IMPOZITE

1.
CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE

In evolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deo
arece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati
, fie pe venit sau pe avere.
Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de imp
unere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si
o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.Cu deosebire in primele
decenii ale secolului al-20-lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materi
ale sau pe diferite activitati, cum sunt cele comerciale si industriale, deci al
impozitelor de tip real, si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite
venituri (salarii, profit, renturi) sau pe avere (mobiliara sau imobiliara), adi
ca impozitele de tip personal, care au condos la extinderea impunerii prin aduce
rea printre platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionari
lor.
Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si termene
de plata prcis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitori
lor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat impozitele indirecte, deo
arece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu c
u anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de cons
umatie si a altor impozite indirecte.
2.IMPOZITELE REALE
Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului
ascendant. Astfel, in primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand paman
tul constituia forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr
-o serie de tari europene a fost introdus impozitul funciar (pe pamant). Pentru
stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite criterii ca, de exemplu: numaru
l plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului,intinderea terenurilor cul
tivate si calitatea acestora, marimea arenzii, pretul pamantului etc.
Cu timpul, cladirile (folosite ca locuinte, pravalii, magazine etc) devin, alatu
ri de pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul ur
ban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabili
rea acestui impozit se facea tot in baza unor critirii exterioare, cum sunt: num
arul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelo
r, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu permiteau o impunere echitabila, de
oarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine completa asupra marimii obiectu
lui impozabil.
Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si desfasurerea altor act
ivitati libere au condus la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, c
omerciantilor, liber-profesionistilor.
Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale, c
omerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost aseza
te diferite criterii de ordin exterior, si anume: marimea localitatii in care in
treprinderea considerata isi desfasura activitatea, natura intreprinderii, marim
ea capitalului, numarul muncitorilor. Prin urmare, nici in acest caz impozitul s
tabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea contributive reala a platit
otului.
Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de
credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari a
pare o categorie de persoane care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de
care dispun in operatii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus im
pozitele pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie in functie de vo
lumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut,
fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capital
ul dat cu imprumut.
Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de
tari in curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unor impozite de
tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in funct
ie de suprafata de teren, de numarul animalelor, de cantitatea de ingrasaminte f
olosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de
alti factori.
Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in considerare prod
usul net real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat,
ceea ce ii dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza pe marii produ
catori care au conditii pt a realia un venit mai mare decat cel mediu.
3. IMPOZITELE PERSONALE
Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat.
Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolulu
i al-19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impu
nerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze.
In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant
, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobil
iare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau grue
l impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare.
In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoa
rece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar i
mpozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se
simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile
semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a ave
rii, introducerea minimului neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabil
ilor cu familii numeroase.
Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in funct
ie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui plati
tor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale.
Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si, respectv, a
impozitelor pe avere.
3.1.Impozitele pe venit:
Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a ve
niturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de c
resterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub fo
rma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizau v
enituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau ven
ituri sub forma rentei.
In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizic
e si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse:
3.1.1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice:
La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau re
zidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venitur
i din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de leg
e.
De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii
si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori m
ilitarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub
nivelul minimului neimpozitabil.
Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite
cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditel
e primare, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de
accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea
anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale.
Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot individ
ualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realiza
rea acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie.
In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe venit
urilor persoanelor fizice:
1. sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impoz
it unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare cat
egorie de venit, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare
in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa.
2. sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor rea
lizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea ve
nitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Fran
ta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc.
Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece
nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac sim
tite de cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale.
Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progr
esive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de
venit. Numarul transelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta. In Jap
onia, nivelul progresivitatii ajunge pana la 50%, iar in Australia aceasta se op
reste la 60%. In SUA, se realizeaza doua cote de impozit, respective 15% pt cei
care realizeaza venituri intre 2001-30 000$ si 28% pt cei cu venituri de peste 3
0 000$.
Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impoz
itele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crester
e continua, detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in buget, co
mparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor j
uridice.
De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele p
rimite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt copii,pe
nsile de intretinere, bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor,
dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor
la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile primate ca ajuto
r, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate de asigur
ati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane, etc.

3.1.2.Impozitul pe profitul persoanelor juridice:
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in un
ele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice,
iar in altele se practica un sistem distinct.
In general, modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoan
ele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane s
au ca societati de capital. In cazul societatilor de persoane, impunerea venitur
ilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor persoanelo
r fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din
persoanele asociate si patrimonial societatii respective.
La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea person
ala a actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actele s
i faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profit
ul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma
de dividende, cat si societatii pentru constituirea unor fonduri. Prin urmare,
in cazul societatilor de capital putem vorbi de profitul societatii inainte de r
epartizare, de profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de pr
ofitul ramas la dispozitia societatii.
In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de societati
le de capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor
situatii:
1. in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de propr
ietarul capitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor d
e stat de interes national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprin
derilor de interes local cu 42%;
2. cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilo
r din care se obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta
, Germania, Bulgaria si Romania;
3. nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de aface
ri a societatii ( Marea Britanie);
4. utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un v
enit al bugetului de stat sau al bugetelor locale;
5. utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota princ
ipala este de 33%, iar pentru societatile mici se foloseste o cota de 25%.
In Germania intalnim cota cea mai ridicata (50%), iar in majoritatea tarilor cot
a impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta sa nu aiba un ca
racter descurajator pentru agentii economici.
Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, anual,
pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impoitele stabilite confor
m celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul d
e rol.
3.2. Impozitele pe avere:
Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca dife
rite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobi
le sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urma
toarele forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averi
i si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilit
e asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, c
at si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc la mic
sorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supu
se impunerii, motiv pentru care se intalnesc foarte rar ca impozite cu caracter
permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe avere, car
e se percep o singura data (de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razbo
i).
Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem ami
nti: impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma imp
ozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impuner
e fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile
capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general sca
zute. Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerent
e de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cat si d
in alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este conceput si ca un instr
ument de influentarea a a modului de folosinta a fondului funciar. In acest sen
s, cotele de impozit sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta
a terenului, cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitul asupra activului net are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe
care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozi
t ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate, in realitate se impun d
oar patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si im
obile utilizate pentru desfasurarea de activitati comerciale, profesii libere et
c. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pentru calcularea impozitulu
i pe activul net se folosesc fie cote proportionale, fie cote progresive.
Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului d
e proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In
aceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impoz
itul pe actele de vanzare-cumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor.
4.PRINCIPALELE IMPOZITELE DIRECTE IN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
4.1. AUSTRIA
4.1.1. Impozitul pe profit.
Reglementarea impozitului pe profit in Austria prezinta destule similitudini cu
sistemul fiscal german. Exista insa anumite particularitati care pot interesa in
vestitorii straini. Acestea privesc in special un regim deosebit de favorabil de
scutiri de la plata impozitelor pentru dividendele si plus valorile obtinute di
n cesiunea titlurilor de participare straine. Aceste dispozitii legale fac din A
ustria o locatie interesanta pentru implantarea unor societati de tip holding.
Sumele colectate cu acest titlu se impart intre Guvernul federal, Guvernele land
urilor si autoritatile locale, in urmatoarea proportie: Guvernul federal 71,891%
; Guvernele landurilor 14.941%; autoritaile locale 13,168%.
Cat priveste sfera subiectilor impozabili, trebuie sa distingem intre mai multe
ipostaze:
- unele societati datoreaza impozit pe profit atat pentru veniturile realizate i
n Austria, cat si pentru beneficiile realizate in strainatate: societatile de ca
pital, cooperativele, fondurile de asigurari mutuale, asociatiile, fundatiile, a
lte persoane juridice de drept privat, asociatii care nu au personalitate juridi
ca, institutiile, fundatiile sau alte fonduri speciale guvernate de dreputl priv
at, al caror administratie centrala sau sediu se gaseste in Austria; de asemenea
, impozitul este datorat pentru aceleasi beneficii si de catre persoanele juridi
ce de drept public austriece, pentru beneficiile realizate de serviciile publice
industriale si comerciale aflate in subordinea lor;
- persoanele juridice, asocierile de persoane fizice si fondurile care nu au adm
inistratia centrala sau sediul in Austria datoreaza impozit doar pentru profitul
realizat in acest stat;
- in fine, exista anumite persoane juridice care sunt scutite de la plata impozi
tului pe profit.
Profitul impozabil este determniat dupa regulile care se utilizeaza si la calcul
area impozitului pe venit. In cazul venitului obtinut din activitati agricole, f
orestiere, comerciale, industriale sau din activitati independente, materia impo
zabila este reprezentata de profiutl realizat. Pentru celalalte activitati, baza
de impunere este determinate ca difernta intre veniturile realizate si costuril
e exploatarii. Anumite cheltuieli efectuate pot fii deduse, cu conditia ca ele s
an u fi constituit deja cheltuieli deductibile in raport de dispozitiile legale
privind impozitul pe venit. Pot fi deduse, de exemplu, pensile platite, cheltuie
lile permanente, onorariile platite consilierilor fisacli, donatiile admise de l
ege, cheltuielile pentru cercetare dezvoltare (in limita a 25%), cheltuieli pent
ru pregatirea profesionala a angajatilor (in limta a 20%)etc.
Plata impozitului se face anual, cota de impunere, fiind de 25%. Daca printr-un
contract de cesiune a beneficiilor, o societate de capital (societate filiala) c
are si are conducerea administrative sau sediul social in Austria, se angajeaza
sa transfere tot profitul sau unei alte societati de capital austriece (societat
ea mama), profitul va fi impozitat la nivelul societatii mama, daca aceasta depu
ne un bilant consolidat.
Independent de profitul pe care il realizeaza, societatile pe actiuni supuse imp
ozitului pe profit trebuie sa plateasca un impozit minimal determinat in functie
de forma sub care este constituita societatea si care reprezinta aproximativ 5%
din capitalul social minimal pentru constiuirea respectivei societati (pentru S
RL-uri impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 1750 ,
pentru urmatoarele; pentru societatile pe actiuni , impozitul minimal este de 1
090 pentru primul exercitiu fiscal si de 3500 , pentru urmatoarele, iar pentru ban
ci si societati de asigurare, de 5452).
4.1.2. Impozitul pe venit.
In Austria, impozitul pe veniturile persoanelor fizice colectat se imparte intre
Guvernul federal, landuri si autoritatile locale, in aceleasi proportii ca la i
mpozitul pe profit. Acest impozit este datorat de rezidentii austrieci, pentru v
eniturile din tara si din strainatate pe care acestia le obtin. Dimpotriva, nere
zidentii datoreaza impozit numai pentru beneficiile de origine austriaca.
Baza impozabila este constituita din sapte categorii distincte de venituri: veni
turi agricole, venituri necomerciale, venituri industriale si comerciale, salari
i si indemnizatii, venituri din investitii, venituri funciare si drepturi de aut
or, alte venituri. In principiu, baza impozabila se obtine prin insumarea benefi
ciului contabil corespunzator celor sapte categorii de venit. Sunt scutite de im
pozitare, de pilda, pensile veteranilor de razboi, ajutoarele acordate pentru pr
omovarea artelor, a stiintei sau a cercetarii, alocatiile familiale, compensatii
le platite victimelor infractiunilor violente etc.
Pentru primele trei categorii de venituri mentionate, legiuitorul austriac a pre
vazut posibilitatea unor deduceri: 20% din investitiile in material formarii pro
fesionale a angajatilor, 35% din investitiile pentru cercetare dezvoltare, o cot
a parte din contributiile voluntare la fondurile de pensii (aproximativ 10% din
cheltuielile de pana la 1800 sunt deductibile, cu conditia ca minim 40% din capi
tal sa fie investit in actiunile unor companii austriece), sumele platite consul
tantilor fiscali, contributiile in favoarea cultelor religioase (plafonate la u
n anumit nivel), achizitionarea de noi actiuni (in anumite limite). De asemenea,
diminueaza venitul impozabil si anumite cheltuieli exceptionale, cum ar fi chel
tuielile medicale, reparatiile necesare in urma survenirii unei calamitati, chel
tuieli de inmormantare, anumite cheltuieli cu educatia copiilor trimisi sa studi
eze in strainatate.
Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 3.640 , pana l
a 50% la venituri de peste 50.870 .
4.2. BELGIA
4.2.1. Impozitul pe profit
Regimul fiscal Belgian poate lesne rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in material
legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding.
