Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CAP 2. SPONSORIZARE VS PUBLICITATE
Consumatorii văd publicitatea ca pe o activitate egoistă şi consideră că brandul
promovat urmăreşte să-şi îndeplinească propriile obiective. Evoluţia activităţii de marketing a
marilor companii s-a îndreptat atât de mult în ultima perioadă spre o orientare către societate
şi mediu, încât e aproape imposibil a le ignora. Consumatorii, prin publicitate, mai pot înţelege
că se încearcă forţarea lor pentru a cumpăra un anumit produs, devenind sceptici şi suspicioşi.
Din această cauză, cel mai adesea consumatorii îşi ridică bariere de rezistenţă ignorând
reclamele şi chiar detestându-le. Sponsorizarea este percepută ca având nişte beneficii
deasupra celor proprii organizaţiei, consumatorii fiind mai puţin defensivi. Un aspect
important este acela că, în timpul sponsorizării unui eveniment, consumatorul este găsit exact
acolo unde acesta alege de bună voie să vină, concept cunoscut sub denumirea de marketingul
permisiunii.
Este foarte important ca sponsorizarea si promovarea sa nu fie considerate concurente
ci componente integrate ale comunicarii de marketing alaturi de relatiile publice, vanzarea
personală şi promovarea vânzărilor. Prin comunicare integrată de marketing înţelegem
transmiterea aceluiaşi mesaj pe toate suporturile de comunicare într-o anumită perioadă.
De retinut este faptul ca sponsorizarea este o strategie bună pentru companiile ce
urmăresc conştientizarea brandului de către consumatori, iar combinată cu advertisingul are
o eficacitate sportiă.
Publicitatea devine din ce în ce mai agresivă, iar informaţiile transmise sunt din ce în ce
mai multe. Din acest motiv, consumatorul încearcă să le evite fie prin fenomenul de zapping
(schimbarea canalelor pentru evitarea reclamelor), fie prin a face orice altceva decât să
privească televizorul sau chiar prin reducerea sonorului. Costurile publicităţii pe TV sunt în
creştere, ceea ce reprezintă un avantaj pentru sponsorizare faţă de publicitate. Un studiu
realizat de agenţia Sport Evolution Group a arătat că un 1 euro investit în fotbal returnează 6
euro minim, existând chiar cazuri de 12 euro returnaţi pentru 1 euro. Respectivul studiu
evidenţiază faptul că este mult mai economică investirea în fotbal decât în media tradiţională.
Eficienta mediei tradiţionale este în scădere datorită fragmentării segmentelor de
consumatori şi a mediei, schimbării priorităţilor sociale şi a creşterii nevoii de comunicare
bidirecţională. În acelaşi timp, se consideră de către unii specialişti că TV-ul este încă liderul
canalelor de comunicare.
2
CAP 3. BENEFICIILE SPONSORIZĂRII
Sponsorul beneficiază de drepturi de denumire, semnalizare, acoperire media sau
publicitate indirectă, reputaţie pentru implicarea sa în sport, oportunităţi directe de
advertising, acces la noi consumatori, oportunitatea unor noi vânzari sau a ofertelor speciale,
posibilitatea de a efectua demonstraţii de produse sau unele beneficii politice.
Drepturi generale de sponsorizare: drepturi de denumire asupra evenimentului,
competiţiei sau clubului, drepturi de semnalizare la faţa locului (signage), drepturi de vânzare
la faţa locului, drepturi de încercări produse sau demonstraţii la faţa locului, divertisment
corporatist şi ospitalitate, tichete VIP, drepturi de merchandising şi oferirea de cadouri
promoţionale, utilizarea stadionului pentru funcţiile sponsorului, apariţiile unei celebrităţi sau
a unui sportiv pentru sponsor într-un spot utilizând sau recomandând un produs (andorsare),
dreptul de a se refuza alte oportunităţi de sponsorizare (exclusivitate), utilizarea voluntarilor
evenimentului, oportunităţi adiţionale de publicitate, plasare de produse sau plasare de
produse branduite, accesul la liste de e-mail sau baze de date (în condiţii legale de protecţie a
datelor cu caracter personal), afişarea siglei şi a numelui pe materialele promoţionale sau pe
echipamente, oportunităţi de vorbire în public, exclusivitate în categoria de public, zone
interactive (jocuri), exclusivitate în promovarea către consumatori, opţiunea de
responsabilitate socială sau cauze non-profit, apariţii pe erane mari, conţinut mobil, afişare pe
ecrane LED sau plasmă, radio, conţinut video-la-cerere.
