Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L V
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-785-8 V MĂIASTRA • 2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L VIII
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-788-9 VIII MĂIASTRA • 2015
V
ENCICLOPEDIA
BUCUREȘTI
2015
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
DIN ROMÂNIA
ENCICLOPEDIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
Volumul V
ISBN 978-606-516-780-3
ISBN 978-606-516-785-8
MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
MĂIASTRA • 2015
VOLUMUL V
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL
LA NIVEL JUDEȚEAN ȘI AL
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
ACTIVITATEA STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DIN CELE
41 DE JUDEŢE ŞI MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Partea a II-a:
IALOMIȚA SĂLAJ
IAȘI SIBIU
ILFOV SUCEAVA
MARAMUREȘ TELEORMAN
MEHEDINȚI TIMIȘ
MUREȘ TULCEA
NEAMȚ VASLUI
OLT VÂLCEA
PRAHOVA VRANCEA
SATU MARE MUNICIPIUL BUCUREȘTI
VOLUMUL al IV-lea
• PREZENTAREA GENERALĂ ŞI SPORTIVĂ A JUDEŢULUI;
• CARTEA DE AUR A SPORTULUI JUDEŢEAN;
• ORIGINI, TRADIŢII, EVENIMENTE, REALIZĂRI ŞI CONTRIBUŢII LA
DEZVOLTAREA ŞI AFIRMAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULU
PE TERITORIUL JUDEŢULUI ŞI PE PLAN NAŢIONAL;
• MASS-MEDIA, INFORMAŢIA SPORTIVĂ DE-A LUNGUL ANILOR;
• ASOCIAŢII, CLUBURI, SOCIETĂŢI ŞI ALTE STRUCTURI
ORGANIZATORICE;
• FORURILE DE CONDUCERE;
• POTENŢIALUL ORGANIZATORIC AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI
SPORTULUI ŞCOLAR ŞI UNIVERSITAR;
• CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT;
• FIGURI REPREZENTATIVE;
• BAZA MATERIALĂ.
Autori și colaboratori:
Coordonarea, redactarea și prezentarea tuturor județelor: prof. Vrabie Anghel;
Elaborarea proiectului-model: prof. Constandache Valentin;
Materialele privind bazele sportive din fiecare județ, au fost realizate cu contribuția: prof. Cojocaru Mihai (ed.I
și II), †ing. Chirilă Octavian (ed.I); prof. Constandache Valentin (ed.I și II); prof. Grecescu Anton (ed.I); prof.
Lăncrăjan Dorin (ed.I); †prof.dr. Nicu Alexe (ed.I și II); prof. dr. Șintie Ana Maria (ed.II); prof.Vrabie Anghel (ed.I
și II). A fost de asemenea valorificată lucrarea privind bazele sportive din județe realizată de ing. Sucacian Teodor
Mihai. La elaborarea acestui volum au mai contribuit cu date și informații compartimentele de specialitate din cadrul
Ministerului Învățământului/Educației, Inspectoratele Județene și al Municipiului București de Învățământ, precum
și cele primite din partea instituțiilor de învățământ școlar și universitar. De asemenea s-au folosit și situațiile
statistice cuprinse în Anuarele Sportului.
IALOMIȚA MEHEDINȚI
Colective de specialiști coordonate de forurile Colective de specialiști coordonate de forurile
de conducere ale județului în care s-au aflat de conducere ale județului în care s-au aflat
Barbu Emilian și Cruțu Marian – directori. Dobre Doina și Lupu Răzvan Paul – directori.
ILFOV MUREȘ
Colective de specialiști coordonate de forurile Colective de specialiști coordonate de forurile
de conducere ale județului în care s-a aflat de conducere ale județului în care s-au aflat Bârsan
Radulian Dan – director. Marioara, Szekernyes Ladislau și Borșan Doru Aurelian –
directori. S-a folosit și lucrarea Sportul mureșan de-a
lungul anilor, autor Rațiu Aurel, ed. Mureș, 1997.
IAȘI
Paraschiv Ciprian Constantin, Popescu Lucian, Bucu NEAMȚ
Ion, Cişman Alexandru, Liteanu Vasile, Moraru Ioan,
Paraschiv Petronela şi Airinei Simona. Proiectul pentru Colective de specialiști coordonate de forurile
acest județ a fost întocmit de prof. Constandache de conducere ale județului în care s-au aflat
Valentin, proiect care a fost adoptat ca model pentru Paisa Gheorghe și Enache Gheorghe Cirpian –
toate judeţele. directori. S-au folosit lucrările Encilopedia educației
fizice și sportului în România – județul Neamț, dr.
Livescu Cristian (coord), Paiasa Gheorghe (editor),
MARAMURES Popescu Ilie, Săvinescu Constantin, Țoc Ovidiu, Țapu
Pop Ioan P. – coordonator, ziarist preşedintele filialei Constantin, Dabija Lenuța; Dicționarul performanței
Maramureş a APS; Nicoară Alexandru – referent de sportive din județul Neamț – 235 învingători din 27
specialitate; Goron Dan – inspector de specialitate; discipline de competiție, Livescu Cristian; Valori
Hendrea Filip Aurelia – consilier superior; Pop Lucian olimpice, Nicolae Livia Marinela, Țapu Constantin
– şeful secţiei de istorie la Muzeul de Istorie şi Nazare, ed. Crigarux, 2008.
Arheologie Maramureş; Luncanu Mariana – secretară.
OLT TELEORMAN
Colective de specialiști coordonate de forurile Colective de specialiști coordonate de
de conducere ale județului în care s-au aflat Berechet Constantin – director.
Maican Ion și Șerban Laurențiu Adrian – directori.
TIMIȘ
PRAHOVA
Colective de specialiști coordonate de forurile
Colective de specialiști coordonate de forurile de conducere ale județului în care s-au aflat
de conducere ale județului în care s-a aflat Costa Ioan Mihai și Diaconu Adrian Nicolae –
Dumitrescu Ștefan – director. directori.
SĂLAJ VASLUI
Colective de specialiști coordonate de forurile Colective de specialiști coordonate de forurile
de conducere ale județului în care s-au aflat de conducere ale județului în care s-au aflat Petrea
Lăpușan Nicu Ionel și Onicaș Ioan – directori. Constantin și Bolgar Lucian Pavel – directori.
SIBIU VÂLCEA
Colective de specialiști coordonate de forurile Colective de specialiști coordonate de
de conducere ale județului în care s-au aflat Comănescu Adrian – director.
Mihăilescu Simona și Gligor Ioan – directori.
VRANCEA
SUCEAVA
Colective de specialiști coordonate de forurile
Androhovici Mihai – director executiv; Pop Şerban – de conducere ale județului în care s-au aflat
consilier; Dura Valerian – referent de specialitate; Plopeanu Petre și Gongu Daniel – directori.
Enache Petru – inspector; Poienar Vasile – responsabil
financiar – contabil; Barbălată Constantin – preşedinte
Asociaţia Judeţeană ,,Sportul pentru Toţi” ; Pancu Victor
BUCURESTI
– preşedinte Asociaţia Judeţeană de Volei; Benedek Becea Liliana; Coada Viorel; Constandache Valentin;
Florian – lector univ. dr. Universitatea Ştefan cel Mare. Dogaru Vlad; Ionescu Ruxandra; Leonte Mircea;
Miclescu Letiția; †Nicu Alexe; †Popescu Mircea;
†Postolache Nicolae; Roibu Teodor; Șintie Ana Maria;
Vrabie Anghel.
JUDEŢUL
IALOMIŢA
7
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 101 secţii afiliate federaţiile naţionale de scrimă, sp.pt.toţi, şah, sp.pt.persoane cu handicap,
specialitate; tenis, tenis de masă, tir sportiv, volei.
• 213 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate • Principalele baze sportive: Sala de tenis de
la cele 48 de cluburi şi asociaţii sportive de drept masă, sala de atletism, sala de box pentru antrena-
public şi privat; mnete, toate din Slobozia; Baza sportivă Rapid
• 3.844 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi Feteşti, sălile de gimnastică şi fitness din Urziceni,
copii); FC Unirea Urziceni, ş.a.
• 30 antrenori activi, 109 instructori, 95 arbitri; • Performanţe realizate pe plan naţional
• 1 AE, 1 MS. (2009): 28 medalii, din care 5 aur, 8 argint şi15
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, bronz la CN, cu 112, 00 p. locul 42 în clasamentul
arte maţtiale, atletism, automobilism, badminton, pe judeţe;
baschet, box, bridge, ciclism, culturism, dans • Performanţe înregistrate pe plan internaţi-
sportiv, ecvestră, fotbal, fotbal tenis, gimnastică, go, onal (2009): 3 medalii, din care: 0 aur, 0 argint, 3
haltere, handbal, judo, karate traditional, karting, bronz şi cu 28.75 p. pe locul 40 în clasamentul pe
lupte, modelism, motociclism, radioamatorism, judeţe.
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Andrei, Vasile 1984 Lupte greco-romane categ. 100 kg aur
Apostol-Stoean, Chira 1984 Canotaj 4x+ aur
Spircu-Crăciun, Doina 1996 Canotaj 8+ aur
Andrei, Vasile 1980 Lupte greco romane categ. 100 kg bronz
Dumitrescu, Roxana 1992 Scrimă echipă, floretă bronz
Grasu, Costel 1992 Atletism disc loc IV
Furcoiu-Solomonov, Doina 1976 Handbal echipa loc IV
Spircu-Crăciun, Doina 2000 Canotaj 4x loc IX
Andrei, Vasile 1988 Lupte greco-romane categ. 100 kg elim. turul 5
Grasu, Costel 1996 Atletism disc elim. în calif.
Grasu, Costel 2000 Atletism disc elim. neclasat
Costea-Hanusec, Fănica 1992 Canotaj 8+ rezerv
8
Județul Ialomița
Anul Evenimentul
Prima menţiune privitoare la folosirea luntrelor monoxile (ambarcaţiuni obţinute în urma scobirii unui
335 î.H.
trunchi de copac) de către geţii din Câmpia Munteană, inclusiv actualul teritoriu al judeţului Ialomiţa.
Se inaugurează terenul de fotbal gazonat al AS Unirea Urziceni. În anii 1990 şi, mai ales, în anul 2002 se
1960 modernizează inclusiv cu instalaţie de nocturnă. În acest fel, stadionul a fost omologat pentru disputarea
meciurilor de Divuzia A. Pe acest stadion a jucat meciurile sale formaţia FC Unirea Urziceni
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. AS fără
Fed. Ligi Total certif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pers.
Total sp. naț. profesiniste de id. sp.
public privat acţiuni pe r.s. juridică
2002 1 5 6 1 52 59
2003 1 6 1 8 1 53 62
2004 1 6 7 1 53 61
2005 1 8 9 2 53 64
2006 2 8 10 3 67 80
2007 2 8 10 3 77 90
2008 2 9 11 3 84 98
2009 2 10 1 13 4 94 111
9
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
afiliate legit. nori instructori arbitri MS MES AE
1993 99 4218 71 16 134
1994 99 4218 71 16 134
1995 98 4467 75 7 185
1996 123 2579 72 7 99
1997 123 2579 72 7 99
1998 87 2530 75 9 105
1999 101 2786 87 7 169
2000 128 2803 38 48 156
2001 69 2099 67 38 154 2 0 0
2002 65 2542 32 51 107 2 5 1
2003 64 2271 28 52 88 0 1 1
2004 73 2559 137 13 100 0 0 0
2005 15 557 16 9 25 0 0 0
2006 15 542 34 21 25 1 1
2007 17 834 19 32 16 1 0 1
2008 98 3877 31 99 98 1 0 1
2009 101 3844 30 109 95 1 0 1
10
Județul Ialomița
STRUCTURI SPORTIVE
11
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
CS Unirea Urziceni S.A 2009 fotbal,fotbal tenis,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Ialomiţa 2005
AJ de FOTBAL Ialomiţa 2001
AJ de Karate Wkc Ialomiţa 2009
AJ SPORTUL Pt. TOŢI Ialomoiţa 2006
12
Județul Ialomița
Davila, Teodor Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud.Ialomiţa 1921-1933
Nedelcovici, Paul Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud.Ialomiţa 1933-1939
Constantinescu, Alex. Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul Marea, inclusiv Jud.Ialomiţa 1939-1940
contraamiral
Popescu, Nicolae, av. Preşed.Com.UFSR al.Jud.Ialomiţa 1939-1940
Sabău, Ioan, dr. Preşed.Com.OSR al Regiunii Constantnţa, inclusiv Distric.Ialomiţa 1941-1944
Ionescu, Ion Preşed.Com.OSR Liga Muntenia 1940-1942
Ionescu, Al. Z., prof. Preşed.Com.OSR Districtul Ialomiţa 1943-1944
(nu există informaţii) 1944-1957
Ştefan, Vasile Preşed.Cons.UCFS Raionul Ialomiţa 1957-1962
Cernea, Nicolae Preşed.Cons.UCFS Raionul Ialomiţa 1963-1966
Nicolescu, Gheorghe Preşed.CJEFS Ialomiţa 1967-1968
Jinga, Ianuarie Preşed.CJEFS Ialomiţa 1969-1978
Nica, Gheorghe Preşed.CJEFS Ialomiţa 1978-1987
Mocioniu, Victor Preşed.CJRFS Ialomiţa 1987-1989
Mocioniu, Victor Directorul DJS Ialomiţa 1990-1990
Mocioniu, Victor Directorul DJST Ialomiţa 1990-1992
Mocioniu, Victor Directorul OJST Ialomiţa 1992-1993
Mocioniu, Victor Directorul DJST Ialomiţa 1993-1997
Hergheligiu, Dumitru Directorul DJST Ialomiţa 1997-2001
Boboc, Viorel Directorul DJST Ialomiţa 2001-2003
Boboc, Viorel Directorul DJS Ialomiţa 2003-2005
Barbu, Emilian Directorul DJS Ialomiţa 2005-2009
Crutu, Marin Directorul DJS Ialomiţa 2009-2010
Crutu, Marin Directorul DJST Ialomiţa 2010 -
13
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
14
Județul Ialomița
15
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
16
Județul Ialomița
17
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
18
Județul Ialomița
19
JUDEŢUL
IAȘI
21
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Irimiciuc Dan 1976 sabie echipe bronz
Morcov, Stelică 1976 Lupte libere, categ.90 kg bronz
Simion, Carmen 1992 Kaiac, K2 500 m loc.IV
Lupeică, Alin 1992 Scrimă, sabie echipe loc.IV
Raicea, Iulian 2004 Tir, pistol viteză loc.V
Moroşanu, Angela 2004 Atletis, comp.a ştafetei 4x400 m loc.VI
22
Județul Iași
23
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
24
Județul Iași
25
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
26
Județul Iași
27
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1562 (după) – Ioan Sommer, umanistul şi Documentul prin care se acordă mânăstirii Trei
profesorul de la Colegiul academic latin de la Ierarhi, din Iaşi, unele scutiri de dări, precum şi un
Cotnari (jud. Iaşi) înfiinţat de Despot-Vodă (1561- număr de trei teleaci (maseuri), „care sunt de treabă
1563), menţionează exerciţiile fizice şi jocurile ce spălatului la feredeul de acolo”.
se desfăşurau la curtea domnitorului român. • 1726-1733 – Iaşi – Domnitorul Moldovei
• 1632 iunie 2 – Demonstraţii şi întreceri de Grigore Ghica al II-lea îşi petrece vremea ieşind cu
harţă-turnir ale codrenilor moldoveni pe care „fai- boierii în afara oraşului la întreceri de călărie, de
moşii oameni de armă le-au făcut călare pe şesul tragere la ţintă cu arcul şi cu puşca (Cronica Ghicu-
Frumoasei” cu ocazia nunţii Ruxandrei (fiica lui leştilor) – obiceiuri vechi ce anunţă de fapt începutul
Vasile Lupu) cu cazacul Timuş. modernizării vieţii sportive de pe teritoriul României.
• 1645 februarie – Au loc la Iaşi, cu prilejul • 1768 – Iaşi – Ia fiinţă un atelier pentru produ-
căsătoriei fiicei lui Vasile Lupu (Maria) cu ducele cerea prafului de puşcă.
lituan Janusz Radziwill, numeroase demonstraţii şi • 1828 – Înfiinţarea Gimnaziului Vasilian (Insti-
întreceri cu caracter sportiv, menţionate de călătorul tutul Naţional) în cadrul căruia învăţământul era
german Eberhard Happelius din Ulm, martor ocular organizat pe trei trepte: elementar, normal şi gimna-
la acest eveniment. zial.
• 1716 februarie 20 – Cancelaria domnului • 1835 – Crearea „Academiei Mihăilene” în
moldovean Mihai Racoviţă (1715-1726) emite cadrul căreia au funcţionat trei facultăţi (filozofică,
28
Județul Iași
juridică şi teologică) şi două cursuri speciale (geo- • 1850 – Apare la Iaşi Regulamentul pentru sala
metrie şi economie). de arme (de scrimă).
• 1837 – Iaşi – În apropierea pădurii Breazu se • 1851 – Iaşi – Ia fiinţă „Societatea de hipism”.
amenajează Săneţăria – aşezământ în care se prac- Din 1860 şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea
ticau trasul la ţintă cu săneaţele, călăria, duelul, arta de Jokey Club.
dezvoltării şi întăririi organismului prin exerciţii • 1851 septembrie – Apare la Iaşi „Regulamen-
fizice şi tehnico-aplicative. tul de cai de unu comitetu de încurajare pentru
• 1837 – Iaşi – Ia fiinţă Societatea medicilor şi reproducerea şi îmbunătăţirea rasei cailor în
amicilor naturii, care a cultivat şi încurajat turismul. Moldova”.
• 1838 – Apare la Iaşi – Jocul Şatranei – prima • 1851 septembrie – Iaşi – A fost dat în folosinţă
carte de şah în limba română. primul hipodrom din ţară. El avea o lungime de
• 1838 aprilie 4/16 – Iaşi – Apare, în scriere 1400 m. Hipodromul aparţinea societăţii de hipism,
chirilică „Şahul”, o traducere de F. Ronschianschi a care organiza o bogată activitate hipică.
manualului francez L’Echeque. • 1851 (a doua duminică din septembrie) – Iaşi
• 1840 – Înfiinţarea primei şcoli de arte şi – Se dispută patru curse hipice: două de fugă
meserii. (viteză) şi două de „tărie” (fond). Pentru prima
• 1840 – Publicarea primului ghid turistic de dată este menţionat juriul menit să stabilească
către Gheorghe Asachi. ierarhia valorilor şi câştigătorul premiului de 170
• 1840-1841 – Cărturarul şi omul de ştiinţe de ducaţi.
Gheorghe Asachi (1788-1869), în calitatea sa de • 1851 – Iaşi – S-a născut Spiru Haret, matema-
referent al şcolilor din Moldova, instituie, la Acade- tician, pedagog, fost ministru al Instrucţiunii, care
mia Mihăileană din Iaşi, obligativitatea exerciţiilor a contribuit substanţial la organizarea pe baze
de gimnastică, a scrimei şi a înotului. moderne a educaţiei fizice în învăţământul secundar
l1841 – Mihail Sturdza – domnul Moldovei şi profesional.
încuviinţează printr-un hristov statornicirea de hipo- • 1856 decembrie 20 – Iaşi – Solemnitatea
dromuri în localităţile Iaşi, Fălticeni, Galaţi şi altele inaugurării Şcolii Militare din capitala Moldovei,
şi organizarea de alergări de cai dotate cu premii. creată pentru formarea unor specialişti care să
• 1841 – Iaşi – La Academia Mihăileană gim- posede atâtea „cunoştinţe teoretice şi practice, încât
nastica este predată de două ori pe săptămână, în oştirea noastră să se poată asemăna cu oştirile
sală şi în aer liber, de către profesorul Luzzato, de celelalte ale Europei civilizate”.
origine italiană. • 1859 (până în ~) – Este menţionat ca profesor
• 1841 – Iaşi – Începe publicarea, prin grija de gimnastică la Institutul Codreanu din Iaşi, ingi-
medicului Costache Vârnav, a periodicului „Povă- nerul polonez Remboff, stabilit definitiv în capitala
ţuitorul sănătăţii şi a economiei”. Moldovei.
• 1846 mai 17/29 – Este menţionat marele • 1860 – Iaşi – Domnitorul Alexandru Ioan
spectacol acrobatic desfăşurat la Teatrul Naţional Cuza numeşte pe Spinzi (fost acrobat de circ,
din Iaşi. devenit maestru de gimnastică) profesor de gimnas-
• 1847 – Apare la Iaşi, sub semnătura lui R. tică şi scrimă la Şcoala Militară, unde a activat până
Suţu, lucrarea „Despre ipodromie sau alergări de cai la sfârşitul vieţii.
şi despre folosurile însemnătoare ce ele aduc la • 1860 – Iaşi – Apare Jockey-Clubul în locul
îmbunătăţirea soiului cailor în Moldova”, una dintre fostei „Societăţi de hipism”.
primele cărţi de hipism din România. • 1860 – Apare la Iaşi lucrarea, preluată de
• 1847 aprilie 6/19 – Iaşi – Se desfăşoară pe Antoniu Velini, intitulată „Manualul de metodica şi
baza hipică din Dealul Copoului spectaculoase pedagogie pentru profesorii şcolilor primare”.
„ipodromii sau alergări de cai”. Manualul are şase părţi, partea a patra intitulându-se
29
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
„Educaţia Fizică”. Antoniu Velini era profesor de • 1875 – Grigore Sturdza din Iaşi construieşte,
pedagogie la „Şcolile înalte” din Iaşi şi director al la moşia sa din satul Cristineşti (jud. Botoşani), un
şcolilor de la Trei Ierarhi. planor după o concepţie proprie cu care a încercat
• 1861 septembrie 23/octombrie 5 – Iaşi – Sub să se lanseze, dintr-un foişor, profesorul de gimnas-
egida Jockey-Clubului are loc la hipodromul din tică ieşean Spinzi. Deşi zborul nu a reuşit, înregis-
localitate un concurs hipic cu premii, deschis şi trându-se şi primul accident din istoria sportului
concurenţilor care nu erau membri ai clubului. – fracturarea ambelor picioare, este totuşi prima
• 1861 – Se stabilesc la Iaşi, maeştrii de scrimă încercare de lansare cu planorul în ţara noastră şi
Cyrille, Pare şi Souiris unde au continuat să predea una din primele din lume.
scrima. • 1877 – Ia fiinţă la Iaşi Societatea Internaţio-
• 1862 – Apare în Almanahul de învăţătură şi nală de Tir şi Gimnastică, în cadrul căreia se mai
petrecere, întocmit sub redacţia lui Gheorghe Asachi practicau scrima, şahul, biliardul şi altele.
„un cântec gimnastic pentru copii” cu text şi note. • 1881 – Iaşi – Acrobatul francez Antoine
• 1862 – Crearea primei societăţi din România Souris este angajat profesor de gimnastică la Gim-
care a iniţiat, organizat şi practicat călăria. Este naziul Central.
vorba despre „Jockey-Club” al cărui preşedinte de • 1882 – Apare la Iaşi lucrarea lui Vasile Negruţi
onoare a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza. intitulată Manual de gimnastică teoretică şi practica
• 1862 ianuarie – Apare la Iaşi Regulamentul cu figuri pentru clasele a II-a şcolilor militare şi
alergătorilor de cai, care prevede la primul articol civile.
instituirea alergărilor anuale de cai de către Joc- • 1892 – La marea serbare de gimnastică, orga-
key-Club pe trei categorii (probe): de „tărie” (fond), nizată de Bukarester Turnverein, cu prilejul aniver-
„de două roţi de ipodrom” (circa 2800 m), „de sării unui veac de existenţă, participă şi societăţile
repejune” (viteză cca 1400 m) şi de „partide” (rezer- din Iaşi, Galaţi, Braşov, Sibiu, etc. Cu acest prilej a
vată cailor de ţară, nedresaţi, neantrenaţi pentru fost bătută şi o medalie jubiliară de bronz (28, 5
curse). mm).
• 1862 octombrie – Iaşi – Concurs de „alergare • 1892 – Apare la Iaşi lucrarea Manual de
de cai” pentru un premiu de 30 de galbeni câştigat gimnastică teoretică şi practică a lui Vasile Negruţi.
de un tânăr ţăran. • 1893 octombrie – Din iniţiativa profesorilor C.
• 1863 – Odată cu introducerea gimnasticii în Constantiniu, D. Ionescu (Bucureşti), Vasile Negruţi
armată, cu caracter obligatoriu, realizată de minis- (Iaşi), R. S. Carbu (Brăila) se pun bazele Societăţii
trul de război, generalul I. Em. Florescu, în 1863, Profesorilor de Gimnastică şi Arme din România.
Şcoala Militară din Iaşi este dotată cu instalaţii de • 1894 – Ia fiinţă Societatea de Dare de Semn
gimnastică la aparate şi cu profesori civili specia- din Paşcani.
lişti. • 1896 martie 22 / aprilie 3 – Se desfăşoară
• 1868 – Din iniţiativa unor profesori din învă- cursa ciclistă de mare fond pe distanţa Bucureşti-Iaşi
ţământul universitar şi preuniversitar, ia fiinţă (540 km), parcursă de D. Suţu, Rosetti Bălănescu şi
societatea de gimnastică a cadrelor didactice. Sala G. Mititelu în cinci zile.
de sport sau „Şura” era o hală din curtea Universi- • 1899 – Spiru Haret, ministrul Instrucţiei,
tăţii ieşene. numeşte o comisie formată din D. Ionescu (Bucu-
• 1869 – Iaşi – Suită de spectacole de gimnas- reşti), R. S. Corbu (Brăila) şi T. Berescu (Iaşi), care
tică acrobatică susţinută de o echipă de acrobaţi să elaboreze regulamentul oinei.
arabi. • 1901 – Iaşi – Se constituie „Societatea de
• 1870 – Apare la Iaşi, lucrarea Pedagogia de Vânătoare”.
Simion Bărnuţiu, cu referiri la pedagogia educaţiei • 1902 – La 14 noiembrie, din iniţiativa unui
fizice. grup de profesori universitari şi secundari din Iaşi
30
Județul Iași
– este vorba despre Paul Bujor, I. Găvănescul, I. şi Muzică (aflată sub patronajul Alteţei Sale Regale
Praja, I. Teodoreanu, Th. Berescu, Vasile Negruţi Principele Ferdinand) a fost recunoscută ca persoană
– ia fiinţă Societatea de Muzică şi Gimnastică, cu juridică de către Adunarea Deputaţilor şi cea a
secţii de gimnastică, muzică, tir, turism, scrimă şi Senatului în şedinţa comună din 9 iunie.
ulterior popice, având ca preşedinte, în primii trei • 1906 – Ia fiinţă Cercul Excursionist al studen-
ani pe scriitorul Paul Bujor. Din 1904 s-a numit ţilor din Iaşi.
Societatea de Gimnastică, Sport şi Muzică înfiinţân- • 1906 iunie 6/19 – Are loc la Bucureşti ver-
du-se noi secţii: fotbal, atletism, nataţie, tenis, box, nisajul „expoziţiei generale Române”, organizată
lupte, patinaj, ş.a. cu ocazia jubileului regal de 40 de ani. Cu acest
• 1903 noiembrie 14/27 – În cadrul Societăţii prilej, pentru rezultatele obţinute în ultimii trei ani,
de Gimnastică şi Muzică ia fiinţă o şcoală cu durata expuse prin intermediul fotografiilor, juriul expo-
de doi ani, autorizată de Ministerul Instrucţiunii să ziţiei a conferit Societăţii de Gimnastică, Sport şi
pregătească profesori de gimnastică. Şcoala avea ca Muzică din Iaşi medalia de aur – cea mai înaltă
profesori pe dr. I. Luca (anatomie şi fiziologie), Ilie distincţie acordată unei societăţi sportive, precum
Ghibănescu (pedagogie), prof. univ. D. Pompeiu şi Diploma specială şi placheta de colaborator. Cu
(mecanică aplicată la gimnastică), dr. N. Cădere acelaşi prilej au avut loc numeroase concursuri şi
(igienă), Ilie Burghelea şi I. Ropală (gimnastică), demonstraţii sportive de lupte, jiu-jitsu, automobi-
fiind condusă de Vasile Negruţi. lism, etc.
• 1904 – La 24 iunie, Ministerul Instrucţiunii şi • 1907 mai-iunie – Iaşi – Societatea de Gimnas-
al Cultelor a emis Decizia nr. 16350, prin care a fost tică, Sport şi Muzică din localitate tipăreşte primele
recunoscută „Şcoala pregătitoare de maiştri şi diplome şi bate primele medalii pentru concursurile
maestre de gimnastică” înfiinţată în cadrul Societă- ei periodice. Pentru proiectarea lor a fost instituit în
ţii de Muzică şi Gimnastică din Iaşi (de la data prealabil un concurs în rândul elevilor Şcolii ieşene
emiterii deciziei şi până în 1925 – prima promoţie de Belle-Arte.
de absolvenţi ai Institutului Naţional de Educaţie • 1908 – Iaşi – Se organizează meciuri oficiale
Fizică din Bucureşti, şcoala a pregătit cadre de feminine de tenis de câmp, câştigate de Jana Ale-
specialitate necesare predării gimnasticii şi educaţiei xandrescu, considerate apoi prima ediţie a CN (f) de
fizice în şcolile din Iaşi, dar şi din localităţile Mol- tenis.
dovei). • 1908 aprilie 21 – Prin Ordinul Ministerului
• 1904 – Grigore Sturdza a construit primul Instrucţiunii Publice şi Cultelor nr. 19081, se acordă
planor românesc. absolvenţilor Şcolii Societăţii de Gimnastică, Sport
• 1904 septembrie 21-23/octombrie 3-5 – Pro- şi Muzică din Iaşi dreptul de a preda educaţia fizică
fesorul universitar ieşean, scriitorul Paul Bujor în şcolile primare din localitate.
prezidează Conferinţa Naţională a profesorilor de • 1909 – La Ciurea, lângă Iaşi, are loc serbarea
educaţie fizică care a avut loc la Liceul „Gh. Lazăr” cultural-sportivă organizată de Societatea Sportivă
din Bucureşti, din iniţiativa lui Spiru Haret. Ieşeană condusă de scriitorul N. Gane.
• 1904 – Echipa şcolară de oină din Iaşi parti- • 1909 martie 22 – Iaşi – Are loc cel de-al
cipă la concursul pe ţară organizat la Buzău, alături III-lea congres al F.S.G.R.
de echipele de oină ale Şcolilor din Bucureşti, • 1910 – Iaşi – Încep lucrările de amenajare a
Buzău, Brăila, Craiova şi Galaţi. Concursul a fost stadionului din Dealul Copoului. Bombardat în
câştigat de elevii Liceului „Nicolae Bălcescu” din timpul primului război mondial stadionul a fost
Brăila. În perioada 1906-1909, Iaşul a găzduit un ulterior refăcut şi modernizat.
astfel de concurs pe ţară. • 1912 – Iaşi – Are loc o premieră în şahul prin
• 1905 – Beneficiind de sprijinul Casei Regale corespondenţă. Sub auspiciile Cercului inginerilor
şi al guvernanţilor, Societatea de Gimnastică, Sport din Iaşi, prof. Victor Costin iniţiază un concurs cu
31
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
20 de participanţi din diferite localităţi ale ţării. Pe • 1924 – Iaşi – Are loc prima demonstraţie de
primele locuri s-au clasat G. Neştianu (Bârlad) şi J. baschet feminin, organizată din iniţiativa YMCA.
Sachetti (Odobeşti). • 1924 – Iaşi – Se desfăşoară cel de-al III-lea
• 1912 – Are loc inaugurarea festivă a parcului Congres al Societăţii Profesorilor şi Profesoarelor
Sportiv Copou. de Gimnastică din România.
• 1914 – Iaşi – La invitaţia Societăţii „Înainte” • 1924 – Iaşi – Ia fiinţă Clubul Sportiv al Tine-
din Bucureşti, George Demeny – directorul Cursu- retului Armean (la început numai cu secţia de
lui Superior de Educaţie Fizică de pe lângă Sorbona fotbal), iniţiativă a epitropiei bisericii armene din
(Paris) susţine conferinţe, însoţite de demonstraţii localitate. La conducerea clubului s-a aflat mulţi ani
practice, pe tema „Noi metode de educaţie fizică Ohanes Ohanesian.
şi armonia mişcărilor, în special la femeia tânără”. • 1924 octombrie – Iaşi – Ia fiinţă cercul de Şah
• 1919 – Apare la Iaşi Almanahul ilustrat al din localitate, avându-l ca preşedinte pe Mihail
aviatorului. Sadoveanu.
• 1919 noiembrie – Iaşi – Se construieşte soci- • 1925 mai – Iaşi – Are loc cel de-al XII-lea
etatea de Gimnastică, Sport şi Muzică „Macabi” – a Congres al F.S.G.R.
tineretului evreu din localitate. • 1925 mai 31/iunie 2 – Iaşi – Se desfăşoară cea
• 1920 – Echipa studenţilor ieşeni participă la de-a IX-a serbare federală de gimnastică.
Cupa universitarilor la fotbal organizată la Cluj, • 1927 – Iaşul este unul din cele 4 centre de
aceasta fiind prima competiţie universitară din învăţământ care găzduieşte concursurile regionale
România Întregită. Au mai participat echipele stu- şcolare de oină.
denţeşti din Bucureşti şi Cluj. • 1927 – Iaşi – Se construieşte Ştrandul oraşu-
• 1920 iulie – Iaşi – Are loc prima conferinţă a lui.
„Asociaţiilor Evreieşti de Gimnastică şi Sport din • 1927 ianuarie 15 – Iaşi – Apare „Revista de
România”. Şah. Revistă lunară” (editată la Soroca în mai 1925).
• 1920 – Oraşul Iaşi este menţionat printre La direcţia revistei vine M. Sadoveanu. Din 1930
primele oraşe ale ţării unde elevii şi studenţii au aceasta se va numi „Revista Română de Şah”. Sediul
început să practice jocul de volei. redacţiei a funcţionat succesiv la Iaşi, Brăila şi
• 1921 – Şi-a început activitatea filiala Iaşi a Bucureşti.
organizaţiei cultural sportive „Prietenii Naturii” a • 1927 noiembrie – Automobil Clubul Regional
Partidului Socialist din România, organizaţie scoasă Iaşi îşi inaugurează activitatea practică printr-un
în afara legii în anul 1924. concurs auto de regularitate (604 km), câştigat de
• 1921 – Iaşi – Se constituie Societatea Sportivă Henri Manu.
Concordia, care avea sediul pe strada Sărăriei. • 1929 – Iaşi – Se desfăşoară prima ediţie a
• 1922 – Paşcani – Iau fiinţă C.S. „Vulturu” şi Campionatului Moldovei la bob.
C.S. „Gladiator” din localitate. • 1930 – Apare la Iaşi, apoi la Bucureşti
• 1923 – Se constituie Casa Culturală şi Spor- „Revista Română de Şah”. Organ oficial al Federa-
tivă a C.F.R. „A. D. Xenopol” din Iaşi (după alte ţiei Române de Şah.
surse a luat fiinţă la 14 iunie 1925). • 1930 ianuarie 29/februarie 6 – ACR organi-
• 1923 octombrie – Se inaugurează Parcul zează raliul automobilistic Bucureşti-Monte Carlo
Sportiv Ferdinand din Iaşi. cu plecare din Iaşi şi Bucureşti. Cele mai bune
• 1924 – Ministerul Instrucţiunii retrage autori- rezultate au fost obţinute de dr. Al. Berlescu (locul
zaţiile acordate societăţilor de gimnastică din Iaşi şi II pe un Desoto) şi Ernest Urdărianu (locul VI pe un
Bucureşti de a pregăti maeştri, singura instituţie FIAT).
împuternicită cu formarea cadrelor de specialitate • 1930 decembrie 12 – Are loc congresul de
în educaţie fizică fiind I.N.E.F.-ul. constituire a Federaţiei Equestre Române. La data
32
Județul Iași
înfiinţării sale FER cuprindea şase societăţi hipice, • 1950 – Iaşi – Se organizează un turneu de şah
printre care şi cea de la Iaşi, care avea ca preşedinte la care Ion Bălănel se clasează pe locul I-II.
pe Elena Brătianu. • 1952 – Iaşi – Se organizează Turneul Naţional
• 1932 – Iaşi – se organizează „Premiul şi Cupa de şah la care participă şi MM Margareta Teodo-
Cavaleriei”, pe echipe competiţie câştigată de echipa rescu.
Regimentului 7 Roşiori. • 1953 – Iaşi – Se organizează un turneu de şah
• 1932-1933 – Iaşi – Se organizează turnee de la care participă şi maestra Manolescu Rodica.
şah cu participarea unor jucători valoroşi. • 1955 octombrie 28/29 – Iaşi – Se desfăşoară
• 1934 – Ia fiinţă Societatea Culturală, Sportivă prima ediţie postbelică a Cupei României la oină,
şi Muzicală a personalului atelierelor principale ale Ştiinţa Bucureşti clasându-se pe primul loc.
CFR din Iaşi, recunoscută ca persoană juridică şi • 1956 – Iaşi – se organizează un mare turneu
morală la 10 martie 1937. de şah la care participă şi maestrul sportului Gh.
• 1935 – Iaşi – Ia fiinţă Oficiul de Turism. Mititelu.
• 1937 – Iaşi – „Asociaţia problemiştilor • 1959 octombrie – Ia fiinţă, pe lângă Institutul
români” nou înfiinţată la Iaşi, sub preşedinţia lui A. Pedagogic din Iaşi, Facultatea de Educaţie Fizică,
Ianovcic, are o rodnică activitate. Echipa României cu durata de 3 ani.
participă la CM de dezlegări (probleme de şah), • 1959 – Iaşi – se organizează prima ediţie a
clasându-se pe locul doi, după Austria. Concursului de aeromodelism, dotat cu cupa memo-
• 1943 iulie 20/august 10 – Se organizează la rială „Mircea Zorileanu”.
Iaşi Tabăra Sportivă şi cursurile pentru formarea • 1960 – Iaşi – Turneul Naţional de şah la care
ajutorilor de instructori pentru Regionala Iaşi a participă şi maestrul sportului Veniamin Urseanu.