Impozitul pe profit colectat se varsa in intregime in bugetul statului. Toate so
cietatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea e
ntitati datoreaza impozit pe profit, in conditiile in care: au personalitate jur
idica; au sediul statutar, sediul principal, sediul real sau conducerea administ
rative in Belgia; sunt angajate intr-o afacere sau intr-o activitate cu scop luc
rativ.
Determinarea bazei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare comple
xitate in dreptul Belgian. Practic, determinarea bazei de impunere este rezultat
ul unei succesiuni de saqse operatiuni, fiacare cu regulile ei distincte:
a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului impo
zabil. Acestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele, cheltuielile nede
ductibile, beneficiile distribuite
b) o a doua operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, i
n raport cu originea lor, dupa cum urmeaza:
- profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral;
- profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheia
t o conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci can
d este determinat impozitul pe profit datorat;
- profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o
conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare sin u mai sun
t luate in calcul in continuare.
c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile;
d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din
bunuri mobile scutit de impozitare;
e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea eta
pa a determinarii bazei impozabile;
f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul
de legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele categorii de inve
stitii:
- investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele
pentru inovare;
- investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii;
- investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje.
Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate atunci
cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 . Pentru a putea beneficia
de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii su
plimentare referitoare la activitatea sa ( de pilda san u fie membra a unui grup
care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Belgia), la structura ac
tionariatului (nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt co
ntrolate de alta societate), la remuneratia administratorilor, etc.pentru profit
ul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgian u a semnat o conventie d
e evitare a dublei impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de imp
ozitare este redusa la un sfert.
Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit disti
nct pentru veniturile realizate de anumite persoane juridice. Impozitul este dat
orat de: stat, provincii, regiunea Bruxelles, municipalitati si autoritatile car
e administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatile non-prof
it.
In plus, distinct de acest impozit se plateste un impozit annual de catre comp
aniile de asigurari, societatile de credit si trusts, in cuantum de 0,06%.
4.2.2. Impozitul pe venit
Impozitul pe venit, pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate,
este datorat de persoanele fizice rezidente, adica de acele persoane care au do
miciliul in Belgia sau care si-au plasat averea in aceasta tara. Nerezidentii su
nt impozitati numai pentru veniturile obtinute din Belgia.
Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele pa
tru categorii de venituri prevazute de legisaltia fiscala belgiana: veniturile d
e natura imobiliara, veniturile de natura imobiliara, venituri de natura mobilia
ra, veniturile profesionale si veniturile diverse (din diferite prestatii ocazio
nale, rente, jocuri de noroc, premii etc.).
a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobile
le situate in Belgia si imobilele situate in strainatate:
- pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie
de venitul cadastral si de destinatia imobilului respective, care , permite det
erminarea venitului net de natura imobiliara:
1. imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceast
a situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala
acorda o deducere de 4017 , majorata cu 325 pentru sot/sotie sau copii aflati in
intretinere;
2.imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: v
enitul net este venitul cadastral majorat cu 40%;
3.imobilul este folosit de proprietar pentru propria afacere sau activitate pro
fesionala: nu se datoreaza impozit;
4.imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate prof
esionala: venitul net este reprezentat de chirie( care nu poate fi mai mica deca
t venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfet
are (10% pentru terenuri, 40% pentru cladiri).
- pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoa
rea locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respective de venitul net (
daca imobilul este inchiriat).
b) In material veniturilor de natura mobiliara , sunt luate in calcul dividendel
e, dobanzile si alte venituri similare. Nu sunt impusi in baza de impunere primi
1500 de obtinuti de fiecare familie din depozitele curente.
c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile, re
muneratiile directorilor si administratorilor, profitul din activitati agricole
, industriale sau comerciale, veniturile din exercitarea unei profesii liberale,
indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensile.
Schematic, veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 6
etape:
- deducerea din totalul veniturilor de acest tip a contributiilor sociale obliga
torii;
- luarea in calcul a cheltuielilor deductibile;
- evidentierea cheltuielilor economice;
- deducerea pierderilor fiscale;
- deducerea cotei de asistenta sau a cotei maritale;
- compensarea pierderilor fiscale intre soti.
Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 si 50%
pentru venituri mai mari de 29.740 .
4.3. CEHIA
Potrivit regulilor fiscale din Cehia, sunt supuse impozitului pe profit societat
ile rezidente si societatile straine care au un sediu permanent in Cehia. Pentru
sucursale, impunerea se face in baza unei negocieri intre sucursala si administ
ratia fiscala.
Determinare bazei impozabile se face prin deducerea din totalul beneficiilor rea
lizate a cheltuielilor deductibile fiscal. De asemenae sunt acceptate o serie de
deduceri pentru investitiile facute.
Cota standard pentru impozitul pe profit este de 26%. Dividendele platite de fil
ialele societatilor mama suporta o retinere la sursa de maxim 10%. Fondurile de
investitii, fondurile de pensii si fondurile mutuale datoreaza un impozit pe pro
fit de 15%.
Pierderile fiscale pot fi reportate asupar beneficiilor viitoare pentru o perioa
da de 5 ani. De acesta posibilitate nu beneficiaza insa societatile care au prim
it anumite facilitate fiscale pentru incurajarea investitiilor facute.
Distinctia dintre rezidenti si nerezidenti este importanta si pentru impozitarea
veniturilor in Cehia. O persoana este considerate rezidenta daca are un domicil
iul permanent in Cehia sau daca locuieste in aceasta tara mai mult de 183 de zil
e pe an. Acestia sunt impozitati pentru beneficiile lor mondiale, mai putin in i
poteza in caqre centrul intereselor lor vitale ramane totusi in strainatate.
Baza de impunere este destul de cuprinzatoare si include veniturile din salarii,
veniturile din activitati independente, venituri din cedare folosintei bunurilo
r, castigurile din tranzactii cu active financiare sau non-financiare, venituri
diverse.
Impozitarea veniturilor astfel determinate se face pe baza unui barem progresiv,
cu patru paliere de impunere.
4.4. CIPRU
4.4.1. Impozitul pe profit
Sistemul cipriot de impozitare a profitului este classic. Sunt supuse impozitulu
i pe profit societatile, in principiu cele de capital, asa cum sunt ele determin
ate de lege. Pentru societatile de persoane, impozitarea se face la nivelul asoc
iatilor.
Sunt scutite de impozitare 50% din dobanzile care nu provin din activitatea cure
nta a societatii, dividendele si beneficiile rezultate din tranzactionarea unor
titluri de participare la alte societati. Toate cheltuielile destinate productie
i sunt in intregime deductibile.
Este admisa amortizarea anumitor investitii importante, legiuitorul prevazand s
i durata de viata care trebuie luata in calcul pentru unele investitii ( de pild
a, 25 de ani pentru cladiri industriale si pentru hoteluri, 33 de ani pentru alt
e immobile).
Pierderile fiscale pot fi reportate pe termen nelimitat asupra rezultatelor favo
rabile din urmatoarele exercitii fiscale.
Societatile datoreaza un impozit pe profit de 10%, iar serviciile publice autono
me un impozit de 25%.
In ceea ce priveste societatile nerezidente, urmatoarele beneficii realizate de
acestea nu sunt impozabile: profitul realizat prin intermediul unui sediu perman
ent in Cipru; chiriile, redeventele, fructele obtinute prin inchiriereade filmes
au alte bunuri situate in Cipru; veniturile brute din anumite activitati artisti
ce si sportive desfasurate in Cipru.
Impozitul pe venit si contributia speciala pentru aparare sunt datorate de rezid
entii ciprioti, pentru totalitatea beneficiilor pe cvare le obtin, din Insula Afr
oditei sau din strainatate. In schimb, nerezidentii datoreaza impozit numai pentr
u veniturile obtinute din Cipru: venituri platite de un sediu permanent, salarii
pentru functii exercitate aici, remuneratii ale artistilor, castiguri din tranz
actii imobiliare. De mentionat ca dividendele si dobanzile platite nerezidentilo
r se impoziteaza.
Pentru determinarea bazei de impunere a impozitului pe venit sunt luate in consi
derare mai multe categorii de venituri: veniturile care provin dintr-o activitat
e comerciala sau din exercitarea unei profesiuni liberale, salariile, dobanzile,
dividendele, sumele obtinute din cedarea folosintei bunurilor, pensile si rente
le viagere. Sunt scutite de impunere: beneficiile obtinute din instrainarea part
ilor sociale ori a actiunilr detinute la o societate comerciala, veniturile prov
enind de la fondurile de pensii fondurile de economisire sau de la orice compani
e de asigurari. De asemenea, sunt scutite de impozitare veniturile care provin d
in furnizarea de servicii unui angajator nerezident sau sediului permanent din s
trainatate a unui angajator resident, pentru o perioada mai mare de 90 de zile.
Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 10.000 de lire
cipriote si 30% pentru venituri mai mari de 20.001 lire cipriote.
Contributia speciala pentru aparare este de 10% din valoarea dobanzilor platite,
15% din valoarea dividendelor incasate, respective 3% din valoarea chiriilor pe
rcepute.
4.5. DANEMARCA
Danemarca, cu un nivel al presiunii fiscale in jur de 50%, este una dintre taril
e membre ala Uniunii Europene unde greutatea prelevarilor obligatorii este extre
me de apasatoare. Din acet punct de vedere, patria lui Hamlet se situeaza pe loc
ul doi in lume, dupa Suedia. Principala particularitate a regimului fiscal danez
este aceea ca autorizeaza societatile daneze sa beneficieze de o impozitare com
una, impreuna cu toate filialele lor aflate in strainatate. De asemenea, Danemar
ca ofera un mediu fiscal atractiv pentru societatile de holding.
Impozitul pe profit obtinut se imparte intre stat si municipalitati , un procent
de 13,41% revenind acestora din urma.
In sensul legislatiei fiscale daneze, sunt subiecti impozabili:
- societatile rezidente in Danemarca;
- societatile rezidente in Groenlanda, insulele Feroe sau intr-un alt stat, atat
a timp cat: exercita o activitatea sau participa la oa activitate economica prin
intermediul unui sediu permanent din Danemarca si percep anumite venituri grati
e activitatii lor; percep dividende, cu exceptia dividendelor platite de filiale
le daneze societatilor mama din alte state membre care detin o participare de ce
l putin 25%; in calitatea lor de proprietari, coproprietari sau uzufructuari obt
in un anumit venit de pe urma unui imobil situat in Danemarca ; au la dispozitie
lucratori care pot fi angajati in Danemarca; primesc onorarii pentru activitati
de consultanta sau percep redevente.
Particularitai prezinta si regimul scutirilor de la plata impozitului pe profit.
Astfel, o scutire de la plata impozitului pe profit poate fi acordata daca prof
itul impozabil al unei societati pe actiuni sau al unei societati assimilate cup
rinde dividende platite de alte societati sau daca, in fapt , singura activitate a
societatii este aceea ca ea detine actiuni la o alta societate.
Cota de impunere eset stabilita la 28%. Prin exceptie, asociatiile de producator
i sau asociatiile cumparatorilor platesc un impozit de 14,3% din profitul lor im
pozabil.
Pentru a putea determina impozitul pe venit perceput in Danemarca, este nevoie s
a determinam mai intai categoriile de contribuabili. Vom porni de la distinctia
clasica intre rezidenti si nerezidenti:
a) rezidentii datoreaza un dublu impozit pentru veniturile pe care le realizeaza
: un impozit pe venit statal, stabilit pe baza unui barem progresiv, si un impoz
it pe venit local, in cota fixa stabilita de fiecare municipalitate in parte.
b) nerezidentii datoreaza impozit pe venit doar pentru veniturile de origine dan
eza: venituri primite de la un sediu permanent din Danemarca, venituri din detin
erea unui imobil in Danemarca, salarii si indemnizatii primate pentru munca desf
asurata in aceasta tara, remuneratiile membrilorunui consiliu de administratie,
etc.
Baza de impozitare este compusa din trei mari categorii de venituri:
a) veniturile personale, cuprinzand salariile, indemnizatiile, pensile, venituri
din activitati independente si comerciale;
b) veniturile din capital;
c) dividendele si plus-valorile provenind din cesiunea unor titluri de participa
re.
Fiecare contribuabil poate beneficia de o deducere personala anuala de 36.800 co
roane daneze.