Drepturi media: drepturi media incluzând fotografii, drepturi asupra metrajelor,
anunţuri de presă şi kituri de presă, anunţarea serviciilor în mod public, conţinut web şi
legături web, ziare, activităţi promoţionale dinaintea evenimentului sau post-eveniment,
prezenţa în printurile media, difuzare live.
Printre beneficiile limitate doar de creativitatea marketerului se numără: creşterea
notorietaţii, creşterea vizibilităţii, îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi a mărcilor deţinute de
aceasta, integrarea în comunitate, posibilitatea desfăşurării unor programe de promovare a
vânzărilor în cadrul evenimentului sponsorizat, organizarea unor conferinţe de presă cu scopul
anunţării sponsorizării, diferenţierea faţă de concurenţă şi exclusivitatea, punerea în valoare
a produselor organizaţiei, evidenţierea superiorităţii tehnologice şi a performanţelor tehnice
înregistrate de organizaţie, demonstrarea atributelor mărcii sau ale produselor sale şi a
valorilor, construirea de relaţii cu consumatorii prin crearea unei legături emoţionale,
reîmprospătarea sau formarea imaginii mărcii şi construirea de valoare a brandului, formarea
sau schimbarea atitudinilor consumatorilor, generare de expunere media în mod gratuit,
motivarea personalului intern, crearea oportunităţilor de ospitalitate corporatistă şi
teambuilding, crearea experientelor diferenţiate pentru clienţi (Experiential Sponsorships),
crearea oportunităţilor de merchandising, combaterea competitorilor cu bugete mai mari de
marketing, relaţionarea cu consumatorii într-un mediu prietenos, la alegerea lor (Permission
Marketing), îndeplinirea responsabilităţilor sociale în dezvoltarea comunităţii, furnizarea unei
platforme de campanii de comunicare integrată de marketing. Prin sponsorizare se pot atinge
diferite obiective de tip cognitiv, conativ, afectiv.
3
CAP 4. OBIECTIVELE SPONSORIZĂRII
Sponsorii caută cel mai adesea să îmbunătăţească imaginea brandului şi să crească
constientizarera brandului. Cel mai stringent obiectiv comun pentru sport este atragerea de
suport financiar care ajută scopurilor administrative sau de dezvoltare. Este foarte important
ca partenerii unui acord să-şi cunoască obiectivele.
Obiectivele sponsorilor sunt în mare parte obiective de marketing, deci, pot fi legate
strâns de anumite segmente de piaţă. Prin asocierea cu brandul potrivit, deţinătorul
proprietăţii sportive poate influenţa modul în care piaţa lui ţintă gândeste despre brandul
sportiv. Un sponsor privat poate aduce chiar un plus de credibilitate imaginii evenimentului
sau organizaţiei, să aducă un plus de valoare brandului şi să construiască noi relaţii de afaceri.
Din proprie experienţă, autorii pot propune o serie de obiective de marketing precum:
4
a) Atragerea de abonaţi pentru o revistă din rândul participanţilor unui eveniment
b) Intrarea pe piaţă a unei reviste de profil sportiv având ca grup ţintă participanţii unui
eveniment de basket (lansarea primului număr)
c) Invitarea participanţilor unui eveniment sportiv dedicat studenţilor la un workshop
organizat de departamentul de resurse umane (Studiu de caz: crosul ASE Student
Run, ediţia 2016)
d) Îmbunătăţirea imaginii unei companii de tip fast-food precum Mc Donald’s (de
menţionat este riscul de a se obţine un efect negativ al sponsorizării datorită unei
asocieri nepotrivite)
e) Crearea unui spaţiu de joacă prin intermediul căruia participanţii să se distreze şi să
interacţioneze cu brandul (Zona de distracţii a companiei Coca Cola; banda de
alergare a Adidas, banda de alergare Airwaves)
f) Întărirea unei idei despre un brand şi activitatea sa (Mega Image ce oferă mere verzi
prin intermediul unor voluntari cu coşuleţe cu fructe sub deviza „Energie verde”
pentru a întări imaginea de companie căreia îi pasă de mediul înconjurător)
g) Promovarea unui produs, echipament sau organizaţii la locul de desfăşurare al
evenimentului pentru că acolo se găseşte grupul ţintă vizat
5
CAP 5. CORPORATE SOCIAL RESPONSABILITY
Pentru multe companii sportul este răspunsul implicării sociale pentru că se pot implica
în activităţi utile societăţii, de divertisment, de sănătate, încurajare a interacţiunii sociale, iar
ca bonus, sportul beneficiază de atenţia din partea mass-media. Asocierea unui brand cu o
cauză socială creează o imagine mult mai credibilă de organizaţie căreia îi pasă de mediul din
jurul ei. Indiferent că se vorbeşte de dezvoltare economică sau de criză economică,
responsabilitatea socială corporatistă capătă o importanţă tot mai mare datorită efectelor
nocive pe care dezvoltarea sau declinul economic le au asupra mediului înconjurător, respectiv
asupra standardului şi nivelului de trai al populaţiei. Încălzirea globală este un fenomen tot
mai discutat, calamităţile naturale se pot întâmpla oricând, iar CSR-ul trebuie să ocupe o
poziţie tot mai importantă în activitatea unui brand. Din CSR pot face parte şi sponsorizarile şi
mecenatul în cadrul şcolilor şi a universităţilor sau a ONG-urilor studenţeşti prin acordarea de
burse şi premii elevilor şi studenţilor cu merite deosebile în activitaţile de cercetare şi sportive
sau copiilor şi studenţilor defavorizaţi.