O.S.R., condusă de prof. I. Hagi. Au promovat 23 • 1961 – Iaşi – Se organizează un turneu inter-
de instructori. naţional de şah la care participă şi maestrul sportu-
• 1943 – Echipa masculină de volei, reprezen- lui C. Botez.
tând oraşul Iaşi, se numără printre cele 8 echipe • 1963 august 30 – Aurelia Roşianu parcurge
participante la turneul organizat la Ploieşti. cu planorul distanţa de 325, 5 km (Iaşi-Cuza
• 1943 0 La Congresul Sportului Românesc, Vodă), fiind prima şi singura femeie din ţară care
organizat în cadrul Săptămânii Sportului Românesc depăşeşte distanţa de 300 km, realizând astfel cea
(19-26 septembrie) prof. univ. Cezar Partenie – pre- dintâi probă pentru obţinerea Insignei Internaţio-
şedintele Regionalei Iaşi a O.S.R., a prezentat nale de aur.
referatul intitulat „Regionala Polisportivă”. • 1964 - Traian Cogut, locul VIII la tir sportiv
• 1944 – Echipa de Hochey Club Iaşi, formată – puşcă, la JO de la Tokio.
din jucători tineri, se află printre cele 5 echipe • 1966 – În cea de a doua parte a deceniului al
participante la turneul final al Campionatului naţi- VII-lea (1966-1970) apar primii practicanţi ai judo-
onal, câştigat de echipa clubului „Venus”. Deşi ului din j.Iaşi.
Hochey Club ieşean a avut o prezenţă de scurtă • 1967 – Ia fiinţă Şcoala Sportivă „Unirea” Iaşi.
durată pe scena hocheistică, o parte dintre jucătorii • 1967 – Un grup de studenţi înfiinţează o secţie
săi s-au afirmat devenind chiar internaţionali, printre de judo în cadrul CS Universitatea Iaşi.
aceştia aflându-se Nonel Racoviţă, Gheorghe (Bubu) • 1967 – Ia fiinţă Clubul Sportiv Orăşenesc Iaşi
Giurcăneanu (porta al echipei naţionale), Ego Mun- (provenind din CSMS Iaşi) ce va deveni CSM Iaşi
teanu, Mihai Botez, Gigi Ştefănescu. în acelaşi an.
• 1947 – Ia fiinţă Clubul Sportiv „Locomotiva • 1968 – Dan Irimiciuc, locul II la sabie, CM
din Iaşi”. tineret
• 1947 – Iau fiinţă cluburile organizate pe • 1968 – Maricica Puică (Luca), locul I la
ramuri de producţie. atletism, Campionate Balcanice cros echipe. Ulterior
33
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
multiplă medaliată la CE, CM şi aur şi bronz la JO • 1980 – Gabriela Coman, locul VIII la volei,
1984. JO de la Moscova.
• 1969 – Ia fiinţă secţia de judo la CS Nicolina, • 1981 – La CE de lupte libere, Gheorghe
care se afiliaz la FR Judo. Tot în acest an se consti- Broşteanu (C.S. ”Nicolina” Iaşi) intră în posesia
tuie Comisia judeţeană de judo. medaliei de argint, la categ. 100 kg.
• 1970 şi 1971 – Echipa feminină de volei, • 1985 – La CM de juniori, la box desfăşurat la
„Penicilina” Iaşi (antrenor Nicolae Roibescu) Bucureşti, Giani Gogol (C.S.M. Iaşi) câştigă medalia
câştigă titlurile de campioană naţională. de argint, la categ. 60 kg.
• 1971 – Dan Irimiciuc, locul IV la individual • 1986 – Elena Pleşca (C.S.M. Iaşi) obţine
sabie, la CM din Austria medalia de argint la CM de juniori la canotaj, în
• 1972 noiembrie 21/26 – Iaşi – Se desfăşoară proba de 4 +.
ediţia a XIII-a a Trofeului Carpaţi la handbal • 1987 – Medalii de argint pentru Liliana Genes
feminin, la care echipa României se clasează pe (C.S.M. Iaşi) la CM de seniori pentru canotaj (2X)
locul I. şi Valeriu Simion (C.S.M. Iaşi) la CM de juniori la
• 1972 – Emil Butu (C.S. „Nicolina” Iaşi) intră kaiac-canoe (C 4 1000M).
în posesia medaliei de bronz la CE de seniori la • 1988 – Iaşi – Se organizează concursul „Pri-
lupte libere, categ. 52 kg. etenia” la scrimă, la care sportivii români cuceresc
• 1972 – Dan Irimiciuc, locul IV la echipe două medalii de aur şi trei de bronz.
sabie, la JO de la Munchen. • 1990 – Lupeică Alin, C.S.M. Iaşi, locul II la
• 1973 – Echipa feminină de volei „Penicilina” scrimă – sabie cadeţi, la CM
Iaşi se clasează pe locul III în competiţia europeană • 1991 mai 11 – Atleta Gabriela Mihalcea, de la
Cupa Cupelor. C.S. „Politehnica” Iaşi stabileşte primul record
• 1974 – Dan Irimiciuc, locul IV la individual naţional la săritura cu prăjina (3, 00 m). În perioada
sabie, la CM din Franţa. 1991 (14/06) – 1995 (05/06), G. M. stabileşte 26 de
• 1976 – Sportivul Stelică Morcov (C.S. „Nico- recorduri naţionale în această probă.
lina” Iaşi) cucereşte medalia de bronz la lupte libere • 1991 iulie 29/21 - Atleta Gabriela Mihalcea,
categ. 90 kg, la JO de la Montreal. de la C.S. „Politehnica” Iaşi obţine primul titlu
• 1976 – Dan Irimiciuc, locul III la echipe sabie, naţional la săritura cu prăjina (3, 31m) la CN de la
la JO de la Montreal. Bucureşti. G.M. mai cucereşte titlurile de campioană
• 1978-1979 – La CE de seniori, Aurel Neagu în anii 1992, 1993, 1994 şi 1996.
(C.S. ”Nicolina” Iaşi) câştigă medalia de argint la • 1991 – Alteta Gabriela Mihalcea, de la C.S.
lupte libere categ. 57 kg, performanţă repetată şi la „Politehnica” Iaşi, locul III la săritura cu prăjina,
CE din 1979. CE de sală de la Goteborg.
• 1979 august 23/31 – La Iaşi, Ploieşti, Piteşti • 1992 – Reprezentanţii C.S.M. Iaşi Carmen
şi Bacău se organizează cea de-a III a ediţie a JB la Simion, locul IV la caiac 2, locul IV la caiac 4 şi
sporturile aeronautice (paraşutism, planorism, zbor scrimerul Alin Lupeică la sabie echipe, locul IV la
cu motor), competiţie dominată de sportivii români JO de la Barcelona.
la majoritatea probelor. • 1993 – Sportivul Constantin Bălan, de la
• 1980 – Luptătorul Aurel Neagu (C.S. ”Nico- Radioclubul Iaşi, face parte din echipa României
lina” Iaşi) obţine medalia de bronz la CE de lupte care a cucerit medalia de bronz, la CM radioamato-
libere, categ. 57 kg. rism-unde scurte, seniori.
• 1980 – Toma Mihalache, participant la judo, • 1993 aprilie 8/12 – Alin Lupeică, de la
JO de la Moscova. C.S.M.-C.S.S. Iaşi, intră în posesia medaliei de
• 1980 – Vasile Ţigănaş, participant la lupte bronz, la proba de sabie, la CM de scrimă tineret,
libere, JO de la Moscova. de la Denver (SUA).
34
Județul Iași
• 1993 mai 20/23 – Gimnastele Marilena 4x 400 m., JO, locul III la atletism 4x400 m., CM
Amironesei şi Iulia Ciobănică, de la A.S. ştafetă sală.
„Moldova” Iaşi, fac parte din ansamblul de gim- • 2004 – Babii Sorin, locul XIII la tir sportiv
nastică ritmică al României care obţine medalia de pistol a.c., JO.
bronz (exerciţii cu corzi), la CE de senioare, de la • 2004 – Vasilache Ştefan, locul XV la atletism
Bucureşti. înălţime, JO.
• 1993 – Sportivii Constantin Bălan, Adam • 2005 – Moroşanu Angela, locul III la atletism
Grecu, Leon Stăcescu, de la secţia de radioamato- 200 m. şi 400 m., CE juniori.
rism a C.S.M. Iaşi sunt componenţi ai echipei • 2005 – Marcea Virgil, locul II la scrimă sabie,
României care obţine medalia de bronz la CM de CE tineret individual.
radioamatorism-unde scurte, seniori. • 2005 – Munteanu Elena, locul II la scrimă
• 1993 – Simion Carmen, C.S.M. Iaşi, locul II sabie, CE tineret echipe.
la seniori caiac 2, CM • 2005 – Pătrăhău Irina, locul I la karate tradi-
• 1994 – Sportivii Ştefan Nica, Teodor Nica, ţional, CM seniori şi locul II la karate tradiţional,
Florin Macovei şi Adrian Corduneanu, de la Clubul CE seniori.
de Qwan-Ki-Do Iaşi, fac parte din echipa României • 2006 – Vlad Săcăleanu, locul IV la tir sportiv
care cucereşte medalia de bronz la CM de Qwan- individual, locul IV la tir sportiv echipe, CM juniori.
Ki-Do seniori, în proba pe echipe centuri negre. • 2006 – Dolniceanu Tiberiu, locul II scrimă
• 1994 – Bălan Constantin de la secţia de radi- sabie, CE juniori individual.
oamatorism a C.S.M. Iaşi, locul II echipe radio, CM. • 2006 – Petru Ciorbă, locul I la culturism 90
• 1994 – Frai Constantin, C.S.M. Iaşi, record kg. şi locul I culturim open, CM.
european la tir arc • 2007 – Ciobotaru Geluţă, locul I la vovinam-
• 2000 – Pintilii Sergiu, C.S.Ş. Unirea Iaşi, viet-vo-dao, CM.
locul II la judo, CE cadeţi • 2007 – Ancuţa Mirela, locul I la qwan ki do, CM.
• 2001 – Zalomir Florin şi Lupeică Alin, locul • 2007 – Ursu Dan, locul I la qwan ki do, CM.
III la sabie, CM seniori echipe. • 2007 – Ionescu Andreea, locul II la atletism
• 2001 – Fânaru Ana Maria (8+1) şi Tofan 400 m.g., CM juniori.
Mihai (2+1), locul I la canotaj, CM juniori. • 2007 – Munteanu Elena, locul III la scrimă
• 2001 – Muşat Cornel, locul I la karate sabie, CM juniori.
fudokan, CE seniori • 2008 – Petrilă Mihaela, locul IV la canotaj –
• 2001 – Simirad Irina, locul II la karate 1x, CM juniori.
fudokan, CE seniori, locul III la karate tradiţional, • 2008 – Marin Dragoş, locul III la box, CM
CE seniori tineret.
• 2001 – Timofte Ştefan, locul I la karate • 2008 – Dorneanu Irina şi Zlăvog Geanina,
fudokan, CE juniori. locul II la canotaj 8+1, CM juniori.
• 2002 – Tofan Mihai, locul I la canotaj 2 -, CM • 2009 – Sorin Miron, locul III la taekwondo
juniori. ITF, CM seniori.
• 2002 - Vochin Daniel, locul II la canotaj 4+1, • 2009 – Ancuţa Mirela, locul I la qwan ki do,
CM juniori. CE seniori.
• 2002 – Simirad Irina, locul I la karate tradiţi- • 2009 – Ciobotaru Lăcrămioara Mihaela, locul
onal, CE seniori. II la vovinam viet vo dao, CM seniori.
• 2002 – Motoc Alina, locul I la şah, CE juniori. • 2009 – Dolniceanu Tiberiu, locul I la scrimă
• 2004 – Raicea Iulian, locul V la tir sportiv sabie, CM echipe seniori.
pistol viteză, JO. • 2009 – Petrilă Mihaela, locul I la canotaj 2-,
• 2004 – Moroşanu Angela, locul VI la atletism CM juniori.
35
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 2009 – Dorneanu Irina, locul III la canotaj 4x, • 2009 – Cărbunaru Marina Roxana, locul III la
CM tineret, locul III canotaj 4x, CE seniori. tir sportiv skeet, CE juniori.
• 2009 – Simionescu Vlăduţ, locul III la judo • 2010 - „Construirea unui brand în sport”,
+100 kg., CE juniori. Ciprian Constantin Paraschiv, prima carte ce vizează
• 2009 – Marin Dragoş, locul III la box, CE managementul şi marketingul sportiv publicată în
tineret. ţara noastră.
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi AS fără Total
Asoc. judeţ Fed. Ligi
Anul Drept Drept SC pe pers. Certif.
Total pe r.s. sp.naț. profesiniste
public privat acţiuni juridică de id.sp.
2002 6 36 42 4 40 86
2003 6 50 56 8 30 94
2004 6 63 1 70 9 65 144
2005 6 75 2 83 15 65 163
2006 6 89 2 97 17 97 211
2007 6 95 2 103 18 122 243
2008 6 108 2 116 18 160 294
2009 7 118 2 127 18 184 329
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
secţii afiliate legit. antrenori instructori arbitri MS MES AE
1993 257 11906 187 93 371
1994 257 11906 187 93 371
1995 239 11358 191 85 425
1996 196 9532 210 84 571
1997 196 9532 210 79 571
1998 161 7356 204 61 568
1999 171 7611 221 59 448
2000 237 6439 187 95 373
2001 176 5225 190 104 318 25 7 14
2002 108 4478 108 92 151 28 9 20
2003 123 4892 135 83 129 20 12 19
2004 158 6789 153 102 238 22 15 16
2005 104 3665 149 37 137 35 23 21
36
Județul Iași
37
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
A. ZIARE ŞI REVISTE
1841 „Povăţuitorul sănătăţii şi a economiei” – periodic sub îngrijirea medicului Costache Vârnav
1927 Revista de Şah – apariţie lunară
1930 Revista Română de Şah (ulterior va apare la Bucureşti)
B. CARTEA SPORTIVĂ
1938 Jocul Şatranei – prima carte de şah în limba română
1838 „Şahul” – traducere de către F. Ronschianschi a manualului francez L’Echeque
1847 „Despre Ipodromie sau alergări de cai şi despre folosurile însemnătoare ce le aduc la
îmbunătăţirea soiului cailor în Moldova” – R. Suţu (una dintre primele cărţi de hipism din
România
1850 Regulamentul pentru sala de arme (de scrimă)
1851 „Regulamentul de cai” de unu comitetu de încurajare pentru reproducerea şi îmbunătăţirea
rasei cailor în Moldova”
1860 „Manualul de metodică şi pedagogie pentru profesorii şcolilor primare” – prelucrare de
Antoniu Velini
38
Județul Iași
sportive criteriile de
diferite reorganizări activităţile promovate
(cultural-sportive) organizare
Se adresa
Societatea gimnastica, scrima, tirul,
1848 Iaşi - populaţiei de
„Turnverein” înotul
origine germană
1851 Iaşi
Societatea de hipism Jokey-Club din 1860 sporturile ecvestre teritorial
Societatea de gimnas-
1868 Iaşi tică a cadrelor didac- - gimnastica teritorial
tice
Societatea Internaţio-
gimnastica, scrima,
1877 Iaşi nală de Tir şi Gimnas- - teritorial
şahul, biliardul şi altele
tică
Societatea de dare şi
1894 Paşcani - darea la semn teritorial
Semn
Societatea de vână-
1901 Iaşi - vânătoarea teritorial
toare
gimnastica, muzica,
Societatea de Gimnas-
1902 Iaşi - tirul, turismul, scrima, teritorial
tică şi Muzică
popice, luptele şi altele
noi ramuri: fotbal,
Societatea de Gimnas- atletismul, nataţia,
1904 Iaşi - teritorial
tică, Sport şi Muzică tenisul, boxul, luptele,
patinajul şi altele
Cercul excursionist al se adresa
1906 Iaşi - excursiile
Studenţilor studenţilor
39
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
educaţia spor-
1919 Iaşi Asociaţia „Hakoak” - - tivă, muzicală şi
morală
Societatea de Gimnas- unele secţii
baschetul, fotbalul,
1919 Iaşi tică, Sport şi Muzică CS „Macabi” activau împreună
gimnastica, ping-pongul
„Macabi” cu „Hakoah”
Societatea Sportivă „AS Concordia” în 1923; oina, fotbalul, atletismul
1921 Iaşi
„Concordia” după 1925 a luat alte denumiri şi altele
se adresa
Societatea „Atelierelor „ACFR”; „Acvila”;
1921 Iaşi fotbal lucrătorilor
Iaşi” (SAI) „Victoria”
feroviari
1922 Paşcani CS „Vultur” fotbal
1922 Paşcani CS „Gladiator” fotbal
Casa Culturală şi activitatea a fost continuată de fotbalul, tenisul, boxul, după alte surse a
1923 Iaşi Sportivă CFR „A.D. alte unităţi care au reprezentat popicele, şahul; secţia fost înfiinţată în
Xenopol” CFR-ul culturală 1925
se adresa
Clubul Sportiv al fotbal, ulterior şi alte
1924 Iaşi tineretului
Tineretului Armean sporturi
armean
Căminul Cultural CFR; „Unirea”
(1930); „Unirea CFR” (1934);
„CFR” (1948); „Locomotiva” fotbalul şi alte ramuri de se adresa
1924 Paşcani „CFR” (1954); „CFR” (1958); Asociaţia sport; activităţi culturale lucrătorilor
Sportivă a feroviarilor de pe şi muzical-artistice feroviari
lângă Întreprinderea Mecanică de
Material Rulant (după 1970)
1924 Iaşi Cercul de Şah şahul teritorial
funcţiona pe
Textila „Mihai Vitea-
1925 Iaşi în 1940 se desfiinţează fotbal lângă fabrica de
zul”
sfoară şi frânghii
Automobil Clubul
1927 Iaşi sportul automobilistic teritorial
Regional
Societatea Culturală se adresa
activităţi sportive şi
1934 Iaşi Sportivă şi Muzicală personalului
culturale
CFR feroviar
1935 Iaşi Oficiul de Turism promovarea turismului teritorial
se adresa
Asociaţia Problemişti-
1937 Iaşi şahul şahiştilor
lor Români
problemişti
1938 Paşcani Sporting Atletic Club fotbalul
Iaşi „Moldova” ciclismul şi alte sporturi
Iaşi „Hochey-Club” hocheiul teritorial
Iaşi „Sportul Studenţesc” tenisul
1938
Iaşi „Tenis Club” tenisul
Iaşi „Atheneul Popular” fotbalul şi alte sporturi cartierul Tătăraşi
Iaşi „Vulturii” fotbalul
40
Județul Iași
Continuatoarea Sportului
Studenţesc, Asociaţia Sportivă
Politehnica Iaşi (ASPI)-1945; Atletismul, badmintonul,
CSU-1948; „Ştiinţa”-1950; în baschetul, handbalul,
1945 Iaşi Politehnica club studenţesc
1958 fuzionează cu CFR din judoul, rugbyul, şahul,
care rezultă CSMS; în 1967 tirul, orientarea, fotbalul
prin reorganizarea CSM
rezultă CS „Politehnica”
asociaţie
1947 Iaşi A.S. „Maraton” polisportivă
muncitorească
în 1951 este
transferată la
1948 Iaşi A.S. „Armata” fotbalul Câmpu-
lung-Moldove-
nesc
Baschetul, badmintonul,
boxul, fotbalul, judoul, reprezintă
1951 Iaşi A.S. „Voinţa” orientarea, modelismul, cooperaţia
şahul, popicele, handba- meşteşugărească
lul
a reprezentat
rezultat din fuziunea activitatea
1958 Iaşi „CSMS” fotbalul, atletismul
„CFR” cu „Ştiinţa” sportivă din
municipiul Iaşi
rezultat din fuziunea a reprezentat fotbalul
Iaşi „A.S. Unirea”
„CFR” cu „Ştiinţa” feroviar
„Loco- După reorganizare
1965 fotbalul feroviar
motiva” A.S. „Unirea”
Continuarea tradiţiilor boxul, luptele libere,
1967 Iaşi „Nicolina” feroviar
sportului feroviar orientarea
CS „Studenţesc ca urmare a reorganizării
1967 Iaşi studenţeşti
Universitatea” CSMS
ca urmare a reorganizării
Iaşi CS „Agronomia”
CSMS
ca urmare a reorganizării
Iaşi CS „Medicina”
CSMS
boxul, canotajul,
kaiacul-canoea, ciclis-
mul, ecvestră, handbalul,
ca urmare a reorganizării
1967 Iaşi „CSM” scrima, radioamatoris- teritorial
CSMS
mul, tenisul de masă,
tirul cu arcul, gimnastica
ritmică sportivă
41
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
baschetul, culturismul,
judoul, luptele libere,
1967 Iaşi CSS „Unirea” şcolar
rugbyul, şahul, scrima,
tenisul, voleiul
Paşcani „Siretul” fotbalul, canotajul
prin transformarea secţiei de
1992 Iaşi FC „Politehnica” club profilat pe fotbal studenţesc
fotbal a CS „Politehnica”
42
Județul Iași
STRUCTURI SPORTIVE
43
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
44
Județul Iași
45
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
46
Județul Iași
47
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL IAŞI 2001 AJ de RUGBY IAŞI 2005
AJ „SPORTUL PENTRU TOŢI” IAŞI 2002 AJ de JUDO IAŞI 2005
AJ a Sp. pt Pers. cu Handicap Iaşi 2002 AJ de ORIENTARE IAŞI 2005
AJ de ATLETISM IAŞI 2002 AJ de LUPTE IAŞI 2005
AJ de HANDBAL IAŞI 2003 AJ de GIMNASTICĂ RITMICĂ IAŞI 2005
AJ de VOLEI IAŞI 2003 AJ de KARATE TRADIŢIONAL IAŞI 2005
AJ de CANOTAJ IAŞI 2004 AJ de BASCHET IAŞI 2006
AJ de BOX IAŞI 2004 AJ de SCRIMĂ IAŞI 2006
AJ de ŞAH IAŞI 2004 AJ de ARTE MARŢIALE Iaşi 2007
48
Județul Iași
49
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
50
Județul Iași
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC
51
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
52
Județul Iași
Liceul cu Program
11. Fotbal 17 ani F.C. Noua Generatie Iasi Jun.B 1
Sportiv Iasi
Liceul cu Program
12. Fotbal 18 ani FC Politehnica Iasi Jun.A 5 -
Sportiv Iasi
Liceul cu Program
13. Fotbal 18 ani Bradul Borca Jun.A 1 -
Sportiv Iasi
Perfor- 1500 lei reprez C.V.
C.S.S. “Unirea”
14. Judo 20 C.S. “Politehnica” Iasi manta 3 indemnizatiei cantonam.
Iasi
“U20” cf. contr. de colaborare
Transport gratuit, cazare,
echipament de joc, cartele
Perfor-
15. C.S.S “Unirea” Iasi Rugby 19 C.S. “Politehnica” Iasi 9 masa, sala forta, teren de
manta
antrenament, asistenta
medicala, semicantonament
C.S.S. “Unirea” Contravaloarea unui rind
16. Volei 19 PRO VOLEI Botosani Div A II 1
Iasi echipam. de joc
Sustinerea camp. Nat. jun
C.S.S. “Unirea”
17. Volei 19 “Penicilina Iasi Div A II 1 I, C.V. chirie sala antrena-
Iasi
ment pt. jun I, II
50% din eventualitatea
Colegiul tehnic Perfor- unui transfer, transport
18. ”C.F Unirea” Fotbal 19 FCM CFR Pascani manta gratuit in competitii, baza
Pascani “U19” sportive pusa gratuit la
dispozitie
53
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
54
Județul Iași
intelectuale şi morale,v.pers.
Bârzan, Mihai 1923 Iaşi Sp.antr.fotbal. A fost leg.la Victoria CFR
Iaşi (1938-43), CFR
Rm.Vâlcea 1944-46), Locomotiva Iş.
(1946-53), Construct.Iş.
(1954-59) unde a fost şi antr. (1959-61),
coordonator tehnic la CSM Iş., antr. la
Construct. Iş.(1962-64), antr.coordonator
la Centrul de copii şi juniori al
Politehnicii Iașii
Beller, Radu 1898-1931 Roman Sp.pilot v.FR Aeron.
Beraru, Marius 1920 Chişinău-MD Antr.fotbal: Penicilina Iş.(1960-64), CSMS
şi Politehnica Iş.
(1964-68), Constr.Iş (1969-80). După 1980
metodist la CJEFS.
Biro, Imre 1958 Porceşti-MŞ Sp.fotbal, leg.la Politehnica Iş.(1984-85).
Biţucă, Iulian 1949 Crai Nou-TM Sp.antr.scrimă, v.FRS
Blaj, Mihai 1949 Gherăeşti Sp.antr.oină şi bsb.v.FRBSF
Bobârnat, Ovidiu Tiberiu 1978 Iaşi Sp.box, multiplu camp.naţ.leg.la Voinţa
Iş.Medaliat cu bronz la CM j.(1996), tot
bronz la CM s.(1999) fiind la Farul C-ţa.
Bordea, Constantin 1947 Văleni-VS Sp.antr.judo, prof.efs, v.FRJ
Botescu, Augustin 1906 Băileşti-DJ Antr. fotbal la CSU Ştiinţa Iş. în perioada
1949-1951, v.FRF
Broşteanu, Gheorghe Sp.lupte libere
Bucu, Ion 1956 Săveni - BT Sp.fotbal, leg. CSŞ Unirea Iaşi, 1972 a
jucat la Politehnica Iaşi. Peste 200 de
jocuri în div. A, până 1985 – transfer
Dinamo Bucureşti. A fost component a
loturilor naţionale. Medaliat cu . bronz şa
CM universitar din Mexic 1979. Preşedinte
secţie fotbal Politehnica şi CFR Paşcani.
Directorul DJST Iaşi 1997-2000.
Bugaciu, Mihaela Sp. karate tradiţional
Butu, Emil Sp. lupte libere
Butnaru, Ion 1932 Iaşi Prof. efs, antr. atletism, v.FRA
Buzoianu, Emil-Bogdan 1980 Piatra Neamţ Sp. radio, prof. efs, v.FRR
Casandra, Silviu 1975 Iaşi Sp. antr. atl. v.FRA
Cătescu, Constantin 1945 Călugăreni-PH Sp. antr. canotaj, v.FRC
Cătescu-Avram, Valeria 1953 Bereşti-GL Sp. antr. canotaj, v.FRC
Cercel, Ion 1987 Pucioasa Sp. popice, v.FRP
Cercel, Paul 1935 Călăraşi Prof. efs, antr. handbal, v.FRH
Chirazi, Marin 1965 Berezeni-VS Prof. efs, cadru didactic la FEFS Iş., în
prezent decan, sp. antr. judo, culturism
multiplu camp.naţ., CE locul II.
55
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
56
Județul Iași
57
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
58
Județul Iași
59
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
60
Județul Iași
61
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
62
Județul Iași
ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEEAL
LICEUL NAŢIONAL DIN IAŞI
Au predat gimnastică: Luzzato (1841-1846); Maria Petrescu (19161-1963); Vasie Piedemonte
Menestrier (1845); Antoine Souiris (1861-1885); (1963-1964); Constantin Damian (1963-1964); Ilie
Dimitrie Chiaburu (1885-1894); George Dumitrescu Bortă (1963-1964); Maria Teleagă (1964-1970); Toma
(1885-1897); Dimitrie Vadam (1893-1984); Dimitrie Popescu (1964-1970); Virgil Căinaru (1965-1966);
Andriescu (1894-1899); Ilie Mitescu (1898-1899); Cornelia Mocanu (1966-1970); Mircea Şuteu (1966-
Elefterie Ropală (1898-1899); Teodor Berescu (1899- 1971); Rose-Marie M. Haraga (1969-1984); Mihai
1904); Vasile Negruţi (1901-1923); Dimitrie Dobrescu Cohut (1969-1973); Mihai Constantin (1970-1990);
(1911-1913); Teodor G. Alistar (1914-1915); Ion Mircea Hudiţă (1972-1973); Gabriela Bighiu (1973);
Dolijan (1913-1928); Stavăr Spiridon (1929-1931). Doina Popovici (1973-1975); Constantin Barbălată
Au predat educaţia fizică: Vasile Ultimescu (1973); Nicolae Oloeriu (1975-1997); Marcel Chirilă
(1929-1967); Ion Vinogradschi (1930-1931); Roman (din 1980); Iulian Hatură (1981-1982); Viorica Petruţ
Jlabniţchi (1936-1937); Platon Aparaschivei (1946- (1984-1985); Doina Pătraşcu (1985-1986); Elena
1952); Rodica Savin (1952-1953); Iosif Balaşca Crivoi (1986-1990); Elena Buhac (1987-1988);
(1952-1954); Ion Ifteni (1953-1954; 1957-1960); Gabriel Adamescu (1988-1989); Marius Cosoiu (din
Marcel Cangmental (1954-1955); Maria Nicolaie 1990); Olga Radu (din 1990); Adrian Cojocaru (1997-
(1954-1955); Vasile Mihnea (1955-1956); Ion Carpo- 1998); Silvica Şoldan (1998-1999); Demmys Rusu
vici (1956-1961); Octav Ungureanu (1957-1958); (1998-1999); Iulian Marian (1999-2000).
LICEUL INTERNAT „COSTACHE NEGRUZZI” DIN IAŞI
63
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
64
Județul Iași
65
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
66
Județul Iași
67
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
PÂRTIE DE SCHI,
Adresa: Zona Ticău
Anul întabulării, dobândirii: 2002
Compoziţia bazei sportive: Pârtie pe o suprafaţă de 9800 mp. Caban, anexe cu 38 mp suprafaţă
construită
Proprietar: Consiliul Local Municipal Iaşi, Direcţia de administrare a patrimoniului
public şi privat.
68
Județul Iași
69
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
70
Județul Iași
71
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
72
JUDEŢUL
ILFOV
73
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
74
Județul Ilfov
• 1453 Vlad Ţepeş, în timpul domniei sale, • 1895 La Copăceni, în ziua de 24 iunie 1895,
1450-1456, participă la Buda, în Ungaria la un s-a născut renumitul luptător Sonda, Un luptător, ca
turnir, obţinând ca premiu o cunună de aur, împo- nimeni altul, cum îl numea presa vremi.
dobită cu pietre de faianţă şi peruzele, precum şi cu • 1901 Ia fiinţă Societatea de Gimnastică şi Tir
un inel feminin. Aceste trofee au fost descoperite de Sfântul Gheorghe, din 1905 Călugăreni.
arheologi în mormântul voivodului de la Mânăstirea • 1907 În ziua de 16 septembrie 1907, la Buftea,
Snagov. se constituie Societatea de Tir.
75
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. AS fără
Fed. Ligi Total
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe pers.
Total sp. naț. profesiniste certif. de id. sp.
public privat acţiuni r.s. juridică
2002 3 18 21 3 18 42
2003 3 23 26 4 20 50
2004 5 25 1 31 4 20 55
2005 9 35 1 45 4 20 69
2006 9 42 1 52 4 32 88
2007 9 48 1 58 5 34 97
2008 9 56 1 66 5 34 105
2009 11 61 2 74 5 34 113
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
afiliate legit. antrenori instructori AE
1993 0 0 0 0 0
1994 0 0 0 0 0
1995 0 0 0 0 0
1996 0 0 0 0 0
1997 0 0 0 0 0
1998 2 30 0 2 1
1999 38 1016 42 1 71
2000 45 1987 22 38 72
2001 52 2180 38 112 70 2 1 1
2002 60 2448 43 98 82 2 0 0
2003 59 2410 43 95 81 2 0 0
2004 64 2070 32 52 69 4 0 0
2005 50 977 31 13 17 9 1 1
2006 59 1069 33 50 23 9 1 1
2007 61 1218 44 43 19 9 1 0
2008 88 2089 64 52 24 12 1 0
2009 102 2191 60 60 23 9 1 0
76
Județul Ilfov
77
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
78
Județul Ilfov
79
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FUDSAL VENUS S.A. 2004 fotbal
Fotbal Club Buftea S.A. 2009 fotbal
ASOCIAȚII JUDEȚNE
AJ a Sp.pt.Pers.cu Handicap Bragadiru 2002 AJ de ŞAH Ilfov Chitila 2003
AJ de FOTBAL Ilfov Otopeni 2002 AJ de RUGBY Ilfov Dragomireşti 2007
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Ilfov Brăneşti 2002
80
Județul Ilfov
FIGURI REPREZENTATIVE
81
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
82
Județul Ilfov
În judeţ, mai există terenuri de fotbal, în următoarele localităţi: Moara Vlăsiei, 1 Decembrie, Copăceni,
Jilava, Măgurele, Clinceni, Domneşti, Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia, Glina, Cernica, Brăneşti, Ştefăneşti,
Tunari, Dobroieşti şi Chiajna.
83
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
84
Județul Ilfov
85
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
86
JUDEŢUL
MARAMUREȘ
87
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 163 secţii afiliate federaţiile naţionale de Wkc, karting, kempo, lupte, motociclism, natatie şi
specialitate; pentatlon modern, oina, orientare, patinaj, polo,
• 428 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate pescuit sportiv, popice-bowling, radioamatorism,
la cele 89 de cluburi şi asociaţii sportive de drept rugby, schi-biatlon, scrima, sp.pt.toţi, şah, sp.pt.
public şi privat; persoane cu handicap, table-backgamon , taekwondo
• 6252 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi Itf, taekwondo Wtf, tenis, tenis de masa, tir sportiv,
copii); volei
• 138 antrenori activi, 191 instructori, 234 • Principalele baze sportive: Sala de sport
arbitri; polivalentă, Complexul de nataţie acoperit şi desco-
• 10 MES, 6 AE, 29 MS. perit, Stadioanele de atletism şi rugby ş.a.
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, • Performanţe realizate pe plan naţional,
aikido, alpinism şi escalada, arte martiale, arte (2009): 417 de medalii, din care 119 aur, 146 argint
martiale de contact, atletism, automobilism, badmin- şi 152 bronz la CN, cu 1244.26 p. locul al 14-lea în
ton, baschet, baseball, biliard (pool, carambol), box, clasamentul pe judeţe;
ciclism, culturism, dans sportiv, fotbal, fotbal tenis, • Performanţe înregistrate pe plan internaţi-
gimnastica, gimnastica ritmica, golf, handbal, judo, onal (2009): 39 medalii, din care: 8 aur, 13 argint,
hochei pe iarba, kaiac canoe, karate kyokushin - 18 bronz şi cu 540.03 p. pe locul al 17-lea în clasa-
IKO 2, karate modern, karate traditional, karate mentul pe judeţe.
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Dunca, Rodica 1980 Gimnastică artistică echipe argint
Tomoiagă, Vasile 1984 Canotaj 2+ argint
Tomoiagă, Vasile 1988 Canotaj 4+ argint
Lung, Noemi-Ildiko 1988 Nataţie-înot 400 m mixt argint
Paşca, Mirela 1992 Gimnastică sportivă echipe argint
Voinea, Maricel 1980 Handbal echipe bronz
Voinea, Maricel 1984 Handbal echipe bronz
Covaciu, Gheorghe 1984 Handbal echipe bronz
Pătrăşcoiu, Anca 1984 Nataţie-înot 200 m spate bronz
Lung, Noemi-Ildiko 1988 Nataţie-înot 200 m mixt bronz
Balotă, Marta 1988 Volei echipa, jun bronz
88
Județul Maramureș
89
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
90
Județul Maramureș
91
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
92
Județul Maramureș
• 1802 - În Sighetu Marmaţiei, Consiliul pro- ziului de stat din BM a interzis jocul de fotbal…”.
pfesoral al liceului din localitate stipulează într-un Această măsură educativă a avut consecinţe neaş-
proces-verbal, exerciţiile fizice şi jocurile permise teptate din partea comunităţii oraşului. Un protest a
elevilor – jocurile cu mingea, cu zaruri, oina, jocul fost adresat ministrului educaţiei în numele a 300
călăul un fel de-a prinselea, etc, precum şi cele de băimăreni cetăţeni de onoare, împotriva acelei
interzise – capra, popicele trânta ş.a.; măsuri arbitrare.