Cotele de impunere sunt stabilite dupa cum urmeaza, in functie de categoria de v
enit:
a) veniturile personale: cota variaza intre 38% pentru veniturile mai mici de 21
6.800 DKK si 59% pentru veniturile mai mari de 304.800 DKK;
b) pentru veniturile din capital, cotele de impunere sunt identice;
c) pentru dividendele si veniturile realizate din vanzarea titlurilor de partici
pare la societati daneze, cota de impozitare este de 28%, daca aceste venituri n
u depasesc annual 42.400 DKK. Pentru veniturile care exceed acest prag, se perce
pe un impozit suplimentar de 15%.
4.6. ESTONIA
De la 1 ianuarie 2000, societatile rezidente si sediile permanente ale societati
lor straine datoreaza impozit pe profit pentru toate beneficiile pe care le dist
ribuie, Estonia decizand san u mpoziteze beneficiile care nu sunt distribuite.
In baza de impozitare sunt deci incluse dividendele si oricare alte beneficii di
stribuite, darurile si donatiile, cheltuielile de protocol, cheltuielile si plat
ile care nu pot fi justificate de o legatura directa cu activitatea societatii.
Cota de impozitare este satbilita la 16%. Transferal beneficiilor unui sediu per
manent catre societatea mama sau catre o societate nerezidenta este considerate
o distribuire.
In Estonia, stat care aloca o parte destul de interesanta din impozitele si taxe
le colectate comunitatilor locale , impozitul pe venit colectat reprezinta aprox
imativ 44% din bugetul statului si in jur de 56% din bugetul fiecarei comunitati
locale.
In principiu, rezidentii sunt impozitati pentru toate veniturile pe care le obti
n, din tara sau din strainatate, iar nerezidentii numai pentru veniturile obtinu
t in Estonia. O persoana fizica are calitatea de resident daca are un domiciliu
permanent in Estonia, daca locuieste in acest stat mai mult de 183 zile in cursu
l unui an fiscal sau daca este un functionar public trimis sa lucreze in straina
tate.
Baza de impozitare este constiutita dintr-o varietate de surse de venit: salarii
, prime de la locul de munca, indemnizatiile functionarilor publici, dobanzi, re
devente, castiguri din tranzactii cu active mobiliare sau imobiliare, pensii, bu
rse, venituri diverse.
De asemenea, sunt scutite de impozitare unele categorii de venituri: dividendele
distribuite de o societate estoniana, bursele acordate in baza legii, rambursar
ea cheltuielilor pentru voiajul de afaceri, anumite cheltuieli pentru imbracamin
te, alocatiile familiale, subsidiile si compensatiile platite de stat si de cole
ctivitatile locale, veniturile obtinute din succesiuni si donatii, castigurile l
a loterie etc.
4.7.FINLANDA.
In Tara celor 1000 de lacuri, beneficiari ai impozitului pe profit colectat sunt:
statul, pentru 75,08% din totalul veniturilor colectate; municipalitatile 23,22%
; comunitatile locale ale Bisericii Luterane si Bisericii Ortodoxe 1.70%.
Subiectii impozabili sunt toate societatile rezidente in Finlanda, iar baza de i
mpunere o constituie profitul annual al societatii. De la plata impozitului exis
ta o serie de scutiri:
- beneficiaza de scutire capiatlul adus ca aport de actionarii unei societati co
merciale si sumele primate ca rambursari la impozitul pe venit platit;
- cheltuielile pentru racordare percepute de companiile care intretin sistemele
de electricitate, telefonie, aprovizionare cu apa, canalizare sau incalzire;
- statul si departamentele platesc impozit pe profit municipalitatilor pentru be
neficiile pe care le obtin din anumite proprietati imobiliare sau din activitati
industriale si comerciale; municipalitatile platesc la randul lor impozit pe pr
ofit pentru beneficiile pe care le obtin in sfera de actiune a unei alte unitati
administrativ teritoriale de acelasi rang; counitatile religioasedatoreaza impo
zit municipalitatilor pentru veniturile pe care le obtin din anumite activitati
comunitare sau din proprietati imobiliare; in fine, municipalitatile si comunita
tile religioase nu platesc impozit statului.
In general, sunt deductibile cheltuielile effectuate de societate pentru a obtin
e sau a-si conserva veniturile.
Cota de impozitare, fixate de legiuitorul finlandez, este de 26%.
Impozitarea veniturilor in Finlanda prezinat particularitati chiar in ceea ce pr
iveste beneficiarii impozitului pe venit colectat. Practice, exista trei impozit
e pe venit, percepute de stat, de municipalitati si de comunitatile locale ala B
isericii Evanghelice Luterane si ale Bisericii Ortodoxe.
Baza de impozitare este constituita dintr-o varietate de categorii de venit, mai
putin veniturile de investitii, care sunt impozitate separate: venituri de natu
ra salariala, venituri agricole, pensii, beneficii sociale, venituri comerciale,
80% din beneficiile distribuite de fondurile de investitii ale angajatilor.
Cotele de impunere pentru impozitul cuvenit statului finlandez corespund unui sy
stem preogresiv de impozitare si oscileaza intre 0% pentru un venit annual impoz
abil mai mic de 11.700 si 33.5%pentru venituri mai mari de 55.800 .
La impozitul astfel determinat se adauga in primul rand impozitul pe venitul loc
al, perceput de municipalitati. Acest impozit este satbilit de fiecare comunitat
e locala.
Impozitul religios variaza intre 1 si 2.25% si esta colectat impreuna cu impozit
ul pe venit local.
Veniturile nerezidentilor sunt impozitate cu o cota unica de 35%, exceptie facan
d veniturile artistilor si sportivilor, acestea fiind impozitate cu 15%.
Veniturile din investitii sunt impozitate distinct in Finlanda, cu o cota fixa d
e 28%.
4.8. FRANTA
Impozitul pe profit constituie venit la bugetul statului. Subiectii impozabili s
unt societatile de capital si societatile assimilate celor de capital, anumite s
tabilimente publice care desfasoara o activitate industriala si comerciala, cole
ctivitatile teritoriale si asociatiile care nu sunt in mod expres exonerate. Soc
ietatile de persoane pot opta sa fie supuse impozitului pe profit.
Baza de impunere se constituie din profitul realizat in urma activitatilor desfa
surate in Franta. Acest profit este determinat ca diferenta dintre valoarea acti
vului net la inchiderea si deschiderea exercitului financiar, diminuata cu event
ualele majorari de capital, majorata cu eventualele distribuiri catre actionari.
In practica, profitul impozabil este determinat pe baza rezultatelor contabile a
nuale, carora li se pot adduce rectificari prin deduceri si reintegrari extracon
tabile care trebuie sa tina seama de regulile fiscale specifice.
Printer entitatile care beneficieaza de scutiri de la plata impozitului se numar
a regiunile, departamentele, municipalitatile, comunele, cooperativele, asociati
ile fermierilor, societatile de investitii, asociatiile al caror scop este de a
pune anumite bunuri la dispozitia membrilor lor.
Cota standard de impozitare este de 33,33%. De asemenea exista si o serie de cot
e reduse:
- o cota redusa de 19% se aplica pentru veniturile din capitalpe termen lung (cu
exceptia anumitor castiguri din capital care au o natura financiara);
- cota de 19% se aplica si pentru fractiunea de profit incorporate in capitalul
social de catre societatile a caraor cifra de afaceri nu depaseste 7.630.000 si
nu sunt societati mama in cadrul unui grup de societati; aceasta fractiune nu po
ate depasi 25% din profitul anual contabil, fara a depasi plafonul de 30.000 ;
- o cota de 24% sau 10% se aplica pentru veniturile funciare si agricole sau pen
tru anumite venituri mobiliare obtiunte de stabilimentele publice care exercita
o activitate administrativa, de anumite asociatii civice sau organizatii non-pro
fit;
- creditul fiscal obtinut prin aplicarea sistemului de avoir fiscal atasat venitur
ilor mobiliare incasate de societati se imputa in intregime asupra impozitului,
darn u este in principiu rambursabil.
Pentru determinarea subiectilor rezidenti impozabili, legislatia fiscala francez
a intrebuinteaza trei criterii alternative:
- criteriul de ordin personal: resedinta permanenta in Franta;
- criteriul de ordin professional: exercitarea in Franta a unei activitati profe
sionale (salariata sau nu), care nu reprezinta o activitate accesorie;
- criteriul de ordin economic: situarea in Hexagon a centrului de interes econom
ic.
In principiu, rezidentii datoreaza impozit pentru toate veniturile lor (din tara
si din strainatate), in timp ce nerezidentii datoreaza impozit doar pentru bene
ficiile de sursa franceza.
Baza de impozitare cuprinde noua categorii de venituri: indemnizatii, salarii, p
ensii, si rente viagere; beneficii agricole; beneficii industriale si comerciale
; venituri necomerciale; venituri din capitaluiri de natura mobiliara; venituri
funciare; remuneratiile administratorilor societatilor comerciale; castiguri pro
fesionale; casiguri obtinute de particulari.
Determinarea venitului impozabil se face la nivelul fiecarei categorii de venit,
urmand reguli proprii
Cota de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 4.262 si 48% pent
ru venituri mai mari de 47.932 .
Franta acorda o atentie sporita impozitarii plus-valorilor din diverse tranzacti
i sau din detinerea unor active de natura mobiliara sau imobiliara. Practic, exi
sta doua mari categorii de operatiuni impozabile:
- castigurile mobiliare realizate prin cesiunea de valori mobiliare sau de obiec
te pretioase;
- castigurile imobiliare realizate prin cesionarea unor immobile sau a unor drep
turi asupra imobilelor.
Cotele de imounere sunt variabile:
- venituri din cesiunea valorilor mobiliare mai mari de 15.000 se impoziteaza cu
16, la care se aduga o contributie sociala obligatory de 10%;
- castigarea din cesionarea unor obiecte de valoare: metale pretioase 8% din pre
tul de vanzare; bijuterii, obiecte de arta sau de colectie 5% pentru ceea ce dep
aseste 3050 ;
- venituri de natura imobiliara aplicarea baremului general de impunere, cu anum
ite corrective care sa atenueze progresia impunerii.
4.9. GERMANIA
Asa cum s-a aratat in literature de specialitate, regimul impozituluipe profit i
n Germania a suferit in ultimii ani modificari de profunzime. Garatie acestora,
Germania a devenit una dintre tarile Uniunii Europene in care cota de impunere e
sta foarte redusa. Au adoptate reguli mai stricte in material preturilor de tran
sfer, a integrarii fiscale a societatilor si a luptei contra evaziunii fiscale.
Beneficiari ai impozitului pe profit sunt in egala masura statul si landurile, f
iecare incasand 50% din impozitul pe profit perceput la nivelul intregii tari.
Din punct de vedere al subiectilor impozabili, anumite societati datoreaza impoz
it pe profit pentru toate beneficiile pe care le obtin, fara exceptie: societati
le de capital, cooperativele, societatile de asigurari mutuale, alte persoane ju
ridice de drept privat, asociatii fara personalitate juridica, institutii, funda
tii, sau alte fonduri private speciale, serviciile publice industriale si comerc
iale ale persoanelor juridice de drept public care au conducere administrativa s
au sediul in Germania (colectivitatile germane).
Baza de impunere este reprezentata de totalitatea venitului unei societati intr-
un an fiscal. In principiu, profitul este intodeauna definit si calculat in conc
ordanta cu prevederile legii privind impozitul pe veniturile persoanelor, desi e
xista anumite dispozitii specifice, de pilda pentru distribuirea mascata a unor
beneficii.
Ca si in cazul altor sisteme fiscale, si in Germania putem observa ca exista anu
mite entitati care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Printer acest
ea se numara: Deutsche Bundesbank; societatile, asociatiile de persoane si masel
e patrimonialecare, in raport de un statut, act de infiintare, regulament interi
or sau in raport de activitatea efectiv desfasurata, au scopuri confesionale, de
utilitate publica sau de binefacere; cooperativelesi anumite grupuri autorizate
sa construiasca locuinte; asociatiile profesionale care nu desfasoara o activit
ate cu character industrial sau commercial, casele de pensii si celalalte case d
e asigurari sociale; cooperativele agricole, asociatiile agricole si alte entita
ti similare.
Cota de impozitare este de 25%. Canalul de televiziune german ZDF datoreaza un i
mpozit de 4% pentru remuneratiile primate ca urmare a difuzarii publicitatii com
erciale.