Deşi în sport, companiile beneficiază de o expunere media mult mai mare, unele aleg
să susţină alte cauze sociale. Din acest motiv, se poate afirma că există o oarecare concurenţă
între proprietăţile sportive în atragerea de fonduri de la companii şi între companii de a se
asocia cu anumiţi sportivi de talie mondială precum Usain Bolt, Lionel Messi, etc.
Sponsorizarea altor cauze decât sportul poate fi un alt mod de diferenţiere sau de asociere cu
o cauză mai apropiată de activitatea organizaţiei respective sau poate avea legătură cu
convingerile şi dorinţele factorilor de decizie.
6
CAP 6. REGLEMENTĂRI LEGALE ÎN ROMÂNIA,
ANUL 2016
După cum se precizează în LEGEA nr. 32/1994 privind sponsorizarea, scopul
sponsorizarii nu este de obţinere de profit întrucât se acordă unor activităţi fară scop lucrativ.
Contractul de sponsorizare trebuie să conţină obiectul, durata, valoarea contractului, precum
şi drepturile şi obligaţiile părţilor. Este deosebit de important ca ambele părţi să poată realiza
ceea ce se specifică în contract.
Beneficiar al sponsorizarii poate fi orice structură fără scop lucrativ sau persoană fizică
atâta timp cât activitatea acesteia este recunoscută de o asociaţie din domeniul în care
persoana activează. Beneficiar al mecenatului poate fi oricine, însă fără o astfel de
recunoaştere. În articolul 5 al legii se specifică faptul că „ Denumirile publicaţiilor, titlurile
cărţilor şi ale emisiunilor de radio şi televiziune sponsorizate trebuie anunţate ca atare ”.
Sumele primite din sponsorizare nu se impozitează.
Legea 69/2000 – Legea educaţiei fizice şi sportului specifică faptul că „structurile
sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel:
a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;
b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;
c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate;
d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;
e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive;
g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor” (Articolul 69).
Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din: subvenţii de la bugetul de stat şi
bugetele locale, sume destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de
drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,
venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de
activitate ale acestora, cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor,
antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii, sume obţinute
din transferurile sportivilor, donaţii şi sponsorizări, alte venituri, în condiţiile legii, sume
rămase din exerciţiul financiar precedent, venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate
în patrimoniul acestora, venituri obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile
sportive.
Sponsorizarile pot deveni surse de finanţare şi pentru alte structuri precum complexuri
naţionale, ligi profesioniste, Comitetul Olimpic Român, asociaţii judeţene.
7
CAP 7. PROPUNEREA DE SPONSORIZARE
Propunerea de sponsorizare este un document ţintit spre un sponsor specific. Aceasta
nu trebuie să fie generală şi trimisă ca atare unei liste de companii. Dacă se va proceda aşa,
rata de succes va tinde spre zero deoarece persoana care va citi propunerea ar putea avea
impresia că partenerul său de discutie nu este de fapt un partener, nu cunoaşte compania, îşi
urmăreşte propriile interese şi nu a înţeles care este rolul său sau al companiei căreia îi trimite
propunerea. De asemenea este foarte evident că segmentul ţintă, poziţionarea şi obiectivele
companiei nu au fost luate în calcul.
