial, peste 1% din capitalul firmei. Vnzarea unei asemenea participri nu este tratat ca o tranzacie privat, ci ca una de afaceri. Cnd sunt impozabile, aceste ctiguri din aciuni sunt tratate ca i veniturile din dividende (se acord njumtirea de 50%). Un contribuabil care a ajuns la vrsta de 55 de ani sau care nu este capabil s mai munceasc poate opta pentru o scutire din ctigurile de capital rezultate din vnzarea sau lichidarea afacerii sale, pn la o anumit sum fix, care se reduce dac respectivele ctiguri sunt peste un anumit nivel. Aceast reducere se acord o singur dat n via. Tot o scutire n sum fix, dar difereniat de la caz la caz, se acord i pentru vnzarea aciunilor unei companii pe aciuni sau prilor sociale ale unei societi cu rspundere limitat. Opional, unele ctiguri de capital pot fi considerate extraordinare i supuse uni regim fiscal preferenial (mai lejer). Astfel de venituri extraordinare sunt cele provenind din vnzarea: unei afaceri din domeniul agricol sau forestier, integral sau parial; activelor deinute pentru servicii profesionale etc. Cheltuielile speciale i extraordinare sunt costuri personale care sunt deductibile din venitul agregat impozabil. Cheltuielile deductibile speciale includ: pensiile alimentare, pn la o anumit limit; contribuiile obligatorii la asigurrile de sntate, de accidente i boli profesionale, la asigurrile de dizabiliti i vrst naintat, primele pentru asigurri similare private, contribuiile obligatorii i voluntare la schemele de pensii prin efectul legii, asigurrile de omaj, toate acestea limitate la o sum anual dat; taxele de cult; onorariile consultanilor; donaiile pentru anumite scopuri, precis prevzute n legea fiscal, n limite prestabilite .a. Cheltuielile extraordinare pot fi deduse dac sunt necesare, indispensabile i dac depesc cheltuielile unui grup de contribuabili cu un venit comparabil. Acestea se refer, n particular, la costurile datorate mbolnvirii. Pentru anumite tipuri de cheltuieli extraordinare (cheltuielile pentru pregtirea copilului i pentru ajutorul casnic acordat celor n vrst sau bolnavi) deducerile sunt stabilite n sum fix. n completare, o deducere este acordat prinilor pentru

13

costurile privind creterea copilului pn la 14 ani sau cu handicap, dac demonstreaz c aceste costuri depesc un anumit prag. Contribuabilii au dreptul s beneficieze de alocaii anuale. O alocaie de baz, n sum fix (7 664 de euro pentru o singur persoan sau 15 329 de euro pentru o familie), care se scade din baza de calcul a impozitului, se acord fiecrui individ rezident. De asemenea, pentru fiecare copil aflat n ntreinerea contribuabilului se acord deduceri anuale globale (acestea sunt n sum fix i se acord doar dac beneficiile lunare nsumate ale copilului sunt sub nivelul acestei deduceri; copiii primesc de la statul german lunar o sum fix sub form de beneficiu, similar alocaiei pentru copii din ara noastr). n general, pierderile nregistrate de un contribuabil, pn la un anumit nivel maxim, pot fi reportate asupra veniturilor exerciiului financiar precedent. Peste acest plafon se reporteaz asupra veniturilor viitoare, fr limit de timp. Venitul anul global impozabil este supus unor rate progresive. Tranele de venit, cotele de impunere i impozitele datorate de un singur contribuabil i de o familie sunt redate n tabelele urmtoare: - un contribuabil singur Venitul anual impozabil (euro) pn la 7 664 7 665 12 739 12 740 52 151 peste 52 151 Rata marginal de impunere (%) 0 15,00 23,97 23,97 42,00 42,00

- o familie 14

Venitul anual impozabil (euro) pn la 15 329 15 330 25 479 25 480 104 303 peste 104 303

Rata marginal de impunere (%) 0 15,00 23,97 23,97 42,00 42,00

O supratax de solidaritate de 5,5% se aplic asupra impozitului calculat dup algoritmul de mai sus. Impozitul pe salarii se pltete de angajator prin stopaj la surs. Dividendele se impoziteaz cu o rat de 20% (21,1% prin aplicarea suprataxei). Unele dobnzi (ca cele provenind din obligaiuni convertibile, obligaiuni purttoare de profit, mprumuturi de participaie) i venitul provenind din participaiile partenerului tcut n comer sau afaceri sunt supuse unei rate de impunere de 25% (26,38% incluznd suprataxa de solidaritate). Dobnzile pltite de bnci i cele din anumite obligaiuni ale rezidenilor se impun cu 30% (31,65% prin suprataxare). Perioada impozabil este anul calendaristic. Contribuabilii care obin venituri din comer sau afaceri pot opta pentru un an financiar diferit de cel calendaristic. Subiecii impozitului pe venit au obligaia de a depune anual o declaraie de impunere, pn la data de 31 mai a anului financiar urmtor. Pe baza acesteia, organele fiscale realizeaz evaluarea final a materiei impozabile. Contribuabilii rezideni care obin doar venituri din salarii sunt evaluai pentru acestea, fie din oficiu, fie la cerere. Din oficiu evaluarea materiei impozabile se realizeaz cnd se constat o eroare de impunere. Impozitul este ncasat n decursul anului, fie prin stopaj la surs, fie prin pli anticipate directe. Acestea din urm se pltesc n patru trane, la datele de 10 mai, 10 iunie, 10 septembrie i 10 decembrie. Dup regularizare, diferenele de pltit sau de restituit trebuie efectuate n termen de o lun de la primirea deciziei de impunere de ctre contribuabil. Ponderea deinut de impozitul pe venit n totalul produsului intern brut, la nivelul Germaniei, n perioada 1995 2004 este urmtoarea: Anul 1995 Ponderea n PIB (%) 9,3
15