Cota de 25% este datorata si atunci cand are loc o distribuire a beneficiilor. A
ctionarii nu pot recurge la o compensare intre cuantumul impozitului pe profit p
latit si impozitul pe venit pe care il datoreaza. Totusi dubla impozitare a bene
ficiilor distribuite (impozitarea profitului si, in egala masura, a venitului di
n dividende primit de actionari) este evitata pentru ca actionarii care datoreaz
a impozit pe venit datoreaza acest impozit doar pentru jumatate din beneficiile
distribuite sub forma de dividende. Aceeasi regula se aplica castigurilor obtinu
te din vanzarea actiunilor.
Germania ofera si o serie de subventii federale pentru ontreprinderile care se s
tabilesc in landurile foste est-germane si in fostul Berlin de Est.
In Germania, impozitul pe venit colectat este repartizat intre statul federal (4
2,5%), landuri (42,5%) si municipalitati (15%). Sub acest aspect, Germania se nu
mara printer putinele state europene care aloca venituri semnificative nivelului
regional de guvernamant.
Calitatea de rezident a unui contribuabil este determinata pe baza criteriului d
omiciliului sau a resedintei obisnuite in Germania. Prin urmare, rezidentii dato
reaza impozit pentru beneficiile mondiale, mai putin in situatia in care de la a
ceaste regule se deroga printr-o conventie de evitare a dublei impunrei semnata
de Germania cu un alt stat.
Pentru nerezuidenti, categoriile de venituri care sunt impozabile in Germania su
nt enumerate expres si limitative de legea fiscala germana.
Baza de impunere este constituita din sapte categorii de venituri: beneficii agr
icole si forestiere; beneficii industriale si comerciale; benefiociile necomerci
ale; veniturile de natura salariala; veniturile din capital de natura mobiliara;
venituri funciare si assimilate; alte venituri.
Baza de impunere asupra careia se aplica baremul de impunere este reprezentat de
venitul disponibil al contribuabilului.In vederea determinarii acestuia sunt lua
te in calcul acele cheltuielei care sunt legate de viata private a contribuabilu
lui si care au un caracter indispensabil.
Cotele de impunere oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 7.664 si 42% p
entru venituri mai mari de 52.152 .
4.10. GRECIA
In Grecia, impozitul pe profit se colecteaza la bugetul de stat, dar
din totalul sumelor colectate municipalitatilor si autoritatilor locale le este
distribuita o cota de aproximativ 20%. Subiectii impozabili sunt:
societatile grecesti pe actiuni; statul, municipalitatile, intreprinderile cu sc
op
lucrativ, indiferent daca au sau nu personalitate juridica; cooperativele si
asociatiile similare; societatile straine care opereaza in Grecia, indiferent
de forma lor, precum si orice alte organizatii straine care desfasoara afaceri
in Grecia; societatile grecesti cu raspundere limitata; persoanele juridice
care nu relizeaza profit, grecesti sau straine, de drept public sau de drept
privat, inclusiv toate tipurile de fundatii.
Atat societatile pe actiuni, cat si societatile cu raspundere limitata
datoreaza impozit pentru totalitatea profiturilor realizate, in tara sau in
strainatate. Exceptie fac institutiile bancare si societatile de asigurari. Pent
ru
acestea, profitul se determina ca urmare a deducerii din totalitatea veniturilor
realizate in Grecia si in strainatate a unor sume care nu sunt impozabile
sau a unor sume impuse unei impuneri speciale definitive.
Pentru stat si colectivitatile teritoriale, baza impozabila o constituie profitu
l anual.
In cazul cooperativelor si asociatiilor, se impoziteaza profitul obtinut in tara
si in strainatate. Dividendele si eventualele deduceri personate ale membrilor
unor asemenea entitati se imputa asupra partii din profit ramase dupa plata impo
zitului.
In cazul societatilor straine, baza de impozitare este determinata prin insumare
a profiturilor obtinute in Grecia, inclusiv cele care corespund unui sediu perma
nent. Baza de impunere a societatilor de asigurari si a institutiilorbancare str
aine care actioneaza in Grecia se determina in acelasi fel ca pentru societatile
nationale. Companiile navale si aeriene care opereaza sub un pavilion strain su
nt prezumate ca realizeaza in Grecia 10% din profitul lor brut la nivel mondial,
daca transporta persoane si bunuri spre un port sau un aeroport unde acestea au
destinatia finala sau unde sunt predate unui alt operator.
Persoanele juridice non-profit datoreaza impozit doar pentru beneficiile pe care
le obtin, in tara sau in strainatate, din inchirierea unor cladiri sau terenuri
, ori din tranzactiile cu titluri de participatie.
Potrivit legislatiei fiscale elene, anumite entitati sunt scutite de la plata im
pozitului pe profit: statul, inclusiv serviciile sale publice descentralizate, m
unicipalitatile urbane si rurale, pentru profitul obtinut din orice sursa; nu se
datoreaza impozit pe profit nici pentru beneficiile obtinute din inchirieri sau
dintr-o alta metoda de valorificare a proprietatii de catre Manastirile de la M
untele Athos, Sfantul Mormant, Manastirea Sfanta de pe Muntele Sinai, Patriarhia
de la Constantinopol si Patriarhiile de la lerusalim si Alexandria.
Toate persoanele juridice supuse impozitului pe profit datoreaza o cota de 32% d
in profitul impozabil pe care il realizeaza. In plus este perceputa o cota de 3%
din profitul brut realizat din exploatarea bunurilor imobile, fara ca suma astf
el perceputa sa poata depasi suma colectata cu titlu de impozit pe profit.
In temeiul legii nr.27/1975, este datorat un impozit pe profit de catre detinato
rii de nave, pentru vasele sub pavilion grecesc, grupate in doua categorii, la n
ivelul stabilit de legea speciala.
Navele si barcile turistice private datoreaza de cinci ori impozitul stabilit pe
ntru navele din categoria B, iar navele si barcile folosite in scopuri profesion
ale de zece ori cuantumul aceluiasi impozit. In principiu, impozitul este datora
t de proprietarul navei, indiferent de nationalitatea acestuia si indiferent dac
a are sau nu resedinta in Grecia.
Scutiri temporare de la plata acestui impozit pot fi acordate pentru navele cons
truite in Grecia, pentru navele reparate sau reconstruite in Grecia (daca plata
acestor servicii se face in moneda straina) ori pentru navele care desfasoara cu
rse regulate intre porturile grecesti sau croaziere in strainatate.
In Grecia, comunitatile locale beneficiaza de o cota redusa
(aproximativ 20%) din impozitul pe venit colectat. Acest impozit este
datorat de orice persoana care realizeaza venituri din Grecia, indiferent
care este nationalitatea, domiciliul sau resedinta ei. Persoanele fizice care
au domiciliul in Grecia datoreaza insa impozit pentru beneficiul mondial pe
care il realizeaza.
Baza de impunere este constituita din sase categorii de venituri: venituri de na
tura imobiliara (din detinerea unor terenuri, cladiri); venituri din detinerea u
nor active financiare; venituri comerciale; venituri agricole; venituri de natur
a salariala; venituri din exercitarea unei activitati profesionale si din alte s
urse.
Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 10.000 si 40
% pentru veniturile mai mari de 23.400 .
4.11. IRLANDA
In Irlanda, impozitul pe profit constituie venit al bugetului statului. Subiecti
i impozabili sunt in principal societatile.
Baza de impunere este alcatuita din totalitatea beneficiilor, inclusiv din venit
urile din capital, altele decat cele obtinute dintr-o zona de dezvoltare. Nu sun
t incluse in baza impozabila dividendele si alte distribuiri de beneficii primit
e de la o alta societate rezidenta in decursul exercitiului financiar luat in co
nsiderare. O societate care nu a fost inmatriculata in Irlanda datoreaza impozit
pe profit numai daca desfasoara o activitate economica in insula prin intermedi
ul unei sucursale sau agentii. in acest caz, elementele care se iau in considera
re la determinarea bazei de impunere sunt beneficiile care pot fi atribuite sucu
rsalei sau agentiei.
Pana la 31 decembrie2010, beneficiile obtinute din manufacturarea unor bunuri pe
teritoriul Irlandei sunt impozitate cu 10%.
Cota standard de impunere este fixate la 12.5%, una dintre cele mai reduse cote
din Uniunea Europeana.
In principiu, rezidentii irlandezi datoreaza impozit pentru veniturile pe care l
e realizeaza din tara sau din strainatate. Sunt considerate rezidente persoanele
fizice care au petrecut in Irlanda: i) 183 de zile In cursul anului de referint
a; ii) 280 de zile in cursul anului de referinta si al anului fiscal anterior. A
numite categorii de venituri sunt insa impozitate doar daca cel care indeplinest
e aceste conditii are resedinta obisnuita sau domiciliul in Irlanda.
Nerezidentii, in schimb, nu datoreaza impozit decat pentru veniturile obtinutedi
n Irlanda.
Beneficiile impozabile sunt grupate in mai multe categorii de
venituri: beneficii provenind dintr-o activitate comerciala; venituri din
exercitarea unei profesii liberale; rente si dobanzi; salarii; dividende; venitu
ri
din orice forma de cedare a folosintei bunurilor; alte categorii de venituri.
Cotele de impunere sunt stabilite diferentiat, in functie de nivelul
veniturilor si de situatia familiala a contribuabilului.
4.12. ITALIA
4.12.1 Impozitul pe profit.
Toate societatile si asociatiile de orice fel, care au fost legal
constituite si care au un birou inregistrat, un sediu administrativ sau care
isi desfasoara principala activitate in Italia datoreaza impozit pe profit. Tota
lul
beneficiiior impozabile ale acestor entitati cuprinde doar profitul realizat in
Italia, impreuna cu veniturile din capital referitoare la bunuri folosite sau
legate de desfasurarea unei activitati comerciale in Italia, chiar daca
asemenea activitati nu sunt desfasurate prin intermediul unui sediu
permanent.
Raportat la entitatile care sunt supuse impozitului pe profit, trebuie sa facem
urmatoarele distinctii:
a) Societatile si organismele comerciale - cele care desfasoara activitati comer
ciale, industriale, de transport, bancare, de asigurari, activitatile conexe agr
iculturii si orice activitate de exploatare:
- Societatile de capital datoreaza atat impozitul pe profit (Imposta sul
reddito delle societa - IRES), cat si impozitul regional asupra activitatilor
productive (Imposta regionale sulle attivita produttive-1 RAP).
- Societatile de persoane sunt supuse impozitului regional asupra
activitatilor productive (IRAP), iar beneficiul sau deficitul global al societat
ii,
repartizat asociatilor pe baza cotelor de participare la capitalul social, impun
e
aplicarea regulilor privind impozitul pe veniturile persoanelorfizice (IRPEF).
b) Societatile si organismele care nu au caracter comercial datoreaza impozit pe
ntru veniturile bunurilor imobile sau pentru activitatile comerciale pe care le
exercita cu caracter ocazional.
Baza de impunere este reprezentata de profitul net, asa cum rezulta el din evide
ntele contabile si din declaratia de impunere depusa de societate. Beneficiile c
are au fost deja impozitate prin stopaj la sursa nu mai sunt incluse in baza de
calcul. Societatile rezidente care nu desfasoara o activitate comerciala si soci
etatile straine care detin un sediu permanent in Italia si desfasoara activitati
distincte sunt autorizate de lege sa tina o contabilitate in partida simpla, in
anumite conditii.
Cota de impunere aplicabila este de 33% din profitul impozabil.
Sunt considerate rezidente si impozitate pentru venitul din orice
sursa (interna sau externa) persoanele fizice care in cea mai mare parte a
anului fiscal sunt inscrise in registrul de stare civila italian sau care au pe
teritoriul italian domiciliul sau resedinta (in conditiile in care acestea sunt
determinate de Codul civil italian).
Pentru nerezidenti, legea fiscala include in baza de impunere anumite categorii
de venituri: veniturile obtinute din detinerea unor terenuri/imobile pe teritori
ul italian; distributiile de profit provenite de la un contribuabil italian sau
de la o societate care are un sediu permanent in Peninsula; veniturile de natura
salariala acordate pentru o activitate desfasurata in acest stat etc.
Categoriile de venituri pentru care se datoreaza impozit in Italia
sunt in principal urmatoarele, fiecare cu propriile ei reguli de determinare a
venitului impozabil: venituri funciare; venituri din capital (dobanzi, dividende
); venituri de natura salariala; venituri din exercitarea unei activitati indepe
ndente; venituri din exercitarea unei activitati industriale sau comerciale; ven
ituri provenind din depunerea unor titluri de participare la societatile de pers
oane; venituri diverse.