• 1886 - Ia fiinţă Asociaţia de patinaj din BM. • 1903 – Se pare că, deja, în vara anului acestui
În presa băimăreană, în această a doua jumătate a an, în BM exista neoficial un club de fotbal (FC
secolului al XIX-lea apar o serie de articole de BM) cu două echipe şi jucători care se antrenau
popularizare a educaţiei fizice şi a sportului. Sunt sistematic.
subliniate efectele binefăcătoare ale exercişiilor • 1903 - Tot în aceeaşi perioadă, după cum ne
fizice asupra organismului. relatează presa timpului, alături de fotbal se acordă
• 1890 – Se înfinţează Asociaţia de Gimnastică mare atenţie şi altor manifestări sportive precum:
din BM; gimnastica, ridicarea şi aruncarea greutăţilor, rezis-
• 1891 – Îşi schimbă denumirea în Asociaţia de tenţa la alergare, fuga dată de ştafetă, saltul la
Gimnastică şi Patinaj din BM; înălţime etc. Cei victorioşi în aceste întreceri spor-
• 1896 – Unul din fondatorii şcolii de pictură tive erau răsplătiţi cu medalii, dar, uneori, răsplata
din BM Ferenczy Carol (1862-1917) venind din îmbracă forme – cel puţin neobişnuite pentru zilele
München pentru a se stabili în BM, aduce şi prima noastre, după cum reiese din următoarea prezentare:
minge de fotbal în BM. Împreună cu inginerul pentru saltul la înălţime s-a primit o cupă de argint
englez de mină Jonson şi cei doi băieşi ai artistului, pe care câştigătorul o poate folosi un an de zile,
împreună cu copiii din Valea Roşie, au organizat sau, pentru săritura în lungime (pentru 3 m ) s-a
prima echipă de fotbal din BM, jucând pe Câmpul acordat un inel de aur valoros. Interesant este faptul
Claustrului ulterior Tineretului. că toate aceste medalii au fost expuse într-unul din
• 1896 - Aristul Ferenczy Carol a fost un polis- magazinele oraşului pentru a fi văzute de toţi
portiv în stil englezesc. Pe lângă fotbal, practica cu membrii comunităţii.
regularitate ciclismul, tenisul, în curtea de pe Valea • 1903 – În ziua de 31 iulie s-a disputat meciul
Roşie unde şi-a amenajat un teren de tenis, călăria, de fotbal: FC BM – Şepcile ALBASTRE şi ALBE;
gimnastică. În casa care locuia avea montat un inel. • 1903 - În vara anului 1903 (20 august) în
Era abonat la reviste străine, care aveau, de regulă acelaşi ziar, deja amintit, apărea invitaţia adresată
şi o rubrică permanentă de sport. locuitorilor: Fotbal Club BM, azi după masă la ora
• 1898 - În BM este adusă prima minge de 5 pe Arena Târgului organizează un mare concurs
fotbal de către englezul George Johnson, angajat al de fotball. Seara dans în localul parcului oraşului;
Direcţiei minelor. Se erijază în instructor şi iniţiază • 1904 – În luna august serbări de gimnastică
un grup de tineri în practicrea jocului de fotbal. ŞI încheiate cu un joc de fotbal, mini fotbal, 4 echipe
astfel fotbalul începe să fie popular; a 6 jucători;
• 1901 – În ziarul local Nagybanya es Videke • 1911 – Ia fiinţă Societatea Sportivă din BM;
(BM şi Împrejurimia), apărut în ziua de 5 mai, • 1912-1918 - Oficial, primul club sportiv în
cuprinde în paginile sale un articol interesant în BM este înfiinţat în 18 aprilie 1912, recunoscut de
care, printre altele, se spune „…directorul gimna- Ministerul de Interne (1913). Acest club, avea 57 de
93
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
membri (cu profil predilect pentru practicarea gim- • 1922 – Pentru BM devine tot mai evidentă
nasticii, de 2 ori pe săptămînă) nu s-a bucurat de necesitatea amenajării unei arene sportive mai
prea multă audienţă. De aceea, în 1914 se adaugă apropiată de centrul oraşului. În grele condiţii
alte secţii: tir şi fotbal. În perioada primului război financiare, în 1922 au început lucrările noii arene
mondial, problema sportului băimărean a intrat sportive dedicată în primul rând fotbalului, ceea ce
într-un con de umbră până după 1918 când Transil- a stârnit unele reacţii de protest din partea artiştilor
vania s-a unit cu România şi vor avea loc importante plastici. De altfel şi locul în care s-a ridicat aceasta,
transformări, începând cu introducerea administra- deoarece „mutila pitorescul peisaj băimărean” (la
ţiei româneşti; poalele Dealului Florilor unde există şi azi). Vestia-
• 1918 - În acest anpentru a doua oară, se con- rul a fost pus la dispoziţie de către „Asociaţia de
stituie, oficial, la BM un club sportiv. Un lucru este patinaj” până la rezolvarea problemei. Arena a fost
sigur: ”microbul” fotbalului a reapărut şi s-a extins inaugurată la 9 aprilie 1923 printr-un meci de fotbal,
cu repeziciune ceea ce s-a întâmplat şi pe plan un an mai târziu aici jucându-se prima confruntare
naţional, vorbindu-se despre o adevărată „campa- de campionat (CSB cu Stăruinţa Satu Mare, scor
nie pro-fotbal; 0-1);
• 1919 – Ia fiinţă Clubul Atletic SAMSON din • 1924 – Se dispută (14 septembrie) primul
Sighetu Marmaţiei; meci oficial de fotbal, în campionat, Clubul Sportiv
• 1920 – Ia fiinţă Clubul Sportiv din BM; Baia Mare – Olimpia Satu Mare, scor 1-1;
• 1920 – Un nou club de fotbal – RGMV, Reu- • 1925 – Se înfiinţează echipa de fotbal Amateur
niunea de Gimnastică a Muncitorilor din Valea Ferneziu;
Roşie; • 1927 - În acest an, la BM s-a înfiinţat un nou
• 1921 – Reînfiinţarea CS BM cu secţiile: club sportiv: SC TRICOLORUL sub patronajul
fotbal, atletism, tenis, scrimă, lupte, minge cu Direcţiei Minelor. Cuprindea secţiile: fotbal, tenis
ureche, Primul meci de fotbal a fost în luna iulie de masă, atletism, scrimă, polo pe apă, conducători:
între CS BM şi BAC Baia Sprie, scor 0-0; preşedinte dr.Gavril Osianu, preşedinte executiv
• 1921 - În cadrul Federaţiei Societăţilor Spor- Iuliu Pop şi vice preşedinte Alexandru Puşcaşiu;
tive din România (FSSR) se introduce sistemul • 1930 - Se pun bazele CS Maramureşul din
campionatelor naţionale, prin urmare şi în BM se Sighetu Marmaţiei, preşedinte lt.col.Gheorghe
reînfiinţează clubul sportiv sub numele de CLUBUL Manoliu;
SPORTIV BM (1 iunie) cu secţiuni, ca fotbal, atle- • 1930 - În ziua de 23 august se înfiinţează CS
tism, scrimă şi lupte. Secţia de fotbal este prima cu Muncitoresc Stăruinţa din Sighet;
statut . Probele sportive se desfăşurau pe un teren • 1930 – Primul joc de fotbal între selecţionatele
improvizat, în apropierea vechiului târg al oraşului Baia Mare şi Satu Mare, scor 1-1;
(capătul str.M. Eminescu), teren impropriu, deoarece • 1931 – Ziua de 21 iunie are loc primul meci
era plin de gropi, cu tribuna improvizată din scân- de fotbal cu caracter internaţional: CSB-VSC
duri sprijinite pe butoaie de bere. Sportivii trebuiau Debreşin, scor 1-4;
să vină îmbrăcaţi de acasă, neexistând un spaţiu • 1932 – Se înfiinţează clubul de fotbal Phoenix,
destinat echipării (vestiar). Cu toate acestea, cel care fuzionează cu CSB. Noua echipă activează sub
puţin în domeniul fotbalului, clubul băimărean s-a denumirea de Phoenix-CSB, preşedinte dr.Aurel
afirmat foarte repede, ridicându-se de aici jucători Nistor, preşedinţi executiv: Peter Widder şi Nicolae
care în foarte scurt timp au devenit vedete, astfel că Eweiser, secretar general Alexandru Chinta;
în octombrie 1922, C.S.B. a fost primit în rândul • 1933 – Echipa de fotbal Tricolorul pe locul I
membrilor regionalei Oradea a FSSR. Preşedinte de în Liga de Nord, În baraj pentru promovarea în
onoare dr.Camil Pop, preşedinte dr.Aurel Nistor, Divizia Naţională Tricolorul BM – CA Cluj 3-2, 5-0
preşedinte executiv Peter Widder; cu RS Sighetu Marmaţiei şi 1-0 cu Stăruinţa Satu
94
Județul Maramureș
Mare. Ratează barajul pentru Liga Naţională cu primul curs de formare a arbitrilor de fotbal. Jiucă-
Şoimii Sibiu: 1-1, 2-2 şi 0-1 pe teren neutru. torul Prassler I debutează în echipa Naţională (2
• 1933 - În ziua de 6 august se inaugurează meciuri);
oficial Arena de fotbal Phoenix; • 1939 – Echipa băimăreană, sub denumirea de
• 1933 – Liceul Gheorghe Şincain, printr-o FC Carpaţi termină Campionatul diviziei A pe locul
scrisoare din 26 aprilie, solicită proprietarului sta- al VII-lea; *1941 – S e finalizează lucrările la
dionului să le fie pus la dispoziţie pentru o activitate trambulina (K=90 m) de la Borşa;
sportivă a elevilor liceului. Astfel de concesionări • 1945 – Jucătorul Fabian Francisc I debutează
se solicitau şi pentru alte cluburi sportive din oraş; în echipa naţională de fotbal (4 jocuri);
• 1933 – În primăvara acestuie an face o vizită • 1946 – Se reia divizia B la fotbal. Din păcate
în ţara noastră campionul olimpic şi mondial de Maramureşul nu are decât un loc;
gimnastică Ştefan Pelle. La demonstraţiile de gim- • 1946 – Se joacă un baraj între echipele de
nastică mai participă Antal Şandor campionul fotbal băimărene Phonix şi Minaur, fostă Tricolorul,
Ungariei şi Albin Morariu campionul României. În 3-0;
afara demonstraţiei de la BM, cei trei campioni • 1946 – Se înfiinţează Comitetul judeţean al
continuă să-şi arate măestria şi în oraşele: Oradea, OSP, preşedinte dr.Alexandru Oros;
Cluj şi Satu Mare; • 1946 – Se începe întocmirea planurile de
• 1933 – Societatea Aurum solicită Primăriei construcţie a stadionului din BM.
BM concesionarea unui teren pentru amenajarea • 1948 – Echipa de fotbal Phoenix se claasează
unei baze sportive. Pentru că Primăria n-a rezolvat pe locul I în seria diviziei B, cu 11 victorii conse-
această solicitare, Societatea Aurum, în 1935 reîno- cutive, dar ratează barajul de calificare în divizia A,
ieşte această cerinţă însoţită de un plan detailat a organizat la Bucureşti;
ceeace urma să se cpnstruiască pe terenul respectiv; • 1949 – Se înfiinţează Comitetul pentru Cultură
• 1934 – Primul succes internaţional: Phonix-CS Fizică şi Sport regionala Maramureş, preşedinte
BM – Hkoah Viena 1-0; Ghisa Vasile, urmat de Zvara Ştefan;
• 1934 – Două echipe de fotbal din Baia Mare • 1950 – Se înfiinţează Dinamo Săsar cu secţii
joacă în divizia B, terminând, doi ani la rând, pe de fotbal, baschet, volei m. divizia B şi schi;
locurile I şi II; • 1951 – Debutează în echipa naţională de
• 1934 – Schwartz Gyorgy şi Abrudan Zoltan fotbal Zavoda Vasile II (20 de meciuri);
de la Phonix BM sunt selecţionaţi în lotul României • 1951 – În ziua de 9 mai se organizează primul
pentru Campionatul Europei de Est care urma să se concurs de orientare sportivă pe teren la Bodi Fer-
desfăşoare la Budapesta neziu – Piatra Şoimului în Strâmba. Organizator:
• 1935 – CS Phonix, prin scrisoarea sa din 3 Biroul local de turism;
iunie, solicită intrarea gratuită, pentru membrii săi, • 1952 – Primul sportiv băimărean selecţionat
la ştrandul oraşului, ceeace atestă că exista o astfel în lotul olimpic pentru JO de iarnă de la Oslo. Se
de bază sportivă în BM; află în pregătire dar nu face deplasarea;
• 1935 – Se înfiinţează echipa AURUM Valea • 1953 – La BM, în zilele de 27-28 iulie, are loc
Borcutului; prima ediţie a Dinamoviadei de oină. Pe locul I s-a
• 1937 – CS Phonix, promovează în divizia A, clasat echipa Dinamo Deva;
Tricolorul în divizia B iar Aurum Valea Borcutului în • 1953 – SÎn ziua de 9 august se înaugurează
divizia C. Primul meci în divizia A, Phonix – Jiul 4-0; actualul stadion municipal având denumirea de 23
• 1938 – FC Carpaţi BM se clasează pe locul al August, ulterior Dealul Florilor. Cu această ocazie
VII-lea în divizia A. Tot în acest an se înfiinţează se dispută meciul de fotbal Metalul BM – Strum
Comitetul districtual de fotbal şi Colegiul arbitrilor Sanct Polten (Austria), scor 4-4, Au asistat 10.000
de fotbal condus de Anton Huniade. Se organizează de spectatori;
95
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1955 – Se înfiinţează AS Grupul şcolar minier • 1964 – La 14 iunie echipa de fotbal Minerul
din BM, cu secţii de handbal, volei, atletism, tenis BM promovează în Divizia A, dar retrogradează
de masă, fotbal, baschet şi gimnastică; după un sezon;
• 1956 – Pe stadionul 23 August se dispută • 1965 – Se dă în folosinţă Poligonul de tir
primul meci de fotbal în nocturnă: Energia BM – acoperit amplasat în Câmpul Tineretului;
Voros Meteor Mateszalka din Ungaria, scor 5-0; • 1966 – Se înfiinţează echipa de handbal
• 1957 – Se înfiinţează Uniunea de Cultură Minerul BM;
Fizică şi Sport –UCFS judeţul Maramureş, preşe- • 1967 – Jucătorul de fotbal Soo Alexandru
dinte Zvara Ştefan-1957/62, Trif Eronim 1962/1965, joacă în echipa naţională;
Moza Traian 1965/67, Pop Ioan 1967/87 – CJEFS; • 1967 – CN de orientare pe echipe se organi-
• 1958 – Jucătorul Karikaş Alexandru debutează zează în Maramureş, la Izvoarele;
în echipa naţională (9 meciuri jucate) *1967 – Ca urmare a înfiinţării CNEFS se
• 1958 – Se inaugurează Sala sporturilor apla- constituie Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică
sată în spaţiul denumit Câmpul Tineretului; şi Sport – CJEFS, preşedinte Pop Ioan 1967/1988 şi
• 1959 – În acest an se desfăşoară Cupa Igniş, Pop Vasile 1988/89;
primul concurs de orientare inter-regional: Braşov, • 1968 – Minerul BM, echipa de handbal, pro-
Cluj, Arad şi BM; movează în div.B, antrenor: Ioan Tegen;
• 1959 – Finala Cupei României la fotbal, ediţia • 1988 – CSO se transformă în CS Municipal
1958-59 s-a disputat între echipele CSM BM BM;
(divizia B) şi Dinamo Bucureşti (divizia A), scor • 1969 – Echipa de handbal Minerul BM se
0-4; transformă în Minaur BM;
• 1959 – La 15 februarie se înfiinţează CS • 1969 – Se dă în folosinţă standul de skeet la
Muncitoresc BM. Preşedinte Vasile Şuta. Secţii: Poligponul la Tăuţii de Sus;
fotbal, baschet-fem, moto, gimnastică, volei, popice, • 1969 – AS Explorări BM, echipa de volei m,
atletism, handbal-masc, lupte, schi, tenis de masă; repromovează în div.A;
• 1959 - Se înfiinţează AS Voinţa BM cu secţii • 1970 – Echipa de handbal AS Minaur BM
de lupte, volei, handbal, popice, tenis de masă, şah promovează în div.A, antrenor Lascăr Pană;
şi aeromodelism; • 1970 – Se dă în folosinţă Sala de sport de la
• 1960 – În cele două sezoane, 1960-62, două Şc.Generală nr.4 BM;
echipe din Maramureş, CSM şi Dinamo Săsar, au • 1970 – La 20 ianuarie se organizează un
jucat în divizia B; concurs de orientare pe schiuri, în Maramureş;
• 1960 – Apar terenuri de tenis în Parcul oraşu- • 1970 – Primul meci feminin de fotbal între
lui; Stadionul de fotbal din Sighetu Marmaţiei; echipele Liceul nr.3 –Liceul Gh.Şincai, scor 1-1.
• 1961 – CSM se transformă în CS Orăşenesc Arbitru Aurel Man. Iniţiatori profesorii: Vasile Papp,
BM, deci CSO BM; Ecaterina Tomonicska şi Ioana Badea, componenză
• 1961 – Se inaugurează Complexul Sportiv din a echipei naţionale în timpul studenţiei;
BM (Câmpul Tineretului), bazin de înot cu dimen- • 1972 – Primul sportiv din Maramureş medaliat
siuni olimpice Sala sporturilor aplasată în spaţiul olimpic este Ştefan Birtalan din echipa naţ.de
denumit Câmpul Tineretului; handbal, clasată pe locul al III-lea, medalie de
• 1962 – Debutul jucătorului Vasile Gergely bronz. Tot la această ediţie a JO de la München,
(III) în echipa naţională (36 de meciuri jucate); Gleb Pintilie se clasează pe locul 23;
• 1962 – CSO Minerul BM promovează în div.A • 1973 – AS Explorări BM repromovează în
la volei m (antrenori: Borz Fl.şi Sofornici); div.A la volei m, fostăDinamo Săsar;
• 1963 – Debutul jucătorului de fotbal Sasu • 1974 – Ia fiinţă primul club de handbal din
Mircea în echipa naţională (9 meciuri jucate); ţară: Handbal Club Minaur BM;
96
Județul Maramureș
• 1974 – În ediţia 1973/74 HC Minaur BM şi Sasu Niculina locul al IV-lea cu echipa naţ.femi-
obţine medalia de bronz, iar la volei Explorări BM nină de handbal;
medalia de argint; • 1977 – AS Explorări BM se clasează pe locul
• 1974 – Jucătorul Zoltan Crişan debutează în al III-lea în div.A ed.1976/77;
echipa naţională (46 de meciuri jucate); • 1977 – Se dă în folosinţă Poligonul de talere
• 1974 – Jucătorul de volei Adrian Arbuzov face din Tăuţii de sus, 2 standuri pentru skeet şi 2 pentru
patrte din echipa României clasată pe locul al VI-lea trap;
la CM; • 1977 – Naszodi Alexandru a făcut parte din
• 1974 – Explorări BM se clasează pe locul al echipa de juniori a României clasată pe locul I la
V-lea la CCE, ediţia 1974; CE de popice, precum şi locul al II-lea la perechi la
• 1975 – HC Minaur BM şi AS Eplorări la aceleaşi CE, ;
volei, medalii de bronz, la ediţiile 1974/75 ale div.A; • 1977 – Adrian Arbuzov component al echipei
• 1975 – Se constituie la 15 august FC Baia României clasată pe locul al III-lea la CE;
Mare; • 1977 – CSŞ Minerul BM s-a clasat pe locul al
• 1975 - La BM se organizează, în perioada II-lea la CN de jun.pe echipe, antr.Călin Vintilă;
24-27 iulie, Cupa Prietenia la gimnastică. Au parti- • 1977 – Se înfiinţează echipa de rugby U
cipat sportivi din 9 ţări. Mari Alexandru s-a clasat REMIN BM;
pe locul I la individual compus. • 1977 – Pentru a doua oară Trofeul Carpaţi, ed.
• 1975 – La 1 octombrie se dă în folosinţă a XVII-a la handbal masculin, se organizează la
bazinul de înot acoperit. Tot la această dată este BM, Locul I RDG;
angajat Gh.Demeca; • 1978 – Jucătorul de fotbal Alexandru Koller
• 1975 – AS Constructorul BM, promovează în (5 meciuri jucate) şi Alexandru Terhes (3 meciuri
div.A de handbal feminin, antrenor Constantin jucate) ambii debutează în echipa naţională;;
Popescu-Pilică; • 1978 – HC Minaur BM ocupă loc.al III-lea la
• 1975 – Apare un teren de fotbal pe Valea CN ed.1977/78 şi câştigă ed.I a Cupa României;
Borcuţului; • 1978 – AS Explorări BM loc. al III-lea la CN
• 1975 – Adrian Arbuzov a făcut parte din de volei ed.1977/78;
echipa naţ.de volei clasată pe locul al IV-lea la CE; • 1978 – Echipa de rugby Remin BM promo-
• 1975 – CSO se transformă în CS Municipal vează în div.A;
BM; • 1978 – Se dă în folosinţă Sala de sport de la
• 1976 – HC Minaur BM şi AS Eplorări la Şc.Gen. nr.19 din BM (CSŞ nr.1 BM);
volei, medalii de bronz, la ediţiile 1975/76 ale div.A; • 1978 – Iuliu Bice câştigă titlul de campion
• 1976 – Se dă în folosinţă Bazinul olimpic mondial la popice în proba individuală;
descoperit; • 1978 – CSŞ Minerul BM devine camp. naţ. pe
• 1976 – AS Martex BM se califică în div.A de echipe de jun.la lupte gr.rom.antr. Călin Vintilă;
volei feminin, antr.Sabin Pop; • 1978 – Echipa de lupte gr.rom. seniori a AS
• 1976 – Trofeul Carpaţi la handbal masculin Simared BMpromovează în div.A;
se desfăşoară anul acesta la BM, în perioada 11-16 • 1978 – Se înfiinţează CSŞ Baia Sprie, CSŞ
martie; nr.1 BM şi CSŞ nr.2 BM;
• 1976 – Se înfiinţează Şcoala Sportivă de Elevi • 1979 – În ziua de 21 ianuarie se dispută la BM
– SSE din Sighetu Marmaţiei, director Navodarsky meciul de volei Explorări BM şi Vardar Skoplje,
Ludovic; finala Cupei Balcanice intercluburi, scor 3-0;
• 1976 – La JO de la Montreal sunt prezenţi şi • 1979 – HC Minaur BM se califică în semifi-
sportivi din Maramureş. Ştefan Birtalan cu echipa nalele CCupelorE;
naţ.de handbal, med.de argint, Bosi-Igorov Mariana • 1979 – AS Explorări BM căştigă Cupa Rom.
97
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
la volei m. şi se clasează pe locul al III-lea în div.A • 1981 – HC Minaur joacă în semifinala CCE;
ed.1978/79; • 1981 – Se dă în folosinţă Stadionul de atle-
• 1979 – FC Baia Mare se clasează pe locul al tism;
V-lea în div.A de fotbal; • 1981 – FC BM în finala Cupei României la
• 1979 – Rodica Dunca face parte din echipa fotbal cu Dinamo Buc., scor 2-3;
României de gimnastică, medalie de aur la CM, iar • 1982 – La JB de înot sportivii din BM obţin
la individual compus se clasează pe locul al V-lea; 6 med.de arg. Şi 3 de bronzS Explorări BM câştigă
• 1979 – Naszodi Alexandru medaliat cu bronz Cupa României;
la CM de popice jun.în proba individuală şi la cea • 1982 – FC BM pentru prima dată participă în
pe echipe. De asemenea med.de argint în proba de Cupele Europene FC BM – Real Madrid 0-0 şi 2-5;
perechi ; • 1982 – AS Explorări BM câştigă Cupa Balca-
• 1979 – AS Explorări BM cîştigă Cupa Balca- nică la volei masculin;
nică la volei ed, 1979; • 1983 – HC Minaur BM câştigă Cupa Româ-
• 1979 – Aurul BM câştigă medalia de bronz la niei;
CCE de popice ed.1979; • 1983 – Se reamenajază Bazinul olimpic des-
• 1979 - La BM s-a desfăşurat Raliul Dunării, coperit;
cea mai importantă competiţie automobilistică • 1983 – Se dă în folosinţă Popicăria de la
internaţională a României Perioada 27-30 iulie. Din Sighetu Marmaţiei, cu 4 piste şi ridicare automată;
cele 74 de echipaje care au luat startul , numai 30 • 1983 – La JB de înot 4 med.de aur, 4 de arg.
au terminat cursa; şi 3 de bronz pentru sportivii maramureşeni;
• 1979 – Meciul amical de volei România-Un- • 1984 – HC Minaur BM câştigă Cupa Româ-
garia s-a desfăşurat la BM, scor: 3-0; niei;
• 1980 – Se măreşte şi se modernizează tram- • 1984 – Se finalizează lucrările la terenul de
bulina de la Borşa (K-110 m) şi se organizează tenis amenajat lângă Grădina Zoologică din BM;
primul concurs internaţional de sărituri ci schiurile; • 1984 – Se termină lucrările la modernizarea
• 1980 – AS Explorări BM câştigă Cupa Româ- şi extinderea Sălii de gim. şi se dă în folosinţă
niei; căminul şi cantina;
• 1980 – AS Explorări BM se clasează pe locul • 1984 – Prima medalie olimpică pentru înotul
al III-lea în div.A ed.1979/80, iar HC Minaur pe din BM: Anca Pătrăşcoiu bronz la 200 m spate, JO
locul al II-lea în ed.1979/80; Los Angeles;
• 1980 – AS Explorări BM câştigă Cupa Balca- • 1984 – Maricel Voinea, Iosif Boroş şi Gh.Co-
nică; vaciu fac parte dine chipa României, bronz la JO
• 1980 – La Borşa se desfăşoară Dinamoviada Los Angeles;
de sărituri cu schiurile, primul CI pe această tram- • 1984 – HC Minaur BM câştigă Cupa României;
bulină; • 1984 – La JB de înot 3 med.de aur, 3 de arg.
• 1980 – Boroş Iosif şi Maricel Voinea fac parte şi 3 de bronz pentru sportivii maramureşeni;
din echipa naţ.de handbal clasată pe locul al III-lea, • 1985 – HC Minaur BM câştigă Cupa IHF
medalie de bronz la JO de la Moscova, Rodica ed.1984/85;
Dunca, tot la JO de la Moscova, medalie de argint • 1985 – Se dă în folosinţă baza de antrenament
cu echipa naţ. şi loc. al VII-lea la individual compus; şi recuperare, precum şi sediul CJEFS; De asemenea,
• 1980 – Rodica Dunca câştigă loc.I la indivi- pârtia de schi alpin cu telescau şi teleschi la Borşa;
dual compus în Turneul campioanelor de la Londra; • 1985 – Rezultate deosebite la înot, atletism,
• 1980 – Un grup de 6 înotători din BM, de la handbal şi tir la CE, JMU şi JB, v.Cartea de aur;
CSM, debutează în arena internaţională la Concursul • 1986 – Se dă în folosinţă Sala de sport de la
Prietenia; Şc.fem.nr.14 din BM;
98
Județul Maramureș
• 1986 – Medalii de aur, argint şi bronz, pemtru • 1989 În ziua de 22 octombrie BM este gazda
sportivii din Maramureş la CM, CE, JB Concursurile meciului de rugby România – URSS, în cadrul
Prietenia ş.a. v. Cartea de aur; Campionatului European, scor 13-21;
• 1986/2009 – Medalii de aur, argint şi bronz, • 1990 – La Ludwighafen, în Germania, s-a
pentru sportivii din Maramureş la JO. CM, CE, desfăşurat prima ediţie a Cupei Mondiale interclu-
JB Concursurile Prietenia ş.a., v.Cartea de aur; buri la popice.Trofeul a fost câştigat de echipa
• 1988 – Cea de a 24-a ediţie a Trofeului Carpaţi amsculină Aurul BM;
la handbal masculin este roganizată la BM. Echipa • 2001 – Turneu de box feminin în premieră la
reprezentativă a României câştigă competiţia fiind Sighetu Marmaţiei;.
neînvinsă; • 2002 – Primul Campionat naţional de box
feminin la BM;
99
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1999. Tiberiu RUSU, Maria MACRA OŞORHEAN, Tudor BOGDAN „Handbal – teoria
practică şi metodica instruirii”. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
• 2000. Alec PORTASE, Ion POP: „Box în Maramureş”. Fundaţia „Prietenii Boxului Maramureşean”
• Ion P.POP: „Foto Informaţii Fotbal Club Baia Mare 2000-2001”
• 2001. Ion P.POP: „ Foto Informaţii Fotbal Club Baia Mare 2001-2002”
• Ioana VLAD: „Dialog cu Lască Pană”. Editura DACIA Cluj-Napoca
• Daniel Kotecz: „Anuarul Sportului Maramureşean 2000”. Editura ARIADNA
• Intemeietorul medicinei sportive din România dr. Matei ULMEANU este autorul a două cărţi:
„Pagini memoriale. Comuna Ulmeni. Scurt istoric. Societatea Tinerimea, volumul I” .
Editura SOLSTIŢIU Satu Mare.
• „Pagini memoriale II. Oameni, vremuri, istorii…”, Editura SOLSTIŢIU Satu Mare.
• 2002. Ion P.POP: Foto Informaţii Fotbal Club Baia Mare 2002-2003
• 2003. Sorin PASCU, Tudor BOGDAN: „Schi – metode şi mijloace”.
Editura RISOPRINT Cluj-Napoca.
* Maria MACRA OŞORNEAN, Tudor BOGDAN: „Handbal – curs de bază”.
Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
*2004. Iulica DEHELEANU, Petru GHIŞA: „NATURA ŞI TURISMUL”. Ghid pentru
practicarea ecoturismului montan.Editura Fundaţia CDIMM Maramureş
*Ilie DOBRE: „Zoltan CRIŞAN irezistibila extremă”. Editura PARALELA 45.
*2005. Alexandru MĂGDAŞ: „TOTUL DESPRE OINĂ”. Editura Maria MONTESSORI
*2006. Ioan RUSU: „Patru decenii de volei juvenil băimărean”. Editura Maria MONTESSORI.
EXPOZIŢII:
• 01.04. 1999 – Expoziţie de afişe sportive la Muzeul Judeţean Maramureş din Baia Mare autor Ion P.
Pop – Premieră naţională.
• Iulie 2006 – Expoziţie permanentă la Muzeul Judeţean Maramureş: „Maramureşul SPORTIV – SUC-
CESE şi PERFORMANŢE”. Fond documentar: ION P POP. Expoziţia cuprinde trei SECŢIUNI:
SALON A: Secvenţe din Sportul MONDIAL (Colecţia Ion P.Pop)
SALON B: Episoade din Sportul Românesc (Muzeul Sporturilor din Bucureşti)
SALON C: Sportul din Maramureş
- ISTORIC – Muzeul Judeţean
- 1970-2006 – Colecţia Ion P.Pop
COORDONATOR AL EXPOZIŢIEI : Ion P.Pop
100
Județul Maramureș
101
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
102
Județul Maramureș
103
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
104
Județul Maramureș
105
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Grozav, Hall, Iancu S., Ignişca, Ion Ionuţ, Ionescu, Reisfeld, Staicu, Stancu, Sindreştean George, Sin-
Korca, Kovacs, Lacziko, Lupan, Marc, Marchiş, dreştean Radu, Socaciu, Solomon, Stoica, Szakacs,
Marian Viorel, Marinescu, Mascovits, Mihalca, Szendrei, Szilaghi Bendeguz, Shilaghi Bontond,
Mîţu, Moroianu, Mureşan, Nagy, Neamţ, Neghină, Szilaghi, Hunar, Szilaghi Levente, Szilaghi Zsolt,
Olăhuţ, Onac, Paraschivescu, Păştean, Pătraşcu, Ştefan, Şuvagău, Tămaş, Tămăşan, Teuşan,
Petre Aurel, Petreţchi, Pintzoi, Podar, Pop Sabin, Todoran, Tutelea, Ţigu, Ţuţea, Vînătoru, Vişovan,
Pop Sorin I, Pop Sorin II, Popescu, Pricop, Puşcaş, Zaharescu.
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. AS fără
Fed. sp. Ligi
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe pers.
Total naț. profesiniste
public privat acţiuni r.s. juridică
2002 6 30 1 37 5 43 85
2003 4 20 24 6 20 50
2004 6 39 1 46 6 67 119
2005 6 42 1 49 6 67 122
2006 6 51 1 58 6 70 134
2007 6 58 1 65 7 91 163
2008 6 68 1 75 7 98 180
2009 6 82 1 89 8 115 212
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
secţii afiliate legit. antrenori instructori arbitri MS MES AE
1993 224 8690 224 60 367
1994 224 8690 224 60 367
1995 223 7929 225 38 402
1996 186 5110 255 37 321
1997 187 5110 255 37 321
1998 164 5569 239 67 327
1999 139 4556 239 15 313
2000 171 4117 160 48 328
2001 90 3955 145 62 307 23 4 4
2002 142 3998 92 41 260 22 7 6
2003 141 4064 118 38 223 27 4 7
2004 148 4812 114 63 239 29 3 7
2005 73 2747 121 30 138 36 9 7
2006 80 2733 129 63 152 20 10 7
2007 88 2999 129 69 168 20 10 5
2008 148 6246 132 135 239 27 10 5
2009 163 6252 138 191 234 29 10 6
106
Județul Maramureș
107
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI ORGANIZATORICE
108
Județul Maramureș
109
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
atletism, ciclism, orientare sp., schi-biatlon, sp. pt. toţi, şah, tenis
CS Star Team BM 2002
de masă,
baschet, box.culturism, fotbal, gimnastică, judo, lupte, karate
CS Tigrul Tg. Lapus 2008
modern, volei,
şah, atletism, baschet, fotbal, handbal, orientare sp., sp.pt.toţi, tenis,
CS Tinere Speranţe, BM 2009
tenis de masă, volei,
atletism, arte marţiale de contact, arte marţiale, culturism, alpinism
CS Todiral, BM 2006
şi escalada, aeronautica, fotbal, orientare sp., schi-biatlon, tenis,
CS Umbra 2006 arte marţiale, karate tradiţional,
CS Voinţa-Atcom Maramureş, BM 2002 judo,
CS Vulturii BM 2007 baschet,
CS Wing Chun BM 2005 arte marţiale,
baschet, atletism, fotbal, karate tradiţional, lupte, rugby, sp. pt. toţi,
CS Xela BM 2008
taekwondo Itf, tenis, volei,
FC Auto Globus BM 2007 fotbal,
FC SUCIU DE SUS 2004 fotbal,
FC Viorel Mateianu, BM 2002 fotbal, handbal, popice, tenis de masă,
Gi-Do Taekwondo Club ITF BM 2001 arte marţiale, culturism, gimnastică,
Handbal Club Minaur BM 2001 handbal,
Handbal Club Municipal BM 2001 handbal,
Masters Athletic Club, BM 2009 atletism, ciclism, nataţie şi pentatlon modern,
Mini Maxi Dance Club Sighetul Marmaţiei 2003 dans sportiv,
Montan SC RIVULUS DOMINARUM 2007 atletism, ciclism, orientare sp., schi-biatlon,
arte marţiale, ciclism, gimnastică ritmica, tenis, nataţie şi pentatlon
N.R.G. SC, BM 2003
modern,
SC Cuarţ BM 2001 sp.pt.toţi, fotbal, handbal, popice, tenis de masă,
SC Cuprom, BM 2001 culturism, fotbal, handbal, tenis,
SEINI-FOTBAL Club 2004 fotbal,
badminton, atletism, baschet, biliard, ciclism, fotbal, lupte, karate
tradiţional, handbal, nataţie şi pentatlon modern, orientare sp.,
CS al Surzilor Tăcerea, Sighetul Marmaţiei 2008
pescuit sportiv, polo, popice, rugby, şah, schi-biatlon, scrimă, table,
tenis, tenis de masă, tir sportiv,
T.F. SC, BM 2005 automobilism, badminton, fotbal, handbal, şah, tenis, tir sportiv,
Tenis Club BM 2002 schi-biatlon, şah, tenis, tenis de masă,
Tenis Club Star BM 2007 tenis,
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FOTBAL CLUB BM S.A. 2002 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Maramureş 2003 AJ de HANDBAL Maramureş 2002
AJ de Baschet Maramureş 2009 AJ de ORIENTARE Maramureş 2006
AJ de BOX Maramureş 2004 AJ de VOLEI Maramureş 2002
AJ de FOTBAL Maramureş 2001 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Maramureş 2001
110
Județul Maramureș
111
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Coriolan, Tătaru, prof. Reprezentantul FSSR pt.Reg.Cluj, inclusiv Jud. Maramureş 1921-1934
Dragomir, Silviu, dr. Reprezentantul UFSR pt.Reg.Cluj, inclusiv Jud. Maramureş 1934-1936
prof.univ.Coriolan Tătaru Reprezentantul UFSR pt.Reg.Cluj, inclusiv Jud.Maramureş 1936-1938
prof.univ.Coriolan Tătaru Reprezentantul UFSR pt.Ţinutul Someş, inclusiv Jud.Maram. 1939-1940
Balint, Al.medic Preşed. Com.UFSR Jud. Maramureş 1939-1940
Ghişa, Vasile Preşed. Com.UFSR Regiunea Maramureş 1944-1946
Dr.Oros, Alexandru Preşed. Consiliului OSP al Jud. Maramureş 1946-1949
Ghişa, Vasile Preşed. CCFS al Jud.Maramureş 1949-1951
Zvara, Ştefan Preşed. CCFS al Raionului Maramureş 1951-1957
Trif, Eronim Preşed. Cons.UCFS al Raionului Maramureş 1957-1962
Moza, Traian Preşed. Cons.UCFS al Raionului Maramureş 1962-1967
Pop, Ioan Preşedintele CJEFS Maramureş 1967-1990
Tarbă, Valer Directorul DJS Maramureş 1990-1990
Tarbă, Valer Directorul DJST Maramureş 1990-1992
Tarbă, Valer Directorul OJST Maramureş 1992-1993
Tarbă, Valer Directorul DJST Maramureş 1993-1997
Săvoiu, Corneliu Directorul DJST Maramureş 1997-2002
Săvoiu, Corneliu Directorul DJS Maramureş 2002-2010
Săvoiu, Corneliu Directorul DJST Maramureş 2010-
112
Județul Maramureș
RETEAUA ŞCOLARA
Profesori de educaţie fizică care au predat educaţia fizică la Liceul „Gheorghe Şincai” din Baia Mare
113
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
114
Județul Maramureș
sp.în Cavnic;
Donos, Vasia 1954 Braşov Sp.antr.popice la Aurul BM;
Dulfu, Ioan Promotor al sportului;
Duma, Aurel 1919-1993 Baba-MM Preşed.UCFS 1960-1965, v.pers;
Dunca, Rodica 1965 BM Sp.antr.gimnastică la CSM BM, v.FRG;
Duţă, Viorel Instructor de karate shotokan;
Fabian, Francisc 1917 Oski-UNG Sp.antr.fotbal şi la Phonix BM, v.FRF;
Fântână, Dorel Instructor de Taekwondo;
Filip, Ancuţa Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Fulina, Nicolae 1965 Babadag-TL Sp.rugby la Ştiinţa BM, v.FRR;
Gabrian, Valer Director general al Centralei Minelor, promotor
al sportului;
Geiger, Melinda 1987 Baia Mare Sp.handbal, prof.efs, v.FRH
Gergely, Ernö 1957 Baia Mare Sp.antr.arb.popice, v.FRP;
Ghineţ, Lascăr Promotor al sportului;
Ghirolteanu, Gavril Promotor al sportului;
Ghişa, Ioan Promotor al sportului;
Ghişa, Vasile Preşed. UFSR 1944-46 şi CCFS 1946-1951
jud.Maramureş;
Giurgi, Nicolae 1980 Cavnic Sp.culturism la Metalul Cavnic, v.FRCF;
Goron, Dan-Sorin 1976 Baia Mare Antr.de taekwondo ITF, v. FRT;
Goron, Monica Antr.de taekwondo ITF;
Grama Promotor al sportului;
Haidu, Ibolya Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Halagianm Florin 1939 Bucureşti Sp.antr.arb.fotbal la FC BM, v.FRF;
Hosu, Adriana-Ionela 1986 Baia Mare Sp.box v.FRB;
Hosu, Ilie 1954 Tg.Mureş Sp.antr, arb popice la Auril BM,v.FRP;
Huniade, Vasile-Dan Instructor de karate shotokan JKA;
Iagăr-Dinescu, Monica 1973 Sighetu M. Sp.prof, efs, atletism, v.FRA;
Iojiban, Mihaela Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Iosip, Radu Instructor de taekwondo-do;
Izvoran, Ioan Promotor al sportului;
Joltvinschi, S. Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Kuhn, Rodica Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Kuhn, Norbert Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Ladanyi, Robert Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Lapoşi, Alexandru Instructor de karate kyiokushin;
Lazăr Promotor al sportului;
Lazăr, Rita Antr.de gimnastică artistică la CSM BM;
Lövy, Francisc 1915- … Sighet Cond.gimnastică, v.FRG;
Ludu, Remus 1914-1982 Tg.Lşpuş Medic sp.v. pers;
Lung, Noemi 1968 BM Sp.înot la CSŞ BM, v.FRNPM;
Kando, Rozalia 1951 Sf.Gheorghe Antr. gimnastică ritmică la LPS-CSŞ BM;
Mădăian, Mihai Antr.de taewondo ITF;
Magyar, Geza 1973 Baia Sprie Sp.kaiac la AS Simirad BM, v.FR K-C;
115
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
116
Județul Maramureș
117
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
118
Județul Maramureș
119
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
120
Județul Maramureș
121
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Bazin de înot
122
Județul Maramureș
123
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
124
JUDEŢUL
MEHEDINȚI
125
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Popescu-Ciobanu, Marioara 1984 Canotaj 2x aur
Popescu-Ciobanu, Marioara 1996 Canotaj 8+ aur
Dumitrache, Magdalena-Maria 2000 Canotaj 8+ aur
Papuc, Ioana Cristina 2004 Canotaj 8+ aur
Tomescu-Diţă, Constantina 2008 Atletism maraton aur
Ruican, Iulică 1992 Canotaj 8+ argint
Cipere, Dumitru 1980 Box categ, 54 kg bronz
Buligan, Alexandru 1984 Handbal comp. al echipei României bronz
126
Județul Mehedinți
127
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
128
Județul Mehedinți
129
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
130
Județul Mehedinți
131
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 100-200 d.Hr. - După debarcarea armatelor • 1241 – Cetatea medievală a Severinului este
romane şi construirea castrului pe teritorul actualu- invadată de tătari.
lui municipiu Drobeta Tr.Severin, se amenajază • 1438 – Iancu de Hunedoara este numit Ban de
Termele de la Drobeta. Acest complex arhitectonic Severin.
cuprindea: bazine cu apă caldă şi rece, vestiare, săli • 1524 – Soliman Magnificul cucereşte Seve-
de masaj, palestre pentru cetăţenii care doreau să rinul, ţinutul rămânând sub dominaţia otomană
practice exerciţii de gimnastică şi atletice. Aceste aproape 3 secole.
palestre erau de fapt o curte având dimensiunea de • 1833 – Ia fiinţă oraşul Drobeta Turnu-Severin.