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

9,4 9,2 9,5 9,9 10,2 9,9 9,6 9,3 8,7 Grafic, situaia se prezint astfel:

Ct ine de ultima actualizare din luna mai 2009, Sistemul de impozitare german a suferit o reform cuprinztoare n anul 2001 i mai trziu, n 2008. Aceast reform este destinat, n principiu, pentru a uura rata efectiv de impozitare pentru persoanele fizice cat si pentru firme. n 2009, ratele de impozitare ale Germaniei pentru un individ sunt de 14% - 45%. Impozitarea venitului persoanelor fizice este progresiva. Cu alte cuvinte, este cea mai mare rata a impozitului datorat. n plus fa de aceasta taxa (impozitul pe venitul persoanelor fizice), exist o taxa incadrandu-se intre municipalitate. Rata standard a Germaniei de impozit pe profit n 2009 este de 15%. Exist o rat redus pentru o parte din profitul unei firme. 14% -17%, care este impus de

16

Un impozit suplimentar a fost impus pentru a ajuta la fuziunea dintre cele dou Germanii. Acest lucru este "taxa de solidaritate", care este de 5,5% din rata normal de pltit. Taxa este perceput corporatiilor si persoanelor fizice, n condiiile specificate n lege. n 2009, rata efectiv privind impozitul pe profit, inclusiv taxa de comer i de solidaritate este de aproximativ 30% -33%. O persoan este rspunztoare pentru impozitul pe venit atat ca un angajat, insa si ca liber-profesionist. O persoana care ndeplinete functia unui "rezident permanent" din Germania se va calcula atat impozitul pe venit n Germania cat i din strintate. Un rezident strin care este angajat n Germania, plateste impozit numai pe venitul realizat in Germania. Pentru a fi considerat un cetean german, dou lucruri trebuie s fie ndeplinite, fie o via centrat n Germania, fie o edere continu de 6 luni n Germania. Un parteneriat nu este un organism separat pentru scopuri fiscale. Veniturile din parteneriatul sunt mprite ntre partenerii care vor plti taxe pentru fiecare dintre ei, cota lor fiind n funcie de ponderea din cadrul parteneriatului. Un angajator este obligat de a deduce impozitul datorat, impozitul pe venit i de securitate social imediat pe o baz lunar de la venitul obinut de un salariu. O persoan care desfoar activiti independente trebuie s plteasc anticipat impozitul pe venit, care va fi compensat pe depunerea unui randament anual. Plata n avans este determinat pe baza de returnare fcut pentru anul precedent. n cazul unei noi afaceri, avansul va fi calculat pe baza estimrilor fcute de ctre proprietarul afacerii. Plata n avans se face o dat la fiecare trei luni. Anumite pli, aa cum se specific mai jos, sunt deduse din venitul impozabil.

17

Germania ratele individuale de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, din anul 2009

% TVA 0 14% 42% 45%

Baza de impozitare (EUR) Pn la 7834 7,835-52,552 52,553-250,400 250401 i peste

Not: Tarifele sunt nainte de impozitare de solidaritate Membrii bisericii plti 8% -9% biserica fiscale.

Impozitul pe venitul personal este impus pe venitul persoanelor fizice, care sunt rezidente n Germania sau au rmas aici,avnd rspundere deplin. Un rezident strain, care este angajat n Germania, plateste impozit numai pe venitul realizat in Germania. Impozitele pe venit supuse impozitrii: -veniturile din agricultur i silvicultur -venituri din operaiuni de afaceri -venituri din activiti independente de munc -venituri de la locul de munc angajate2 Impozitul pe venit a persoanelor fizice din veniturile de la locul de munc angajate i veniturile de capital pltite de angajatori sau de bnci, n cazul n care ctigurile sunt pltite taxa este transferat imediat ctre autoritile fiscale n fiecare lun. Germania este semnatara unui tratat pentru prevenirea dublei impuneri cu numeroase ri din ntreaga lume (cu aproape 90 de ri).
2

http://www.economywatch.com/tax/germany/income.html

18

Declaraia fiscal trebuie s fie furnizat pn la 31 mai a anului urmtor fiscale. De la impozitul pe venit n Germania cu caracter personal sunt scutite aceste venituri: venitul anual de pn la 7 664 EUR pentru un rezident, de 50% a dividendului total primit de la o companie, ncasrile de la un accident i asigurarea de sntate, contribuiile de ctre angajatorul de stat planurile de pensii n 2008, rata de impozitare este de la 0% la 45% (n 2007 rata de impozitare a fost de la 0% la 42%). Suprataxa, aa-numita solidaritate, la o rat de 5,5% din impozitul pe venit trebuie s fie pltit n partea de sus a acestui.