Baza de impunere este diminuata cu anumite categorii de cheltuieli deductible.
Cotele de impunere reglementate de lege oscileaza intre 0% pentru venituri mai m
ici de 3000/7500 si 45% pentru venituri mai mari de 70.001.
Alaturi de impozitul pe venit datorat statului, contribuabilii mai datoreaza un
impozit regional pe venit (cuprins intre 0,9 si 1,4%) si un impozit comunal pe v
enit (al carui cuantum nu poate sa exceada un total de 0,5% intr-un interval de
trei ani).
4.13. LETONIA
Sfera de aplicare a impozitului pe profit include toate societatile letone si to
ate sediile permanente ale societatilor straine. Acestora le sunt impozitate ben
eficiile realizate la nivel mondial. Societatile straine care nu sunt inmatricul
ate in Letonia sunt impozitate numai pentru profitul pe careil realizeaza in ace
asta tara.
Cota generala de impozitare este de 15%. Anumite sectoare economice sunt favoriz
ate prin masuri de incitare
fiscala, de regula prin practicarea unor cote de impozitare reduse sau prin
admiterea amortizarilor fiscale aproape integral. Printre aceste sectoare
se numara productia de calculatoare, industriile de inalta tehnologie, micile
intreprinderi a caror cifra de afaceri este mai mica de 200.000 de lati (sau a
caror active nete nu valoreaza mai mult de 70.000 de lati, sau care nu au
mai mult de 25 de salariati), sectoarele in care se face o investitie de eel
putin 10.000.000 de lati. Reducerile sunt conditionate si nu pot fi acordate
decat de Guvern, pentru o perioada de maxim 10 ani.
Impozitul pe venit este datorat in Letonia de rezidentii letoni, pentru
toate veniturile din tara si din strainatate, respectiv de nerezidenti, pentru
veniturile obtinute din Letonia. Domiciliul fiscal al unei persoane este
determinat dupa un criteriu devenit clasic, anume faptul de a locui in Letonia
eel putin 183 de zilein decursul unui an fiscal.
Desi impozitul pe venit este colectat de autoritatile centrale, in final 71,6% d
in sumele colectate sunt distribute colectivitatilor locale.
Baza de impozitare cuprinde in general toate categoriile de venituri
ale persoanelorfizice. Scutirile de la plata impozitului si deducerile acordate
contribuabililor sunt putine la numar. Printre acestea se numara o deducere
personala de baza acordata contribuabililor, in valoare de 216 lati anual.
Letonia aplica o cota unica de impozitare in cuantum de 25% (in
vigoare din 1995), pentru toate veniturile mai mari de 312 lati anual. Venituril
e
anuale care nu ating acest prag sunt scutite de impozitare.
4.14. LITUANIA
Lituania, ca de altfel si celelalte tari din Europa Centrala si de Est, a pus in
practica o strategie de reducere a impozitului pe profit, cu scopul de a atrage
mai multe investitii straine.
Subiectii impozabili sunt societatile lituaniene care au personalitate juridica
conform legii, precum si societatile straine, adica persoanele juridice sau orga
nismele stabilite pe teritoriul altui stat, constituite ca societati comerciale
sau sub o alta forma in acel stat si, mai ales, impozabile in statul in cauza.
Societatile rezidente datoreaza impozit pe profit pentru beneficiul lor mondial.
Societatile straine sunt impozitate asupra rezultatelor activitatii efectuate p
e teritoriul Lituaniei prin intermediul unui sediu permanent. Pentru beneficiile
pe care o societate straina le primeste de la o societate lituaniana se retine
un impozit la sursa. Asemenea venituri sunt urmatoarele: dobanzi, profituri dist
ribuite, drepturi de autor sau alte drepturi conexe (exceptand programele inform
atice), redeventele pentru produsele din domeniul proprietatii industriale, fran
cizele, remunerarea know-how-uu industrial, comercial sau stiintific, veniturile
obtinute ca urmare atransferului dreptului de proprietate asupra unui bun imobi
l situat in Lituania, indemnizatiile pentru incalcarea dreptului de autor si a d
repturilbr similare.
Baza impozitului pe profit este diminuata cu veniturile
neimpozabile si deduceri cum ar fi: amortizarile pentru imobilizari (valoarea
acestora este cuprinsa intre 5 si 33%), cheltuielile pentru calatoriile de
afaceri, donatiile facute in scopuri caritabile, contributiile la fondurile de
pensii, cheltuielile pentru repararea si reconstruct activelor imobilizate. In
schimb, nu sunt deductibile: TVA sau alte impozite, penalitatile, pierderile
fiscale inregistrate in cadrul unui grup de societati de o alta societate,
dividendele si alte distribuiri de beneficii). Pentru societatile lituaniene, in
baza impozitului pe profit se includ si toate beneficiile pe care acestea le
obtin de la o societate straina pe care o controleaza.
Cota de impozitare pentru societatile lituaniene si pentru sediile
permanente ale societatilor straine este de 15%.
Regulile actuale privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice in Lituania
sunt rezultatul unei reforme fiscale implementate.
Datoreaza impozit pe venit in primul rand rezidentii lituanieni, adica acele per
soane fizice care au in Lituania un domiciliu permanent, centrul intereselor vit
ale sau locuiesc aici mai mult de 183 zile in decursul unui an fiscal.
Exista doua cote de impunere in Lituania, aplicate in raport de natura venituril
or impozitate:
? pentru dividende, dobanzi, remuneratia marinarilor, veniturile din .jtivitatea
artistica si sportiva, drepturile de autor, veniturile din vanzarea, inchiriere
a sau alta forma de transfer a proprietatii, pensiile platite de fondurile de pe
nsii lituaniene si indemnizatiile platite in cadrul unei asigurari de viata, cot
a de impunere este de 15%;
? pentru toate celelalte categorii de venituri, cota de impunere este de 33%.
4.15. LUXEMBURG
Beneficiar al impozitului pe profit este statul luxemburghez. Subiectii impozab
ili sunt societatile pe actiuni, cooperativele, asociatiile religioase, organiza
tiile fara scop lucrativ, fundatiile si stabilimentele de utilitate publica, fon
durile speciale, asociatiile de asigurari mutuale, serviciile publice industrial
e si
comerciale ale persoanelor de drept public.
Societatile nerezidente nu datoreaza impozit decat pentru profitul realizat in L
uxemburg. Impozitul poate fi retinut la sursa, dupa acest moment stingandu-se or
ice alte obligatii fiscale pentru impozitul pe profit.
Cota de impozitare este de 20% (daca beneficiul anual impozabil
este mai mic de 10.000 ), de 2000 + 26% suma care depaseste 10.000
(daca acesta se incadreaza in intervalul 10.000 - 15.000 ) si de 22%
pentru profit impozabil mai mare de 15.000 .
Statul luxemburghez a pus in practica un regim fiscal extrem de
favorabil pentru anumite categorii de societati, constand in general in
scutirea de la impozitarea veniturilor acestora:
Societatile holding de tip 1929 sunt acele societati luxemburgheze, constitute i
n baza legii din 31 iulie 1929, care au ca singur obiect de activitate preluarea
unor titluri de participare ale unor societati nationale sau straine si gestion
area sau valorificarea acestora (inclusiv detinerea de brevete, finantarea unor
grupuri de societati sau a unor filiale etc.).
Societatile de participatii financiare (SOPARFI), avand aproximativ
acelasi obiect de activitate, dar profitand de dispozitiile favorabile ale
tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de Marele Ducat al
Luxemburgului.
In Marele Ducat al Luxemburgului sunt considerati rezidenti acei
contribuabili care loeuiese in acest loc timp de 6 luni consecutiv (chiar cu
mici intreruperi), inclusiv in doi ani fiscali. Rezidentii datoreaza impozit pe
venit pentru toate veniturile pe care le realizeaza, din tara sau din
strainatate.
Nerezidentii sunt insa supusi impunerii doar pentru veniturile realizate in Luxe
mburg. Veniturile din capital ale nerezidentilor sunt in principiu neimpozabile,
cu doua exceptii: dobanzile adiacente unei creante ipotecare inregistrate in Lu
xemburg si dividendele primite de la o societate de capital.
Baza de impozitare cuprinde opt categorii de venituri, dupa cum
urmeaza: beneficiile comerciale; beneficiile agricole si forestiere; veniturile
din exercitarea unei profesii liberale; veniturile salariale nete; veniturile ne
te provenind din pensii sau rente viagere; venitul net din capitaluri mobiliare;
venitul net din cedarea folosintei bunurilor; venituri diverse.
Marele Ducat al Luxemburgului are eel mai complex barem de impunere din Europa,
si varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 9.750 si 38% pentru venituir ma
i mari de 34.500 .
4.16. MALTA
In Malta nu exista un sistem distinct de impozitare pentru societati356
fata de sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, textele care
reglementeaza impozitarea persoanelor fizice fiind deci aplicabile.
Societatile constituite in Malta sunt considerate ca avand sediul in Malta, prin
urmare ele sunt considerate societati rezidente. Societatile care nu au fost co
nstituite in Malta sunt considerate rezidente atunci cand controlul si administr
area lor se face din Malta sau daca un tratat international prevede acest lucru.
Societatile rezidente care au si sediul in Malta datoreaza impozit pe profit pe
ntru totalitatea beneficiilor lor, considerate la nivel mondial. Pentru societat
ile care nu sunt rezidente sau care nu au sediul in Malta, in lipsa unei convent
ii bilaterale, se iau in calcul beneficiile pe care le realizeaza in Malta sau p
rofitul dintr-o sursa straina care este incasat in Malta.
Baza de impunere se detemina pornind de la bilantul
financiar-contabil al societatii, prin adaugarea cheltuielilor nedeductibile si
sustragerea veniturilor neimpozabile.
Alte facilitati fiscale semnificative sunt prevazute pentru societatile care se
lanseaza in activitati de fabricatie, cercetare-dezvoltare, productia de filme d
e lung metraj si de televiziune. Aceste societati beneficiaza de cote reduse ale
impozitului pe profit, de credite fiscale semnficative, de deduceri pentru mate
rialele, utilajele, cladirile si structurile industriale achizitionate etc.
Cota legala de impozit pe profit este de 35%. Pentru profitul dintr-o sursa stra
ina incasatin Malta se datoreaza acelasi impozit. In schimb, pentru dividendele
Tncasate de un actionar nerezident, cota de impozitare este de 27,5%. Pentru dob
anzile si redeventele percepute de societatile straine nu se percepe nici un imp
ozit.
Sistemul fiscal maltez, un sistem cu radacini in vechiul regim de impozitare din
Marea Britanie, face distinctie intre trei categorii de contribuabili care dato
reaza impozit pe venit:
i) rezidentii maltezi, adica acele persoane fizice care au domiciliul sau resedi
nta obisnuita pe insula, care datoreaza impozit pentru toate veniturile realizat
e, indiferent de statul din care provin;
ii) nerezidentii, care datoreaza impozit numai pentru veniturile de origine malt
eza sau pentru veniturile din alt stat platite in Malta.
iii) rezidentii temporari, care nu au intentia de a se stabili in Malta si care
nu raman pe insula mai mult de sase luni in decursul unui an fiscal; aceasta cat
egorie de contribuabili nu datoreaza impozit pe venit pentru veniturile din stra
inatate, nici macar in ipoteza in care venitul este platit in Malta.
Se datoreaza impozit pentru urmatoarele categorii de venit: venituri
din comert sau afaceri; venituri din exercitarea unei profesii, a unei functii
publice sau a unei functii salariate; veniturile sub forma de dividende,
dobanzi, pensii, rente sau alte plati anuale; venituri din chirii, redevente
sau alte tipuri de venituri legate de proprietate; anumite categorii de castigur
i
din detinerea de active etc.
Nu se datoreaza impozit pentru anumite venituri din pensii, burse de studiu, pen
siile de intretinere platite copiilor. In ipoteza in care o persoana dobandeste
(prin acte inter vivos sau mortis causa) un bun mobil sau imobil, detinut de aut
or timp de eel putin 3 ani, dobanditorul nu datoreaza impozit pentru castigul re
alizat din instrainarea acestor bunuri in termen de un an de la dobandirea lor.