27x29 m. acoperită cu nisip, prevăzută la colţul • 1866 – Prinţul Carol (I) de Hohentzollern,
sud-estic cu cabine, anexe pentru depozitat materiale face la Drobeta Turnu-Severin primul pas pe pământ
şi echipamente, precum şi cu duşuri pe care le românesc.
foloseau numai atleţii după terminarea exerciţiilor • 1874 - Prima bază sportivă a oraşului Orşova
sau a jocurilor. De asemenea, existau săli pentru a fost Poligonul de tir.
conversaţii şi lectură. • 1892 - Se construieşte prima Sală de gimnas-
• 103-105 – Se construieşte Podul de piatră tică din oraşul Orşova.
peste Dunăre, după planurile arhitectului Apollodor • 1896 – Ia fiinţă Clubul Sportiv Internaţional
din Damasc. al Jucătorilor de Popice.
• 121 d.Hr. – Împăratul Hadran conferă aşeză- • 1900 - Primele semnale despre organizarea
rii Drobeta, satutul de municipiu unor activităţi sportive sunt cele înregistrate la elevii
• 200-300 d.Hr. - În acest secol al III-lea, Liceului Traian din Turnu Severin. Oina, gimnastica
Termele de la Drobeta sunt complet refăcute de şi atletismul erau sporturile practicate de elevii celui
către cohorta care păzea podul de peste Dunăre. mai titrat liceu din judeţ. Aceasta datorită profeso-
Această unitate militară romană era compusă din rilor de gimnastică care au predat la acest liceu.
circa 1000 de arcaşi. Îşi luase denumirea de Gor- • 1906 - În ziua de 21 martie, la Turnu Severin,
diana, după numele şi în cinstea împăratului se înfiinţează Societatea de gimnastică, scrimă şi
Gordian al III-lea. tragere la semn.
132
• 1907-1997 – S-a născut în Tr.Severin renumi- rate uzine sau şantiere, numărul muncitorilor şi
tul profesor de educaţie fizică Stelian Gheorghiu, ucenicilor creşte continuu, iar nevoia unor activităţi
conducătorul Organizaţiei Sportului Românesc în sportive organizate se impune tot mai mult în cadrul
timpul Celui de al Doilea Război Mondial. acestora. Muncitorii de la Şantierul Naval formează
• 1920 - Ia fiinţă CS Dierna Orşova cu care Societatea de Sport Viitorul al cărei act de constitu-
ocazie se organizează şi primul meci de fotbal, ire nr. 1610 din 30.10.1926, este redactat împreună
disputat în compania campioanei Romaniei de la cu Statutul de către avocatul C. Rădulescu şi înre-
acea vreme CS Chinezul Timişoara. gistrat la tribunal cu nr. 29120, apoi autentificat de
• 1922 - La 16 decembrie se pun bazele Clubu- judecătorul N. Buşilă de la tribunalul Dolj, delegat
lui sportiv Drobeta Tr.Severin, având ca secţii: box, o perioadă de Mehedinţi. Demn de semnalat este
fotbal şi gimnastică. Preşedintele clubului a fost ales Statutul societăţii şi în ale căror capitole sunt stipu-
procurorul Horia Bogdan, iar ca secretar, Ioan Sta- late o serie de articole, care şi astăzi sunt de actua-
noievici. Primul finanţator a fost Emil Mihuţescu, litate. Vom menţiona doar câteva:
concomitent însă membrii fondatori ca şi cei activi, „se înfiinţează pe lângă Şantierul naval o aso-
organizau diferite manifestaţii şi acţiuni, inclusiv ciaţie de gimnastică şi scrimă cu sediul în şantier
baluri, pentru strângerea de fonduri, în primul rând, având drept scop practicarea sportului şi propagarea
pentru procurarea echipamentului necesar sportivilor. dezvoltării fizice a membrilor săi; culorile societăţii
• 1923 – În acest an, cu sprijinul autorităţilor sunt roşu şi negru; numărul membrilor este nelimi-
locale, membrii Clubului, ing.Zaharia, Teodor tat, putând face parte din societate oricine are cali-
Mema şi I.Krilovici (ultimii doi studenţi) amenajază tatea de amator; societatea va organiza şi întreţine
un teren de fotbal purtând numele medicului Ange- antrenarea sportivă a membrilor săi, va organiza
lescu, ulterior îşi schimbă denumirea în Stadionul 1 concursuri sportive de nataţie, atletism, fotbal,
Mai. La început, terenul nu era îngrădit şi nici nu gimnastică şi scrimă şi va stabili şi menţine relaţii
beneficia de apă. Totuşi, jucătorii se spălau cu apa cu F.F.S.R. şi cu societăţile afiliate la F.F.S.R: soci-
adusă de furgonul cu cai de la Regimentul 37 arti- etatea are: membrii fondatori (cei care au înfiin-
lerie. La meciuri, intrarea se făcea pe bază de invi- ţat-o), membrii activi (au 18 ani împliniţi, achită
taţii sau bilete având preţul de 5 lei, iar elevii şi cotizaţia de 10 lei şi au drept de vot), membrii
studenţii beneficiau de reducere. ei plătind numai 2 donatori (donează suma statutară de cel puţin 500
lei. La început, meciurile se desfăşurau între sele- lei sau obiecte în valoare echivalentă, admişi numai
cţionatele celor două regimente, 37 Artilerie şi 95 de comitet), membrii de onoare (prin poziţia lor
Infanterie. Încă de la început, de la primele meciuri, socială pot aduce foloase reale dezvoltării societăţii,
mai mulţi tineri, elevi şi ucenici, precum şi un fiind scutiţi de taxe, dar fără drept de vot), toţi
numeros public, au fost atarşi de noul sport care a ucenicii Şantierului Naval, elevi ai şcolii industriale
pătruns pe meleagurile mehedinţene. sunt de drept membrii societăţii. Primul Consiliu de
• 1924 – Cronicile de sport şi cele de fapt divers Administrare era format din: ing. P.N. Melas, V.
din acea perioadă, prezentau şi episoade care în Petrovici, I. Olaru, P. Olaru, T. Frăţilă, N. Văcă-
zilele noastre par de domeniul hilarului. Astfel în rescu, V. Aleman, V. Durak şi prof. Ulise Corina.
cursul unui meci de fotbal, unu dintre jucători a fost • 1926 - Un grup de tineri, elevi ai Şcolii pro-
lovit mai puternic şi a rămas o scurtă perioadă căzut fesionale C.F.R, reprezentaţi prin Mihai Răchitan,
pe teren, motiv pentru care soţia unuia dintre ei, Picu Ionescu şi alţii, se adresează conducerii Minis-
(procurorul Titu Constantinescu), aflată ca specta- terului Căilor Ferate, solicitând aprobarea înfiinţării
toare a exclamat: Opriţi practicarea acestui joc unei societăţi sportive, pentru ca toţi elevii ucenici
barbar! şi muncitorii tineri din cadrul complexului C.F.R. să
• 1926 - Odată cu dezvoltarea economică a aibă posibilitatea practicării sportului şi propagarea
oraşului, vechile ateliere se măresc devenind adevă- dezvoltării fizice. Răspunsul soseşte în ianuarie
133
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1928 când conducerea şcolii primeşte aprobarea şi participă ing. Paul Cutcudache, preşedintele
înfiinţării Asociaţiei sportive C.F.R. de pe lângă organizaţiei sportive.
Atelierele C.F.R. din Drobeta Turnu Severin. • 1957 – Ia fiinţă Clubul Sportiv Muncitoresc
• 1929 - În toamna acestui an, la 16 septem- Drobeta Tr.Severina, funcţionând cu secţiile: box,
brie, Clubul Sportiv Drobeta, pentru a-şi lărgi sfera fotbal, handbal, lupte şi şah.
de activitate se transformă în Societatea de Sport • 1959 – Se constituie Asociaţia Sportivă Porţile
şi Gimnastică Sborul ai cărei membrii fondatori şi de Fier Orşova cu secţiile: handbal, şah, tenis de
activi sunt cei aflaţi în evidenţa Clubului la data masă şi volei.
sus menţionată, la zi cu toate obligaţiile. Societatea • 1960 - În Baia de Aramă se constituie Asoci-
îşi va desfăşura activitatea după un nou statut în aţia Sportivă Forestierul având numai secţie de
care era stipulat amatorismul, iar membrii săi erau fotbal.
grupaţi pe patru categorii: membrii fondatori (cei • 1960 – Strehaia şi Salcia sunt alte două loca-
care au înfiinţat societatea şi care s-au mai găsit în lităţi din judeţ care înfiinţează Asociaţii sportive –
societate la data de 16.09.1929, la zi cu toate Progresul, cu atletism, handbal şi judo şi respectiv
obligaţiile); membrii activi (cei aflaţi cu obligaţiile Carpaţi cu secţie de fotbal.
în regulă la data de 16.09.1929, au 18 ani împliniţi, • 1968 – În acest an şcolar 1968/69 se înfiin-
achită cotizaţia lunar, cu drept de vot.); membrii ţează Şcoala Sportivă de Elevi din Drobeta Tr.
donatori (cei care donează suma statutară şi sunt Severin, ca secţie pe lângă Liceul Teoretic nr. 1,
admişi de Comitet ca atare); membrii de onoare. ulterior Colegiul Naţional Traian.
Ca punct nou în statut, la articolul 3 „… încetarea • 1973 - S-a inaugurat Stadionul orăşenesc din
de a mai fi membru al societăţii este determinată Orşova
pe lângă demisia care este comunicată în scris şi • 1974 – Şcoala Sportivă de Elevi din Drobeta
aprobată, neplata cotizaţiei timp de 3 luni, după Tr. Severin devine unitate independentă, avându-l
preaviz şi excluderea membrilor pentru fapte ca director pe prof. Dumitru Popescu de la 1 sep-
contrare statutului şi comportament nedemn sau tembrie 1974.
acte contrare legilor onoarei şi bunei cuviinţe”. • 1976 - S-a inaugurat Stadionul municipal din
Animaţi de dorinţa fierbinte de a practica sportul, Drobeta Tr. Severin
tineri din diverse sfere de activitate se organizează • 1980 – La JO de la Moscova boxerul Dumitru
în noi Asociaţii ca : Sportul Severinean, Voinţa, Cipere obţine o medalie de bronz la categ 54 kg,
Cerna. aceasta fiind prima medalie olimpică obţinută de
• 1929 – S-a construit în oraşul Orşova, de către către un sportiv din judeţul Mehedinţi.
Ştefan Banda, un animator al sportului, primul • 1984 – La JO de la Los Angeles, Popescu-Cio-
patinoar iluminat. banu Marioara, în pereche cu Elisabeta Oleniuc, se
• 1930 – În oraşul Orşova se înfiinţează, de clasează pe locul I în proba de 2 vâsle, obţinând astfel
către Aistel, o secţie de lupte libere. În această secţie primul titlu olimpic pentru canotajul mehedinţean.
au activat, ulterior, în anii ‚50, doi mari luptători: • 1985 - S-a construit în oraşul Orşova, Com-
Ion Ionescu şi Ştefan Stângu. Acesta din urmă a plexul Sportiv Naţional, pentru canotaj, care
participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice şi a cuprinde în afară de hangare, atelier, pontoane şi un
fost de 10 ori campion naţional spaţiu de cazare şi cantină pentru 80 persoane.
• 1932 - În anul 1932 se înfiinţează, la iniţiativa • 1986 – S-a construit şi inaugurat Bazinul de
populaţiei minoritare cehe, echipa de handbal înot de dimensiuni olimpice, cu 8 culoare şi o tribunî
Hazena pentru 800 spectatori.
• 1943 La Bucureşti se organizează, în ziua de • 1988 – Juniorul Gheorghe Dinişel, cârmaciul
26 septembrie, Ziua Sportului Românesc, sub egida bărcii de 2+1 rame câştigă primul titlu mondial la
OSR. Din partea districtului Mehedinţi este invitat juniori, fiind legitimat la CS Şcolar Marina Orşova.
134
Județul Mehedinți
• 1990 – Tot sportiva Popescu-Ciobanu Mari- • 2007 – S-a inaugurat, în municipiul Drobeta
oara este prima sportivă din Mehedinţi care obţine Turnu Severin, Sala de Sport Polivalentă, cu o
titlu de campioană mondială. A făcut parte din capacitate de 1800 locuri pentru spectatori şi toate
echipajul 8+1 clasat pe locul I la CM disputat în anexele necesare.
localitatea Barrington din Australia.
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed.sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. certif.
Total naț.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică de id. sp.
2002 4 18 22 5 19 46
2003 6 34 1 41 5 53 99
2004 5 22 27 6 20 53
2005 5 24 29 6 20 55
2006 5 28 33 7 40 80
2007 5 29 34 6 58 98
2008 6 31 37 6 64 107
2009 6 38 44 6 79 129
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. antrenori instructori
1993 119 3788 118 27 144
1994 119 3788 118 27 144
1995 103 5313 117 19 253
1996 71 2123 124 17 174
1997 71 2123 124 17 174
1998 64 2226 126 22 180
1999 76 2638 139 5 131
2000 104 2560 58 45 155
2001 44 2755 63 45 136 16 0 4
2002 48 1998 45 33 105 1 1 6
2003 50 1519 55 34 99 0 2 9
2004 58 2402 50 52 68 2 1 8
2005 33 967 42 9 57 8 0 7
2006 33 1013 45 42 59 10 0 8
2007 30 1039 53 35 73 6 0 10
2008 96 2257 62 55 118 11 0 12
2009 102 2327 69 67 126 12 0 13
135
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
136
Județul Mehedinți
137
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
138
Județul Mehedinți
STRUCTURI SPORTIVE
139
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Mehedinţi 2001 AJ de HANDBAL Mehedinţi 2002
AJ de ATLETISM Mehedinţi 2002 AJ de JUDO Mehedinţi 2003
AJ de LUPTE Mehedinţi 2002 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Mehedinţi 2003
140
Județul Mehedinți
AS C.S.N.F. Sprint Drobeta Tr. Severin 2003 AS New Company, Dr. Tr. Severin 2007
AS Celrom Drobeta Tr.Severin 2003 AS Noua Generatie, Dr. Tr. Severin 2008
AS Pandurii Cerneti 2003 AS Salubritatea, Dr.Tr. Severin 2008
AS Real Vinju Mare 2003 AS SC&Ella, Dr. Tr. Severin 2008
AS Culturism şi Fitness Asterix & Obelix, Tr.Sev. 2004 AS Avintul Dumbrava 2008
AS Dunarea Hinova 2004 AS Gloria Rogova 2008
AS Dunarea Orsova 2004 AS Inter Salcia 2008
AS Emidante Dr.Tr.Severin 2004 AS Recolta Punghina 2009
AS Harabei Dojo 2004 AS Speranta Punghina 2009
AS Inter Breznita de Motru 2004 AS Viitorul Floresti 2009
AS Şcolară Altius Theodor Costescu, Dr. Tr. Sev. 2004 AS Danubius, Dr.Tr.Severin 2009
AS Şcolară Atletic Gheorghe Titeica, Dr. Tr. Sev. 2004 AS Decebal, Dr.Tr.Severin 2009
AS Şcolară AutoTr.Severin 2004 AS Scolara Dunarea Simian 2009
AS Şcolară Gimnazium Drobeta Tr.Sev. 2004 AS Scolara Izvorul 2009
AS Şcolară Optimes Traian, Dr.Tr. Severin 2004 AS Triumph, Dr.Tr.Severin 2009
AS Şcolară S.Start Drobeta Tr. Severin 2004 AS Vointa Vrata 2009
AS Şcolară Vodita 2004 AS Kladova Drobeta Tr.Severin 2009
AS Şcolară Vointa Corcova 2004 AS Voinţa Oprişor 2009
AS Sovarna 2004 AS Unirea Balacita 2009
AS Unirea Girla Mare Mehedinti 2004 AS Piatra Albă 2009
AS Unirea Livezile 2004 AS Corlăţel 2009
AS Unirea Vinatori 2004 AS Ştiinţa Broşteni 2009
AS Universitara Drobeta Tr. Severin 2004 AS Inter Crăguieşti 2009
AS Agri Bioest Burila Mare 2005 AS Phoenix Drobeta Tr.Severin 2009
AS Şcolară Gh. Ionescu Sisesti 2005 AS Şcolară Olimpius Malovăţ 2009
AS Şcolară Luceafarul Drobeta Tr. Severin 2005
141
Constantinescu, Ştefan Directorul DJST Mehedinţi 1990-1992
Constantinescu, Ştefan Directorul OJST Mehedinţi 1992-1993
Lupu, Aurel Directorul DJST Mehedinţi 1993-1996
Nistor, Dumitru Directorul DJST Mehedinţi 1996-2000
Screciu, Marius Directorul DJTS Mehedinţi 2000-2003
Screciu, Marius Directorul DJS Mehedinţi 2003-2004
Cristanovici, Viorica Directorul DJS Mehedinţi 2004-2005
Dobre, Doina Directorul DJS Mehedinţi 2005-2009
Lupu, Răzvan-Paul Directorul DJS Mehedinţi 2009-2010
Vlăsceanu-Ţuţurigă, Geanina Directorul DJST Mehedinţi 2010-
142
Județul Mehedinți
143
În primele 5 cluburi de juniori în ultimii 20 de ani şi în primele 3 cluburi în ultimii 5 ani (locul I – 2005,
loc II – 2006, loc II - 2007, loc II – 2008, loc I 2009 );
Preşedinţii clubului:
Benedek Zoltan - 1972 -1979;
Milicin Manoilă -1979- 1980;
Zabet Beniamin - 1980–
Kaiac-canoe:
Zabet Beniamin – 1975 – ; Zabet Cristiana - 2007 – ;
Bănăduc Ilie –1983 - ; Bănăduc Lucian - 2008 – ;
Popan C-tin –1988 - ; Milicin Manoilă – prof., AE, 1972- 1980;
Ghiţoaica Alexandru –2002 - ; Milicin Erszebet – prof., 1972 – 1980;
Vlăduceanu Mihai – 2001 -; Magnea Adrian – prof., 1986 – 1993;
Zabet Bebe-Alexandru – 2003 - ;
Directori:
Popa Alexandrina (1968 /1972), Geambaşu Petrisor ( 1978 / 1990 ),
Popescu Lucia ( 1972 / 1974 ), Maroiu Marian ( 1990 / 2002 ),
Popescu Dumitru ( 1974 /1978 ), Asavei Constanta ( 2002 – )
Directori adjuncţi:
Milovan Ion (1990 / 2002 )
Atletism:
Rădulescu Alexandru (1968/1970), Vasilescu Ion (1975 / 2007 ), Butaru Marinel (2001/2004),
Sthein Michael (1970/1972), Istrate Marin ( 1978 / 2010 ), Stoian Bogdan (2004/2010),
Butta Dan (1970/1974 ), Răuţ Tiberiu (1996/1997), Tacotă Gheorghe (2007/2009),
Maroiu Marian ( 1972 / 2010 ), Arbănaşi Adonis (1997/1998 ), Bîrcu Mirel ( 2009 / 2010 ) .
Vasilescu Georgeta (1974 / 2001), Screciu Marius (1998/2001),
144
Baschet: Box:
Geambaşu Petrişor (1972/1990), Hăbeanu Ion ( 1973 / 1982 ),
Popescu Lucia (1972/1990), Sănătescu Ion ( 1973 / 1982 ),
Harşani Octavian (1975/1992 Vlăduţ Ion ( 1973 / 1982 ) .
Fotbal:
Plosceanu Alexandru Brihac Marian ( 1990 / 2010 ),
(1981/1990), Galbenu Răzvan ( 2000 / 2004),
Bojin Marin(1983/2010), Ispas Daniel ( 2004 / 2010 ),
Danciu Mircea(1984/1987), Balaci Marian ( 2006 / 2007 ),
Boiegiu Paul ( 1985 / 2000 ), Mladin Alex. ( 2007 / 2010);
Înot:
Traşcă Gheorghe (1987/1990), Iolu Carla ( 1995 / 2003 ),
Moga Mugurel (1989/2001), Stoenescu Cezar (1998 / 2002 ,
Ispas Florina ( 1990 / 1993 ), Maroiu Afrodita ( 2000 / 2004 )
Marinel Gheorghe (1991/1994) Vîlceanu Cristian ( 2003 / 2005
Manta Felix ( 1992 / 1997 ), Ghinea Liliana ( 2005 / 2010);
Patrichi Mihai ( 1993 / 1995 ),
Judo:
Vasilan Gicu (1997/2004),
Sterea Lenuţa (1999/2002),
Burileanu Claudiu (2001/2003)
145
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
146
COLEGIUL TEHNIC „DOMNUL TUDOR” DROBETA TURNU SEVERIN
Începuturile şcolare la „Domnul Tudor” se dascălilor şcolii, unitatea îşi dobândeşte vechiul
leagă de înfiinţarea, în anul 1912, a Şcolii Normale nume devenind în 1993 Grupul Şcolar „Domnul
de Învăţători „Domnul Tudor”. Odată cu reforma Tudor”, iar din anul 2008 ia denumirea de Colegiul
învăţământului din 1948 au fost desfiinţate şcolile Tehnic „Domnul Tudor”.
cu caracter parţial confesional şi se pun bazele Au predat educatie fizica: Lapădat Constantin,
învăţământului gratuit. La nivelul judeţului, odată 1949-1973; Nedelcu nicolae, 1951-1957; Vlăduţ
cu dezvoltarea economiei şi a industriei, se impune ion, 1968; Oţet Contantin, 1969-1970; Andrei
infiinţarea, sub patronajul Santierului Naval Florea, 1968; Mihalcea Petre, 1971-1980; Neghina
Drobeta Turnu Severin, unei şcoli profesionale care Rafael, 1972-1977; Fota Ştefan, 1972-1977;
să pregătească forţă de muncă. Astfel această Tomescu Ianuarie, 1972-1977; Sanatescu Ion, 1973-
unitate şcolară ia denumirea de „Metalurgica” 1975; Geambasu maria, 1975-1976, 1997-2001;
desfăşurându-şi activitatea în această clădire până Oander Radu, 1995-2009; Ianculovici Zvetozar,
în anul 1971 când îşi schimbă din nou denumirea 1996-1997; Oander Aurel, 1998-1999; Raceanu
în Liceul Industrial nr.1 şi apoi în 1991 devine Gabriel, 1999-2000; Geambasu Petrisor, 1997-
Grupul Şcolar Construcţii de Maşini. În contextul prezent; Magnea Adrian, 2001-prezent; Nedelcea
aplicării Reformei în învăţământ şi la insistenţele Adrian, 2002-prezent; Raicu Alin, 2009-prezent.
147
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
local din Orsova noua. Dupa reforma invatamantu- la Orsova, internatul pentru elevii din mediul rural,
lui din 1948, scoala s-a numit “Scoala Medie fara posibilitati materiale.
Tehnica de Comert” pana in anul 1954 cand s-a Profesori de educatie fizica: Moraru Sergie:
numit Liceul de Cultura Generala, iar in 1977 a 1949-1950 si 1967-1971; Draghici Moise: 1951-
devenit Liceul Industrial “Stefan Plavat”, pana in 1983; Cernescu Ion: 1976-1980; Vladuceanu
1990, cand primeste denumirea de astazi, Liceul Iosif:1977-1991; Stoican Gheorghe: 1990-1991;
Teoretic “Traian Lalescu”, ca recunostinta a faptului Sanatescu Ion:1992-2004; Isac Sorinel-Constan-
ca in anul 1922, marele matematician a infiintat aici tin:1983- present.
FIGURI REPREZENTATIVE
148
Județul Mehedinți
149
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
150
Județul Mehedinți
151
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
152
Județul Mehedinți
153
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
154
Județul Mehedinți
SĂLI DE SPORT
Baia de Aramă CL, Sală de antrenament pentru handbal. baschet, volei, 2004
Drobeta Tr.Severin CL, Liceul Decebal, pentru volei, baschet, 1977
Drobeta Tr.Severin CL, Şc.generală nr.15, pentru handbal, baschet şi volei, 2004
Drobeta Tr.Severin CL, Şc.generală nr.14, pentru handbal şi baschet, 1982
Drobeta Tr.Severin CL, Colegiul Naţional Gh.Ţiţeica, pentru volei şi gimnastică, 1966
Drobeta Tr.Severin CL, Liceul Domnul Tudor, pentru volei şi tenis, 1980
Drobeta Tr.Severin CL, Liceul Ştefan Odobleja, pentru volei, 1970
Drobeta Tr.Severin CL, CS Şcolar, pentru handbal, atletism şi fotbal, 1974
Drobeta Tr.Severin CL, CS Şcolar, sală de antrenament pt.lupte, 1974
Drobeta Tr.Severin CL, CS Şcolar, sală de antrenamnete pt.handbal, atletism, fotbal şi lupte, 1974
Drobeta Tr.Severin CL, Şc.Generală nr.6, pentru volei şi baschet, 1970
Orşova CL, Sală de antrenament pentru handbal, baschet, volei, 2004
Orşova CL, Sală de sport Sud, pentru antrenamente la baschet, handbal şi volei, 2009
Orşova CL, Sală de sport Nord, Şc.Gen.1 pt. antrenamente de handbal, baschet şi volei, 2007
Orşova CL, Lic.Traian Lalescu, pentru volei şi baschet, 1978
Strehaia CL, Sală de antrenamnet pt.handbal, baschet şi volei, 2004
Strehaia CL Lic.Matei Basarab, pentru baschet şi volei, 1978
Vânju Mare CL, Sală de antrenamente pentru handbal, baschet şi volei, 2004
155
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
156
Județul Mehedinți
157
JUDEŢUL
MUREȘ
159
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Radu, Gelu 1984 Haltere categ.60 kg argint
Simon, Ladislau 1976 Lupte libere categ.90 kg bronz
Pop, Nicolae 1980 Volei echipa bronz
Soos, Rozalia 1976 Handbal echipa loc.IV
Pongratz, Anton 1980 Scrimă spadă echipe loc.IV
Pongratz, Anton 1972 Scrimă spadă echipe loc.V
Kroner, Ştefan 1960 Polo echipa loc.V
Simon, Francisc 1960 Polo echipa loc.V
Kroner, Ştefan 1964 Polo echipa loc.V
Pongratz, Anton 1976 Scrimă spadă echipe loc.VI
Berki, Andrei 1980 Tir cu arcul 2389 p loc.15
Bola, Francisc 1964 Lupte libere categ.97 kg elim.turul 2
Bola, Francisc 1968 Lupte libere categ.87 kg elim. turul 3
Coroş, Vasile 1980 Patinaj viteză 5oo m loc.27
160
Județul Mureș
161
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Papp, Csaba 2009 Arte marţiale kempo individ. Kempo k1-80 kg argint
Simon, Ladislau 1973 Lupte libere categ.+100 kg bronz
Gomboş, Attila 1990 Arte marţiale wushu luptă liberă categ.56 kg bronz
Popa, Aurel 2000 Modelism aeromodele echipe clasa F1D bronz
Munteanu, Daniela 2004 Popice echipe bronz
Baciu, Doina 2004 Popice echipe bronz
Matyus, Ervin 2007 Arte marţiale kempo f-60 kg bronz
Papp, Csaba 2007 Arte marţiale kempo f-80 kg bronz
Papp, Csaba 2008 Arte marţiale kempo sc-80 kg bronz
Hallai, Octavian-Cătălin 2009 Arte marţiale bronz
kempo individ, full contact +95 kg
Hallai, Octavian-Cătălin 2009 Arte marţiale bronz
kempo individ, knockdown +95 kg
Hallai, Octavian-Cătălin 2009 Arte marţiale bronz
kempo individ, k1 +95 kg
Hallai, Octavian-Cătălin 2009 Arte marţiale bronz
kempo individ, submission +95 kg
162
Județul Mureș
• 1633 - În registrul armelor ce aparţineau • 1888 – În acest an are loc constituirea Socită-
bastionului cojocarilor din Tg.Mureş, pe anul în ţii sportive a cicliştilor din Tg.Mureş, MKE, avân-
curs, sunt menţionate toate tipourile de arme albe şi du-l ca preşedinte pe Knöpfner Elek, iar ca secretar
de foc, de interes militar sau de întrecere, cunoscute pe Agyagsi Vidor. Practic, nu a avut activitate, a
în Europa (Muzeul judeţean de istorie din Tg. existat numi pe hârtie.
Mureş); • 1898 - Ia fiinţă Clubul saportiv din Tg.Mureş;
• 1866 - Iau fiinţă societăţi şi poligoane de tir • 1898 – De data aceasta, în ziua de 14 august,
la Sighişoara şi Oraviţa; cu adevărat se constituie Societatea sportivă a
• 1870 - La Sighişoara se desfăşoară un concurs cicliştilor din Tg.Mureş (MKE)
de tir, organizat de societatea cu acest profil din • 1899 – În ziua de 23 mai se organizează prima
localitate; întrecere ciclisă pe distanţa Tg.Mureş-Miercurea
• 1873 – La Tg.Mureş, pe câmpul de la Mure- Ciuc (sau Ungheni-Nyárádfö) şi retur;
şeni, a avut loc un concurs de călărie la care au • 1901 - Pe terenul denumit Grădina Poştei se
asistat circa 6000 de spectatori. În programul între- amenajază o pistă de alergare pentru ciclism, având
ceri au fost incluse 4 probe: 3 pentru bărbaţi – două lungimea de 333 m. Dispunea şi de o tribună acope-
de viteză şi una de obstacole şi o prbă pentru femei. rită pentru 200 de spectatori. Pista era din beton
La prima probă au participat 3 călăreţi, la a doua 6, având lăţimea de 5 m. În interiorul pistei s-a amena-
la cea de a treia probă 4 călăreţi, iar la proba femi- jat un teren de fotbal cu dimensiunea de 75x40 m;
nină 6 concurente; • 1902/1903 – Încep să se practice şi să se
• 1878 - La Tg.Mureş ia fiinţă Asociaţia de dezvolte fotbalul şi atletismul;
patinaj; • 1906 – LÎn ziua de 10 mai Societatea de ciclism
• 1884 - La Tg.Mureş se constituie Asociaţia de MKE îşi scimbă denumirea în MSE. Alături de ciclism
gimnastică; în societate se practică fotbalul şi atletismul. Ulterior
163
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
se înfiinţează noi secţii: scrimă denumită Academie, • 1923 – Anul acesta a fost primul an de exis-
gimnastică condusă de Kelemen Mör, nataţie, tenis tenţă a băii de vară (ştrand);
de masă, lupte, tir, patonaj, box, tir etc; • 1923 – Într-un Raport al lui Emil A.Dandea se
• 1910 - La Reghin ia fiinţă Clubul atletic; subliniază: Viaţa sportivă este încă de o vitalitate
• 1910 - La Tg.Mureş ia fiinţă Clubul sportiv îmbucărătoare. Tg.Mureş este sediul unei regiuni
muncitoresc MTE. Echipele de fotbal ale MTE îşi sportive din care fac parte 13 societăţi afiliate la
desfăşurau activitatea pe terenul denumit Râul FSSR din care 6 de categoria I şi 7 de categoria a
măcelarilor, un maidal de la marginea oraşului, II-a Între instituţiile sociale româneşti sunt mai
deoarece terenul de fotbal existent era folosit numai importante Societatea Sportivă CFR-Mureşul, Soci-
de fotbaliştii de la MSE. Ulterior (1911-1914) în etatea vânătorilor, Diana etc, Societăţile cultivă mai
Societatea MTE iau fiinţă noi secţii: atletism, intens fotbalul; atletica, acum e şi ea în regenerare;
patinaj, gimnastică, ciclism, iar după 1930 box, tenis • 1924 – Din aceeaşi Dare de seamă menţionată
de masă, şah ş.a. mai sus, ediţia 1924, reiese că pe agenda de lucru a
• 1911- Ia fiinţă o societate sportivă cu secţie Primăriei se află ca problemă exproprierea unui
de tenis. Tot la Reghin iau fiinţă diferite organizaţii teren pentru teren de sport de care oraşul are mare
sportive cu denumiri de cluburi, cercuri, asociaţii nevoie;
printre care şi Asociaţia sportivă a muncitorilor din • 1924 – Tot din acelaşi document aflăm că din
Reghin.; echipa de fotbal a României, participantă la JO din
• 1919 - La Tg.Mureş, în ziua de 21 septembrie, 1924 de la Paris, au făcut parte şi jucătorii din
a apărut periodicul Sportfutar; Tg.Mureş: Radu Niculescu, Liviu Brătfălean, Attila
• 1919 – Tot la Tg.Mureş, la numai o săptă- Molnar şi Adalbert Nuridsany, iar din partea Comi-
mână, în ziua de 28 septembrie a apărut un al doilea tetului Regional FSSR a făcut deplasarea ca însoţi-
periodic denumit “A.Sport”; tor şi Sabin S.Pasere, preşedintele secţiei de fotbal.
• 1919 - La Tg.Mureş ia fiinţă MTK, având Această informaţie nu se confirmă în totalitate
următoarele secţii: fotbal, atletism, nataţie, scrimă deoarece din documentaţia (Arhiva CIO de la
tenis, gimnastică, precum şi sporturi de iarnă. Muzeul Olimpic de la Lausanne-Elveţia) autorilor
Terenul de sport din actualul Parc municipal devine lucrării România la Jocurile Olimpice, ediţia a III-a
punct de atracţie pentru populaţia oraşului 2002 (prof.Anghel Vrabie), reiese că din delegaţia
• 1920 - Ia fiinţă CS CFR Tg.Mureş, o organi- României de 51 de sportivi au făcut parte numai
zaţie sportivă a angajaţilor din domeniul feroviar, Attila Molnar (a jucat în meciul cu Olanda scor 0-6)
cu secţie de fotbal; şi Radu Niculescu (rezervă);
• 1921- Iau fiinţă: Kadima SE, CS Mureşul şi • 1924 – Anul acesta, la 23 noiembrie, s-a
Uniunea Atletică a Muncitorilor MMTE; deschis arena de patinaj a oraşului;
• 1921 - La Tg.Mureş se desfăşoară meciul de • 1925 – La Târnăveni are loc o demonstraţie
fotbal MTK-NAK din Oradea, cu prilejul inaugură- sportivă organizată de CS Dacia. În cadrul Fabricii
rii arenei sportive municipale; Nitrogen ia fiinţă 0 echipă de fotbal denumită
• 1922 – Anuarul Liceului de băieţi Al.Papiu Clubul Nitrogen, Darea de Seamă din 1923, menţi-
Ilarian din Tg.Mureş consemnează existenţa, în onată mai sus, înserează ormătoarele organizaţii
acest liceu, a unei echipe de fotbal sportive existente în acel an: 1. Federaţia Societăţi-
• 1922 - În Sovata, la Lacul Ursului, se desfă- lor Sportive din România, Regiunea Tg.Mureş;
şoară un concurs regional de înot premergător CN 2.Subcomitetul regional (districtul) Tg.Mureş al
desfăşurate în acel an la Tg.Mureş, în organizarea FSSR, preşedinţi: dr.Victor Groza-1924 şi Ştefan
cluburilor locale MSE şi MTK; Pantea-1925; 3. Societatea Sportivă CFR-Mureşul,
• 1923 - La Tg.Mureş se desfăşoară una din preşedinte Teodor Boroş; 4. Asociaţia de gimnastică
primele CI de înot şi polo din ţară; cu sediul în str.General Praporgescu nr.19; 5. AS
164
Județul Mureș
165
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. certif.
Total naț.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică de id.sp.