8
10. Beneficiile sponsorizării şi drepturi
- Detaliile drepturilor sponsorilor
- Menţionarea faptului că drepturile sunt exclusive sau împărţite cu alţi sponsori
- Beneficiile sponsorului (scaune speciale, divertismentul pentru client la
evenimente, activităţi promoţionale încrucişate, oportunităţi de networking,
îmbunătăţirea imaginii etc.)
- Pachete de sponsorizare
- Demonstrarea relaţiei între beneficiile sponsorizării şi misiunea sau obiectivele
companiei
11. Investiţii
- Costuri sau variaţia costurilor
- Durata înţelegerii
12. Strategii de prevenire a ambuscadelor
- Înştiinţarea asupra drepturilor pentru care se oferă exclusivitate şi modul de
protecţie al exclusivităţii
13. Strategia de evaluare
- Măsurarea performanţei şi obiective
- Cum vor fi monitorizare aceste obiective
2. Descriere
- misiune, obiective, scop
- participanţi la eveniment / calităţi sportiv / rezultate sportiv sau echipă
4. Pachetele de sponsorizare
- valoarea contraprestaţiei partenerului în bunuri materiale, financiare sau expertiză
5. Contact
- telefon, e-mail al impresarului / managerului de proiect
- identificarea vizuală a brandului (logo / poză)
Rezultatul: 5-6 slide-uri
9
CAP 8. EVALUAREA UNEI SPONSORIZĂRI
Primul pas este să se recitească obiectivele setate, apoi să se stabilească modalitatea
de măsurare a performanţei, selectarea instrumentelor de evaluare, stabilirea punctelor de
referintă, măsurarea rezultatelor sponsorizării, raportarea. Exemple de măsurare a
performanţei sunt: numarul de apariţii a logo-ului la TV neplătit, numărul de clienti care
folosesc produsele obtinuţ prin aplicarea unui chestionar, nivelul de satisfacţie al angajaţilor,
vânzări pe durata de sponsorizare a evenimentului comparativ cu aceeasi perioadă a anului
anterior sau cu un trimestru anterior.
Pentru evaluarea unei sponsorizări trebuie definite obiectivele programului de
comunicare pentru a se putea măsura succesul acestuia. Exemple de obiective realiste şi
concrete:
- procentul de participanţi cu mai multe sanse de a efectua o achiziţie
- procentul de participanţi care şi-au amintit brandul
- numărul de vânzări generate
- rata de conversie a participanţilor
- numarul total de vânzări potenţiale calculat ca produs între numărul de participanţi,
rata conversiei şi vânzări medii
Total potential sales = [number of attendees] x [conversion rate] x [average sale]
- pentru evenimente de presă: numarul de editori cheie şi analişti participanţi; numărul
de participanţi ce au scris sau citat într-un numar publicat; expunerea totală a mesajelor cheie
în presa prezentă.
Pasul doi este stabilirea criteriilor de succes din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Spre exemplu, dacă unul dintre obiective este creşterea conştientizării brandului (brand
awareness), criteriul va fi procentul creşterii conştientizării unui brand sau produs. Dacă
obiectivul este vânzarea unui produs, criteriul va fi creşterea vânzărilor după ce respectivul
eveniment de PR sau program promoţional a avut loc.
Caracteristici importante ce afectează o afacere sunt creşterea în conştientizarea
brandului, creşterea preferintelor pentru produse, creşterea intenţiilor de cumpărare,
creşterea fidelităţii consumatorilor, procentul îmbunatăţirii în experienţa consumatorilor. Alte
exemple de criterii cheie sunt numărul de vizitatori ai unei expoziţii, numarul de spectatori ai
unui concert care au fost expuşi brandului, numărul de persoane dispuse să conducă sau să
cumpere maşina unui sponsor după participarea la un eveniment.
Al treilea pas este luarea deciziilor bazate pe nişte puncte de referintă. Pentru
evaluarea unui program de sponsorizare, un instrument util este compararea cu alte
evenimente şi cu alţi sponsori.
Al patrulea pas este alegerea instrumentului de măsurare. Propunem câteva
instrumente:
- sondajul de conştientizare post-eveniment
- web analytics
- costul pe contactare (cost per touch)
- costul pe minutul petrecut cu prospectul
- analiza social media
10
brand şi de poziţionarea acestora, despre intenţiile de cumpărare ale acestora etc, dacă îşi
amintesc despre brand dacă a fost sponsor al evenimentului, dacă sunt interesaţi să
recomande produsele etc.
Prin instrumente de web analytics precum Google Analytics se poate determina
mărimea traficului de pe website, sursa acestuia, comportamentele ce cumpărare si navigare,
ratele de conversie şi se pot obţine o multitudine de informaţii de natură a segmenta vizitatorii
online.