Impozitarea veniturilor persoanelor fizice in Malta se face diferentiat,
la nivelul unui cuplu sau la nivelul altor persoane. Cel de-al doilea tip de
impozitare se aplica obligatoriu in cazul veniturilor de natura comerciala, a
veniturilor din pensii, precum si in cazul in care sotii au optat pentru
impozitarea separata a veniturilor pe care le realizeaza.

4.17. OLANDA.
Impozitul pe profit colectat in 'Tara lalelelor' se varsa in intregime la bugetu
l de stat. Impozitul pe profit este datorat de societatile care s-au stabilit in
Olanda (societati rezidente) sau de alte societati care nu s-au stabilit in Ola
nda, dar care primesc anumite beneficii din Olanda (societati nerezidente). In a
cest context, termenul de 'societate' include societatile de capital, cooperativ
es, societatile mutuale de credit si de asigurari, fundatiile si alte asociatii
de drept privat, atunci cand acestea administreaza o intreprindere, anumite fond
uri pentru un scop comun sau servicii publice industriale sau comerciale.
Pentru determinarea bazei de impunere, sunt luate in calcul profiturile in sensu
l cel mai larg, cu anumite deduceri. Determinarea profitului impozabil se face i
n mare parte dupa aceleasi reguli ca si determinarea veniturilor impozabile ale
persoanelor fizice.
Persoanele juridice ale caror activitati au o natura sociala sau caritabila sau
sunt de utilitate publica sunt scutite de plata impozitul ui pe profit. Alte cat
egorii de profit scutite sunt similare celor care sunt intalnite in cadrul impoz
itului pe venit.
Scutirile acordate referitoare la participatii se extind, fata de impozitul pe v
enit, la toate dividendele, castigurile si pierderile legate de detinerea a mai
mult de 5% din capitalul social al unei filiale.
Cota de impozitare este de 31,5%.
Impozitarea veniturilor rezidentilor se face la nivelul beneficiilor
mondiale, iar impozitarea veniturilor nerezidentilor doar pentru veniturile
de sursa olandeza. O persoana fizica este considerata rezidenta in Olanda daca a
re in aceasta tara centrul activitatilor sale (stare de fapt determinata in conc
ret, de la caz la caz).
Baza de impunere a veniturilor in Olanda se delimiteaza prin raportare la cele t
rei cutii de venituri impozabile' (taxable income boxes). Fiecare categorie are p
ropriile sale reguli de determinare a venitului impozabil:
a) Venituri din munca si din depnerea unei locuinte: venituri de natura
comerciala, venituri din cedarea folosintei unei parti din locuinta.
Acestei categorii de venituri ii corespund o serie de deduceri: deduceri pentru
investitii (pentru active comerciale, pentru active care consuma mai putina ener
gie, pentru active care nu aduc atingere mediului inconjurator); deduceri pentru
constituirea unei rezerve pentru batranete' in cazul celor care desfasoara activ
itati independente (aproximativ 12% din beneficii); deduceri pentru activitatea
de cercetare si dezvoltare efectuata.
b)Venituri din depnerea unor titluri de participare semnificative (dividende
si alte castiguri din capital corespunzatoare detinerii a eel putin 5% din
actiunile unei societati)
c)Venituri din economii si investiti (portofolii de actiuni, dobanzi, cedarea
folosintei unei locuinte secundare).
Cotele de impunere pentru veniturile din prima categorie oscileaza intre 33,4% p
entru venituri intre 1 si 16.265 C si 52% pentru venituri mai mari de 50.652 C.
4.18. POLONIA
Particularitatea sistemului polonez este ca impozitarea nu este legata in mod ne
cesar de existenta personalitatii juridice a unei entitati. Exista astfel unele
entitati, de pilda sucursalele, care datoreaza impozit pe profit. In schimb, soc
ietatile de persoane (de exemplu, societatea in nume colectiv) nu datoreaza aces
t impozit.
Impozitarea se face pentru beneficiile luate in considerare la nivel mondial, da
ca sediul social sau organele de conducere a societatii se gasesc pe teritoriul
polonez. In caz contrar se face doar aplicarea principiului teritorialitatii in
materie fiscala. Sub conditia reciprocitatii, profitul impozitat in strainatate
nu mai este impozitat in Polonia.
Polonia duce o lupta sustinuta contra evaziunii fiscale, solicitand
documente fiscale complete pentru fiecare operatiune realizata (de exemplu,
controleaza pretul de transfer verificand daca pretul de vanzare este conform
cu pretul pietei).
Determinarea bazei impozabile se face prin luarea in considerare a veniturilor i
mpozabile si a cheltuielilor deductibile.
Cat priveste scutirile de la plata impozitului, in primul rand organismele publi
ce nu datoreaza impozit pe profit. De scutiri beneficiaza si societatile din une
le sectoare economice pe care statul intelege sa le favorizeze (agricultura, dom
eniul stiintific, protectia mediului, cultura etc.).
Pentru favorizarea investitiilor straine, Polonia acorda unele scutiri de la pla
ta impozitului pe profit sau alte facilitati fiscale societatilor care actioneaz
a in Zonele Economice Speciale (zone libere).
Cota de impozitare este in prezent de 19%. Dividendele sunt impozitate cu 19%, i
nsa impozitul astfel platit de societatea care distribuie dividende poate fi ded
us din cuantumul impozitului pe profit datorat
O facilitate fiscala este acordata microintreprinderilor, incepand
cu al doilea an de activitate. Acestea pot opta sa nu plateasca impozit pe
profit intr-un an fiscal, urmand ca impozitul care ar fi fost datorat sa fie
repartizat in 5 transe egale, care se adauga impozitului pe profit datorat
pentru urmatorii 5 ani.
Desi legislatia fiscala poloneza permite impozitarea la nivelul unui grup de soc
ietati, in realitate regulile pentru o asemenea impozitare sunt formulate de asa
maniera incat impozitarea la nivelul grupului de societati este foarte rara in
Polonia.
Pentru determinarea contribuabililor care datoreaza impozit pe venit,
se face aceeasi distinctie intre rezidenti si nerezidenti. Rezidentii datoreaza
impozit pentru toate veniturile pe care le realizeaza, in timp ce nerezidentii
doar pentru veniturile obtinute din Polonia.
Criteriul rezidentei este determinat de Codul civil polonez ca fiind existenta i
ntereselor primordiale ale persoanei fizice in Polonia. Acest criteriu trebuie i
nsa examinat de la caz la caz.
Baza de impunere este compusa din noua categorii de venituri:
salarii, venituri din exercitarea unei profesiuni liberale, exercitarea unei
activitati comerciale (alta decat agricultura), venituri din anumite activitati
agricole, venituri de natura imobiliara, chirii, venituri din investitii, venitu
ri
din tranzactii imobiliare, alte venituri.
Constituie venituri impozabile si beneficiile primite de actionarii sau asociati
i unei societati in participatiune. Daca aceasta societate nu are personalitate
juridica, se impoziteaza veniturile repartizate asociatilor, conform statutului
societatii. Daca societatea are personalitate juridica, se impoziteaza eventuale
le distribuiri de beneficii, sub forma de dividende.
Cu incepere de la 1 ianuarie 2005, dividendele, dobanzile, redeventele si toate
celelalte impozite cu regim de retinere la sursa sunt impozitate cu o cota unica
de l9%.
Persoanele fizice care desfasoara o activitate comerciala (pe cont propriu sau i
ntr-un parteneriat) pot opta pentru o cota de impozitare fixa de 19%, In anumite
conditii. De asemenea, majoritatea veniturilor nerezidentilor se impoziteaza cu
o cota fixa de 20%, fara insa ca nerezidentii sa-si poata valorifica eventualel
e cheltuieli deductibile.
4.19.PORTUGALIA
Beneficiari ai impozitului pe profit sunt statul si municipalitatile. Pentru ace
stea din urma, este datorat un impozit cunoscut ca 'Derrama.
Datoreaza impozit pe profit societatile rezidente care au personalitate juridica
si societatile nerezidente, indiferent daca au sau nu personalitate juridica, s
ub conditia de a realiza profit impozabil in Portugalia. Societatile si alte ent
itati care au sediul statutar sau sediul real pe teritoriul portughez sunt socot
ite societati rezidente.
Societatile rezidente in Portugalia datoreaza impozit pe profit pentru benefici
ul lor mondial, adica atat pentru profitul realizat in Portugalia, cat si pentru
profitul realizat in afara teritoriului national. Entitatile nerezidente sunt i
mpozitate numai pentru profitul considerat de lege ca fiind obtinut in Portugali
a.
Scutirile de la plata impozitului sunt numeroase, de ele beneficiind: statul, re
giunile autonome, autoritatile locale, asociatiile si federatiile municipale, as
ociatiile parohiale care nu desfasoara o activitate comerciala, industriala sau
agricola (nu sunt insa scutite veniturile din capital); organismele de securitat
e sociala, cu exceptia veniturilor din capital; entitatile caritabile si de util
itate publica, in anumite conditii; cooperativele agricole, asociatiile de locat
ari, asociatiile educationale, asociatiile mestesugarilor; fondurile de pensii;
partidele politice; societatile care realizeaza profit dintr-o activitate cultur
ala, recreationala sau sportiva, in anumite conditii; asociatiile profesionale,
confederatiile angajatilor si angajatorilor, sindicatele (daca nu realizeaza pro
fit din comert, industrie, agricultura sau din capital).
Cota standard de impozitare este de 27,5% pentru profitul societatilor rezidente
si sediile permanente ale societatilor nerezidente.
Pentru determinarea impozitului pe venit datorat statului portughez, este nevoie
mai intai de determinarea contribuabililor395. Sub acest aspect, sunt considera
te rezidente persoanele fizice care:
- raman in Portugalia mai mult de 183 de zile m decursul unui an fisc
al;
- chiar daca nu raman in Portugalia aceasta perioada de timp, detin o
locuinta (resedinta obisnuita') peteritoriul lusitan.
Nerezidentii datoreaza impozit pentru urmatoarele categorii de venituri: salarii
pentru o activitate desfasurata in Portugalia; anumite categorii de venituri re
alizate prin intermediul unui sediu permanent (venituri din exercitarea unei pro
fesii liberale, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, dobanzi si di
vidende); castigurile din detinerea unor bunuri aflate pe teritoriul portughez.
Baza de impunere este constituita din sase categorii de venituri: venituri salar
iale; venituri din exercitarea unei activitati independente saun a unei activita
ti comerciale; venituri din capital; venituri funciare; venituri provenind din p
lus-valori si din imbogatirea nejustificata; pensii.
Regulile de determinare a veniturilor impozabile difera in functie de categoriil
e de venituri luate in considerare.
Cotele de impunere varieaza intre 10,5% pentru venituri mai mici de 4.266 si 40%
pentru venituir mai mari de 53.322 .
Sotii sunt impozitati impreuna, recurgandu-se la aplicarea baremului de impunere
asupra a jumatate din veniturile globale, operatiune determinata de dublarea im
pozitului astfei stabilit, suma ce reprezinta impozitul final.
4.20. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD
Beneficiar al sumelor colectate cu titul de impozit pe profit este in totalitate
statul. Subiectii impozabili sunt societatile si asociatiile, inclusiv cluburil
e si asociatiile de comert, dar nu societatile de persoane, institutiile care as
igura servicii medicale, autoritatile locale sau asocierile intre autoritatile l
ocale.
Datoreaza de asemenea impozit pe profit societatile nerezidente care obtin profi
turi din activitati comerciale in Regatul Unit.
Anumite dispozitii speciale se aplica fondurilor de investitii, societatilor de
investitii, societatilor de asigurare pe viata, pentru trusts, societatile de co
nstructii, societatile de ajutor reciproc, societatile mutuale.
Baza de impunere se determina foarte simplu, prin insumarea
tuturor beneficiilor, cu exceptia dividendelor si a altor distribuiri primite de
la companii britanice. Scutirile de la plata impozitului vizeaza de regula
doar asociatiile caritabile. Anumite cheltuieli facute in beneficiul afacerii
sunt deductibile, existand reguli specifice privind regimul investitiilor si al
amortizarilor fiscale.
Coroana britanica impune profitul realizat pe baza unui barem
progresiv, dupa cum urmeaza:
- pentru beneficii mai mici de 10.000 , 0%;
- pentru beneficii intre 10.001 - 50.000 , 23,75%;
- pentru beneficii cuprinse intre 50.001 - 300.000 , 19%;
- pentru beneficii de 300.001 -1.500.000 , cota de 32,75%;
- pentru beneficii mai mari de 1.500.000 , cota de 30%.