2002 9 37 46 4 82 132
2003 10 45 55 6 88 149
2004 10 51 61 6 90 157
2005 10 61 71 7 90 168
2006 10 74 84 7 125 216
2007 10 80 90 7 142 239
2008 10 89 99 7 159 265
2009 11 99 110 7 207 324
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. antrenori instructori
1993 272 9322 193 116 374
1994 272 9322 193 116 374
1995 260 9670 190 77 405
1996 330 9230 209 73 382
1997 330 9230 209 69 382
1998 258 8702 219 86 370
1999 254 8258 219 45 344
2000 316 6335 132 81 302
2001 302 5647 148 120 272 22 10 11
2002 171 5651 126 78 210 22 15 10
2003 174 5734 139 62 178 20 12 12
2004 215 7076 140 57 217 26 12 14
2005 91 2837 113 44 95 25 23 9
2006 96 3024 139 71 96 24 13 10
2007 107 3679 160 81 96 29 11 13
2008 219 7723 208 109 255 28 9 12
2009 234 7886 213 168 245 35 10 12
166
Județul Mureș
167
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
168
Județul Mureș
169
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
170
Județul Mureș
171
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Mureş 2001 AJ de TENIS Mureş 2003
AJ de VOLEI Mureş 2001 AJ de HANDBAL Mureş 2003
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Mureş 2002 AJ de ATLETISM Mureş 2005
AJ de DANS SPORTIV Mureş 2003
172
Județul Mureș
173
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
174
Județul Mureș
Repede, Gheorghe Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Sibiu, inclusiv Jud.Mureş 1921-1933
Groza, Victor, dr. Preşed. Com. FSSR Jud, Mureş 1923-1933
Mitter, Valeriu Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu, inclusiv Jud.Mureş 1933-1935
Stoichişă, V. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu, inclusiv Jud.Mureş 1935-1937
Strat, colonel Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu, inclusiv Jud.Mureş 1938-1939
Pap, Dănilă, general Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Mureş, inclusiv Jud.Mureş 1939-1940
Korch, Martin Secretarul Consiliului OSP al Jud. Mureş 1945-1949
Ovics, Tibor Preşed. CCFS Jud. Mureş 1949-1952
Ovics, Tibor Preşed. CCFS RAM şi Raionul Mureş 1952-1956
Bogdan, Ion Preşed. Cons. UCFS RAM şi Raionul Mureş 1957-1967
Kosa, Gheza Preşed. CJEFS Mureş 1967-1988
Burcă, Ion Preşed. CJEFS Mureş 1988-1989
Bidigă, Tiberiu Directorul DJS Mureş 1990-1990
Bidigă, Tiberiu Directorul DJST Mureş 1990-1992
Bidigă, Tiberiu Directorul OJST Mureş 1992-1993
Bidigă, Tiberiu Directorul DJST Mureş 1994-2003
Bârsan, Mărioara Directorul DJS Mureş 2003-2006
Bidigă, Tiberiu Directorul DJS Mureş 2007-2007
Syekernyes, Petru Directorul DJS Mureş 2008-2008
Borşan, Doru Directorul DJS Mureş 2009-2010
Negreanu, Artemiu Directorul DJST Mureş 2010-2010
Cioloboc, Horaţiu Directorul DJST Mureş 2011-
Repede, Gheorghe Preşed. Com.Fed.Soc.Sp.din Rom. (FSSR) Reg. 1923-1934
Sibiu inclusiv Mureş
dr. Groza, Victor Preşed. Subcomitetului FSSR districtul Mureş 1923-1934
dr. Mitter, Valeriu Preşed. Com.Un.Fed.Sp.din Rom. (UFSR) 1934-1937
Ţara Bârsei, inclusiv Mureş
dr.Stoichiţă, V. Preşed. Com.UFSR, Reg.Ţara Bârsei iclusv jud.Mureş 1937-1939
general Pap, Dănilă Preşed. Com.UFSR Ţinutul Mureş. cuprindea 9 judeţe 1939-1940
Koch, Martin Preşed.Org.Sp.Popular (OSP) Mureş 1944-1947
Ovics, Tibor Preşed. Com.pt.Cult.Fiz.şi Sp. (CCFS) Regiunea (Raionul) Mureş 1949-1957
Bogdan, Ion Preşed. Uniunii de Cult. Fiz.şi Sp. UCFS 1957-1967
(Regiunea Raionu-Jud.) Mureş
Kosa, Geza Preşed. Comit. Judeţean pt. Educaţie Fiz. şi Sp. CJEFS Mureş 1968
Preşed. CJEFS
Directorul Direcţiei (Oficiului) Jud pt.Tun.şi Sp.DJTS Mureş
Bidiga Tiberiu Directorul Direcţiei Jud.pt.Tin-şi Sp. DJTS Mureş 1994-2003
Bârsan, Marioara Directorul DJTS Mureş 2003-2006
Szekernyes, Ladislau Directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport DJS Mureş 2006-2007
Directorul DJS Mureş 2007-
175
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
176
Județul Mureș
RETEAUA ŞCOLARA
177
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1976; Kadar Laszlo 1974; Tordai Erno 1978; Gogolak 1986-1983; Barbat Adriana-Aurica 1980-1983;
Hubesz Ioan 1979-1983; Kulcsar Maria1979-1983; Neagu Nicolae -Emilian 1981-1984; Burca Ioan
Matic Dan-Ilie 1979-1983; Nagy István 1979-1983; 1981-1983 1991-1994; Buhlea Ildiko 1983-1987;
Botan Valentin 1979-1983; Szabo Valentin 1979- Buhlea Gheorghe 1990-2000; Fodor Gizella 1990-
1983; Lazar Livia 1975-1983; Balas Sorin 1979- 2009; Bako Gheorghe 1993-2003; Jakab Barna-Ro-
1983; Baczo Ladislau 1979-1983; Albertini Zoltan bert 1995-2009; Doaga Grigore 1995-2003; Peteley
1980-1981; 2003-2009; Frînciu Marioara Carmen Istvan Laszlo 2004-2006; Balint Julia 2006-2009
178
Județul Mureș
FIGURI REPREZENTATIVE
179
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
180
Județul Mureș
181
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
182
Județul Mureș
183
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
184
Județul Mureș
Satmari, Ludovic (I) 1944 Salonta Sp. antr. fotbal, leg.şi la ASA Tg.Mureş,
v.FRF;
Schwartz, Helselman Polo;
Seliştean, Izabela 1970 Tg.Mureş Sp.ecvestră, leg.la Agricola Tg.Mureş,
v.FER;
Sereş, Şandor 1941 Tg.Mureş Sp.popice, v.FRP
Sighişoreanu, V Sp.tenis de masă;
Silvestru, Gheorghe 1946 Ploieşti Sp. antr. popice, leg.şi la Electr.Tg.Mureş,
v.FRP;
Simionescu, Cornel 1927-1996 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg.şi la RATA Tg.Mureş,
v.FRF;
Simon, Francisc 1927-2008 Tg.Mureş Sp.polo, v.FRP;
Simon, Ladislau 1951 Tg.Mureş Sp.lupte, leg.şi la Mureşul Tg.Mureş,
v.FRL;
Sinco Sp.fotbal
Soos, Rozalia Sp.handbal;
Stan, Magda Sp.modelism;
Şteff, Mircea 1950 Amnaş-SB Sp. antr. handbal şi la Voinţa Tg.Mureş,
v.FRH;
Stroia Sp.fotbal
Sturtzler (I) Sp.polo;
Sturtzler (II) Sp.polo;
Suciu Mihai 1946-2004 Tătărlana-MŞ Sp.rugby, v.FRR
Şubă, Andrei Sp.lupte;
Syekernyes, Petru Directorul DJS Mureş 2008-2008
Szabo, Arpad 1957 Reghin Sp.judo, v.FRJ;
Szabo, Ludovic 1932-1980 Tg.Mureş Sp.motociclism, v.FRM;
Szabo, Vasile 1932 Tg.Mureş Sp.motociclism, v.FRM;
Szász, Adalbert Sp.atletism;
Szatmári, Iosif Tir cu arcul;
Szatmári, Marta Sp.atletism;
Szasz Sp.box
Szasz Sp.fotbal;
Szasz-Both, Maria 1941 Tg.Mureş Sp.înot, part.la JO-1956, v.FRNPM;
Szasz, Ildiko 1936 Tg.Mureş Sp.popice, v.FRP
Szemany, Margareta 1933 Tg.Mureş Sp.antr, popice, v.FRP;
Szemany, Tiberiu 1922 Tg.Mureş Sp.antr.arb.popice, v.FRP;
Szijgyarto, Vancea Polo;
Szilveszter, Alexe Preşed.Comisiei jud.de tenis de masă;
Szollosi Sp.fotbal;
Szollosi Sp.fotbal;
Teodor, Casoni Tir cu arcul;
Teuţ, Mihail Sp.modelism;
Tocitu, Dorel 1956 Tg.Mureş Cercetător la CCPS din Bucureşti, v.pers;
Todea, Maria 1951 Tg.Mureş Sp.popice, v.FRP
185
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Togănel Sp.hochei;
Tordai, Ernö Sp.baschet;
Török, Alexandra 1989 Gherla Sp.popice, v.FRP
Toth, Pall-Iosif 1917- ... Budapesta Preşed.Comisiei jude. de nataţie-polo,
v.FRNPM;
Trandafir, Norbert 1988 Tg.Mureş Sp.înot, pr0f.efs, v.FRNPM
Tutovan, Mircea 1950 Nemşa-MŞ Sp.antr.volei, v.FRV;
Ujvari, Elisabeta Sp.înot;
Uleu Florin 1926 Lunca Brad. Sp.înot, medic, v.FRNPM
Ungur-Wächter, Ingrid 1944-2008 Reghin Sp.înot, v.FRNPM
Urzică Sp.tenis
Vaczi, Gheorghe 1922 Mediaş Sp. antr. fotbal, leg.şi la Tg.Mureş, v.FRF;
Vancea Sp.polo;
Varga Sp.tenis;
Varga, D. Sp.atletism;
Vásárhelyi István Sp.lupte;
Veres Sp.box;
Verzar, Alexandru Sp.tenis de masă;
Viciu, Nicolae 1939 Tg.Mure, Sp.antr.baschet, v.FRB;
Vidreşan Sp.fotbal;
Voina, Radu 1950 Saeş-MŞ Sp. antr. handbal, leg. şi la Voinţa
Sighioşoara, v.FRH;
Voinescu, Ion 1929 Valea D-GR Sp.fotbal, ajucat şi la ASA Tg.Mureş.v.FRF;
Zavoda, Vasile 1929 Rodna V.BN Sp.antr.fotbal, leg.şi la ASA Tg.Mureş,
v.FRF;
Zentoy, Francisc Sp.lupte;
Zilahy, Iosif 1935 Tg.Mureş Sp.antr.scrimă, v.FRS;
Zoldi-Vlas, Aranka Sp.baschet;
BAZA MATERIALĂ
186
Județul Mureș
PATINOARUL ARTIFICIAL
Adresa: Parcul Sportiv Municipal nr.4
Anul inaugurării: 1986
Compoziţia bazei sportive: Patinoar artificial cu mantinele pentru hochei de 60x30 m, tribună cu 1000
locuri, nocturnă, instalaţie de sonorizare, staţie frigorifică, anexe.
Proprietar: MTS/ANS, în folosinţă şi administrare CS Mureşul;
187
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
188
Județul Mureș
189
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Acăţari CL, Tern de minifotbal cu gazon artificial şi nocturnă, în fază de licitaţie, 2010;
Băgaciu CL, Teren de fotbal, 2008;
Lunca Mureş CL, Teren de fotbal;
Băgaciu CL, Teren de fotbal, 2008;
Deleni-Băgaciu CL, Teren de fotbal, 2008;
Breaza CL, Teren de fotbal, 2006;
Filipişu-Breaza CL, Teren de fotbal, 2006;
Cheţani CL, Teren de fotbal, 1.28 ha, 2002,
Grindeni CL, Teren de fotbal, 1.13 ha, 2002;
Hădăreni CL, Teren de fotbal, 0.84 ha, 2002;
Chibed CL, Teren de sport, 11500 mp, 2003;
Coroisânmartin CL, Teren de fotbal neutilizat, 1991;
Soimuş CL, Teren de fotbal neutilizat, 1991;
Odrihei CL, Teren de fotbal neutilizat, 1991;
Corunca CL, Teren de fotbal, 10935 mp, 1959;
Cozma CL, Teren de fotbal;
Crăciuneşti CL; Teren de fotbal, 13000 mp, 2009;
Corneşti CL, Teren de fotbal, 5488 mp;
Cuci CL, Teren de fotbal cu vestiare, 1970;
Ernei CL, Teren de fotbal, 1968;
Dumbrăvioara CL, Teren de fotbal, 1968;
Căluşeri CL, Teren de fotbal;
Icland CL, Teren de fotbal, 1968;
Scăreni CL, Teren de fotbal, 1968;
Fărăgău CL, Teren de fotbal, 7238 mp, 1961;
Tonciu CL, Teren de fotbal, 11648 mp, 1968;
Glodeni CL, Teren de fotbal împrejmuit, 1948;
Păingeni CL, Teren de fotbal împrejmuit, 1934;
Moişa CL. Teren de fotbal împrejmuit, 1950;
Gorneşti CL, Teren de fotbal, 14300 mp, 1928;
Petrilaca CL, Teren de fotbal, 1000 mp, 2008;
Periş CL, Teren de fotbal, 9700 mp;
Pădureni CL, Teren de fotbal, 10000 mp;
Iara de Mureş CL, Teren de fotbal, 10000 mp;
Ilioara CL, Teren de fotbal, 7000 mp;
Gurghiu CL, Teren de fotbal, 10580 mp;
Hodoşa CL, Teren de fotbal;
Isla CL, Teren de fotbal;
Ideciu de Jos CL, Teren de fotbal, 10000 mp;
Ideciu de Sus CL, Teren de fotbal, 10000 mp;
Deleni CL, Teren de fotbal neîmprejmuit, 10000 mp;
Livezeni CL, Teren de fotbal;
Lunca CL, Teren de fotbal, 17500 mp;
Logig CL, Teren de fotbal, 17500 mp;
Băiţa CL, Teren de fotbal, 15000 mp;
190
Județul Mureș
191
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
192
Județul Mureș
193
JUDEŢUL
NEAMȚ
195
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Puşcatu-Arba, Rodica 1984 Canotaj 2- aur
Puşcatu-Arba, Rodica 1988 Canotaj 2- aur
Diaconescu, Camelia 1984 Canotaj 8+ argint
Puşcatu-Arba, Rodica 1988 Canotaj 8+ argint
Robu, Valentin 1988 Canotaj 4+ argint
Robu, Valentin 1992 Canotaj 8+ argint
Robu-Ciucanu, Doina 1992 Canotaj 8+ argint
Afrăsiloaie, Felicia 1976 Canotaj 4+ bronz
Aposteanu-Certic, Angelica 1980 Canotaj 8+ bronz
Puşcatu-Arba, Rodica 1980 Canotaj 8+ bronz
196
Județul Neamț
197
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
198
Județul Neamț
• 1392 - 30 martie, atestarea documentară a de cronicarii epocii ca o naţie energică, plină de curaj
Cetăţii muşatine (de pământ) a Romanului. la luptă, de o constituţie fizică din cele mai puternice
• 1395 - La data de 02 februarie atestarea docu- şi însufleţiţi cu toţii de o adâncă iubire de patrie şi
mentară a Cetăţii Neamţ care în timpul expediţiei neatârnare…Afară de curteni, oastea moldovenească
regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei asupra era formată din ţărani cu şele neacoperite şi scări de
Moldovei – era cetate de apărare numită în Cronica stejar – însă voinici în atacul cu suliţa. Referindu-se
rusească 1387 – 1391 şi Neamţul din munţi, adăpost la caii din Moldova, se arată că erau mici dar iuţi –
de apărare a graniţei de vest a Moldovei şi a trecă- cavaleria luptă adesea ori ca infanteria, ea coborând
torilor din Carpaţii Orientali, stă la originea unei de pe cai pedestrindu-se şi trăgând cu arcul… arma
formaţiuni militare puternice de apărare, cu pregă- naturală a cavaleriei era suliţa moldoveană un fel de
tire adecvată. suliţă cu două vârfuri, unul drept şi ascuţit ca un
• 1408 - La data de 16 septembrie Alexandru stilet, celălalt strâmb şi îmbârligat . Sârmele pedes-
cel Bun înfiinţează episcopia din Roman. trinii erau arcul, ghioaga, măciuca şi fuştura (coasa).
• 1457 - S-a construit din porunca viteazului Armele de apărare erau scutul, zeaua şi coifurile…
voievod Ştefan cel Mare Curtea Domnească apoi • 1691 - Cronicarul polonez – Cazimir Sornelke
biserica şi turnul de piatra a cărui pază era încredinţată vorbeşte despre formaţiunea de lupta din Cetatea
vânătorilor domneşti, ţărani liberi aşezaţi pe pămân- Neamţ (Tg.Neamţ) pe Pârâul Neamţ – archebuze şi
turile care-s mai jos de Piatra lui Crăciun… arătaţi puşcoaie.
199
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
200
Județul Neamț
201
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
echipa României de fotbal pentru meciul cu Franţa ocupă locul I, pe armată, în cadrul concursului
pe stadionul Colombo din Paris. naţional (martie). Se reamenajează sala de gimnas-
• 1922 - În data de 15.01.1922 la Piatra Neamţ, tică a Liceului Petru Rareş Piatra Neamţ.Se înfiin-
grupările Şoimii şi Fortuna fuzionează în Societatea ţează Cercul de turism în Piatra Neamţ.
Şoimii, Artă şi Sport. • 1933 - Asociaţia cultural sportivă Ceahlăul
• 1925 - La 1 ianuarie, în judeţele Neamţ şi capătă personalitate juridică, având drept la evidenţă
Roman, conform statisticii emise de ONEF, existau contabilă proprie, steag şi ştampile. Comitetul de
49 terenuri de sport şi 48 de tir, respective 30 tere- conducere George Jachet, Ştefan Pecec, av.Ion
nuri de sport şi 22 de tir, dintr-un total de 102 Mâţă, magistrat Constantin Grigoriu, Petre Bălă-
comune. nescu, Ghe.Turineli, Ion Antohie, Gh.Iliescu şi
• 1927 Are loc primul concurs de şah, Ghiţă Dobrin.
organizat la Piatra Neamţ, printre participanţi, • 1934 - In data de 02 septembrie, prima
judecătorul Constantin Grigoriu şi prof. Mihailescu electrificare a stadionului Ceahlăul. Duminică 02
(care în februarie 1977 i s-a decernat o diploma de septembrie s-a sărbătorit Jubileul de 15 ani al Socie-
onoare de către F.R.H., cu ocazia împlinirii a 50 de tăţii Ceahlăul (Presă Curentul 07.05.1934). Emil
ani de activitate şahistică la Piatra Neamţ). Rusu din Piatra Neamţ confecţionează, după o
• 1928 - Prima demonstraţie de schi militar. invenţie proprie, maşina de marcat terenul, cu praf
Pipirigeanu Emil, fost elev al Şcolii Normale Ghe- de var, unicat în ţară la acel moment.
orghe Asachi participă la Jocurile Olimpice din anul • 1934/35 - Asociaţia Cultural Sportivă participă
1928, desfăşurate la Saint Moritz, patrula militară în div.C, echivalentul div.B, câştigă campionatul
(rezervă) clasată pe locul VI. Se termină construcţia districtual Bacău.
Cercului Gospodinelor şi a terenului de tenis • 1935 - Pentru prima data în Moldova se înfi-
(platoul II). 1928 – 1930 – unii elevi, în frunte cu inţează o secţie de ciclism condusă de Gh. Turineli,
Puiu Zachean au confecţionat aparate de gimnastică, afiliată la Federaţia Română de Ciclism. Prin actul
bob-uri, haltere, pentru orele de curs şi ansamblul înscris la Tribunalul Piatra Neamţ sub nr.2280,
de gimnastică. terenul Borzoghean 145.150 m.p. devine proprieta-
• 1929 - Apare lucrarea Călăuza judeţului tea AS Ceahlăul.
Neamţ editată de C.Mătase, urmat apoi în 1931 de • 1936 - Nemţeanul Vasile Firea este al doilea
Călăuza Ceahlău şi harta lui. reprezentant al judeţului Neamţ, participant la
• 1930 - În perioada 05-25.08.1930 la Piatra Jocurile Olimpice din 1936 Berlin – 50 km marş –
Neamţ se desfăşoară JAMBOREEA NAŢIONALA locul 20 (5h 09’30”).
– tabără a cercetaşilor de pretutindeni din lume, la • 1937 - Asociaţia Sportivă Ceahlăul participă
poalele dealului Cârloman. la Cupa României ajunge în faza 16-zecimi.
• 1931 - In iunie, sub auspiciile Casei Naţiio- • 1938 - Prin Decretul 2624 se reconfirmă
nale Regina Maria, se înfiinţează Cercul de turism personalitatea juridică a Asociaţiei Cultural-Sportive
din Piatra Neamţ. A.S.Ceahlăul se desparte de Ceahlăul de către Strofa Tării prin IDR.
Liceul Petru Rares, devenind Asociaţia Cultu- nr.2624/1935 publicată în Monitorul Oficial
ral-Sportivă Ceahlăul (conform actului de constitu- nr.177/31 august 1938 (Statutul asociaţiei art.27).
ire, procesul verbal din 27 septembrie 1931). • 1938/39 - Câştigă campionatul districtual
Liceului Petru Rareş îşi continuă activitatea didac- Piatra Neamţ. Medicul echipei dr.Ştefan Marin.
tică, iar Ceahlăul urmăreşte practicarea sportului şi • 1939 - Decembrie – primul patinoar natural
partea competiţională, aparţinând oraşului PN şi – Cercul Militar.
întreţinându-se de membrii cotizanţi. Echipa de • 1940 - Se desfiinţează UFSR-Uniunea Fede-
ştafetă schi (patrula militară) a Regimentului 15 raţiilor Sportive din Rom. şi se înfiinţează OSR-Or-
Dorobanţi, condusă de căpitanul Leonard Micşa, ganizaţia Sportului Rom.
202
Județul Neamț
• 1941/44 - Sala de gimnastică a LPR este binaţie de veterani şi o nouă generaţie de tineri:
folosită ca spital, loc cazare şi mai apoi poligon Vulovici Tucu (portar) Popovici Micu (stopar).
pentru instrucţia tirului. • 1947 - La 1 Mai – ediţia I-a a Crosului Să
• 1942 - Pe meleagurile pietrene se cantonează întâmpinâm 1 Mai la Piatra Neamţ şi în alte locali-
militarii Batalionului 17 Vânători de Munte. Între tăţi. Competiţii locale la atletism, volei, fotbal, şah,
militarii acestei unităţi două personalităţi îşi pun box, gimnastică. La 16 august are loc etapa locală
amprenta în sportul pietrean: Constantin Herold, şi judeţeană C.T.M. (Cupa Tineretului Muncitor)la
atlet, voleibalist, baschetbalist, campion naţional la Buhuşi etapa calificării la atletism, fotbal, volei,
decatlon “Campionul polisportivităţii” şi Gigi Kiri- tenis de masă cu finală.
lescu instructor de schi din Predeal, care au însă- • 1948 - La 1 Mai a avut loc etapa I-a Crosului
mânţat voleiul pe meleagurile pietrene şi au Să întâmpinăm 1 Mai la Piatra Neamţ şi în alte
impulsionat dezvoltarea schiului alpin. localităţi. Competiţii locale la atletism, volei, fotbal,
• 1943 - Prin Ordinul nr.176922/1943 Ministe- şah, box, gimnastică. In mai 1948, un grup de stu-
rul Invăţămânntului reduce numărul orelor de edu- denţi ANEF (Academia Naţională pentru Educaţia
caţie fizică la toate tipurile de şcoli (06.09.) Fizică) fac demonstraţii pe stadionul Ceahlăul:
• 1944 - În 1944 s-a promulgat Legea din 7 XII probe atletice, gimnastică, volei, handbal în 11,
1944 pentru desfiinţarea OSR şi reînfiinţarea UFSR. acrobaţii. Etapele locale ale CUT (Cupa Unităţii
• 1946 - La data de 13 iulie, la cabinetul subpre- Tineretului). Se înfiinţează ATP-Asociaţia Turism
fectului s-a pus bazele Comitetului Judeţean al Popular, seful organizaţiei la Piatra Neamţ fiind
Organizaţiei Sportului Popular. Comitetul era format Petre Bălănescu.
din: Preşedinte – I.Mateiu – subprefect; Secretar – • 1949 - În ianuarie, AS Ceahlăul Piatra Neamţ
Butnaru Emil, resort militar – preşedinte V.Alexan- trece sub îndrumarea Sindicatului Funcţionarilor
drescu, secretar lt.T.Marinescu; resort urban rural Administrativi, sub denumirea de Progresul Piatra
– preşedinte avocat I.Mâţă, secretar – Ionel Rotten- Neamţ. Se desfiinţează F.C.Ceahlăul şi se înfiinţează
berg; resort şcolar – preşedinte preot Aurel Rotundu, noile asociaţii sportive: Hârtia (Fabrica Comuna din
secretar – Ionel Vasiliu; resort administraţie – Petre Paris); Celuloza (Fabrica Reconstrucţia), Voinţa
Bălănescu; resort tehnic – judecător Cosmin Breţ- (Cooperaţie); Progresul; Rapid. La 18 iunie are loc
canu; şef secţie feminină – prof. Nicolaescu. 8 iulie Circuitul de motociclism organizat de Aslan Con-
– are loc primul meci de fotbal, după război, la stantin. În noiembrie – la Roman are loc meciul de
Piatra Neamţ: Ceahlăul – CFR Bacău 3-2 (3-1). fotbal Danubiana Roman – Comitetul provizoriu
Pentru gazde au înscris Cecăneanu (2) şi Botomei. Piatra Neamţ, în deschiderea căruia a avut loc un
Arbitru I.Raţă. În 1946 se reiau competiţiile oficiale meci demonstrativ de handbal în 11 (Armata Victo-
la diverse ramuri de sport, organizându-se primele ria – Muncitorul Textilist Buhuşi). La 04 decembrie
etape locale, la Piatra Neamţ şi în judeţ. La iniţiativa – se înfiiţează primele nuclee săteşti în jud.Neamţ
prefectului Constantin Prâsnea şi a lui Petre Bălă- la Dochia, Girov, Ţibucani sub egida UMT+CCFS
nescu începe construirea tribunei de beton la stadi- cu competiţii de volei, şah, oină, desfăşurate la
onul Ceahlăul. Se reabilitează sala de gimnastică a Războieni. În decembrie i-a fiinţă prima echipă de
LPR (folosită în timpul războiului ca deposit handbal feminin, selecţionata municipiului Roman
militar), dimensiuni 18/9, 5 m înălţime, deteriorată, joacă un meci cu echipa 8 Martie Piatra Neamţ.
cu duşumea stricată, fără vestiare, încălzire, sobe Decembrie – pe terenul de fotbal Ceahlăul Piatra
metalice (godine). Se adaugă o anexă, cu vestiare şi Neamţ are loc meciul feminin de handbal în 11, între
magazine. Sunt reamenajate bazele sportive exis- Hidrotehnica Piatra Neamţ (Şcoala de meserii) şi
tente la Piatra Neamţ: Ceahlăul terenul de joc; Liceul de Fete Piatra Neamţ (1-0).
terenul Scolii Normale, terenul Reconstrucţia. • 1950 - În luna aprilie se desfăşoară prima
Echipa de fotbal Ceahlăul se regăseşte într-o com- ediţie a campionatelor republicane şcolare la: atle-
203
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
tism, gimnastică şi volei; semifinala zonală se des- traversează în premieră Ceahlăul în plină iarnă. În
făşoară în luna iunie la Iaşi. Judeţul Neamţ este octombrie începe amenajarea pârtiei de schi din
reprezentat de elevi de la Liceul Petru Rareş, S.C. Parcul Cozla, având ca iniţiatori pe Vladimir
Hidrotehnica. La această etapă semifinală participă Laşcu, Petre Covrig, Nicolae Teodorescu şi Con-
11 judeţe din Moldova. În clasamentul general zonal stantin Savinescu, cu sprijinul unităţii militare
judeţul Neamţ ocupă locul II după Iaşi. În primele (cpt. Obreja). Are loc a doua ascensiune în masivul
3 locuri s-au clasat: atletism fete, triatlon pe echipe Ceahlău, escaladarea vârfului “Claia lui Miron”
locul II; Rodica Baciu, loc I – greutate; Maria de către B.Andrieş.
Călugăriţa, loc III la 60 m plat şi loc I la lungime; • 1955 - Se înfiinţează “Şcoala de atletism” a
D.Tipa săritura în înălţime ; E. Ciubotaru, săritura CCFS, sub conducerea prof.Vladimir Laşcu. Se
în lungime. Profesorii care s-au remarcat în perioada continuă amenajarea pârtiei de schi de pe muntele
1945-1950: Ioana şi Vasile Lupan (absolvenţi Cozla, având o lungime de 1080 m, diferenţa de
ANEF), Ştefan Iacobai, Constantin Grădinescu, altitudine 220 m, plasată între cotele 340 şi 560 m.
Areta Albanezu, Alexandra Dandescu, Vasile Inaugurarea a avut loc în 1956. Începe construirea
Puşcaşu, Margareta Vasiliu. Susţinători ai sportului: anexei la Sala liceului Petru Rareş (vestiare,
Petronius Hălăucescu, Petre Carp, Ioan Mâţă, Con- magazie, camera, balcon). De asemenea, încep
stantin Grigoriu, Dumitru Butnaru, dr.Mircea lucrările pentru drenajul terenului în aer liber al
Butnaru, Dr.Ghe. Iacomi, Vladimir Laşcu, Alexan- Liceului Petru Rareş. Echipa de oină a Şcolii
dru Regneac. Prima şcoală de arbitri la volei cu 78 Normale, sub conducerea prof. Vladimir Laşcu se
elevi cursanţi, organizată de Lucian Petronius califică în finală, luptând pentru titlul naţional, în
Hălăucescu. final ocupă în final locul IV.
• 1951 - În februarie a avut loc primul concurs • 1956 - La data de 20 februarie se înfiinţează
de patinaj artistic pe patinoarul Progresul. În aprilie Şcoala de arbitri la şah, cu două secţiuni: învăţarea
a luat fiinţă un cerc de aeromodelism, cu un număr regulamentului şi perfecţionarea jocului. Lunga
de 24 membri la Şcoala Medie Tehnică pentru iarnă a sezonului de schi 1955-1956 permite ca la 4
exploatarea lemnului. Cercul era condus de prof. C. aprilie 1956 să se inaugureze pârtia de schi din
Năvodaru. Prima escaladare (alpinism) a unui vârf Parcul Cozla. La acest eveniment au participat şi
din masivul Ceahlău – Vf. Panaghia (1860 m)– de patru schiori din lotul naţional: Nicolae Bârsan, Ion
către elevii liceului Petru Rareş, Romeo Findrihan Sulică, Vasile Lupan, Gheorghe Letcă. În august, se
şi Valeriu Ardeleanu. Materialele necesare escala- înmânează primele insigne de merit în sport la Piatra
dării au fost confecţionate în atelierul de fierărie a Neamţ: Petronius Hălăucescu (animator sportiv),
tatălui lui Valeriu Ardeleanu. Coca Zamă, Maria Călugăriţa, Mircea Creţu
• 1952 - Se amenajează baza sportivă Voinţa (handbal), Ion Costin, Mihai Adamescu şi Cornel
Piatra Neamţ amplasată în centrul oraşului, în Nemţeanu, preşedintele Consiliului Raional al CCFS
spatele Teatrului Vechi, sub zidul Bisericii Sf.Ioan Piatra Neamţ.
din Piatra Neamţ. • 1957- Se înfiinţează Şcoala Sportivă de Elevi,
• 1953 - În februarie, o reprezentativă de schi arondată ca secţie pe lângă Liceul Petru Rareş.
alpin şi fond seniori participă pentru prima data în Profesor fondator şi prima directoare – Maria Savi-
Poiana Braşov la finalele campionatului naţional de nescu, precum şi prof.Constantin Săvinescu. Se
schi fond şi alpin. Se organizează la Piatra Neamţ, constituie catedra de volei a ŞSE, membrii: Maria
pentru prima data o tabără naţională de volei, Savinescu – şefa catedrei (1957-1988), Veronica
condusă de Luky Hălăucescu. Costin şi Nicolae Teodorescu. În urma înfiinţării
• 1954 - La 26 februarie – un grup de 6 Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, preşedinte al
schiori, în frunte cu dr. Iacomi au plecat pe schiuri Consiliului Orăşenesc Piatra Neamţ este ales prof.
de la cabana 7 noiembrie – Masivul Ceahlău, Savinescu Constantin.
204
Județul Neamț
• 1958 - În iunie ciclistul Alexandru Mitroi din pescari (AJVPS) Neamţ, poligonul Pietricica. În
Piatra Neamţ concurează la Turul României, câşti- perioada 22-23 septembrie pe terenul Şcolii Medii
gând o etapă, la Arad (în final, locul VII). La data nr.2, proaspăt amenajat (zgură), din iniţiativa prof.
de 15 septembrie se inaugurează 15 centre de schi Petre Curelaru, are loc una din finalele mici ale
pentru copii şi juniori, între care şi cel de la Piatra Voinţiadei, la handbal, fete şi băieţi, Voinţa Piatra
Neamţ – catedra de schi condusă de Constantin Neamţ – antrenor Nicolae Teodorescu, obţine locul
Savinescu. III (b+f). Asociaţi Sportivă Ceahlăul îşi schimbă
• 1959 - În august se organizează Cupa Presei la numele în Clubul Sportiv Ceahlăul.
ciclism, organizată de zonele Flacăra Iaşului, Stângul • 1963 - În iulie voleibalistele de la SSE Piatra
Roşu Bacău, Zorile Noi Suceava – Tur al Moldovei Neamţ, obţin pentru a doua oară consecutiv titlul de
– câştigător Dumitru Mitroi. 13-15 septembrie, la campioane republicane în turneul final de la Braşov.
Roman, etapa regională a Campionatului Naţional de În concursul şcolilor sportive de la Bucureşti se
seniori popice. 1. Flamura Roşie Roman; 2. Comuna clasează pe locul II – vicecampioane, acelaşi loc
din Paris Piatra Neamţ (cu Eugen Himeş, Ion Plă- ocupându-l şi la finala Spartachiada Republicană.
cintă, Traian Nicolau, Ion Petruca). Turneu câştigat • 1964 - Este rândul băieţilor de la secţia de
de Flamura Roşie Roman. Se pun bazele asociaţiei volei să se afirme pe plan naţional, echipa condusă
sportive de fotbal “Ceahlăul”. Preşedinte - ing.Vais de prof.Nicolae Teodorescu câştigă Cupa Primăverii
Marcel, vicepreşedinţi – dr.Costache Andone, col. – martie 1964, la Piatra Neamţ în compania celor
Filaret Cârlan, Stelian Dulf, Gheorghe Zamfirescu, mai puternice 7 echipe la juniori din ţară. Se cla-
Neculai Pahoncea, Constantin Muraru, membri. sează pe locul II, vicecampionii în concursul şcoli-
• 1960 - Ciclistul pietrean Ion Mitroi participă lor sportive desfăşurat la Topliţa. În august se
la Turul României. AS Hârtia construieşte o decernează primele distincţii sportive: Diploma de
modernă popicărie. Se înfiinţează oficial Asociaţia onoare a CNEFS; Distincţia şi medalia Merite
Sportivă Relonul cu secţiile; tenis de masă, şah, sportive, Vladimir Laşcu, Nicolae Teodorescu,
volei, fotbal. Maria Savinescu, Constantin Savinescu. Echipele
• 1961 - În iunie cu ocazia serbării şcolare de de volei ale Şcolii Sportive ocupă locurile II fete (în
sfârşit de an, are loc meciul demonstrativ de handbal iulie la Bucureşti), III băieţi în concursul rezervat
în 7, la stadionul Ceahlău, între echipa naţională a lor. Se constituie prima echipă de senioare, la volei
României şi Dinamo Bacău. Se înfiinţează echipa pe scheletul şcolii sportive, pe lângă Fabrica 8
de rugby a AS Ceahlăul antrenor şi jucător, dr. Martie, purtând numele Ţesătura, iniţiatoarea prof.
Costescu. Maria Savinescu care le şi antrenează şi a unui grup
• 1962 - În ianuarie se înfiinţează Clubul Oră- de sprijin: ing. Dumitru Boariu ing. Marcel Vais,
şenesc Ceahlăul cu secţie de fotbal, secretar Costel dr.Costache Andone, ec.Zucek, ec.Titi Gramatovici.
Blaga, Petre Steinbach – antrenor la echipa de Echipa promovează în div.B, 1965 şi în div.A, 1967.
fotbal. În Mai, Semifinală a Campionatului Repu- • 1965 - La Piatra Neamţ se organizează în luna
blican pe echipe mixte la şah Piatra Neamţ, în sala iunie finala campionatelor republicane şcolare la
de festivităţi a Şcolii Medii nr.2 (actualul Colegiu volei, teren Liceul Petru Rareş. Fetele sub culorile
Calistrat Hogaş) cu participarea unor glorii ale liceului Petru Rareş, conduse de prof. Maria Savi-
momentului (Elisabeta Polihroniade etc.). Printre nescu cuceresc titlul de campioane naţionale la
participanţi (6 echipe) se află şi A.S.Ceahlăul Piatra băieţi, sub conducerea prof. Nicolae Teodorescu
Neamţ. În iunie, la Sibiu, echipa SSE Piatra Neamţ ocupă locul II – vicecampionii naţionali, pierzând
obţine titlul de vicecampioană (locul II) iar în luna la mare luptă titlul în dauna timişorenilor. La con-
iulie titlul de campioană republicană de junioare la cursul şcolii sportive desfăşurat, fetele ocupă locul
Alba Iulia. La data de 23 septembrie are loc primul II şi băieţii locul IV la Topliţa. La Timişoara fetele
concurs de talere, organizat de Filiala de vânători şi vicecampioane la junioare.
205
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1967 - Se organizează în premieră la Piatra Garoafa Cantemir. În februarie are loc prima ediţie
Neamţ sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema: a Cupei Ziarului Ceahlăul la schi alpin şi fond.
Educaţia fizică şi sportul şcolar (sala de festivităţi • 1971 - În 5 martie, cu prilejul Conferinţei
a Liceului Petru Rareş). Participare din oraşele Judeţene a mişcării sportive din jud.Neamţ, se
moldovene. Organizatori profesori Vladimir Laşcu reorganizează Comisiile Judeţene pe ramuri de
şi Constantin Savinescu. sport, cu noi conduceri: Ilie Popescu (atletism),
• 1968 - La 01 ianuarie Şcoala Sportivă de elevi Gheorghe Olteanu (Baschet), Cicerone Jeles (box,
îndeplineşte condiţiile regulamentare, devenind judo, lupte), Georgeta Dudici (gimnastică), Constan-
unitate independentă şi desprinzându-se administra- tin Grigoriu (fotbal), Ovidiu Ţoc (handbal), Dumitru
tiv şi didactic de Liceul Petru Rareş. Funcţionează Darie (oină), Ioan Zaharia (popice), Ioan Ionică
în continuare în localul liceului. Se constituie echipa (radioamatorism), Dumitru Terbescu (schi, patinaj),
de volei Viitorul, devenit Relonul Săvineşti. Iniţia- Aurel Florescu (şah), C.Nemţean (turism, alpinism),
tori Jenică Bocancea, N.Teodorescu şi Dorobat Petre Constantin (tenis de masă), Nicolae Teodo-
Gheorghe. Se organizează la Bacău o sesiune de rescu (volei).
comunicări ştiinţifice cu tema: Sportul la copii şi • 1972 - În februarie se amenajează patinoare
juniori cu participare internaţională . naturale, la Piatra Neamţ (terenul Ceahlăul) şi
• 1969 - Se înfiinţează echipa de handbal băieţi Roman (Parcul Municipal).