Costul pe contactare reprezintă cât de mult costă conatctarea unui potenţial client prin
e-mail, telefon sau în persoană.
Prin costul pe minut petrecut cu prospecţii se poate analiza costul cu un agent de
vânzare unu-la-unul sau cu prezentarea unui produs unui grup de oameni (grup ce va scădea
costul per prospect), costul pe minut unui spot de câteva secunde prin costul oportunitătii de
a auzi mesajul cheie (cost total / ascultători) şi costul pe minut petrecut cu prospecţii.
Prin analizarea comunităţii social media spre exemplu prin Facebook Analytics se pot
urmari creşterile de aprecieri, angajamentul, interacţiunile pentru fiecare mesaj transmis şi
perpetuarea acestuia în spaţiul virtual.
Pentru o mai bună evaluare, se poate monitoriza acoperirea media din jurul
evenimentului pentru a se determina dacă au fost trimise si alte mesaje cu privire la
eveniment. Indicatorii importanţi sunt expunerea publicaţiilor, mesajele cheie din articole,
comentariile cititorilor, distribuirile în social media etc Pentru compararea diferitelor
programe de marketing faţă de sponsorizare se poate calcula pentru fiecare dintre acestea
costul oportunităţii pentru a vedea sau auzi un mesaj cheie.
11
CONTRACTUL DE SPONSORIZARE (MODEL)
CONTRACT DE SPONSORIZARE
Nr._____/_____
I. PARTILE CONTRACTANTE
1. Seniori
2. Tineret
3. Copii 15+ ani
Locul I si locul II, feminin si masculin: Voucher-e* in valoare de XXX ron (locul I) si XXX
ron (locul II) total 12 voucher-e;
Produsul Y – 6 bucati, pentru locurile III, din fiecare sectiune.
*Voucher-ele sunt valabile pana la data de 31 Mai 2016. Pot fi utilizate doar in vederea
achizitionarii de produse Y, comercializate numai din magazinele: XXXXXXX.
12
3.2. Sponsorul/beneficiarul este obligat sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea intr-
un mod care sa nu lezeze, direct si indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri sau
ordinea si linistea publica.
3.3. Sponsorul se obliga sa nu urmareasca, direct sau indirect, directionarea activitatii
beneficiarului.
V. VALOAREA CONTRACTULUI
5.1. Valoarea totala a contractului este de 0.000 lei.
13
9.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau
rezultate din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de
reprezentantii lor.
9.2. In cazul in care rezolvarea eventualelor litigii nu este posibia pe cale amiabila, partile
se vor adresa instantelor judecatoresti.
X. CLAUZE FINALE
10.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile
contractante.
10.2. Prezentul contract, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala
dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
10.3. Prezentul contract s-a incheiat azi 31.03.2016 in 2 (doua) exemplare, ambele avand
aceiasi valoare juridica.
SPONSOR, BENEFICIAR,
S.C. SPONSOR SRL ORGANIZAŢIA NON-
PROFIT
___________________ _______________________
14
BIBLIOGRAFIE
1 Aaron, C.T.S. (2008) Introduction to Sport Marketing. Ungaria: Butterworth Heinemann, imprimare a Elsevier
LTD. ISBN: 978-0-7506-8685-3. Disponibil la: .
http://www.imd.inder.cu/adjuntos/article/464/Introduction%20to%20Sport%20Marketing.pdf.
2 Austrian Government (2016) It’s not just about coaching. Disponibil online la:
http://www.ausport.gov.au/sportscoachmag/role/its_not_just_about_coaching
3 Constantinescu, M., Gheorghe, C.D. (2015) Marketing sportiv. Bucureşti : ASE.
4 Kotler, Ph. Armstrong, G., Saunders J., Wong V., Principiile Marketingului, Editura Teora,1999, Bucureşti;
5 Pop, N. Al., (coord), Marketing Strategic, Editure Economică., 2000, Bucureşti;
6 Smallbusiness.com (2015) What Is a Stakeholder in Sports?. Disponibil online la:
http://smallbusiness.chron.com/stakeholder-sports-54584.html.
7 Sports Community (2015) Identifying your stakeholders. Disponibil la:
http://sportscommunity.com.au/resources/2-identifying-your-stakeholders/
8 The measurement standard (2017) How To Evaluate Events and Sponsorships. Disponibil la:
http://www.themeasurementstandard.com/200/12/how-to-evaluate/.
15