In Regatul Unit sunt considerati rezidenti acei contribuabili care
fie locuiesc aici mai mult de 183 zile in cursul unui an fiscal, fie locuiesc in
medie 90 de zile pe an, luand in calcul ultimii patru ani. In principiu rezident
ii datoreaza impozit pe venit pentru beneficiul mondial. Conform dreptului cutum
iar britanic, fiecare contribuabil este dator sa-si aleaga un domiciliu in terit
oriul de care apartine' (Anglia, Scotia, Tara Galilor sau Irlanda de Nord).
Nerezidentii datoreazain principiu impozit pentru veniturile obtinute din Regatu
l Unit, cu exceptia plus-valorilor pe care eventual le realizeaza.
Baza de impunere este compusa din mai multe categorii de venituri:
- venituri din cedarea folosintei unei locuinte;
- beneficiile provenind dintr-o activitate comerciala;
- beneficiile provenind din exercitarea unei profesiuni liberate;
- venituri din dobanzi;
- venituri din dividende, schimburi comerciale si alte venituri din
strainatate;
- venituri diverse;
- venituri din salarii;
- venituri din dividende distribuite de o societate supusa legislatiei
britanice.
In afara acestora, exista posibilitatea deducerii din baza de impozitare si a ai
tor categorii de cheltuieli: toate cheltuielile care au concurat la realizarea v
eniturilor (pentru veniturile comerciale si din exercitarea unor profesiuni libe
rale), anumite contribute la organizatiile profesionale si anumite cheltuieli de
vacanta etc.
Castigurile realizate din tranzactionarea unor active comerciale sau necomercial
e sunt impozitate daca exced 8200 anual, pe baza unui barem degresiv raportat la
durata detinerii activelor (baza impozabila se reduce pe masura trecerii timpul
ui). Cotele de impunere variaza intre 20 si 40%.
4.21. SLOVACIA
4.21.1 Impozitul pe profit.
Slovacia a pus in practica, cat priveste societatile, un regim de impozitare cla
sic, in cadrul caruia societatile rezidente datoreaza impozit pe profit pentru b
eneficiile lor la nivel mondial. Profitul impozabil este determinat ca diferenta
intre beneficii si cheltuielile ocazionate de realizarea acestora.
Sistemul fiscal slovac cunoaste o repartizare a cheltuielilor in deductibile, pa
rtial deductibile si nedeductibile similara cu cea din Codul fiscal roman.
Sunt scutite de impozitare: dobanzile si castigurile provenite din titluri de va
loare si devize straine, beneficiile din obligatiunile in valuta emise de Banca
Nationala a Slovaciei etc. In schimb, in categoria cheltuielilor nedeductibile p
ot fi incluse: cheltuielile legate de un venit neimpozabil, costurile implicate
de achizitionarea actiunilor unei societati, cheltuielile personale, remuneratii
le administratorilor si alte avantaje financiare acordate salariatilor, distribu
irile de beneficii.
Cota de impozitare este de 19%. 0 cota
redusa de 15% este perceputa in cazul societatilor implicate in productia
agricola, daca cel putin 50% din cifra de afaceri a societatii provine din
aceste activitati. Societatile care au ca salariati persoane cu handicap in
proportie de cel putin 50% beneficiaza de o cota redusa de 18%.
4.21.2. Impozitul pe venit
Ca urmare a unei distinctii devenite clasice pentru tarile din centrul
si sud-estul Europei, au calitatea de rezidenti persoanele fizice care au un
domiciliu permanent in Slovacia sau care raman in acest stat cel putin 183
de zile in decursul unui an fiscal. Pe cale de consecinta, rezidentii datoreaza
impozit pentru totalitatea veniturilor, iar nerezidentii numai pentru veniturile
obtinute din Slovacia.
Pentru determinarea bazei de impozitare, sunt luate in calcul
cinci categorii de venituri: veniturile provenind dintr-o activitate salariata;
veniturile dintr-o activitate comerciala sau din exercitarea unei profesii
liberale; rezultatele favorabile din detinerea de active mobiliare sau
imobiliare; veniturile din cedarea folosintei bunurilor; venituri diverse.
Sunt scutite de impozitare prestatiile sociale, alocatiile primite de la stat sa
u de la diverse fundatii, indemnizatiile primite de la o companie de asigurare,
dobanzile pentru titlurile de stat tranzactionate; veniturile din resedintei pri
ncipale, daca proprietarul a locuit acolo eel putin doi ani; vanzarea actiunilor
si a partilor sociale, detinute timp de cel putin 5 ani etc.
Cu incepere de la 1 ianuarie 2004, Slovacia a introdus o cota unica de impozitar
e de 19% pentru toate categoriile de venituri. Aceasta cota unica a inlocuit un
sistem de impozitare progresiv, cu cinci paliere de impozitare cuprinse intre 10
si 38%. De asemenea, au fost eliminate diversele cote speciale de impunere pent
ru anumite categorii de venituri.
4.22. SLOVENIA
In sistemul sloven de impozitare a beneficiilor societatilor, profitul
este impozitat la nivelul societatii, iar beneficiile distribuite la nivelul
actionarilor. Impozitul pe profit vizeaza toate societatile, atat cele Slovene,
cat si societatile straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul unui
sediu permanent situat in Slovenia. Societatile rezidente sunt impozitate
luandu-se in considerare beneficiul lor mondial.
Cat priveste baza de impunere, in general societatile pot sa deduca
toate cheltuielile justificate si legate de activitatea lor. Legea limiteaza tot
usi deductibilitatea anumitor cheltuieli: salariile si primele sunt deductibile
in limita stabilita prin contractele colective de munca, cheltuielile de protoc
ol si cheltuielile angajate de administratori si de membrii consiliului de supra
veghere sunt deductibile in proportie de 70%, provizioanele sunt deductibile in
limita a 10-50% din valoarea lor, donatiile sunt deductibile in cuantum de 20%,
o deducere de 40% fiind acordata pentru investitiile in activul corporal (cu exc
eptia automobilelor) sau a activului incorporal pe termen lung.
Cota de impozitare este in prezent de 25%. 0 cota redusa de 10% se aplica pentru
societatile care opereaza in anumite zone economice speciale (Slovenia aplica a
numite masuri de incitare fiscala si are doua zone economice speciale cu un trat
ament fiscal preferential).
In Slovenia, sunt considerati rezidenti persoanele fizice care o locuinta perman
enta in aceasta tara sau care locuiesc aici timp de 6 luni consecutive. Impozita
rea nu se face, precum in alte tari, urmand distinctia venituri mondiale (pentru
rezidenti) - venituri de origine slovena (pentru nerezidenti). In general, veni
turile din strainatate sunt impozitate numai daca legea prevede expres acest luc
ru.
Baza de impunere este constituita din venitui net provenit din mai
multe surse, fiecare sursa avand regulile ei specifice de determinare: venituri
personale; venituri agricole; venituri din afaceri; venituri din activele detinu
te; venituri din drepturile de proprietate detinute. La sfarsitul anului fiscal,
venitui net din fiecare categorie se insumeaza, trecandu-se apoi la deducerea c
heltuielilor speciale, a deducerilor personale si a contributiilor la fondurile
de securitate sociala.
Deducerile personale sunt urmatoarele:
- deducerea cheltuielilor pentru anumite active si servicii (achizitionarea
anumitortitluri de participare, servicii medicale, achizitionarea unei locuinte)
,
in limita a 3% din venitui anual brut;
- o deducere personala de baza in valoare de 11% din salariul anual
mediu.
4.23. SPANIA
Beneficiari ai impozitului pe profit
sunt guvernul central si anumite comunitati autonome (Tara Bascilor si
Navarra). Trebuie spus ca aceste comunitati autonome beneficiaza de
o larga autonomie, percepandu-si practic propriul impozit pe profit, sub
conditia de a contribui intr-o anumita masura la constructia bugetului
national.
Subiectii impozabili sunt persoanele juridice rezidente, cu exceptia societatilo
r de persoane si a altor entitati fara personalitate juridica mentionate de lege
a nr.43/1995 (de exemplu, fondurile de investitii, parteneriatele de afaceri).
Baza de impunere este determinata de profitul obtinut in decursul
anului fiscal, diminuat cu eventualele rezultate nefavorabile imputate din
anii anteriori. Rezultatele financiare indicate de evidentele contabile
constituie doar un indiciu pentru administratia fiscala. Aceasta poate recurge
chiar la o metoda de indexare a profiturilor pentru a determina baza de
impunere.
Urmatoarele categorii de deduceri sunt permise:
- pentru a evita dubla impunere interna, dividendele sau alte parti din
profit primite de la o societate rezidenta in Spania dau dreptul la o deducere
de 50% sau de 100%, daca societatea respectiva a detinut, direct sau
indirect, 5% din capitalul societatii care face distribuirea, pentru o perioada
continua de eel putin un an inaintea momentului distribute;
- pentru a evita dubla impunere, directa sau indirecta, la nivel
international, dividendele sau alte distribuiri provenind de la societati
nerezidente sunt incluse in profitul impozabil al beneficiarului, fiind acordat
un credit fiscal pentru orice retinere la sursa platita pentru dividende in
strinatate
Daca o societate mama spaniola a detinut o participare directa sau indirecta de
eel putin 5% la o filiala nerezidenta pentru o perioada neintrerupta de eel puti
n un an inainte de declararea dividendelor, societatea mama poate beneficia de c
redit fiscal si pentru impozitul pe profit platit de filiale sau pentru sumele p
latite pentru dividende prin stopaj la sursa. Ansamblul deducerii acordate nu po
ate depasi impozitul spaniol datorat pentru profit, dar orice credit neutilizat
poate fi imputat asupra rezultatelor din urmatorii 10 ani.
Cota standard de impunere este de 35%. Exista insa si o serie de cote de impozit
are reduse:
- pentru intreprinderile mici si mijlocii, al caror profit anual nu de
paseste
90.152 euro, cota este de 30%;
- pentru societatile de asigurari mutuale, pentru organizatiile de sec
uritate
sociala, pentru cooperativele de credit si pentru asociatiile fara scop lucrativ
,
cota este de 25%;
- pentru profiturile rezultate din activitatea specifica a cooperative
lor,
cota este de 20%;
- pentru fondurile de pensii, cota este de 0%;
- pentru intreprinderile care extrag hidrocarburi sau desfasoara activ
itati
similare, cota este de 40%.
In scopul perceperii impozitului pe venit, sunt considerate rezidente
persoanele fizice care au domiciliul obisnuit in Spania, daca mai este
indeplinita si una dintre urmatoarele conditii:
i) persoana ramane eel putin 183 de
zile in cursul unui an pe teritoriul spaniol;
ii) ii) sediul principal al activitat
ilor profesionale sau al intereselor economice a persoanei sa fie situat in Span
ia.
Rezidentii sunt impozitati pentru beneficiul pe care il realizeaza la nivel mond
ial, iar nerezidentii doar pentru veniturile obtinute din Spania.
Legislate fiscala spaniola ia in considerare cinci categorii de venituri
pentru determinarea bazei de impunere: salarii si indemnizatii; venituri funciar
e; venituri din capitaluri de natura mobiliara; venituri din activitati profesio
nale sau industriale; alte castiguri sau pierderi patrimoniale.
Cat priveste cotele de impunere, trebuie sa tinem din nou seama de particularita
tile sistemului de impozitare spaniol, care distribuie impozitul pe venit intre
guvernul central si provinciile autonome. Acestea oscileaza intre 15% pentru ven
ituri mai mici de 4 000 Q si 45% pentru venituri mai mari de 45.000 Q.
4.24. SUEDIA
4.24.1.Impozitul pe profit.
In Suedia, impozitul pe profit
este un venit al bugetului statului. Subiectii impozabili sunt: toate persoanele
juridice (mai putin statul si persoanele juridice
mentionate mai jos) daoreaza impozit pe profit; societatile straine si alte pers
oane juridice straine datoreaza impozit
pe profit doar pentru beneficiile obtinute printr-un sediu permanent sau in
legatura cu proprietati imobiliare din Suedia.