Relonul Săvineşti, 1970/div.B, 1977/div.A Iniţiatori În septembrie, se înfiinţează la Piatra Neamţ,
prof.Kiril Cricopol, prof.Ovidiu Ţoc, secretar al Centrul de iniţiere în tenis de camp, pe lângă C.S.
asociaţiei – Ion Cristea. Centenarul liceului Petru Ceahlăul Piatra Neamţ.
Rareş şi semicentenarul sportului pietrean, noiem- • 1973 - In august, Piatra Neamţ găzduieşte
brie 1969. Sesiunea jubiliară de comunicări ştiinţi- prima finală pe ţară a Campionatului Republican de
fice, secţiunea educaţie fizică şi sport, are în Gimnastică modernă a şcolilor sportive. În septem-
program patru comunicări: Constantin Grigoriu şi brie, se înfiinţează clasele speciale cu profil sportiv,
Ion Mâţă, prof.Savinescu Constantin, prof.Vladimir la Piatra Neamţ (Şcoala Generală Nr.5, 6, 8, 9 –
Laşcu, Nicolae Arhire. Se amenajază o Expoziţie de atletism, fotbal, handbal), Roman (Şcoala nr.2 şi 8
fotografii. În toamnă se inaugurează Sala Sporturilor – handbal, atletism), Liceul Borca, Liceul Săbăoani.
Ceahlăul (suprafaţa de joc 44/24 m, înălţime 11 m, În septembrie, la Săbăoani se inaugurează baza
800 locuri în tribune), competiţia inaugurală, Jocu- sportivă, cu terenuri de handbal. Meci inaugural:
rile Balcanice de junioare la Baschet şi de meciul Liceul Săbăoani – SSE Piatra Neamţ.
internaţional de handbal tineret România – Spania. În septembrie, are loc întâlnirea bilaterală de
În mai , o lucrare a prof. Constantin Savinescu, atletism, între selecţionatele judeţului Neamţ şi
comunicată la simpozionul din 1968, la Bacău, a Voievodatul Lublin (Polonia).
fost selecţionată să reprezinte România la Congresul În octombrie, se inaugurează prima nocturnă la
Mondial de pregătire sportivă a tineretului, Bratis- un teren de handbal, la Şcoala Generală nr.6 Piatra
lava, participă la Congres şi susţine lucrarea. Neamţ (prof.Cozma Mihai). În octombrie, terenul
• 1970 - Ianuarie – debutează prima ediţie a de la Şcoala Generală Humuleşti Tg.Neamţ este
Cupei Judeţului Neamţ, la diferite ramuri sportive acoperit cu bitum. În octombrie, este reamenajată
(inclusiv de iarnă), din iniţiativa CJEFS Neamţ. Se pista de atletism a Clubului Atletic Roman, fiind
organizează la Piatra Neamţ de către Clubul Sportiv acoperită cu coritan. În octombrie, se înfiinţează
Şcolar - Simpozionul Naţional Fundamentarea Cabinetul metodic – ştiinţific al CJEFS, preşedinte
teoretică şi practică - Minivolei sub egida IEFS – prof. Constantin Savinescu.
Bucureşti şi F.R.V.Organizator şi raportor principal • 1974 - În ianuarie – un centru de lupte la
prof.Maria Savinescu. Se înfiinţează secţia de Dămuc, dar şi la Liceul de Chimie (condus de prof.
canotaj în cadrul CS Ceahlăul sub conducerea prof. I.Paveliuc), la Borleşti centru ţintă, se afirmat la
206
Județul Neamț
207
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Alpinistul Constantin Lăcătuşu cucereşte şase din • 1985 - În primavara se înfiinţează AS Agricola
cei mai înalţi munţi din lume. Se înfiinţează Clubul PN – ecvestră şi în februarie 1986 se fac primele
Sportiv Şcolar nr.2 Olimpia Piatra Neamţ – profil cursuri de călărie.
fotbal , director – prof.Radu Toma. Se organizează • 1988 - Ianuarie – se înfiinţează secţiile de
Consfătuirea directorilor cluburilor sportive din ţară, automobilism şi Karting la Relonul Săvineşti. În
sub egida Ministerului Invăţământului şi CNEFS, la perioada aprilie – Mai se inaugurează terenul de
Piatra Neamţ, cu tema Din activitatea Clubului fotbal gazonat al C.S.Olimpia Piatra Neamţ pentru
Sportiv Şcolar 1 Piatra Neamţ, organizare – plani- copii şi juniori, precum şi sala de lupte şi box a
ficare-conducere-rezultate. Clubul Sportiv Şcolar C.S.Ceahlăul Piatra Neamţ, ambele amenajate cu
Piatra Neamţ fiind apreciată ca unitate etalon a ajutorul TLSIT Piatra Neamţ. 15 – 16 iulie – Raliul
învăţământului sportiv din România. Se înfiinţează Romanului – Moldova la automobilism, prima
Cercul de turism şi alpinism în cadrul Casei de ediţie.
Cultură. • 1990 - 16 martie – Reorganizarea sportului
• 1980 - În Mai, prima ediţie la Piatra Neamţ nemţean. Constituirea unei comisii compusă din
a Raliului Petrodava 2000. În iunie, pentru prima prof.Neculai Zaharia, Dumitru Samson, Otto
oară trece flacăra olimpică prin judeţul Neamţ, cu Heel, Adrian Popa. Şedinta a avut loc pe data de
ocazia a XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la 22 martie. 24 martie – La sediul C.S.Ceahlăul
Moscova, pe o distanţă de 34 km. Se înfiinţează Piatra Neamţ, în cadrul şedinţei la care au parti-
Şcoala de iniţiere în alpinism “Amicii Ceahlăului”. cipat un număr de 59 reprezentanţi ai structurilor
Se organizează Simpozionul cu caracter naţional sportive din judeţ, a fost ales ca director al Direc-
Petrodava 2000- secţiunea sport, a cuprins 14 ţiei Judeţene pentru Sport, prof.Nicolae Zaharia.
comunicări. Tema de bază File din istoria sportului La 15 septembrie se înfiinţează Clubul Sportiv
pietrean.Printre invitaţi – prof. Corneliu Răduţ Şcolar din Tg.Neamţ (cu disciplinele: atletism,
(Centrul de Cercetări CNEFS) şi prof. univ.dr. handbal, fotbal) la început la Şcoala nr.2, apoi la
Constantin Bucur (Institutul Politehnic Timişoara). sediul Stadionului Cetatea – director – Aurel
Prima întâlnire internaţională de handbal feminin, Pintrinjel.
Relonul Săvineşti – RSS Azerbaidjan. În decem- • 1991 - La 15 septembrie se înfiinţează Liceul
brie, la analiza sportivă erau înregistrate 397 aso- cu Program Sportiv Roman (în prezent cu 750
ciaţii sportive din care 249 în şcoli, 69 în tineri).
intreprinderi şi instituţii, 72 la sate, 4 în coopera- • 1993 - Echipa Fotbal Club Ceahlăul promo-
tive meşteşugăreşti şi 3 alte categorii. La sportul vează în divizia A. Antrenori: Nunweiller Ion,
de performanţă 10 grupări sindicale, 4 grupări Mihai Radu şi Toader Şteţ. Conducătorii clubului,
şcolare, 3 teritoriale, 1 pionerească, 1 sătească, din ing.Gheorghe Ştefan şi Gheorghe Chivorchian, cu
care 9 la Piatra Neamţ, 6 la Roman, 1 la Bicaz, 2 sprijinul material al ec.Ion Strătilă şi Luigi Bodo.
la Tg.Neamţ, 1 la Borleşti. Prin fuziune, Clubul Sportiv Şcolar şi clasele cu
• 1981 - În octombrie – noiembrie se amena- program sportiv, apare Liceul cu program sportiv.
jează prima instalaţie de teleschi pe Pârtia Cozla, Prin pensionare, prof. Savinescu Constantin, după
Piatra Neamţ, facilitând pregătirea tinerilor schiori. 34 ani consecutiv predă directoratul clubului, mai
• 1982 - În aprilie, Ionescu Iulia de la CSS Nr.1 tânărului coleg Cornelius Dan Popa.
Piatra Neamţ, componentă a echipei României de • 1995 - Echipa F.C.Ceahlăul participă la Cupa
atletism, obţine locul I la Balcaniada de juniori I cu Intertoto. Se constituie Filiala Neamţ a Academiei
echipa şi locul III la individual – Atena. Olimpice – Preşedinte – prof.Constantin Vernica,
• 1984 - În octombrie – se înfiinţează la Roman, secretar general – Lenuţa Dabija.
Clubul de Deltaplanism, condus de Liviu Chelaru, • 2002 - Echipa de volei fete UNIC – campi-
instructor. oană naţională; Echipa de handbal Fibrexnylon –
208
Județul Neamț
• Ecoul Munţilor, Cuprinde descrieri minuţioase • ASTRA, revistă, apare la Piatra Neamţ, editată
de excursii şi trasee montane, publicaţie săptămâ- de LPS şi CSŞ, coordonator prof. Ana Vârlan;
nală. A apărut mai întâi la Piatra Neamţ, apoi la Iaşi • Dicţionarul performanţei sportive din judeţul
şi din nou la Piatra Neamţ, 1871. Redactor: T.Bol- Neamţ. Autor: Livescu, Cristian şi Consiliul consul-
dur-Latescu (Biblioteca Academiei Române); tativ, Editura Crigarux, 2002;
• Macabi, Buletinul organizaţiei sportivo-muzi- • Atac din linia a doua. Autor: Marcu, Nicolae,
cale Macabi din Roman, apărut în 1932. A apărut Editura Conta, Piatra Neamţ, 2003;
mai multe numere în perioada 1 mai 1932 – 6 sep- • Olimpia 25.Autor: Marcu, Nicolae, Editura
tembrie 1937. De la 25 august 1933 apare cu subti- Nona, Piatra Neamţ, 2004;
tlul: Publicaţie a Organizaţiei sportivo-muzicală • La izvoarele performanţei. Autori: Popa Cornel,
Macabi pentru educaţie fizică, muzicală şi morală Popescu Ilie, Ţoc Ovidiu, Editura Crigarux, 2005
a tineretului evreu din Roman (Biblioteca Academiei • Popicele, orizontul de o viaţă. Autor: Zaharia
Române); Ioan, Editura Crigarux, 2005;
• File din istoria Clubului Sportiv Ceahlăul, • Valori olimpice, Pagini din istoria educaţiei
Pautori: Aldea, Gligor şi Ionescu, M. IP Bacău, 1971; fizice şi sportului în judeţul Neamţ, Autori: Livia
• Calendarul competiţional al CJEFS, 1977 şi Marinela Nicolae şi Constantin Ţapu Nazare,
1979 (Biblioteca Academiei Române); Editura Crigarux Piatra Neamţ, 2008, 172 pag;
209
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului în Ţapu Constantin, Editura Crigarux, 2008, 190 pag;
România – judeţul Neamţ – origini, tradiţii, cronolo- • Rubricile de SPORT din Colecţiile ziarelor:
gie - Autori: Livescu Cristian (coord.), Paisa Gheorghe Ceahlăul 1968-2009, Realitatea, Monitorul de
(editor), Popescu Ilie, Săvinescu Constantin, Ţoc Ovidiu, Neamţ, Monitorul de Roman, Ziarul de Roman;
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Ligi AS fără Total
Asoc. judeţ Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe profe- pers. Certif.
Total pe r.s. naț.
public privat acţiuni siniste juridică de id.sp.
2002 7 25 32 6 38 76
2003 6 30 0 36 8 65 109
2004 6 33 1 40 8 65 113
2005 6 38 1 45 9 65 119
2006 6 44 1 51 10 83 144
2007 6 46 1 53 10 98 161
2008 6 49 1 56 10 123 189
2009 6 53 1 60 10 130 200
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. nori instructori
1993 165 6943 158 56 223
1994 165 6943 158 56 223
1995 151 6982 155 45 389
1996 111 3733 172 39 218
1997 111 3733 172 36 218
1998 91 3748 177 45 218
1999 96 3433 178 23 188
2000 134 2952 97 45 172
2001 73 3593 134 72 161 0 2 4
2002 65 2801 68 45 152 2 3 7
2003 69 2816 73 44 146 2 2 5
2004 90 3885 93 45 125 3 1 7
2005 71 2687 85 18 105 8 1 7
2006 73 2166 97 53 105 9 1 4
2007 81 2373 87 59 89 9 1 7
2008 115 4126 113 98 116 8 0 4
2009 116 4093 120 131 134 8 0 5
210
Județul Neamț
211
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
212
Județul Neamț
213
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club CEAHLĂUL S.A. Piatra Neamţ 2004
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Piatra Neamţ 2003 AJ de ORIENTARE Piatra Neamţ 2006
AJ de BASEBALL şi SOFTBALL Roman 2002 AJ de ŞAH Piatra Neamţ 2002
AJ de CANOTAJ Piatra Neamţ 2005 AJ de TENIS Piatra Neamţ 2002
AJ de FOTBAL Piatra Neamţ 2001 AJ de VOLEI Piatra Neamţ 2001
AJ de HANDBAL Piatra Neamţ 2003 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Piatra Neamţ 2001
214
Județul Neamț
215
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Gherculescu, general Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Iaşi, inclusiv Jud.Neamţ 1921-1933
Martiniuc, I.prof Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Iaşi (Moldova), 1933-1938
inclusiv Jud.Neamţ
Martiniuc, I.prof. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Prut, inclusiv Jud. Neamţ 1939-1940
Chirculescu, Ernest, av. Preşed. Com.UFSR Jud. Neamţ 1939-1940
Grossu, avocat Preşed. Com.UFSR Jud. Roman (era judeţ independent 1939-1940
Partenie, Cezar, prof.univ. Preşed. Com.OSR Regiunea Iaşi, inclusiv Jud. Neamţ şi Roman 1941-1944
Iovănescu, Cornel, prof. Preşed. Com.OSR Districtul Neamţ 1941-1944
Pitteri, Angelo Preşed. Com.OSR Districtul Roman 1941-1944
Hălăucescu, Lucian-Petronius Preşed. Com.UFSR Judeţul Neamţ 1944-1946
Mateiu, I. Secretarul Consiliului OSP Judeţul Neamţ 1946-1049
(nu există informaţii) 1949-1951
Căleanu, Alexandru Preşed. CCFS al Judeţului Neamţ 1951-1952
Căleanu, Alexandru Preşed. CCFS al Raionului Neamţ 1952-1957
Moşoiu, Ion Preşed. Consiliului UCFS al Raionului Neamţ 1957-1967
Săvinescu, Constantin Preşed. COEFS Piatra Neamţ 1957-1958
Rusu, Constantin Preşed. CJEFS Neamţ 1967-1976
Balcâza, Ioan Preşed. CJEFS Neamţ 1976-1989
Zaharia, Nicolae Directorul DJS Neamţ 1990-1990
Zaharia, Nicolae Directorul DJST Neamţ 1990-1992
Zaharia, Nicolae Directorul OJST Neamţ 1992-1993
Ţiganu, Florin.Petre Directorul DJST Neamţ 1993-1997
Olteanu, Gheorghe Directorul DJST Neamţ 1997-2001
Ouatu, Vasile Directorul DJST Neamţ 2001-2003
Dabija-Sansu, Lenuţa Directorul DJS Neamţ 2003-2005
Paisa, Gheorghe Directorul DJS Neamţ 2005-2009
Enache, Ciprian-Nicolae Directorul DJS Neamţ 2009-2010
Niţă, Vasile-Adrian Directorul DJST Neamţ 2010-
ACTIVITATEA METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
(Activtăţi organizate în judeţul Neamţ)
• 1960, mai Se constituie primele nuclee organizate privind activitatea metodică, perfecţionarea
şi cercetarea vizând educaţia fizică şi sportul:
- Comisia comună, Şcoala Sportivă de Elevi şi Liceul Petru Rareş;
- Centru metodic de la CS Ceahlăul Piattra Neamţ;
• 1967, iunie 10 Simpozionul cu tema: Munca sportivă cu juiori şi copii. Organizatori: SSE, LPS şi
CS Ceahlăul, profesorii: Constantin Săvinescu şi Vladimir Laşcu, metodist Radu
Toma; s-au prezentat şapte comunicări de către profesorii: Viorica Vlasa, Vladimir
Laşcu, Chiril Cricopol, Maria Săvinescu, Nicolae Teodorescu, Constantin Săvinescu.
216
Județul Neamț
Concluzii: prof. Radu Toma. Este prima Sesiune ştiinţifică din istoria sportivă a
judeţului Neamţ;
• 1969, noiembrie 28-30 Sesiune aniversară, centenar, semicentenar;
Cu aceasă ocazie s-a organizat prima Expoziţie cu caracter sportiv din Piatra Neamţ;
• 1970, mai 27-28 Consfătuire minivolei;
• 1971, aprilie 5 Sesiune de referate şi comunicări cu tema: Dezvoltarea învăţământului în judeţul
Neamţ cu secţiunea: Educaţia fizică şi sportul în şcolile din judeţul Neamţ – 24 de
comunicări;
• 1972, iunie Simpozion cu lecţii practice: Handbalul nemţean la porţile afirmării;
• 1976, iunie Consfătuire naţională cu tema: Criterii de selecţie pentru voleiul feminin de înaltă
performanţă.
• 1977, noiembrie 25-26 Simpozionul: Particularităţi în procesul de instruire şi selecţie în handbal junioare;
• 1978, iunie 22-23 Consfătuirea directorilor CSŞ din toată ţara cu care ocazie directorul CSŞ piatra
Neamţ a prezentat referatul: Organizarea, planificarea, conducerea şi rezultatele
Clubului Sportiv Şcolar din Piatra Neamţ
• 1978, iunie 23-24 Sesiune de referate şi comunicări cu tema: Selecţia timpurie pentru sportul de per
formanţă;
• 1980, mai 23, Sesiune ştiinţifică Petrodava 2000
• 1988, iunie 2 Sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice Zilele şcolii nemţene;
• 2005, iunie 10 Simpozionul Olimpismul – istoric şi idealuri, cultură, educaţie. Organizat de Filiala
Neamţ a AOR de către prof.Constantin Ţapu şi Lenuţa Dabija;
• 2006, iunie Sesiune ştiinţifică omagială: 150 de ani de activitate a AR. S-a prezentat şi comuni
carea: Date evenimente şi per5sonalităţi în evoluţia educaţiei fizice şi sportului în
Piatra Neamţ; prezentată de prof. Constantin Săvinescu;
• 2006, noiembrie 23 Colocviu, Dascălii ndemţeni de altădată. A fost prezentată comunicarea C.D.
Gheorghiu, părintele educaţiei fizice moderne din Piatra Neamţ, prezentată de prof.
Constantin Săvinescu;
• 2007, ianuarie Simpozionul: Un secol de educaţie fizică şi sport, repere locale şi naţionale;
• 2007, ianuarie Vernisajul expoziţiei sportive – LPS Piatra Neamţ;
• 2007, noiembrie Sesiune aniversară – 50 de ani Şcoala Sportivă de Elevi;
• 2007, noiembrie Colocviu: Dascăli nemţeni, a 50-a aniversare a ŞSE;
217
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
218
Județul Neamț
Metalul Roman;
Bărbuceanu, Virgil 1927 Bobiţa-MH Sp.călărie, col.(r), MS, Diplomă de excelenţă
şi Cupa aniversară 50 de ani de călărie la
Piatra Neamţ, cetăţean de onoare al municip.
Piatra Neamţ;
Beller, Radu 1898-1931 Roman Sp.pilot v.FR Aeron.
Bibirig, Leonard 1970 Vaslui Sp.handbal, căpitan al echipei Fibrex
Săvineşti;
Blaga, Constantin 1931 Piatra Neamţ Preşedinte CS Ceahlăul Piatra Neamţ;
Blaj, Mihai 1949 Gherăieşti-NŢ Prof. efs, antr. şi sp. oină şi baseball,
v.FRBSF;
Bucur-Tătaru, Camelia 1967 Roman Sp. handbal, MS, v.FRH;
Buhăescu, Petru 1922 Roman Sp. antr. popice, triplu camp.mondial;
Bulacu, Gheorghe 1959 Tg.Ocna-BC Antr. fotbal la CSŞF Olimpia PN;
Bursuc, Stelian 1961 Pipirig-NŢ Sp. antr. handbal, prof, efs la LPS PN;
Buruş, Nicolae 1963 Topliţa-HR Sp.antr.volei, prof efs la LPS PN din 1996;
Buzău-Fechetă, Cristina 1976 Tămăşeni-NŢ Sp.atletism, prof.efs la LPS;
Buznosu, Cristina 1968 Piatra Neamţ Sp.volei, stabilită ţn Germania;
Buzoianu, Emil-Bogdan 1980 Sp.radioamatorism, medaliat la CM şi CE,
v.FRR;
Cădinoiu, Mihai 1967 Roman Sp.popice, v.FRP;
Căescu, Ionel 1968 Piatra Neamţ Sp.handbal, căpitan al echipei Fibrex
Săvineşti;
Călugăriţa, Alexandru 1935 Gârcina-NŢ Antr. hand. CSM Iaşi 1962/64, volei CSM
1964/68 Iaşi
Cantemir, Garoafă 1940 Cernăuţi Sp.canotaj, prof. efs, MS, AE, v.FRC;
Caranfil, Nicolae 1893-1969 Piatra Neamţ Sp.scrimă şi cond.sp.v.pers;
Catană, Dănuţ 1969 Sp.ciclism, MS;
Catană, Gheorghe 1960 Girov-NŢ Sp.fotbal la Ceahlăul PN;
Căleanu, Alexandru 1951-1957 Preşed. CCFS judeţului, Raionului Neamţ;
Celibidache, Sergiu 1912-1996 Roman Renumit dirijor, v.pers.
Chelaru-Chirtoagă, Mih. 1968 Piatra Neamţ Sp. antr. handbal, MS;
Chelaru, Constantin 1980 Podoleni Sp. box, MS, v.FRB;
Chelaru, Vasile 1921-1999 Serbeşti-NŢ Sp. antr. scrimă. federal şi la lot.naţ. v.FRS;
Chelaru, Vasile 1935 Livezi-NŢ Antr. fotbal, animator sp;
Cherculescu, Ernest 1939-1940 Avocat, preşed. Com.UFSR Jud. Neamţ;
Chertic, Lidi 1965 Piatra Neamţ Sp. fotbal la FC Ceahlăul PN;
Chivorchian-Haic, Gh. 1954 Roznov-NŢ Cond. fotbal şi la FC Ceahlăul PN, v.FRF;
Ciobăniţă, Vasile 1947 Negreşti-NŢ Sp. radioamatorism, v.FRR;
Ciobanu, Vasile 1959 Piatra Neamţ Sp. antr.box, v.FRB;
Ciocan, Adrian 1949 Piatra Neamţ Sp. handbal, căpit.echipei Relonul 1969-1976;
Ciocârlan, Elena-Lumin. 1953 Piatra Neamţ Sp.handbal, prof.efs, directoare la CSŞ PN
1987/90;
Ciocârlan, Tudor-Dorel 1950 Piatra Neamţ Sp.fotbal la FC Ceahlăul, prof.la CSŞF
Olimpia PN;
219
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
220
Județul Neamț
221
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Grădinaru, Leonte 1962 Tg.Neamţ Sp. schi, antr. călărie, ing. direct. Depozi.
de Armăsari-Dumbrava;
Grasu, Nicoleta 1971 Secuieni/N Sp.atletism, v.FRA;
Grigorici, Paul 1974 Piatra Neamţ Sp.ciclism;
Grigoriu, Constantin 1906-2007 P.Neamţ Sp.fotbal la Ceahlăul, magistrat, cetăţean
de onoare al municipiului Piatra Neamţ, în
anul 1994;
Grosu, Eugen 1928 Dorohoi Preşed. Atletic Club Roman în anii 1978-1984;
Grumăzescu, Dumitru 1949 Cuci-NŢ Sp.canotaj, part. la JO 1972 şi 1976, v. FRC;
Halagian, Florin 1039 Bucureşti Sp.antr.fotbal, v.FRF;
Hălăucescu, Lucian Petronius Preşed. Com.UFSR Judeţul Neamţ
1944-1946;
Hanganu, Vasile 1942 Vânători-NŢ Antr. instr. polisportiv, preşed. AS Voinţa
Tg.Neamţ;
Heel, Otto-Carol 1944 Reşiţa Prof.efs, antr.handbal, v.FRH;
Hogaş, Calistrat 1847-1917 Tecuci Directorul primului Gimnaziu din ţinutul
Neamţului. A rostit celebrele cuvinte: vine,
vine şi rândul educaţiei fizice, v.pers;
Huţupan-Dinu, Luminiţa 1971 Piatra Neamţ Sp. handbal, portarul echipei naţ.1998-2008,
part.la JO-2000, a câştigat 3 supercupe, 3
CCE, pe locul II la CE-2004 şi CM-2005
MES, cetăţean de onoare a m.Piatra Neamţ;
Iacob, Elena 1954 Dimăcheni-SV Sp.antr.canotaj, v.frc;
Iacomi, Gheorghe 1914-1991 Piatra Neamţ Medic chirurg, animator al drumeţiilor
montane. A scris două cărți despre masivul
Ceahlău şi a editat harta platoului alpin al
muntelui Cehalău;
Iamandi, Mihaela 1967 Cordun-NŢ Sp.atletism;
Iftimie, Petru 1947 Aldeşti-GL Antr.tenis.A fondat Cl.Tenis Star 1993;
Iencsi, Iosif 1941 Hodoşa-HR Sp.fotbal la FC Ceahlăul 1966/67;
Ilioi, Radu 1967 Tg.Neamţ Sp.ecvestră, v.FRE;
Iliuţă, Gheorghe 1942 Piatra Neamţ Sp.box v.FRB
Ionescu, Iulia 1965 Piatra Neamţ Sp.atletism, cros, medaliată la JMU, v.FRA;
Ionescu, Mihai-Dan 1968 Roman Sp.antr.fotbal;
Ionică, Viorica 1968 Girov Sp.handbal, v.FRH,
Iorga, Ion 1952 Săveni-IL Antr. atletism la lot.naţ.1988-2001, AE;
Iovănescu, Cornel Preşed. Com.OSR Districtul Neamţ 1941-1944;
Istrati, I.C 1850-1918 Roman Academician, medic, chimist, politician v.pers;
Ivanov, Leon 1961 Piatra Neamţ Sp.fotbal la FC Ceahlăul PN
Junghiu, Emil 1951 Borca-NŢ Animator sp.om de afaceri, realizatorul
unei arene de tenis după modelul arenei
Progresul din Buc. inaugurată în 2002;
Kricopol, Chiril 1936-1994 Moineşti-BC Prof.efs, a pus bazele şcolii de handbal din
jud.Neamţ, înfiinţând prima secţie de
handbal la CSŞ din PN;
222
Județul Neamț
223
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
224
Județul Neamț
225
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
226
Județul Neamț
didact, univ;
Stamatin, Mihai 1875-1922 Mălin-SV Prof.direct.la Lic.P.Rareş din PN, iniţiator
al înfiinţării Ciahlău Fotbal Club
Stănescu, Ioan 1939 Roman Antr.arb.tir, v.FRT;;
Stoenescu, Alexandru 1926-1982 Tarcău-NŢ Sp.fotbal, funcţionar;
Stoica, Romeo 1966 Piatra Neamţ Antr. tenis. După 1990 realizează prima
bază sp. particulară:Tenis Club Condor.
Organizează Cupa Bancorex pt.copii în anii
1994-1996. Director al CE-1996 de la
Bucureşti;
Strătilă, Ion 1941 Vutcani-VS Sp. rugby, din 1990 direct. gen. RIFIL
Săvineşti, animat. al sp;
Stroia, Nicu-Florin 1971 Pângăraţi-NŢ Sp.gimnastică, v.FRG
Sturza, Dimitrie-Alex. 1833-1914 Miclăuşeni Academician, prim ministru, v.pers;
Suman-Filip, Mariana 1951 Vădenii Noi-BR Sp.atletism, prof.efs, part.la JO-1976, MS,
V.FRA;
Şelaru, Gheorghe 1918 Dămineşti-BC Polisportiv, tehnician mecanic;
Şerban, Vasile 1933 Roman Medic veterinar, antr. judo, membru al
Com. fed.al FRJ de la înfiinţare până la
reorganizare în 1990;
Şerbănescu, Mircea 1943-2006 Cernăuţi-UCR Antr. atletism, preşed.CA Roman, Diplomă
de onoare a MTS, FRA şi locale, a pregă
tir monografia CA Roman;
Şerpe, Constantin 1928-1993 Păstrăveni-NŢ Medic sp. v.pers;
Şimon, Pompei 1928 Luduş-MŞ Sp.fotbal, fotoreporter sportiv;
Şofa, Anişoara 1960 Ghindăoani-NŢ Sp.volei, prof.efs;
Şoiman, Vasile 1960 Roman Sp.fotbal la FC Ceahlăul;
Ştefan, Gheorghe 1953 Piatra Neamţ Inginer, preşed.CS Ceahlăul PN, primarul
m. Piatra Neamţ;
Ştefan, Vasile 1934 Piatra-Neamţ Sp.fotbal, funcţionar;
Şteinbach, Petre 1905-1996 Timişoara Sp. antr. fotbal, legit.şi la FC Ceahlăul PN;
v.FRF
Ştot, Adrian 1968 Pângtăraţi-NŢ Sp.antr.handbal;
Tadici, Gheorghe 1952 Piatra Neamţ Antr. handbal la Sicotub Zalău, Oltchim
Rm.V. şi echipa naţ.;
Tamaş, Ludmila-Tereza 1982 Roman Sp.handbal, portar, loc.II la CM-2005, loc.I
la CE jun. loc.I la CE tin. loc. I la JMU-2002,
cetăţean de onoare al m.Roman;
Tâmpescu, Gabriel 1941 Fălticeni Antr.de box;
Teleucă, Marioara 1960 Piatra Şoimului Sp.canotaj, MS;
Teodorescu, Nicolae 1926 Fălticeni Prof. efs, prof.emerit, fondator al secţiei
de volei de la ŞSE în 1959, preşed.AS
Voinţa, a contrib.la realizarea bazei sp.
Voinţa şi pârtiei de schi Cozla, preşed.
Comis. jud. de volei 1971-1992, constituie
227
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
228
Județul Neamț
BAZA MATERIALĂ
229
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
230
Județul Neamț
231
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
232
Județul Neamț
233
JUDEŢUL
OLT
235
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Taifas (Sicoe), Alexandra 1952 Atletism 200 m, 25, 6 eliminată în serii
Ciucă, Constantin 1964 Box categ. 57 kg eliminat în ¼
Ciucă, Constantin 1968 B0x categ. 51 kg eliminat în ⅛
Vlad, Marcel 1972 Lupte gr. rom. categ. 74 kg eliminat în turul 2
Dicu, Petre 1976 Lupte gr. rom. categ. 90 kg eliminat în turul 2
Dicu, Petre 1980 Lupte gr. rom categ. 90 kg bronz
Popescu, Cornel 1984 Bob 4 pers locul 7
Popescu, Cornel 1984 Bob 2 pers. locul 23
Cojocaru, Georgeta 1996 Tenis de masă dublu fem eliminată în calificări
236
Județul Olt
237
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Muzeele de specialitate din judeţ posedă docu- Oltenia şi Muntenia, menţionează practicarea, exe-
mente şi materiale care consemnează unele forme de ciţiilor cu lancea, călăria, tragerea cu arcul, arunca-
practicare organizată a exerciţiilor fizice, în această rea la ţintă din alergare. Este de menţionat faptul că
zonă a ţării, încă din cele mai vechi timpuri, astfel: în această parte a ţării se recunosc telacii cei care
• 800 î.Hr. - În prima etapă a fierului – Hallstatt îndeplineau serviciul de maseuri în băile publice
– sunt descoperite urme ale triburilor nord-dunărene • 1798 – Într-o autorizaţie dată de domnul
la Bălăneşti, Hotărani, Orlea, Gura Padinii şi Slatina. muntean Constantin Hangerli (1797-1799), se con-
Patina din os de animal descoperită în spaţiul Car- semnează aprobarea pentru o trupă de dansatori
pato-danubiano-pontic, folosită pentru deplasarea pe străini de a susţine spectacole în Ţara Românească.
gheţă, existenţa unor gimnazii şi stadioane, practi- • 1817 – Jocul de şah este practicat în unele
carea tragerii cu arcul ş. a. localităţi din mediul urban în special, în unele şcoli
• 335 î.Hr. – Folosirea ambarcaţiunilor simple, şi unităţi militare.
luntre monoxile, realizate din trunchiuri de copaci. • 1835 - Sunt consemnate primele întreceri de
• 101-102 d.Hr. - În primului război dus de înot pe râul Olt, iar iarna, întreceri de patinaj pe
Traian împotriva dacilor, teritoriul subcarpatic, deci bălţile îngheţate din jurul stadionului şi abatorului.
şi ţinutul actual al judeţului Olt, a rămas sub stăpâ- • 1862 – Pe teritoriul judeţului Olt apare Ordo-
nirea romanilor. În această perioadă romană au fost nanţa asupra instrucţiunii gimnasticii prin corpuri
întemeiate aşezări rurale dezvoltate, cum au fost: şi stabilimente militare, emisă de domnitorul A. I.
Malva, Sucidava, Acidava ş. a. în interiorul cărora Cuza, prin care gimnastica era introdusă obligatoriu
au fost construite terme şi palestre, săli pentru în armată şi Şcolile militare.
gimnastică şi jocuri. • 1865 – Apare Ordinul nr. 27. 906 al Ministe-
• 167 - Apar primele concursuri ale vâslaşilor rului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, semnat de
(plutaşilor) şi asociaţiile de vânători. Dimitrie Bolintineanu, în care se precizează că
• 200-300 - În secolul al III-lea este amenajată gimnastica se va face în camere (clase) pe timpul
terma de la Romula care cuprindea bazine de apă iernii, în aer liber când vremea permite, la toate
caldă şi rece, vestiare, săli de masaj, pentru practi- clasele, de trei ori pe săptămână. În programa de
carea exerciţiilor de gimnastică, pentru conversaţii, învăţământ, pentru anul şcolar 1866-1867, este
săli de lectură şi de jocuri, palestra, o curte de 27x29 prevăzută şi tragerea la ţintă, alături de gimnastică.
m acoperită cu nisip pentru exerciţii atletice şi • 1866 – Apare şi la Slatina Monitorul Oficial
jocuri, prevăzute cu anexe pentru depozitarea echi- nr. 170 în care se publică Regulamnetul privind
pamentelor şi materialelor, precum şi duşuri. organizarea în fiecare oraş din ţară a unui loc special
• 1271-1378 – Sunt de menţionat în această amenajat pentru tragerea la ţintă.
perioadă practicarea unor jocuri: hoina, popice şi • 1869 – Preprezentanţii judeţului Olt (Roma-
balcana, un exerciţiu cavaleresc, precum şi întreceri naţi) participă la competiţia hipică organizată la
de cai, lupte, aruncarea suliţei şi tragerea cu arcul. marginea Craiovei.
• 1549 – Apele Oltului sunt tocmai bune pentru • 1874 – Printr-un Decret publicat în MO, se
navigaţie cu luntrea, menţiune făcută de umanistul instituie obligativitatea introducerii instrucţiei şi
Anton Verancsics, în trecere prin ţara noastră. pregătirii militare în şcolile de stat (licee şi gimnazii)
• Sfârşitul sec. al XVII-lea – Suedezul Paul de • 1878 - În mai multe şcoli din judeţul Olt sunt
Strasburg, aflat în trecere în Ţara Românească, prin înfiinţate detaşamente de Micii Dorobanţi, organi-
238
Județul Olt
zaţie care avea ca obiect de activitate pregătirea • 1910 – La Slatina se înfiinţează, din iniţia-
fizică şi morală a elevilor – fete şi băieţi – prin tiva unor pasionaţi ai turismului, Societatea
exerciţii de gimnastică, militare şi jocuri. turistică Pons Alutti. Printre primele acţiuni
• 1883 – Reprezentanţi ai sportului slătinean întreprinse se numără vizitarea Columnei lui
participă la constituirea Societăţii Olimpice Române. Traian de la Roma.
• 1893 – Pe teritoriul judeţului Olt se introduce • 1911 – Este consemnată introducerea în uni-
practicarea gimnasticii în mod obligatoriu, ca obiect tăţile militare din teritoriu a gimnasticii suedeze;
de învăţământ, în şcolile primare şi normale de fete. zilnic câte 30 min.
• 1897 – Preocupări la Slatina, Caracal, Balş şi • 1911 – Un echipaj de bob din Slatină, condus
Drăgăneşti pentru a se participa la primul campionat de col. Mihail I. Mihail, participă la un concurs
naţional şcolar de oină, competiţie iniţiată de minis- internaţional de bob în localitatea Chaux de Fonds,
trul Instrucţiunii Publice, Spiru Haret. unde câştigă Cupa Challange.
• 1898 – Echipa Liceului Radu Greceanu din • 1911 – În ianuarie, reprezentanţii Slatinei
Slatina participă la campionatul naţional şcolar de participă la Sinaia la cea de a III-a ediţie a concur-
oină. surile sportive de iarnă: Marele premiu la schi,
• 1899 – La 1 aprilie este publicată noua pro- Premiul Săniuţa şi cele trei cupe pentru bob revin
gramă analitică pentru anul de învăţământ următor, celor din Slatina.
în care este prevăzută o oră de gimnastică pe săptă- • 1912 – Se constituie, la Slatina, Societatea
mână pentru învăţământul secundar. cultural musicală Ciprian Porumbescu. Tot în acest
• 1900 – La început de an şcolar se organizează an se înfiinţează Societatea sportivă şcolară, care
întreceri de baschet, tenis şi volei cu caracter de peste ani se va numi Ştiinţa LRG. Animatorul spor-
recreere. tului slătinean col. Mihail I. Mihail aduce la Slatina
• 1900 - La Piatra-sat, pe cel mai bun teren de prima minge de fotbal.
tenis din zonă, funcţionează un centru de iniţiere • 1914 – Se constituie asociaţia Cercetaşii
condus de d-ra Marian, fiica unui fermier local. României. În luna iunie, la Slatina, se înfiinţează
• 1904 – În aprilie, se înfiinţează la Caracal prima unitate de cercetaşi Şerban Cantacuzino, sub
secţia de automobilism ca filială a ACR recunos- comanda căpit. Periţeanu. Elevii Lic. Radu Gre-
cută ca persoană juridică şi morală la 22 ianuarie ceanu depun jurământul solemn în prezenţa ASR
1909. Principele Carol.
• 1904 – Reprezentanţii judeţului Olt participă • 1915 – În ianuarie, sportivi din Oltenia, par-
la Conferinţa naţională a profesorilor de educaţie ticipă la concursurile sporturilor de iarnă de la
fizică, organizată la Bucureşti la Lic. Gh. Lazăr din Sinaia.
iniţiativa şi cu participarea prof. Spiru Haret, minis- • 1915 – În noiembrie, reprezentanţii Slatinei
trul instr. publice. participă la Adunarea de constituire a Comitetului
• 1908 – Se constituie Societatea de gimnastică regional FSSR Oltenia, desfrăşurată la Craiova.
din Caracal. • 1915 – Un grup de cercetaşi de la Lic. Radu
• 1908 – Din iniţiativa ministrului instrucţiunii Greceanu participă la Jamboreea Naţională de la
publice şi cultelor, Spiru Haret, se introduc în învă- Bucureşti.