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Taxation_in_Germany

Rata impozitului pe venit n Germania crete progresiv, variind de la 0% la 45% (rata marginal de impozitare). Suprataxa aa-numita solidaritate (Solidaritaetszuschlag), la o rat de 5,5% din impozitul pe venit trebuie s fie pltit pe partea de sus a acestei (de exemplu, 25.00% rat de impozitare de 5,5% * suprataxa de solidaritate = 26.375% taxe n total). Impozitul pe venit se pltete la alocaia de baz, care este de 7834 (2009) pentru persoane necstorite i EUR 15,668 (2009) evaluate n comun pentru cuplurile cstorite.

19

Baza de impozitare este diferit pentru atat pentru o persoan ct i pentru cei cstoriti. Cuplurilor cstorite pot alege s fie evaluate, fie mpreun sau separat. Nu se pltete impozitul pe venit pe indemnizaia de baz, care este de 7 EUR pentru 664 persoane necstorite i 15 euro pentru 329 de comun acord evaluat cuplurile cstorite. Persoane singure Fiscal Baza de impozitare (n EUR) 0% de pn la 7 664 15% 7 665 la 52 153 42% 52 154 - 250 000 45% 250 001 i peste Cstorii Fiscal 0% 15% 42% 45% Baza de impozitare (n EUR) de pn la 15 329 15 330 - 104 304 104 305 - 500 000 500 001 i peste

Deduceri fiscale Sursa: http://www.economywatch.com/tax/germany/income.html

Impozitul pe venit n Germania este impus de guvernul din Germania avnd n vedere veniturile cetenilor. Ratelor de impozitare variaz i ele depind de valoarea veniturilor. Rata impozitului pe profit este direct proporional cu creterea veniturilor. Rata impozitului pe venit n Germania n anul 2007 variaz ntre 15-45% din venituri, pentru un individ. Numai acei oameni se ncadreaz n categoria de contribuabili al cror venit minim este de 250,000 i care sunt unice. n cazul unui cuplu, veniturile minime ar trebui s se calculeze pn la 5000, 000 urmnd s fie impozabile. n Germania, legile susin ca o persoan fizic, ar trebui s plteasc un impozit pe venit nainte de a plti taxa de solidaritate. Impozitul pe venit n Germania este n mod normal pltit pn la 31 mai la sediul fiscal pentru anul urmtor. Dac cineva dorete s se extind la data plii taxei, atunci el / ea trebuie s caute ajutor de la un consilier fiscal. Att rezidenii ct i nerezidenii sunt obligai s plteasc impozitul pe venit n Germania n cazul n care persoana surs de venit se afl n Germania. Impozit pe salarii se adaug la impozitul pe venit, care este pltit pe o baz anual de ctre un angajat. Calculul impozitului pe venit se face pe venitul impozabil al angajatului. alocaia pentru copii i altele; din veniturile reale ale Venitul impozabil este egal cu suma care este derivat dupa scaderea veniturilor speciale, cum ar fi angajatului. Cu toate acestea, trebuie amintit c, pentru parteneriate nu exist norme separate pentru

20

impozitul pe venit. n cazul parteneriatelor venituri ale partenerilor sunt mprite la numrul de parteneri i partenerii, apoi plteasc impozitele pe venit a acestora pe baza cantitii de venit. Rata real a impozitului pe venitul corporativ n Germania este stabilit la 25%. Mai mult dect att, casa de afaceri trebuie s plteasc taxa de afaceri a municipiului. n concluzie, impozitul pe veniturile persoanelor fizice reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile acestora la dispoziia statului n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea statului. O alt, form de impunere a veniturilor persoanelor fizice abordat in acest studiu, este reprezentat de un impozit suplimentar care a fost impus pentru a ajuta la fuziunea dintre cele dou Germanii. Acest lucru este "taxa de solidaritate", care este de 5,5% din rata normal de pltit. Taxa este perceput corporatiilor si persoanelor fizice, n condiiile specificate n lege.

21

Bibliografie
1. Filip Gheorghe, .a. Finane, Editura Junimea, Iai, 2002; 2. Florescu Dumitru, Coma Paul, Balasa Gabriel, Fiscalitatea in Romania Editura

ALL Beck, Bucuresti, 2005;

3. Vacarel Iulian, .a. Finante publice, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,

2006
4. www.mfinante.ro 5. www.capital.ro 6. http://www.worldwide-tax.com/germany/germany_tax.asp

7. http://en.wikipedia.org/wiki/Taxation_in_Germany
8. http://www.cfe-eutax.org/taxation/personal-income-tax/germany 9. http://www.economywatch.com/tax/germany/income.html

22