Impozitul este determinat in raport de profitul net obtinut in cursul
anului. Nu exista un impozit minim pe care il datoreaza o societate, dar
societatile pe actiuni sunt obligate sa constituie o rezerva legala de 25%
din capital, care are caracterul unei cheltuieli deductibile. Daca acest plafon
nu a fost atins, societatea este obligata sa afecteze 10% din profitul net
unei asemenea rezerve.
Sunt scutiti de plata impozitului pe profit statul, municipalitatile, fondurile
de pensii, fundatiile si fondurile care, in concordanta cu carta, statutul sau a
ctul lor constitutiv si conducerea efectiva, sunt orientate spre desfasurarea un
ei activitati non-profit, caritabile, religioase sau de o natura similara.
Profitul unei societati pe actiuni nu este impozabil daca a fost primit de la o
alta societate la care prima detine 25% sau mai mult din drepturile de vot.
Cota de impozitare standard este de 28%, existand si o cota de
impozitare pentru fondurile care emit titluri de valoare, respectiv 30%.
In principiu, rezidentii suedezi (persoanele fizice care au domiciliul
sau resedinta obisnuita in Suedia) datoreaza impozit pentru beneficiul
mondial, in timp ce nerezidentii datoreaza impozit doar pentru veniturile
obtinute din Suedia.
Sub raportul beneficiarilor impozitului pe venit colectat, trebuie precizat ca d
in 1991 Suedia are un sistem dualist' de impozitare a veniturilor: impozitul pe v
enit este perceput atat de stat, cat si de colectivitatile locale.
Baza de impunere a veniturilor in Suedia este clar determinata si
este compusa din doua mari categorii de venituri:
venituri din munca: salarii, pensii, indemnizatii si alte forme de
remuneratie; veniturile care provin din detinerea unor titluri de participare
la societatile de persoane.
venituri din capital: dividende, dobanzi si alte castiguri din capital.
Cotele de impunere oscileaza intre 0% impozitul de stat si 26-34% impozitul loca
l, pentru veniturile cuprinse intre 1 si 291.800 coroane suedeze si 25% impozit
ul de stat, respectiv 26-34% impozitul local, pentru venituri mai mari de 441.30
0 coroane suedeze.
4.25.UNGARIA
Sistemul fiscal maghiar se remarca in special prin masurile deosebit de favorabi
le menite sa stimuleze implantarea unor societati straine in Ungaria si majorare
a semnificativa a investitiilor acestora466. Pachetele de masuri '3 miliarde de
forinti' (aproximativ 12 milioane ) si '10 miliarde de forinti' ofereau, de pilda
, scutirea totala de impozitul pe profit a societatilor care investeau in Ungari
a aceste sume de bani, pana in 2011.
Cota comuna de impunere este de 16%.
Ungaria nu a prevazut nici un obstacol administrativ in calea investitiilor stra
ine de natura sa conserve controlul national asupra unor intreprinderi sau secto
are economice. De asemenea, nu exista nici o restrictie privind repatrierea bene
ficiilor.
Municipalitatile pot aplica un impozit pe profit propriu, in cuantum de maxim 2%
din profitul brut al societatii. Sumele platite de societati cu acest titlui su
nt deductibile din impozitul pe profit datorat la nivel national.
In principiu, in Ungaria datoreaza impozit pe venit toti cei care au
domiciliul fiscal in aceasta tara, indiferent de nationalitate.
Pentru determinarea bazei de impozitare (in care se includ in
principiu toate categoriile de venituri), legiuitorul maghiar a prevazut un
sistem interesant, in care scutirile sau deducerile sunt exprimate procentual,
sub forma unor credite fiscale:
-18% din venitul salarial;
-25% din contributiile voluntare la sistemele de pensii publice sau private ;
-30% din contributia unui angajat la fondurile mutuale de asigurari;
-20% din veniturile din anumite categorii de investitii;
-30% din donatiile facute unor fundatii caritabile;
-40% din ratele aferente unui imprumut bancar pentru achizitionarea
unei locuinte etc..
Totusi, daca veniturile anuale ale unei persoane fizice sunt mai mari de 6,5 mil
ioane de forinti, acesta nu poate beneficia decat de deducerea contributiilor vo
luntare la fondurile de pensii si de sanatate si de eventualele alocatii familia
le.
4.26. BULGARIA
In materia impozitului pe profit, subiectii impozabili in Bulgaria
sunt entitatile rezidente, entitatile finantate de stat si sediile permanente
ale entitatilor nerezidente. Societatile rezidente datoreaza impozit pe
profit pentru beneficiul lor mondial, inclusiv pentru dividendele distribuite.
Dividendele sau profitul din lichidarea unei persoane juridice bulgare, platite
unei persoane fizice sau juridice rezidente intr-un stat membru al Uniunii
Europene nu se impoziteaza prin retinere la sursa, daca aceasta a detinut
mai mult de 20% din actiunile sau partile sociale ale unei societati bulgare,
pentru eel putin un an.
In vederea determinarii bazei impozabile, sunt considerate
deductibile toate cheltuielile care au concurat la realizarea de profit (un
exemplu parte in acest sens il constituie imobilizarile corporale create ca
urmare a unei activitati de cercetare-dezvoltare). Din contra, nu sunt
deductibile: cheltuielile pentru automobile, primele pentru asigurari de viata
si alte asigurari personate, dividendele platite actionarilor, penalitatile etc.
In
general plus-valorile realizate sunt impozabile, exceptie facand cele obtinute
din tranzactii cu actiuni cotate la bursa de valori bulgara.
Cota de impozit pe profit este in prezent de 15%.
Impozitul pe venit este datorat de rezidenti, pentru beneficiul
mondial pe care il realizeaza, si de nerezidenti, pentru veniturile obtinute
din Bulgaria. O persoana este considerata rezidenta in Bulgaria daca: are un dom
iciliu permanentin Bulgaria; locuieste in Bulgaria mai mult de 183 de zile in de
cursul unui an fiscal.
Baza de impozitare este constituita din mai multe categorii de venituri: venitu
ri din munca, venituri comerciale si din activitati profesionale, castiguri din
tranzactii cu active mobiliare sau imobiliare, venituri din inchirierea bunurilo
r mobile sau imobile, venituri diverse.
Sunt scutite de impozitare: pensiile si alte compensatii platite de casele de as
igurari sociale, indemnizatiile primite in baza unui contract de asigurare de bu
nuri sau de persoane (in anumiteconditii), ajutoarele sociale si bursele educati
onale, veniturile agricole, remuneratiile platite intr-o moneda straina autorilo
r, oamenilor de stiinta si artistilor bulgari, daca acestea au fost impozitate i
n strainatate, dobanzile primite pentru depozitele la bancile din Bulgaria, veni
turile din jocuri de noroc etc..
4.27. ROMANIA
In tara noastra, sistemul de impozitare a profitului (ca, de altfel, intregul si
stem fiscal se afla intr-un proces continuu de perfectionare, fapt care determin
a evidentierea unui traseu (adeseori sinuos si inconstant)pe care l-a urmat regl
ementarea legala din domeniu.
Baza de impunere, adica suma careia urmeaza a se aplica cota legala in vederea s
tabilirii impozitului datorat de contribuabili o reprezinta profitul anual impoz
abil.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din oric
e sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor, dintr-un an
fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se aduga cheltuielil
e nedeductibile.
In conformitate cu reglementarea actuala, in Romania, subiectele de drept debito
are al impozitului pe priofit generic denumite contribuabili sunt grupate in cinci
categorii si anume:
- persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa,
atat in Romania, cat si in strainatate;
- persoanele juridice straine, caredesfasoara activitati printr-un sediu permane
nt in Romania, pentru profitul impozabil afferent acelui sediu;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara a
ctivitati in Romania, in baza unei asocieri, pentru partea din profitul impozabi
l al asocierii atribuibila fiecarei persoane;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din proprietati imobiliar
e situate in Romania ori din ori din vanzarea/cesionarea titlurilor de participa
re detinute la o persoana juridical romana, pentru profitul impozabil afferent a
cestor venituri;
- persoanele fizice rezidente associate cu persoane juridice romane, pentru veni
turile realizate atat in Romania cat si din strainatatedin asocieri care dau nas
tere unei noi persoane juridice.
Sunt scutiti, potrivit legii, de la plata impozitului pe profit urmatorii contri
buabili: Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului; institutiile publice p
entru fondurile publice constituite in conformitate cu prevederile legilor privi
nd finantele publice; persoanele juridice romane care platesc impozit pe venitur
ile microintreprinderilor; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
cultele religioase; institutiile de invatamant particular acreditate sua autori
zate; asociatiile de proprietar ori asociatiile de locatari legal constituite, p
entru veniturile obtinute si folosite in scopul repararii, imbunatatirii sau rep
ararii proprietatii commune; organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si
patronale, pentru anumite categorii de venituri.
Tariful de impunere este alcatuit in prezent dintr-o cota procentuala proportion
ala de 16%, care reprezinta regula, si de la care sunt limitative reglementate u
rmatoarele exceptii:
- contribuabili care desfasoara activitati specifice barurilor si cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive;
- unele categorii de persoane juridice (care au investit in zone defavorizate or
i au desfasurat activitati in zone libere, au fost implicate in productii de fil
me cinematografice.
4.27.2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
Microintreprinderile sunt acele persoane juridice romane care indeplinesc cumula
tive la sfarsitu anului fiscal precedent- urmatoarele conditii:
a) au ca obiect de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servic
ii si / sau comertul;
b) au de la ? pana la 9 salariati inclusiv;
c) au realizat venituri catre nu au depasit intr-un an fiscal 100.000 inclusive;
d) capitalul lor social este detinut de persoane, altele decat statul, autoritat
ile locale sau institutiile publice.
Baza de impunere, adica suma veniturilor asupr acarora urmeaza a se aplica cota
legala in vederea stabilirii impozitului determinat de contribuabili este venitu
l brut annual, format din totalitatea veniturilor care sun inscrise in contul de
profit si pierderi.
Perioada impozabila este de un ana si coincide cu anul calendaristic, dar impozi
tul se stabileste si se palteste trimestrial.
Cota de impunere este de 3% si se aplica asupra tuturor veniturilor realizate la
nivelul fiecarui trimestru.
4.27.3. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice.
Au calitatea de contribuabili si deci datoreaza impozit pe venit:
- persoanele fizice rezidente care sunt impuse in mod diferentiat:
a) persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, pentru venituri
le obtinute din orice sursa atat din Romania cat si din strainatate;
b) celalalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile obtinute din Romania.
- persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin i
ntermediu unui sediu permanent in Romania;
- persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romani
a;
- persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri.
Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: venituri din ac
tivitati dependente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunur
ilor; venituri din investitii; venituri realizate din transferal proprietatilor
imobiliare din patrimonial personal; venituri din pensii; venituri din activitat
i agricole; venture din premii si din jocuri de noroc; venituri din alte surse.
Veniturile obtinute din orice surse de catre persoanele fizice sunt supuse cotei
de impozitare de 16% - cota unica aplicata asupra venitului impozabil corespunz
ator fiecarei surse de venit.
Exista si exceptii de la cota unica. Astfel veniturile obtinute din transferal d
reptului de proprietate asupra titlulurilor de valoare se impoziteaza cu o cota
de 1%; venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimonia
l personal se impoziteaza cu o cota de 2% aplicabila la valoarea tranzactiei.
BIBLIOGRAFIE:
1. Fiscalitatea in Europa la inceputul mileniului III Minea Mircea Stefan, C
ostas Cosmin Flavius, Editura Rosetti, Bucuresti 2006;
2. Politici fiscale si bugetare in Romania - Iulian Vacarel

3. Finante publice - Iulian Vacarel , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
, 2006
4. Fiscalitatea in Romania Florescu Dumitru, Coman Paul, Balasa Gabriel, Editur
a ALL Beck, Bucuresti, 2005
5.www.mfinante.ro
6.www.capital.ro
7.www.fibiz.ro
Finante banci

Comert
Finante banci
Merceologie
EFICIENTA ACTIVITATII BANCARE DE INVESTITII. TIPURI DE RISC AL INVEST
Sistemul fiscal si rolul sau
Reglementari privind mecanismul decontarilor
STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITAREA AGENTILOR ECONOMICI PRIVATI DE CATRE BANCA X
PRINCIPIILE BUGETARE
Elementele impozitului
IMPOZITUL PE VENIT
Scrisorile de credit
LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR IN UNIUNEA EUROPEANA
PIATA BURSIERA

IMPOZITE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMPOZITE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE

S-ar putea să vă placă și