ţământul preuniversitar orele de cerc sportiv. • 1916 – Au loc la Slatina primele întreceri de
• 1909 – Un grup de sportivi slătineni participă atletism: Micii atleţi (11-14 ani). De asemenea, are
la concursul de bob organizat la Sinaia de CS loc şi prima ediţie a concursului pentru titlul de Atlet
Român. complet. (10 probe). Concursuri organizate la
• 1909 – Între 1-14 apr. are loc, la Craiova, un Slatina, Caracal şi Balş .
un concurs de călărie la care participă şi călăreţi • 1918 – La Corabia, se constituie Societatea
militari din jud. Olt. sportivă a oraşului. cu principala activitate, tenisul..
239
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1919 – În ziua de 10 februarie, apare la • 1930 - În ianuarie, la Slatina are loc o intere-
Craiova Buletinul Asociaţiei Profesoarelor şi Pro- santă gală de box cu participarea unui grup de sportivi
fesorilor de desen, muzică şi gimnastică. Sediul din Craiova. Se remarcă: Patriciu Milcoveanu şi Gh.
Asociaţiei este la Craiova. Lungu, iar în februarie (16), în sala YMKA din
• 1919 – Unităţile militare din teritoriul Oltului Slatina are loc o întâlnire de box cu o selecţionată a
îşi amenajază terenuri pentru practicarea sporturilor, Bucureştiului. Tot de numele YMKA este legată şi o
în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului competiţia de ciclism. La Turnu Măgurele se desfă-
de Război, generalul Ion Răşcanu. şoară meciul de fotbal CS Oltul - YMKA Slatina. Un
• 1920 – Atleţi slătineni participă în Bucureşti grup de elevi de la Lic. Radu Greceanu din Slatina,
la Campionatul interşcolar de cross-country. De participă la Jamboreea naţională organizată de data
asemenea şi la concursurile de selecţie pentru JO de aceasta la Piatra Neamţ. Activitatea pugilistică
la Anvers. încheie anul sportiv cu o gală organizată la Craiova,
• 1921 – La începutul lunii iunie (1-3), la cu participarea unor boxeri din Slatina şi bucureştenii
Bucureşti, se desfăşoară prima Olimpiadă sportivă Mielu Doculescu şi I. Petrescu.
şcolară, la care participă şi elevi sportivi slătineni. • 1931 – Boxerii Petre şi Gheorghe Frânculescu,
Competiţia a fost organizată de Tinerimea Română. WillyGreising, Ion Florea, P. Milcoveanu şi Gheor-
• 1922 – La Caracal se constituie CS Răsăritul ghe Lungu sunt remarcaţi de Gazeta Sporturilor ca
• 1922 – Profesorii de efs din Olt participă la cel cei mai buni din Oltenia. La campoinatele naţionale
de al II-lea Congres al Societăţii Naţionale a prof. efs. participă I. Florea, P. Milcoveanu şi Gh. Lungu,
• 1922 – La 8 octombrie se înfiinţează una conduşi de Cristian Panaitescu.
dintre cele mai vechi Asociaţii sportive din ţară, CS • 1932 – Cea mai bună echipă de fotbal din
OLTUL. Oltenia este declarată cea a CS Oltul din Slatina. De
• 1923 – La Slatina, pe str. Vintilă Voda se asemenea, al doilea sport ca valoare este boxul cu
desfăşoară primul concurs de bob. renumiţii Gh. Lungu. Patriciu Milcoveanu, Ion
• 1924 – Col Mihail I. Mihail este organizatorul Popa, Cristian Panaitescu, Petre Milea, Ion Florea,
meciurilor de fotbal CS Oltul-Venus Bucureşti şi a Dumitru Iordache, Constantin Botezatu ş. a.
celui internaţional CS Oltul-Levski Sofia. Ia fiinţă • 1933 – În această iarnă bobul slătinean condus
CSM Caracal. de col. Mihail I. Mihail participă la competiţiile de
• 1925 – Echipa de fotbal CS Oltul se clasează la Sinaia printre care şi la campionatul internaţional
pe locul I şi devine campioană a Olteniei. Într-o gală al sportivilor militari din ţările Micii Înţelegeri
de box desfăşurată la Bucureşti, la Circul Sidoli, (Antanta). La Campionatele naţionale echipajele din
Cristian Panaitescu din Slatina învinge un cunoscut Slatina sunt formate din: col. Mihail I. Mihail, căp.
boxeur brăilean. Dan Mihail (fiul), Nicolae Mateescu, Tică Cosma,
• 1926 – Se înfiinţează filiala din Slatina a Vasile Nedelcu, Titu Petrescu şi E. Vişescu. Secţia
organizaţiei tinerilor creştini YMKA. cu secţiile: de box YMKA din Slatina câştigă Cupa Viaţa Spor-
atletism, box, schi, înot, tenis de masă, volei. Coor- tivă, copetiţie organizată de Cristian Panaitescu.
donatorul activităţii: Cristian Panaitescu. Sub • 1934 – În pregătirea pentru campionatele
bacheta viitorului antrenor emerit se remarcă boxeri naţionale, la Craiova, Slatina şi Rm. Vâlcea, se
ca: Patriciu Milcoveanu, Ion Popa, Gh. Lungu ş.a. organizează mai multe gale de box. La finalele CN
• 1929 – La prima ediţie a Campionatului de la Bucureşti se remarcă boxerul Gh. Lungu. În
Moldovei de bob participă sportivi şi de la CS Oltul cadrul filialei YMKA de la Slatina se înfiinţează
Slatina. De asemenea, sportivii slătineni participă la secţia de ping-pong. Cinstind ziua de 10 mai, AS a
concursul internaţional al sporturilor de iarnă de la Lic. Radu Greceanu, în colaborare cu YMKA orga-
Poiana Braşov unde sunt prezenţi reprezentanţi ai nizează o serbare sportivă cu concursuri de oină,
Tratatului Mica Înţelegere (Antanta). atletism şi volei.
240
Județul Olt
• 1936 – O mare serbare sportivă este organizată • 1944 – Boxeurul profesionist Patriciu Milco-
de YMKA la ştrandul oraşului Slatina, cu competiţii veanu se retage din activitatea competiţională şi se
şi demonstraţii la atletism, box, înot, gimnastică şi dedică activităţii de antrenor.
jocuri sportive. Boxeurul Patriciu Milcoveanu de la • 1945 – Se organizeaz, în special în şcoli,
CS Oltul trece la profesionism. concursuri de atletism pentru obţinerea insignei şi
• 1937 - În ziua de 24 septembrie a luat fiinţă brevetului de Atlet complet. În oraşele Slatina şi
Tenis Club Slatina. Patriciu Milcoveanu, în noua sa Caracal se organizează primele turnee individuale
calitate de profesionist susţine, la Paris, două meciuri de şah. Profesorii şi elevii de la Lic. Radu Greceanu
cu boxeuri francezi pe care-i învinge: unul prin organizează campionatele orăşeneşti şcolare la volei,
abandon şi al doilea la puncte. În Franţa mai susţine cros, tenis, pentatlon şi decatlon atletic. De aseme-
alte trei meciuri pe care le câştigă. Tot în acest an, nea, au loc competiţii de baschet şi fotbal (din ini-
întors în ţară, câştigă titlul de campion naţional în ţiativa prof. Ştefan Cosma).
faţa lui M. Teodorescu. În toamnă, la Slatina se • 1946 – Se înfiinţează Consiliul judeţean OSP,
organizează un campionat de cross-country şi un preşedinte: Bernard Segal, instructor Marinel Bech-
triunghiular de box între echipele Slatinei, Bucureş- told, corespondent Marius Dumitrescu. Se organi-
tiului şi echipa poloneză Gedanya. În acest an s-a zează Cupa Înfrăţirii la fotbal.
disputat şi primul campionat de tenis al Slatinei. • 1947 – Se organizează primul campionat
• 1939 - La începutul anului, echipajul de bob şcolar de oină, câştigat de echipa Lic. Radu Gre-
pilotat de Mihail I. Mihail, participă la CM de la ceanu, faza judeţeană a Cupei tineretului muncitor
Cortina d’Ampezzo (Italia), precum şi la două – CTM, la atletism, volei, tenis de masă, fotbal. Se
concursuri organizate la St. Moritz şi Chaux des remarcă elevii de la Lic. Radu Greceanu, Lic.
Fonds (Elveţia). Agricol, Lic. Industrial din Slatina. Pentru întâlnirea
• 1940 – Slatina, respectiv CS Oltul, deţine de box Ploieşti-Craiova, în echipa Craiovei sunt
supremaţia în fotbalul oltean. Ion Popa participă cu selecţionaţi şi sportivii din Slatina, V. Milei la cocoş
succes la CN de box, Întâlnirea de box ACT Slatina şi T. Tudora la uşoară. În piaţa din Slatina şi la
– CFR Timişoara este câştigată de localnici cu Abator se amenajază patinoare naturale deosebit de
scorul de 6-4. frecventate de tinerii din oraş.
• 1941 - Cei mai buni boxeuri din Caracal şi • 1948 – Sportivii din Slatina participă la o serie
Slatina participă la Cupa de Război, organizată la de competiţii de nivel naţional: Ceferiada de la box,
Bucureşti lupte şi haltere, concursul de cros Să întâpinăm ziua
• 1942 – Câţiva profesori de efs din regiunea de 1 mai, finalele camp. şcolare ale UAER, Cupa
Oltului participă la Congresul Asoc. Prof. Efs orga- Unităţii Tineretului la şah, atletism, gimnastică,
nizat la Bucureşti precum şi la aniversarea a 20 de fotbal, volei şi box. Premiul Naţional pentru Sport
ani de la înfiinţarea ANEF-ului. Începe Campionatul este atribuit boxeurului din Slatina Ion Popa.
de Război la fotbal. Printre cele 10 echipe partici- Se înfiinţează Clubul Radioamatorilor din
pante este şi AS Oltul din Slatina. Echipajul de bob Slatina, iniţiator, Marian Ene. La atletism este
pilotat de col. Mihail I. Mihail câştigă titlul de decoperită Alexandra Taifas, viitoarea recordmenă
campion naţional la CN desfăşurat la Sinaia. a României la proba de 200m.
• 1943 – Se constituie FC Gloria Slatina. Parti- • 1949 – Se continuă competiţiile de masă în
cipă la CN şi Cupa României. Boberii slătineni sunt cadrul Cupei Tineretului Muncitor şi a Concursuri-
prezenţi la Cupa Bucegi de la Sinaia. Reprezentan- lor populare de şah, atletism, tir, înot ş. a.
ţii Oltului participă la Ceferiada de box, organizată • 1950 – Se înregistrează primii purtători ai
la Bucureşti. La sfârşitul anului, în decembrie, se insignei GMA din jud. Olt. Coordonează această
organizează de către ACT, în sala Primăriei, campi- activitate prof. Mihail Voica. În Comisia Centrală
onatul oraşului Slatina la ping-pong de Călărie este cooptat slătineanul Nicolae Oţeleanu.
241
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
242
Județul Olt
P. Dicu locul IV la CE . Slatina este gazda CN de loc. al V-lea în proba de 3000 m. La CM de juniori
gimnastică al şcolilor generale. Cristian Gheorghişor Denisa Zăvelcă loc. al V-lea în proba de ştafetă
(AS Pistonul Slatina) campion naţional la box categ. 4x400 m şi loc. al IV-lea în proba de 800 m, iar
muscă, care participă şi la JB şi câştigă medalia de Mirela Belu din Caracal, locul al V-lea la lungime
argint. Tot el câştigă şi turneul celor 4. Echipa de cu 6, 27 m. Luptătorul de la greco-romane, Anton
motociclism de la IOB Balş campioană naţională la Arghira, medalie de aur la CM de juniori.
clasa Mobra. • 1987 – La CE de atletism, Denisa Zavelcă se
• 1981 – Oraşul Caracal este gazda CN de cros. clasează pe locul al IV-lea în proba de 8oo m şi
Laureaţi ai CN: Iulian Mirică-judo, Mihai Ciocâr- medalie de argint la concursul Prietenia. În Slatina
lan-box, echipa de orientare a CSŞ Slatina. La se organizează Centura Oltului la box. Mariana
Roşieni, AS Munca organizează prima ediţie a Stănescu face parte din echipa României clasată pe
Festivalului sătesc de şah, Mihai Eminescu. Maria locul al IV-lea la CM de cros.
Alboiu (CSŞ Slatina) participă la CE junioare tenis • 1988 –Maria Alboiu face pereche cu Otilia
de masă - medalie de bronz la dublu. Bădescu la tenis de masă şi, câştigă medalia de bronz
• 1982 – Maria Alboiu medaliată cu bronz la CE la CE de la Paris. Georgeta Cojocaru medalie de
- tenis de masă, pe echipe. Participare numeroasă la bronz la CE tenis de masă cadeţi în proba pe echipe.
CN şcolare de lupte greco-romane (Slatina şi La CMUniversitare de cros, Viorica Ghican la indi-
Caracal), lupte libere (Balş) şi CN de atletism ale vidual şi echipa României cuceresc medaliile de aur.
liceelor şi şcolilor profesionale. AS Energia fuzio- Viorica Ghican cucereşte medalia de argint şi la
nează cu Metalurgistul ambele din Slatina. crosul balcanic, iar Mirela Belu din Caracal medalie
• 1983 – Slatina este gazda meciului de fotbal de aur la JB de junioare în proba de lungime.
România-Italia în preliminarele CE de tineret. • 1989 – La CE de atletism pentru junioare,
• 1984 – La JO de iarnă de la Sarajevo, la bob Denisa Zăvelcă câştigă medalia de argint în proba
participă şi sportivul din Caracal, Cornel Popescu. de 800 m, iar la JB loc. I în proba de 800 m. La CE
Se înfiinţează secţia de canotaj în cadrul CSŞ de tenis de masă cadeţi, Georgeta Cojocaru câştigă
Slatina. Se instituie Cupa Oltului la tenis de masă. 2 medalii de aur, una la simplu, a doua la dublu şi,
• 1985 – La JB de cros de la Băile Felix, bronz la echipe. Luptătorl Anton Arghira din Slatina
Mariana Stănescu din Caracal, medalie de aur în se clasează pe locul IV la CE de lupte greco-romane,
proba de 4000 m. iar la CM de cros de la Lisabona în limitele categ. 74 kg şi medalie de argint la CM.
medalie de bronz cu echipa . La tenis de masă, • 1990 – La CE de tenis de masă junioare,
Maria Alboiu locul I în proba de simplu; la JB de la Georgeta Cojocaru face parte din echipa României
Plevna (Bulgaria), loc. I la dublu în pereche cu medaliată cu argint. . La Slatina, Drăgăteşti, Scor-
Otilia Bădescu şi medalie de argint la echipe. Slatina niceşti şi Balş se constituie secţii de arte marţiale,
este gazda meciului de fotbal România-Turcia (1-0) karate tradiţionale, karate modern şi taekewondo
în cadrul preliminariilor pentru CE de tineret. În Wtf. La CM de cros, Viorica Ghican se clasează pe
Concursul Prietenia de atletism, Denisa Zăvelcă face locul al IV-lea cu echipa.
parte din ştafeta 4x400 m, clasată pe locul al II-lea, • 1991 –La CM de ekiden, Mariana Stănescu
medalie de argint. Tot medalie de argint, în aceiaşi din Caracal obţine medalia de argint în proba pe
probă, la CI de la Leipzig ( Germania). echipe. La CE de tenis de masă junioare, Georgeta
• 1986 – Maria Alboiu medalie de bronz la CE Cojocaru face parte din echipa României clasată pe
tenis de masă, în proba de dublu cu Otilia Bădescu. loc. al III-lea.
La CM de cros Mariana Stănescu locul VIII cu • 1992 – La CE - tenis de masă junioare, Ceor-
echipa României. La Crosul internaţional al Păcii, geta Cojocaru câştigă medalia de aur la simplu. La
cu participarea sportivilor din Balcani, Mariana JB de atletism, Mariana Stănescu-Chirilă obţine
Stănescu loc. al II-lea în proba de 4000 m, iar la JB medalia de aur în proba de 3000 m
243
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1993 – La CE de tenis de masă cadeţi, Natalia obţine medalia de argint în proba pe echipe. La CM
Voiculescu - medalie de argint cu echipa. de ekiden, Mariana Stănescu Chirilă obţine medalia
• 1994 – La CM de ekiden, Mariana Stănescu de argint în proba pe echipe. Ia fiinţă CS Alprom
Chirilă obţine medalie de bronz în proba pe echipe, Slatina cu profil de karate. Mariana Stănescu Chirilă
iar la CE de cros - medalie de aur, tot cu echipa. obţine medalia de bronz cu echipa la CM de cros. La
• 1995 – La CE de junioare, Natalia Voiculescu JO de la Atlanta participă şi luptătorul Anton Arghira,
din Slatina - medalie de bronz cu echipa de tenis de dar se clasează pe locul al 15-lea.
masă. • 1997 – Mariana Stănescu-Chirilă face parte
• 1996 – La CE de cros, Mariana Stănescu din echipa României clasată pe locul al II-lea la CE
Chirilă obţine medalia de argint în proba pe echipe. de cros.
Georgeta Cojocaru cu echipa României la CE - tenis • 1998 – La CM de ekiden, Mariana Stă-
de masă se clasează pe locul III, iar Natalia Voicu- nescu-Chirilă face parte din echipa României clasată
lescu, participă la CE de junioare la tenis de masă şi pe locul al III-lea.
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. Certif. de
Total naț.
public privat acţiuni r. s. siniste juridică id. sp.
2002 4 21 25 4 63 92
2003 4 26 30 6 69 105
2004 4 30 34 7 71 112
2005 4 32 36 7 71 114
2006 4 34 38 7 93 138
2007 4 37 41 7 121 169
2008 4 37 41 7 153 201
2009 5 43 48 7 178 233
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. Secţii Nr. Nr.
Anul sportivi Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate antrenori instructori
legit.
1993 166 4866 130 24 297
1994 166 4866 130 24 297
1995 161 4905 130 18 398
1996 106 2981 145 13 305
1997 106 2981 145 13 305
1998 84 2556 142 19 299
1999 84 2394 152 7 139
2000 166 2634 62 91 186
244
Județul Olt
245
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MASS – MEDIA
INFORMAŢIA SPORTIVĂ DE-A LUNGUL ANILOR
A. ZIARE SI REVISTE
1. Revista File de Monografie 1928-2000, tra- 2. Clubul Sportiv Aluminiu Alro Slatina, Box,
diţii sportive Inv. Autor: înv. Ilie Dumitrescu - rezultate 2002-2003. Autori: antrenor emerit: Con-
Slatina, 2004 stantin Galbenuşe şi antrenor: Vasile Galbenuşe –
Slatina, 2004
B. CARTEA SPORTIVĂ
1. Educatia fizică in invăţământul primar- mij- “Dosoftei , Patron C. D. Radu , Slatina, 2002, 79 pag.
loace pentru lecţii. Autori: prof. Nicolae Slujitoru şi 4 . Sportul ieri, azi şi mâine in Dragănesti-Olt.
prof. Ioana Slujitoru - Slatina, 2000; 198 pag. Autori: înv. Ilie Dumitrescu şi prof. George Netu-
2. Educatie fizică şi sport- programe pentru Edit. Dosoftei Patron C. R. Radu Dragănesti–Olt,
opţional- ciclul gimnazial. Autor: profesor Toma 2006; pag112.
Prună si colaboratorii - Editura Sitech Craiova, 5. Educatia Fizică in institutiile de invatamant
2002; 80 pag. ale Ministerului de Interne. Autori: lt. col. Romeo
3. Ghid privind regulamentele şi organizarea Minulescu, mr. Florin Blaga, cpt. Constantin Rosca,
principalelor ramuri sportive şcolare. Autor: prof. col. Florea Stanca, mr. Cornel Nicolae. Coordonator:
Radu Alin Romeo Angel si colaboratorii - Editura col. George Staicu – vol. I si II, editia 1999 – Slatina
246
Județul Olt
2. Expoziţia: 50 de ani de la îinfiinţarea Asociatiei sportive OLTUL si 50 de ani de sport muncitoresc la Slatina
- organizatori: C.J.E.F.S. Olt, A.S. OLTUL - dutata: 8-14 octombrie 1972 ( 7 zile ), vizita-
Slatina, Inspectoratul şcolar judeţean, Cons. jude- tori: cca. 700 persoane
ţean al sindicatelor. S-au organizat: două simpozioane, competitii :
- Sala orăşenească de expoziţii, 8 octombrie 1972 Cupa OLTUL 50 ( cros, handbal, fotbal, popice,
- materiale expuse: fotografii, ziare, cupe, pla- volei ); concurs: Cine ştie, câştigă, demonstratii
chete, documente, carnete, legitimaţii, schiuri, sportive pe stadionul 1 Mai.
mingi, rachete tenis, bobul Motu;
3. Expoziţia DIPLOME ŞI TROFEE SPORTIVE, cu ocazia Zilei oraşului Slatina ( 630 ani – 1368-1998)
- organizatori: Primaria Municipiului Slatina şi chete, centuri ale campionilor, cronici sportive
Consiliul Local Slatina în colaborare cu Muzeul jude- anuale, publicaţii, albume foto, materiale sportive.
ţean de istorie şi artă, Direcţia Judeţeana pentru Tineret - durata: 23. 04. 1988 – 29. 05. 1999, vizitatori:
si Sport Olt, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul de cca. 5000 persoane.
Creaţie Artistică, Muzeul Judeţean de Etnografie, S-au mai organizat: dezvelirea bust. Dumitru
Biblioteca judeţeană, Automobil Club Român, filiala Dobrescu, Baza Sportivă Constructorul, Finalele
Olt, concursurilor sportive TROFEUL SLATINA 630 ani,
- locul : Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă. mini fotbal, tenis de masă, şah, handbal şi fotbal,
- materiale expuse: - panouri documentare, Parada liceelor, Premierea celor mai buni spor-
fotografii, diplome, medalii, insigne, cupe şi pla- tivi la „Raliul Slatina 630”, ” Crosul Slatina 630”.
247
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ATLETISM Primele semnale despre atletism HANDBAL În anul 1947 se practica handbalul
sunt din anul 1924. Se organizează concursuri în 11 şi ulterior, cu rezltate mai bune, handbalul în
locale, regionale şi judeţene (Slatina şi Caracal), 7. În 1965 se înfiinţează secţia de handbal Ştiinţa
participare la CN individuale de copii, juniori, LRG Slatina. cu participarea, în fiecare an, la CN
tineret şi seniori, în Cupa României, echipe (1973). juniori şi junioare iar în anii 2000 şi la divizia A (m)
Atleţi din judeţul Olt sunt incluşi în echipele naţio- şi divizia B (f) Caracal. Rezultate deosebite sunt
nale participante la JB, CE, CM. Cele mai bune obţinute de LPS Slatina, campioană naţională la
secţii din judeţ: Ştiinţa LRG Slatina, Oltul Slatina, cadeţi, CSŞ Corabia, CSŞ Caracal şi CSŞ Slatina
Liceul Ioniţă Asan Caracal, Şcoala generală Eugen care au dat sportivi loturilor naţionale şi au jucat în
Ionescu Slatina, CSŞ Slatina, LPS Slatina, AS Oltul, echipa României la CM şi CE (Cristina Vărzaru,
O310 Slatina. Atleţii şi atletele din judeţul Olt Cornelia Stoica şi Aurelia Busuioceanu).
practică 24 de probe (în alergări, sărituri şi aruncări). FOTBAL An de referinţă 1922, când se consti-
În perioada 1947-1950 se amenajează sectoare tuie primele grupări la Slatina, Caracal, Balş (1924),
pentru prăjină şi înălţime. În perioada de după anul Corabia. Se începe cu organizarea campionatelor
2000, sala de atletism din Slatina oferă condiţii locale, judeţene, apoi în diviziile C, B şi A. Echipa
deosebite pentru probele de viteză şi sărituri, ceea reprezentativă FC Olt participantă şi la Divizia A.
ce a permis organizarea concursurilor de triatlon, În ultima perioadă campionatul judeţean şi Divizia
tetratlon şi pentatlon (fete şi băieţi) D se desfăşoară cu peste 50 de echipe.
BOX Începuturile sunt din anul 1924 la Slatina, JUDO Acest sport îşi face apariţia pe meleagu-
ulterior şi în Caracal, Balş, Scorniceşti, Piatra Olt. rile judeţului Olt în anul 1965 şi se pracică în mod
În perioada interbelică se dezvoltă atât boxul amator organizat la CSŞ Slatina, AS Sporting, Clubul
cât şi cel profesionist. S-a participat cu regularitate copiilor din Slatina, Armata Caracal, Progresul
la competiţiile cu caracter naţional atât la individual Corabia, IOB Balş şi Ştinţa Dejeşti. Anual se
cât şi pe echipe, la campionatele pe categorii de participă la Campionatele Naţionale de juniori şi
greutate, Cupa Federaţiei. Rezultate deosebite s-au junioare, tineret şi seniori. În Slatina s-a organizat
înregistrat la Centura de aur (1981-1982), la Cam- Competiţia Centura Prieteniei (echipe).
pionatele europene şi balcanice (1999). Promotorul KARATE TRADIŢIONAL S-a dezvoltat
şi animatorul boxului slătinean, Cristian Panaitescu. după 1990 înfiinţându-se secţii la AS Alprom,
Este de remarcat maestrul Ion Popa, multiplu Budo şi Bushido. Rezultatele nu au întârziat sî
campion naţional atât la amatori cât şi la profesio- apară. Doi sportivi de excepţie – Ilie Dobre şi
nişti, mulţi ani antrenor al lotului naţional şi olimpic, Oliwer Dobre - au cucerit la CM şi CE nu mai
antrenor emerit. Cele mai bune secţii: Alro, Artrom- puţin de cât 16 medalii din care 7 de aur. Anual,
Box din Slatina. La SMR Balş, Romvag Caracal, se organizează la Slatina, Zona Ţara Românească.
Voinţa Corabia interesul pentru box a scăzut, baza KARATE MODERN Au apărut mai târziu
materială fiind precară. decât cele tradiţionale, în 1995, cu secţii la Caracal
CULTURISM Secţiile de culturism datează din şi Drăgăneşti. La început s-au obţinut rezultate
anii 1980-1995 în Slatina (AS Conex-ACETI şi bune la nivelul copiilor şi juniorilor.
Casa Tineretului) şi Caracal. S-a participat la CN LUPTE GRECO-ROMANE Din 1966 luptele
individuale. greco/romane din judeţul Olt fac parte din elita
248
Județul Olt
luptelor din România. În 1998 a cucerit titlul de ŞAH Un sport cu multă priză la copii şi
campioană a României la echipe, ceea ce i-a dat juniori dar şi la nivelul vârstnicilor. Primele
dreptul de a participa la Cupa Campionilor Euro- cercuri de şah au apărut în anul 1947 mulţi elevi
peni, unde s-a clasat pe locul al III-lea. De mai participând la Concursul popular de şah şi la Cupa
multe ori vicecampioană a României. Cea mai bună Unităţii Tineretului (CUT). . În perioada 1984-
echipă muncitorească din ţară. În componenţa 1989 s-aparticipat la Campionatul naţional pe
echipei există numeroşi maeştri şi maeştri emeriţi echipe divizia B. Secţiile de şah au un număr mare
ai sportului. Antrenorii sunt antrenori emeriţi. de şahişti legitimaţi şi clasificaţi printre care 5
Numeroşi sportivi din Olt au făcut parte din loturile candidaţi maeştri.
naţionale. Luptele greco-romane este sportul cu TENIS DE MASĂ Un sport cu rezultate bune
cele mai bune rezultate din judeţul Olt. O menţiune şi foarte bune în plan naţional şi internaţional, încă
pentru luptele libere: echipa IOB (SMR) din Balş a din anul 1955. Tenisul de masă este prezent în
activat mai mulţi ani în divizia A. Luptele greco-ro- Superliga României la feminin şi în divizia A la
mane participă anual la Superliga României, CN de masculin. De asemenea, există echipe şi în divizia
cadeţi şi juniori (LPS Slatina), la CN individuale. B, în diviziile de juniori. Sportivi din judeţul Olt
MODELISM Încă din anul 1950, la Corabia, sunt prezenţi la copetţia Top 12, Paleta de argint,
câţiva instructori pricepuţi şi cu mult entuziasm, JB, CE, CM şi JO de la Atlanta din 1996.
desfăşoară o intensă activitate în rândul copiilor. VOLEI Un sport mult îndrăgit de copii şi
Clubul copiilor şi elevilor din Corabia excelează juniori. Elevii participă cu echipe în diviziile
prin rezultate onorabile la Campionatele naţionale şcolare (f) la Slatina şi Balş, în divizia A (m). Nu
de copii, juniori şi chiar seniori. Cu o activitate de mult au activat echipe în divizia B şi divizia de
mai redusă îşi desfăşoară activitatea secţiile de la juniori (m). Pentru promovarea acestui sport, în
Caracal, Balş, Slatina şi Drăgăneşti Olt. mediul şcolar, există condiţii bune de pregătire şi
RADIOAMATORISM Este o activitate deo- de competiţii la acest nivelul. Majoritatea şcolilor
sebit de atractivă în rândul tinerilor, încă din anul au săli de sport de dimensiuni (24x18 m) normale
1950. Secţiile din Slatina şi Caracal participă, cu pentru volei: Slatina (12 săli), Caracal (3), Balş
rezultate bune, la CN de radiotelegrafie şi radiogo- (2), Corabia (1).
nometrie. Cei mai buni au fost selecţionaţi în *
loturile naţionale şi cu echipa României au parti- Mai sunt câteva ramuri de sport care au avut
cipat la Balcaniade şi Competiţii internaţionale. un început bun de dezvoltare în judeţul Olt, din
RUGBY Nucleul activităţii în acest sport este mai multe motive însă, n-au avut continuitate iar
la SMR Balş, unde s-a format o echipă cu rezultate baza materială este precară: canotaj, ecvestră,
relativ bune în diviziile A şi B. gimnastică, nataţie, oină, orientare sp, popice.
STRUCTURI SPORTIVE
249
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
250
Județul Olt
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Olt 2001 AJ de TENIS DE MASĂ Olt 2003
AJ de HANDBAL Olt 2002 AJ de LUPTE Olt 2004
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Olt 2003 AJ de VOLEI Olt 2004
AJ de JUDO Olt 2003
251
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
252
Județul Olt
FORURILE DE CONDUCERE
Balaban, Nicolae Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Craiova, inclusiv Jud. Olt 1921-1933
Stoichiţă, V. dr. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Olt 1934-1939
Mircea, Vasile, deputat Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Jiu, inclusiv Jud. Olt 1939-1940
Protopopescu, Ştefan Preşed. Com. UFSR al Judeşului Olt 1939-1940
Ionescu, Ion, lt. col. Preşed. Com. OSR al Regiunii Craiova, inclusiv Jud. Olt 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1955
Deaconu, Ion Preşed. CCFS al Raionului Olt 1955-1957
Deaconu, Ion Preşed. Consiliului UCFS al Raionului Olt 1957-1967
Deaconu, Ion Preşed. CJEFS Olt 1967-1970
Petrescu, Valeriu Preşed. CJEFS Olt 1970-1989
253
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
254
Județul Olt
FIGURI REPREZENTATIVE
Alboiu, Maria 1963 Brezoi-VL Sp. tenis de masă, CSŞ Slatina, v. FRTM
Apolzan, Alexandru 1927-1982 Sibiu Sp. fotbal, leg. şi la FC Olt, v. FRF
Ardeleanu, C-tin 1933-1990 Bucureşti Sp. fotbal, leg, şi la FC Olt, v. FRF
Arnăutu, Petre 1956 Seaca-DJ Antr. tenis de masă la CSŞ Slatina, v. FRTM
Boştiog, Otto Sp. box, med. argint la Festiv. Tin. 1953
Braga, Mircea 1946 Corabia Sp. rugby, v. FRR
Bumbescu, Adrian 1960 Craiova Sp. fotbal, leg, şi la FC Olt, Scorniceşti, v. FRF
Ciucă, Constantin 1941 Vânători-OT Sp. box, v. FRB
Cojocaru, Adin-Marian 1970 Rm. Vâlcea Sp. antr. prof. efs volei, v. FRV
Cojocaru, Georgeta Sp. tenis de masă, 6 medalii la CE (1 aur la j-re)
Constantinescu, Constantin Directorul DJST şi OJST Olt 1992-1996;
Constantinescu, Iulian 1953 Slatina Sp. antr. volei prof. efs, v. FRV
Corban, Sofia 1956 Drăgăneşti-OT Sp. canotaj, v. FRC
Cosma, Tică Sp. bob în perioada intetrbelică
Deaconu, Ion Preşed. CCFS Raionul Olt 1955-57, preşed. Cons.
Dan, Silvian-Marius Directorul DJST Olt din 2010-
UCFS Raion. Olt 1957-67, preşed. CJEFS Olt
1967-70
Dicu, Petre 1954 Gostavăţ-OT Sp. lupte gr. rom. v. FRL
Dincă, Nicolae Preşed. COEFS Balş 1970-1990;
Dobre, Ilie Sp. karate tradiţ. 9 medalii la CE (4 aur, 3 arg. 2 brz)
Dobre, Oliwer Sp. karate tradiţ. 7 medalii la CM şi CE din care 3 aur
Domozină, Sebastian 1930-1997 Ianca-OT Ziarist sp. crainic de radio, v. pers.
Donciu, Gheeorghe Preşed. COEFS Caracal 1970-1990;
Dragomir, Dumitru 1946 Bălceşti-VL Cond. fotbal, preşed. FC Scorniceşti, v. FRF
Dumitrescu, Ilie 1969 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg. şi la FC Olt, v. FRF
Dumitrescu, Marin 1919 Comani-OT Sp. antr. automobilism, v. FRA
Florescu, Ion 1970 Spineni-OT Sp. antr. go, v. FRG
Gheju, Andreea Sp. box, medaliată cu bronz la CE-2007
Gheorghiu, Gheorghe 1924-1999 Slatina Antr. canotaj, v. FRC
Ghiţă, Nicolae 1970-1990 Preşed. COEFS Corabia;
Ghiuzelea, Dumitru 1927-2000 Corabia Sp. rugby, v. FRR
Ioniţă, Gabriel 1938 Slatina Medic sp. lot naţional, v. pers.
Jecu, Sebastian Sp. fotbal-tenis, medalie de bronz la CE-1999;
Jugănaru, Gabriela Directorul DJST şi DJS Olt 2000-2005;
Maican, Ion Directorul DJST Olt 1996-2000 şi DJS 2005-2009;
Manolescu, Gheorghe 1917 Izvoarele-OT Prof. efs, absolv. ANEF-1940, v. pers.
Mărăscu, Constantin Sp. lupte libere, participant la CE
Mateescu, Nicolae Sp. bob în perioada interbelică
Mihali, Gheorghe 1965 Borşa-MM Sp. fotbal, leg. şi la FC Olt, v. FRF
255
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
256
Județul Olt
BAZA MATERIALĂ
257
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STADIONUL SCORNICEŞTI
Anul inaugurării şi dobândirii: 1986
Compoziţia bazei sportive: Teren de fotbal cu tribune pentru 15000 spectatori, vestiare, duşuri,
grupuri sanitare, un teren de fotbal pentru antrenamente omologat pentru
jocuri de divizia D.
Proprietar: Consiliul local Scorniceşti
258
Județul Olt
259
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
260
JUDEŢUL
PRAHOVA
261
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 241 antrenori activi, 328 instructori, 361 kwondo Wtf, tenis, tenis de masa, tir cu arcul, tir
arbitri; sportiv, volei, yachting.
• 13 MES, 19 AE, 57 MS • Principalele baze sportive: sala polivalentă
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, Olimpia, sala polivalentă Leonard Doroftei, sala
aikido, alpinism şi escaladă, arte martiale, arte poloivalentă Plopeni, stadionul Ilie Oană, stadionul
martiale de contact, atletism, automobilism, badmin- Astra, hipodromul Ploieşti, patinoarul artificial din
ton, baschet, baseball, biliard (pool, carambol), Ploieşti, pista de motocros de la Câmpina, Comple-
bob-sanie, box, bridge, canotaj, ciclism, culturism, xul naţional sportiv de la Piatra Arsă. Renumitele
dans sportiv, ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnas- pârtii de schi din masivul Bucegi de la Sinaia,
tica, gimnastica ritmica, go, golf, haltere, handbal, Buşteni şi Azuga.
hochei pe gheata, judo, hochei pe iarba, kaiac canoe, • Performanţe realizate pe plan naţional
karate kyokushin - IKO 2, karate modern, karate (2009): 741 medalii, din care 237 aur, 238 argint şi
traditional, karate Wkc, karting, kempo, lupte, 266 bronz, cu 2517.25 pe locul al IV-lea în clasa-
modelism, motociclism, natatie şi pentatlon modern, mentul pe judeţe;
oina, orientare, patinaj, polo, pescuit sportiv, popi- • Performanţe realizate pe plan internaţional
ce-bowling, radioamatorism, rugby, sambo, schi- (2009): 106 medalii, din care 46 aur, 29 argint şi 31
biatlon, scrabble, scrima, snooker, sp.pt.toţi, şah, bronz, cu 2193.85 puncte pe locul al III-lea în cla-
sp.pt.persoane cu handicap, table-backgamon, tae- samentul pe judeţe.
CARTEA DE AUR
262
MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE
Nr.
Numele şi prenumele Medalia Sportul Anul
crt
1 Bucur, Costin A Karate trad.-shotokan kata 2005
2 Calaver, Cătălina A popice-tandem mixt 2004
3 Calaver, Cătălina A popice-echipe 2005
4 Cernea, Ion A Lupte greco-romane 1965
5 Costache, Tamara A Natație-înot, 5o m liber 1986
6 Danciu, Manona A Karate trad.-shotokan kata echipe 2005
7 Doroftei, Leonard A Box, campion mondial la profesionişti 2002
8 Eparu, Cristian A Fotbal tenis cross 2004
9 Gheorghiu, Florin A La CM de juniori-20 de ani,la 19 ani 1963
10 Ivancu, Ciprian A Fotbal tenis cross 2004
11 Lare, Simona A Karate trad.-shotokan kata echipe 2005
12 Matei, Camelia A popice-echipe 2005
13 Miclea, Robert A Karate trad.-shotokan enbu mixt 2004
14 Miclea, Robert A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2006
15 Mihălcioiu, Petruț A Popice-echipe 2000
16 Pătraşcu, Iulian A Karate trad.-shotokan kata echipe 2005
17 Pătraşcu, Iulian A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2006
18 Popa, Celestina A Gimnastică-echipe 1987
19 Purje, Petre A Popice-perechi 1966
20 Purje, Petre A Popice-echipe 1966
21 Purje, Petre A Popice-echipe 1974
22 Severfi, Laura A Karate trad.-shotokan kata echipe 2005
23 Silvestru, Gheorghe A Popice-echipe 1974
24 Silvestru, Gheorghe A Popice-echipe 1978
25 Silvestru, Gheorghe A Popice-echipe 1980
26 Silvestru, Gheorghe A Popice-echipe 1982
27 Trandafir, Romeo A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2006
28 Tudorache, Radu A Arte marţiale wu-shu echipe kunite 2003
29 Ungureanu, Corina A Gimnastică-echipe 1999
30 Albuleț (Pogorevici), Maria Ag Șah în echipă cu M.Teodorescu 1957
31 Cernea, Ion Ag Lupte greco-romane 1961
32 Covric, Aurelian Ag Radioamatorism transmitere viteză 2005
33 Covrig, Aurelian Ag Radioamatorism-echipe telegrafie 2005
34 Danciu, Manona Ag Karate trad.-fudokan enbu mixt 2005
35 Danciu, Manona Ag Karate trad.-shotokan enbu mixt 2006
36 Danciu, Manona Ag Karate trad.-shotokan kata echipe 2006
37 Diaconu, Adrian Ag Box-cat.75 kg 1999
38 Eparu, Cristian Ag fotbal tenis cross 2006
263
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
264
80 Mişka (Militaru), Georgeta B Canotaj-în barca de 4+1 rame 1978
81 Mişka (Militaru), Georgeta B Canotaj-în barca de 4+1 rame 1979
82 Panțuru, Ion B Bob-2 pers. 1969
83 Panțuru, Ion B Bob-2 pers. 1973
84 Pavlic, Coca Alexandru B Radioamatorism-echipe 2001
85 Pavlic, Coca Alexandru B Radioamatorism-echipe 2003
86 Păuna, Răzvan B Fotbal tenis triplu 2006
87 Petcu, Daniel B Aeromodelism 2001
88 Purice, Florin B Fotbal tenis-dublu 2000
89 Purice, Florin B Fotbal tenis-dublu 2002
90 Purice, Florin B Fotbal tenis-dublu 2004
91 Purice, Florin B Fotbal tenis dublu 2006
92 Seler, Adrian B Fotbal tenis-triplu 2002
93 Seler, Adrian B Fotbal tenis-triplu 2004
94 Seler, Adrian B Fotbal tenis triplu 2006
95 Tabarcea, Petre B Fotbal tenis-triplu 2002
265
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
266
22 Miclea, Robert A Karate trad.-fudokan kata 2005
23 Miclea, Robert A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2005
24 Miclea, Robert A Karate trad.-shotokan enbu mixt 2005
25 Miclea, Robert A Karate trad.fudokan shotokan embu 2006
26 Miclea, Robert A Karate trad.fudokan shotokan kata 2006
27 Miclea, Robert A Karate trad.fudok.shotok.kata-echipe 2006
28 Neagoe Nicolae A Bob-4 pers. 1967
29 Panțuru, Ion A Bob-4 pers. 1967
30 Panțuru, Ion A Bob-4 pers. 1971
31 Pascu, Dumitru A Bob-4 pers. 1971
32 Pătraşcu, Iulian A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2005
33 Pătraşcu, Iulian A Karate trad.fudokan shotokan fukugo 2006
34 Pătraşcu, Iulian A Karate trad.fudok.shotok.kata-echipe 2006
35 Petcu, Daniel A Aeromodelism-echipe 2003
36 Petcu, Daniel A Aeromodelism 2004
37 Petcu, Eugen A Aeromodelism-echipe 2000
38 Purice, Florin A Fotbal tenis cros dublu 2005
39 Seler, Adrian A Fotbal tenis cros dublu 2005
40 Severfi, Laura A Karate trad.-fudokan enbu mixt 2003
41 Severfi, Laura A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2003
42 Severfi, Laura A Karate trad.-shotokan enbu mixt 2004
43 Severfi, Laura A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2004
44 Severfi, Laura A Karate trad.-fudokan kata 2005
45 Severfi, Laura A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2005
46 Severfi, Laura A Karate trad.etkf kata echipe 2006
47 Severfi, Laura A Karate trad.fudokan shotokan kata 2006
48 Tănăsescu, Corina A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2004
49 Ticu, Ionuț A Arte marțiale kempo small team 2006
50 Trandafir, Romeo A Karate trad.-shotokan enbu mixt 2004
51 Trandafir, Romeo A Karate trad.-fudokan kata-echipe 2005
52 Trandafir, Romeo A Karate trad.fudok.shotok.kata-echipe 2006
53 Zangor, Ion A Bob-4 pers. 1971
54 Bucur, Costin Ag Karate trad.-fudokan kata 2002
55 Bucur, Costin Ag Karate trad.-fudokan kata 2003
56 Bucur, Costin Ag Karate trad.-fudokan kata 2004
57 Bucur, Costin Ag Karate trad.-fudokan kata 2005
58 Danciu, Manona Ag Karate trad.-fudokan kata-echipe 2002
59 Danciu, Manona Ag Karate trad.fudokan shotokan embu mx. 2006
60 Dobrescu, Bogdan Ag Box-cat.51 kg 2000
61 Dosaru, Dadiana Ag Karate trad.-fudokan kata-echipe 2002
62 Elie, Alexandra Ag Karate wkc ippon echipe 2006
267
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
268
TRADITII, EVENIMENTE, REALIZARI
Dome-
Anul Luna Ziua Evenimentul
niul
În munţii Prahovei, se desfăşoară o renumită vânătoare, sub oblânduirea domnitorului
1774 III 20 VÂN
Mihai Cantacuzino.
S-a născut la Ploieşti, Alois Pucher, viitor ciclist şi constructor de biciclete. Ulterior
1863 CIC
proprietar al Hipodromului „Victoria” din Bucureşti
Ia fiinţă „Societatea Carpatină”din Sinaia, se ocupa de tir, sporturi de iarnă, turism,
1893 SPI
vânătoare etc.
În vara acestui an se desfăşoară cursa ciclistă pe traseul Bucureşti-Ploieşti şi retur,
1894 VII CIC
organizată de Clubul velocipediştilor.
Apare cartea „Congresul de gimnastică”, autor R.S.Corbu-Brăila. Este rezultatul partici-
pării profesorului respectiv la Congresul lnternaţional de gimnastică din 9-14 VI de la
1894 GIM
Breslau (Germania). În penultima zi a Congresului a avut loc cea de a VII-a ediţie a ser-
bării anusle de gimnastic, manifestare la care a participat şi profesorul A.Butaşu din Ploieşti.
Se reînfiinţează Societatea „Carpatină” din Sinaia. Iniţiatori: arhimadridul Nifon, Take
1895 TUR
Ionescu, Bucura Dumbravă, prima sa soţie şi alţii
La Ploiești, ia fiinţă Clubul muncitorilor, club care a încurajat sportul muncitoresc din
1897 X 26 SOC
localitate
1902 X GIM La Ploieşti, ia fiinţă Societatea Română de Gimnastică
Ia fiinţă la Ploieşti Societatea de gimnastică „Prahova”. Din anul 1912 s-a numit „Tine-
1904 IV GIM
rimea”, adfăugându-se noi secţii: scrimă, nataţie, muzică dans etc
La Câmpina, ia fiinţă Societatea „Căprioara” a vânătorilor din localitate, avându-l ca
1904 VII 4 VÂN
preşedinte de onoare pe prinţul George Valentin Bibescu.
1906 FOT Ia fiinţă United Fotbal Club din Ploieşti. Din 1915 a luat numele de Prahova Fotbal Club
La Arenele Romane din Bucureşti, se desfăşoară un spectacol cultural sportiv oferit de
X 15 EFS
membrii Societăţii sportive din Ploieşti.
Ia fiinţă „Clubul de fotbal Româno-Americana”, al funcţionarilor Societăţii mixte petro-
1907 FOT
liere cu acelaşi nume, din Ploieşti.
1909 SOC Ia fiinţă Clubul sportiv Sinaia, întemeiat de familia regală mai ales pentru tenis
Concurs de bob la Sinaia desfăşurat pentru prima dată pe o pârtie de 400 m, special ame-
II 22 BOB
najată, organizat de Clubul Sportiv Român. Câştigător: Ion Cămărăşescu cu timpul de 3’37”
IV BOX Meci de box la Câmpina cu caracter demonstrativ, unul dintre primele din localitate
VI TNS La Sinaia se organizează primul campionat de tenis, o nouă competiţie anuală intercluburi.
La Bucureşti se desfăşoară prima ediţie a campionatului de alergări pedestre, câştigător
X 26 ATL
la 100 m C.Chiriacescu şi la 2000 m Gh.Cristinel din Câmpina.
La Sinaia, din iniţiativa Clubului Sportiv Român, are loc deschiderea oficială a „Con-
cursurilor pentru sporturile de iarnă” (schi, bob, săniuţe). Concursul a fost dotat cu cupe
XII 30 SPI
dăruite de Regele Carol I al României, Wilhelm al Germaniei şi de prinţul polisportiv
George Valentin Bibescu.
Se instituie Cupa ASR Principele Carol, copetiţie deschisă echipajelor fem. de bob
1910 I BOB româneşti şi străine, programată la Sinaia. Din lipsa zăpezii concursul n-a mai avut loc.
A fost reprogramată pentru ianuarie 1911.
269
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Au loc primele curse de skikjöring (schior tras de cal) din ţara noastră, pe şoseaua Ocnele
I-II Mari-Govora-Călimăneşti-Cozia. Din anul 1925 au început să se organizeze la Sinaia
SCH
campionate şi cupe la acest sport.
La Sinaia, pe o pârtie de 400 m, se desfăşoară Cupa G.V.Bibescu câştigată de Nicolae
II 22 BOB
Filiti şi Cupa de atgint câştigată de Principele Carol
Se desfăşoară la Cluj două meciuri amicale de fotbal între selecţionatele oraşelor Bucu-
IV 18-19 FOT reşti şi Ploieşti cu echipa Clubului atletic şi apoi cu cea a Clubului Academic (universi-
tar) din localitate, ambele câştigate de gazde
VI 5 GIM La Ploieşti are loc a III-a Serbare federală de gimnastică dar şi de atletism
Pe Valea Morarului din Bucegi, se desfăşoară una din primele ascensiuni montane din
VII ALP
ţara noastră.
La Sinaia se desfăşoară finala Campionatului oraşului Sinaia la tenis, campionat câştigat
VIII 10 TNS
de echipa Doherty Clubului din Bucureşti
Yvonne Cămărăşescu, parcurge, cu un biplan, distanţa Ploieşti-Chitila-54 km la o înălţime
IX 10 AER
de 600 m, doborând recordul mondial feminin de 30 km, care aparţinea unei franţuzoaice.
Se desfăşoară CN de ciclism şosea pe distanţa de 100 km, Bucureşti-Ploieşti- Bucureşti
IX 20 CIC
şi proba de 1000 m. Câştigători: N.Micşunescu şi Sala Mario
La Ploieşti are loc finala Cupei anuale de fotbal între United din Ploieşti şi Olimpia
X 10 FOT
Bucureşti, câştigată de bucureşteni cu scorul de 4-1
La Sinaia se desfăşoară ediţia a III-a a ci’oncursurilor la sporturile de iarnă: Marele
1911 I 23-24 SCH
premiu la schi, Premiul săniuţa şi cele trei cupe la bob
S-a desfăşurat cea de a II-a ediţie a Cursei cicliste Crcuitul Muntenieipe ruta: Bucu-
reşti-Ploieşti-Sinaia-Târgovişte-Câmpulung-Curtea de Argeş- Piteşti-Bucureşti. Cursa a
VIII 5-7 CIC fost câştigată de Jean Walter, intrând în posesia Cupei George V.Bibescu. Cei 455 de km
au fost parcurşi în 20h şi 58’, realizând o medie orară de 27.6 km/h. În caravana Circu-
itului, pentru prima dată a fost inclus şi un medic.
La Bucureşti se desfăşoară CN de ciclism proba de viteză 1000 m, câştigată de Zamfiropol,
IX 25 CIC
precum şi proba de fond pe ruta Bucureşti-Ploieşti-Bucureşti, câştigată de N.Acelinescu
1912 FOT Fotbal Club United Ploieşti câştigă titlul de campioană a ţării, ediţia 1911/12
VI 10 CIC Se desfăşoară Cursa ciclistă Bucureşti-Ploieşti-Târgovişte-Bucureşti
La Sinaia se desfăşoară un concurs complet la sporturile de iarnă, organizat de Cercul
SPI
Sportiv Român din Bucureşti. Fiind zăpadă puţină, nu s-au desfăşurat toate probele.
Clubul sportiv orăşenesc din Ploieşti organizează o cursă ciclistă pe traseul Ploieşti-Bu-
1913 V 5 CIC
zău-Ploieşti, 140 km. Câştigător: N.Niculescu din Câmpina.
Ia fiinţă Clubul polisportiv Colţea, iniţiativă a fraţilorAurel şi Ion Pavel. Avea următoa-
VI 10 SOC rele secţii: Fotbal, atletism, oină, patinaj, schi, bob, box ş.a. În anii următori, clubul şi-a
creat filiale, cu acelaşi nume la Braşov, Ploieşti şi Tr.Măgurele.
Cursă de moto pe traseul Bucureşti-Sinaia şi retur, 250 km. Cursa a fost organizată de
V 5 MOT Societatea sportivă bucureşteană Zboru. Cursa a fost câştigată de A.Ieniştea, realizând
o medie orară de 44/kmh.
Th.Rosetti Solescu, efectuează una din primele ascensiuni montane din ţara noastră.
1914 ALP
Acele Morarului din Bucegi.
Se desfăşoară la Sinaia CN de bob intercluburi, dotat cu Cupa G.V.Bibesc, câştigată de
echipa Liceului Mihai Viteazu din Capitală. CN interşcolar de bob, câştigat de echipa
II 18-21 BOB Lic.Gh.Lazăr din Bucureşti. CI de bob pe echipe, dotat cu Cupa I.Kronprinţului Germa-
niei, câştigată de echipa Școlii Comunităţii Evanghelice Din Bucureşti. CN de schi, pe
distanţa de 3 km. dotat cu Cupa Ion Cămărăşescupentru amatori seniori şi şcolari.
270
La Ploieşti se organizează un concurs dr floretă şi spadă, la care, pe lângă localnici, iau
parte şi scrimeuri din Bucureşti. În program au mai figurat şi o demonstraţie de scrimă
II SCR
cu bastoane, efectuată de elevii Școlii de la Mânăstirea Dealului, precum şi o demon-
straţie de box
1915 SCH La Sinaia se organizează unul din primele cursuri de schi pentru grăniceri.
La Sinaia se organizează un concurs general la bob, schi, săniuţe şi skeleton. Este
I 5 SPI
rezervat pentru seniori şi şcolari.
FOT FC Prahova câştigă titlul de campioană naţională la fotbal, ediţia 1915-1916
La Sinaia se organizează CN de schi pentru amatori şi militari, fond şi sărituri. CN de
1916 II 8-9 SCH
bob şi sanie nu se dispută din cauza lipsei zăpezii.
În Bucegi, se desfăşoară, sub conducerea lui T.Rosetti Solescu, un curs de formare a
1919 SCH
instructorilor de schi
Se organizează, de către Societatea Cicliştilor şi Motocicliştilor Principele Carol din
IV 23-24 MOT Bucureşti o cursă de motociclism de regularitate, pe ruta: Bucureşti-Ploieşti-Sinaia-Bra-
şov. Câştigător: C.Siulişteanu cu timpul de 4h20’30”
1920 SOC Se înfiinţează Societatea Cultural Sportivă Proncipesa Elenadin Câmpina.
Ia fiinţă CS Tricolorulşi Societatea Tinerimea,iniţiativă a elevilor de la Liceul Sf.Petru
SOC
şi Pavel din Ploieţti.
La Sinaia se desfăşoară prima ediţie a Cupei Prinţul George Valentin Bibescu la bob,
BOB
competiţie intercluburi şi a Cupei Maior P.Boerescu la schi
La Sinaia se desfăşoară prima ediţie a Cupei Prinţul George Valentin Bibescu la bob,
SCH
competiţie intercluburi şi a Cupei Maior P.Boerescu la schi
Se organizează, de către Societatea Cicliştilor şi Motocicliştilor Principele Carol din
IV 23-24 MOT Bucureşti ediţia a 2-a a cursei de motociclism de regularitate, pe ruta: Bucureşti-Braşov
şi retur. Câştigător: C.Siulişteanu
1921 SOC Ia fiinţă CS Colţea din Ploieşti (creat din fosta echipă Naţionala)
La Ploieşti, Societatea Jupiter fuzionează cu secţia sportivă a Cercului T.Herz, dând
V 2 SOC
naştere Societăţii Sportive Macabi
Se organizează, de către Societatea Cicliştilor şi Motocicliştilor Principele Carol din
Bucureşti, ediţia a 3-a a cursei de motocicliusm de regularitate pe ruta Bucureşti-Braşov
VII 10 MOT
şi retur. Primii trei clasaţi: maior Th.Seulescu, locul I, C.Staia, locul al II-lea şi Marin
Moraru, locul al III-lea.
VIII 10 SOC La Azuga ia fiinţă Societatea Cerbula vânătorilor din localitate.
Societatea Generală a Cucliştilor din România organizează cursa Bucureşti-Ploişti-Bu-
X 16 CIC
cureşti. Clasament: 1. Anton Voiculescu, 2. N.Acilinescu şi 3. Al. Iacobson
1922 SOC Iau fiinţă CS Aquila şi Triumf din Mizil
SOC Iau fiinţă CS Spartacus, Șoimii şi Venus din Ploieşti
TNS Ia fiinţă Tenis Club din Ploieşti
La Sinaia, în toamna anului 1922, se desfăşoară, din iniţiativa României, un Congres
X OL Olimpic al naţiunilor din spaţiul Balcanic. Scopul: Strângerea relaţiilor de apropiere
dintre organizaţiile sportive din aceste ţări şi a pregătirii lor pentru Jocurile Olimpice
În organizarea Societăţii Sportive Naţionale, are loc, pe ruta Bucureşti- Ploieşti-Bra-
X 5-8 EQU şov-Piteşti-Bucureşti, 400 km, al doilea mare raid hipic naţional, de rezistenţă. Compe-
tiţia era rezervată ofiţerilor.
1923 TUR Ia fiinţă Asociaţia de turism Peleş din Sinaia
Se desfăţoară în Bucegi cursuri de schi pentru formarea instructorilor, organizate pentru
I SCH
prima dată de către ONEF şi INEF
271
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
272
La Sinaia, s-a desfăşurat un concurs automobilistic de eleganţă şi confort organizat de
ACRR. Cu acest prilej a avut loc o cursă pe kilometrul lansat, repetată annual până în
1934 VIII 11-12 AUT
anul 1938. De asemenea, a-a organizat Cursa de coastă Sinaia, cu caracter internaşional,
câştigată fr Jran Calcianu.
A luat fiinţă secţia din Ploieşti a ADMIR, având ca iniţiator şi prim preşedinte pe Emil
IX 15 SOC
Colceag
La Sinaia, a avut loc Săptămâna automobilului, ansamblu de manifestări compus din:
1935 IX 3-9 AUT Raliul Sinaia, Cupa Carpaţilor, Concursul de eleganţă şi comfort, precum şi o cursă de
coastă.
1936 AER S-a înfiinţat Aeroclubul Prahova, cu sediul în Ploieşti
Ia fiinţă Școala de Planorism din Câmpina, care a funcţionat sub auspiciile Asociaţiei
AER Române pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA), mutată în 1958 la Aerodromul Strejnic de
lângă Ploieşti.
A avut loc un grav accident, unic în analele alpinismului românesc interbelic, petrecut
III 15 ALP pe firul Văii Coştilei, de către echipa CFR Bucureşti, alcătuită din 4 valoroşi alpinişti,
în frunte cu N.Comănescu.
La Bucureşti, s-a înfiinţat Ski Club Bucureşti, avându-l ca preşedinte pe ing. Basi George
1937 III SCH Assan. Acest club a organizat, în iarna 1937, primul concurs de coborâre pe Valea
Cerbului, Cupa Bucegilor.
1938 SOC S-a înfiinţat Sport Club 38 din Ploieşti
Sub egida ACRR s-a desfăşurat primul CN de viteză în coastă al României. Această
AUT
competiţie s-a desfăşurat în patru etape: Brad (Sibiu), Sinaia, Feleac şi Poiana Braşov
În Munţii Bucegi, la Casa Babele, s-a desfăşurat primul curs de specializare a studente-
I 8-28 SCH
lor de la ANEF. Cursul studenţilor s-a desfăşurat la Peştera.
În Bucegi, s-a desfăşurat o excursie cu profil de alpinism, la care au participat 8 alpinişti
VII 9-16 ALP
italieni, membri ai secţiei de alpinism a Grupului universitar fascist din Milano.
La Buşteni, s-au inaugurat cursurile primei şcoli de tehnică alpină din România. Cursul
VIII 21 SCH a fost organizat în serii de câte o săptămână la regugiul din Coştila al Clubului Alpin
Român
Se inaugurează cursurilem primei şcoli de tehnică alpină din România, desfăşurate în
VIII 21 EFS serii de câte o săptămână la Buşteni, respectiv refugiul din Coştila, al Clubului Alpin
Român.
1939 I 13-18 EFS La Breaza se desfăşoară Cursul de informare pentru educatorii fizici.
În Bucegi, pe Valea cu Brazi, numită şi Valea lui Carp, s-a desfăşurat primul CI, la
II SCH
probele alpine. Participă un gup de schiori francezi
Pe traseul Ploieşti-Braşov-Feldioara-Hoghiz-Șercaia-Braşov-Timiş, s-a desfăşurat a V-a
V 5-7 AUT ediţie a Circuirului Unirea- turism şi regularitate. Competiţia a fost organizată de Soci-
etatea Unirea de petrol din Ploieşti
Pe traseul Bucureşti-Ploieşti-Sinaia-Păduchiosu-Târgovişte-Băneasa, s-a desfăşurat prima
V 21 MOT ediţie a Circuitului motociclist Cupa Jubiliară a Moto Clubului Român. S-au întocmit 4
clasamente: sport, curse, ataş şi general.
În Munţii Bucegi, în apropiere de Buşteni, a fost inaugurată Casa de adăpost (cabană) a
VIII 6 ALP
Clubului Alpin Român.
Prima ediţie a CN de marş, pe distanţa de 60 km se desfăşoară pe traseul Bucureşti-Plo-
XI ATL ieşti. Proba a reunit 35 de concurenţi şi a fost câştigată de Vasile Firea, de la Stadiul
Român, cu timpul de: 6h 15’ 14”.
Sub auspiciile federaţiei de specialitate s-a organizat la Diham, în anii 1941 şi 1942, precum
1941 SCH
şi la Poiana Braşov în 1943, primele cursuri de formare a instructorilor federali de schi.
273
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
La Sinaia, s-a desfăşurat Cupa Bucegi la care au fost invitaţi şi câţiva schiori străini.
1942 IV 26 SCH
Acest CI a fost organizat de Ski Club Bucureşti. A fost câştigat de schiorii români
S-a desfăşurat cursa ciclistă pe traseul Bucureşti-Ploieşti-Bucureşti, 106 km. A fost
V 24 CIC
câştigată de acelaşi Marin Niculescu, cu timpul: 3h41’ (29.280 km/h)
1943 II-III BOB La Sinaia, s-au desfăşurat CN de bob
La Sinaia s-a desfăşurat un CI de schi. Au participat şi o grupă de schiori din Bulgaria
II-III SCH
şi Germania
Are loc inaugurarea Cabanei Bran de sub Caraiman de către membrii Clubului Carpatrin
X TUR
Român.
La Vârful cu Dor, din Bucegi, s-a desfăşurat prima ediţie postbelică a JB de schi. Au
1946 III 9-10 SCH participat pe lângă schiorii din ţările balcanice şi cei din Ungaria. România a ocupat locul
I în clasamentul pe echipe.
S-a desfăşurat cursa de marş pe traseul Ploieşti - Bucureşti (60 km). Au câştigat: I.Baboie
1947 XI 23 ATL
şi V.Teodosiu
S-a înfiinţat, pe lângă FR de Motociclism, o comisie de automobilism, care a organizat
1948 AUT în luna iunie Marele premiu al RPR, şi apoi CN de coastă (cursa Predeal-Daia-Sinaia),
câştigată de Petre Cristea.
V.Agaton, reeditează performanţa lui B.Assan, urcând pe motocicletă vârful Caraiman
MOT
din Bugegi
La Câmpina s-a desfăşurat prima Conferinţă pe ţară a instructorilor de zbor cu şi fără
AER
motor.
Pe traseul Breaza-Bucureşti 100 km, s-a organizat prima ediţie a cursei de marş, desfă-
V ATL
şurată în sistem ştafetă. Organizator: publicaţia Tânărul Muncitor.
Pe traseul Breaza-Bucureşti, 100 km, s-a desfăşurat ediţia a II-a a cursei de marş-ştafetă.
1949 V ATL
organizată de Scânteia Tineretului
În Munţii Bucegi, se desfăşoară CN de alpinism pe echipe. Câştigătoare echipa Voinţa
1953 VIII 24-31 ALP
Bucureşti.
În Munţii Bucegi, a avut loc întâlnirea dintre alpiniştii români şi cei din Cehoslovacia.
1954 X-XI 26-3 ALP
S-au parcurs două trasee. România a ocupat locul I
1956 VI-VII 29-1 EQU La Ploieşti are loc prima ediţie a concursuluii de călărie Cupa Recolta
În Bucegi are loc prima Alpiniadă de iarnă pe echipe (m+f), concurs ce se va desfăşura
1957 II-III 20-8 ALP
annual în locul CN, începând din anul 1959.
III 3-7 SCH La Sinaia, la Cota 1400, s-a desfăşurat primul CI de schi al Rom.postbelice.
1958 VIII 12-15 POP La Câmpina se desfăşoară primul concurs republican de popice, Cupa 23 August.
1959 FOT Petrolul Ploieşti câştigă titlul de campioană naţională
Florin Gheorghiu, la vârsta de 16 ani, junior fiind, cucereşte titlul de campion naţional
1960 ȘAH
la seniori.
La Sinaia se desfăşoară turneul zonal al CM.Pe primele trei locuri: Eva Karakas
ȘAH (Ungaria), Elisabeta Polihroniade şi Alexandra Nicolau ambele din România, care se
califică pentru turneul candidatelor la titlul mondial
La Strejnic, s-a desfăşurat un concurs de paraşutism în cadrul căruia Gh. Iancu devine
recorman mondial definitiv la proba de salt 1000 altitudine, cu deschidere întârziată a
V 31 AER paraşutei şi aterizare la punct fix: 0,00 m, record care nu mai poate fi bătut, ci numai
egalat, având un caracter perpetuu. La acelaşi concurs, Elisabeta Popescu stabileşte
recordul mondial la aceeaşi probă la 3.10 m.
Concurs de paraşutism în cadrul căruia Elena Băcăuanu şi Angela Năstase stabilesc noi
VI 18 AER
recorduri mondiale. Concursul a avut la Strejnic.
274
La Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Braşov şi Cluj, s-a desfăşurat Turneul UEFA de juniu-
ori, ediţia a XV-a jubiliară. Echipa de juniori a României a disputat finala cu reprezen-
1962 IV 20-29 FOT
tativa similară a Iugoslaviei pe care a întrecut-o cu scorul de 4-1 (3-1). România pentru
prima dată campioană a Europei.
La Bucureşti şi Ploieşti s-au desfăşurat meciurile de handbal m. între România şi Dane-
VI 26-28 HAN
marca. Rezultatul: 19-11 (11-7). În cel de al doilea meci:14-9(5-7).
La Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Ploieşti s-a desfăşurat ediţia a II-a a CM feminin de
VII 8-15 HAN
handbal în 7. România a cucerit titlul de campioană mondială.
La Ploieşti s-a desfăşurat meciul de fotbal Petrolul - Spartak Brno, în Cupa Oraşelor
X 3 FOT Târguri, scor: 4-0 (2-0). În meci retur. Disputat la Brno la 10 oct. Scor: 1-0(0-0). Este
prima echipă românească care participă la această cupă.
Dinamo Buicureşti câştigă CN de fotbal, Petrolul Ploieşti Cupa României Farul Constanţa
1963 FOT
CN de juniori, iat Ion Ionescu (Rapid) titlul de golgeter
La Igls, în Austria, s-a desfăşurat CM de bob. Echipajul României Panţuru- Maftei s-a
II 3-4 BOB clasat pe locul al X-lea, cucerind Cupa mondială a tineretului, trofeu oferit celui mai
bine clasat echipaj de tineret.
La Sinaia, s-a desfăşurat a XII ediţie a CM universitar de şah. România s-a clasat pe
1965 VII-VIII 25-9 ŞAH locul al IV-lea. Cu acest prilej a fost bătută o medalie comemorativă cu diametrul de 50
mm, după o machetă realizată de sculptorul H.Ionescu.
Petrolul Ploieşti cucereşte titlul de campioană naţională la fotbal, ediţia 1965/1966,
1966 FOT Steaua Bucureşti a câştigat, pentru prima dată, Cupa României la fotbal, iar Ion Ionescu
titlul de golgeter al campionatului.
La Cortina d’Ampezzo, în Italia, s-a desfăşurat CM de bob 2 pers. Echipajul Panţu-
I 29-30 BOB ru-Neagoe s-a clasat pe locul al V-lea. Acelaşi echipaj s-aclasat pe locul al VI-lea la CE
de la Garmisch-Partenkirchen, în RFG
XI 17 FOT La Ploieşti s-a disputat meciul de fotbal România-Polonia, scor: 4-3
La Igls, în Austria, s-a desfăşurat CE de bob. Echipajul Panţuru-Neagoe s-a clasat pe
1967 I 20-29 BOB locul al II-lea, medalie de argint, iar cel de 4 pers, avându-l ca oilot tot pe Panţuru, s-a
clasat pe locul I, medalie de aur..
La Grenoble, în Franţa, s-a desfăşurat CM de bob. Echipajul României Panţuru-Neagoe,
II 4-5 BOB
s-a clasat pe locul al V-lea. Proba de bob 4 pers. S-a anulat din cauza timpului nefavorabil.
La JO de la Grenoble, ecipajul Panțuru-Neagoe se clasează pe locul al III-lea, câştigând
1968 II 12 BOB
prima medalie românească la JO de iarnă
La Cervinia, în Italia, s-a desfăşurat CE de bob. În proba de bob 2 pers. Echipajul
1969 I-II 25-2 BOB Panţuru- D.Focşeneanu s-a clasat pe locul al II-lea, iar la bob 4 pers.s-au clasat tot pe
locul al II-lea. Echipajul a fost compus din Panţuru-Focşeneanu-Ţancov-Neagoe
La Lake Placid. În SUA, s-au desfăşurat CM de bob. În proba de bob 2 pers.echipajul
II 15-23 BOB
Panţuru-Focşeneanu s-a clasat pe locul al II-lea, iar în proba de bob 4 per. Locul al V-lea
1970 I 21-22 SCH La Buşteni, s-a desfăşurat CI Cupa Caraiman de juniori la schi fond, ediţia I
La Câmpina, se dispută meciul de fotbal România-Turcia, în preliminariile Turneului
1971 III 21 FOT
UEFS, scor: 0-0
1972 III 1-6 HAN La Ploieşti, se desfăşoară Trofeul Carpaţi la handbal m. România locul II.
La Ploieşti s-a desfăşurat meciul de handbal masculin România-URSS. În prima zi scorul
VIII 17-18 HAN
a fost 18-17, iar a doua zi 16-20.
VIII 20-23 BAS La Ploieşti, s-au desfăşurat JB de baschet (j), cvompetie câştigată de sportivii români
La Ploieşti, s-a desfăşurat meciul de handbal masculin România-Bulgaria Scor 28-21
1974 I 31 HAN
(15-12).
275
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
276
2004 X 04-09 MOD La Slanic Prahova s-a desfasurat Campionatul Mondial (sen+jun) clasa F1D
2005 IV 15-17 GIM La Ploiesti s-au desfasurat Campionatele Internationale de Gimnastica ale Romaniei
2006 IV 07-09 GIM La Ploiesti s-au desfasurat Campionatele Internationale de Gimnastica ale Romaniei
2006 X 02-07 MOD La Slanic Prahova s-a desfasurat Campionatul Mondial (sen+jun) clasa F1D
2007 IV 13-15 GIM La Ploiesti s-au desfasurat Campionatele Internationale de Gimnastica ale Romaniei
2008 VI 27-29 GIM La Ploiesti s-au desfasurat Campionatele Internationale de Gimnastica ale Romaniei
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără Total
Anul Drept Drept SC pe Total judeţ. pe sportive profesi- pers. Certif.
public privat acţiuni r.s. naţ niste jurid. Id. sp.
2002 11 54 2 67 16 102 185
2003 11 66 2 79 16 0 0 121 216
2004 13 77 5 95 17 1 0 200 313
2005 15 84 5 104 18 1 0 200 323
2006 17 94 5 116 19 1 0 149 285
2007 18 105 6 129 19 1 0 192 341
2008 20 112 6 138 19 1 0 220 358
2009 22 113 6 141 19 1 0 253 413
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. Nr. Nr. instruc- Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
secţii afiliate sportivi legit. antrenori tori arbitri MS MES AE
1993 346 13726 351 152 539
1994 397 13726 351 152 539
1995 357 13502 348 122 650
1996 297 10475 347 85 542
1997 299 10468 347 82 542
1998 260 8845 342 94 543
1999 248 8212 343 38 484
2000 320 6993 194 131 417
2001 216 6894 223 141 398 39 9 4
2002 189 5688 115 138 359 20 8 10
2003 186 5158 129 114 291 23 5 11
2004 218 7954 159 159 294 45 5 11
2005 139 3176 132 44 169 94 21 23
2006 147 3578 167 156 214 42 12 13
2007 151 4052 196 149 212 42 9 15
2008 286 9612 230 303 350 44 12 14
2009 304 10058 241 328 361 57 13 19
277
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
278
MASS-MEDIA – INFORMATIA SPORTIVA OGLINDITA
DE-A LUNGUL ANILOR IN JUDETUL PRAHOVA
A. ZIARE SI REVISTE
1 DEMOCRATIA 1866
2 VOCEA PRAHOVEI 1875
3 VOINTA PRAHOVEI 1888-1897;1905-1911; 1919-1922
4 PRAHOVA 1896-1916; 1920; 1934-1935
5 VIRTUTEA 1919-1942
6 LUMINA 1920-1923; 1925-1933
7 INVALIDUL ROMAN 1921-1944
8 PLOESTII 1922-1942
9 INFORMATORUL 1927-129; 1931
10 PROPASIREA 1927-1932
11 ACTIUNEA PRAHOVEI 1929-1932
12 VREMEA NOUA 1932-1936; 1939
13 RAZA PRAHOVEI 1936-1938
14 GAZETA PLOIESTILOR 1937-1938
15 NOASTRA 1937-1944
16 PRESA 1944-1948
B. CARTEA SPORTIVA
1. Tinerete si avant, pliant, Ploiesti 1968
2. Trofeul Carpati, program, ed. XIII Ploiesti, 1-6.03.1972
3. CS Petrolul Ploiesti, album, 1973
4. Calendar Sportiv 1974-1989, CJEFS
5. Postolache N, Din istoria miscarii sportive muncitoresti si de masa, 1975
6. Stuparu, St si Manta Gh, Principalele momente ale activitatii de educatie fizica si sport din, 1835 –
1944, Ploiesti 1975
7. Sport si turism in, pliant, Ploiesti 1980
8. Dinamoviada – Tir, Campina 1988
9. Corneliu Serban, Ecou din tribuna, Editura 1996
10. Ionescu Romeo, enciclopedia fotbalului romanesc 1900-2000, Ploiesti, Ed. Premier
11. Gheorghe Drăguşoiu, Petre Ghizilă, Ştefan Dumitrescu Gheorghe Iarca, Vasile Bâtu, Oina sport
Naţional Editura Karta-Graphic 2008
279
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
280
Dumitrescu, Ştefan Directorul DJS Prahova 2003-2010
Nicolescu, Laurenţiu Directorul DJST Prahova 2010-
STRUCTURI SPORTIVE
281
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
282
CS Chimia Brazi 2002 fotbal, nataţie şi pentatlon modern, popice-bowling, tenis de masă
arte marţiale, biliard, culturism, gimnastică, patinaj, karate
CS COMBAT GROUP Ploieşti 2004
modern, schi-biatlon, sp. pt. toţi, taekwondo Itf, tenis
CS Conpet Ploieşti 2001 box, ciclism, fotbal, karate Wkc, popice-bowling
atletism, box, fotbal, gimnastică, gimnastică ritmica, judo, lupte,
CS Coruna Câmpina 2002
nataţie şi pentatlon modern, scrimă, tenis, volei
CS Dangeli Ploieşti 2006 baschet, box, fotbal, handbal, judo, tenis
arte marţiale de contact, karate kyokushin - IKO 2, karate
CS de Arte Marţiale „MUSHIN”, Ploieşti 2003
modern, karate tradiţional
CS de Arte Marţiale Vietn. Ho Vang Do Pl. 2002 arte marţiale
CS de Dans Sportiv „Alla Dance”, Ploieşti 2005 dans sportiv
CS de Dans Sportiv „Silhouette”, Ploieşti 2007 dans sportiv
CS de Dans Sportiv S.Dance Ploieşti 2001 dans sportiv
CS de Drept Privat „Petrolul” Băicoi 2002 atletism, fotbal, popice-bowling, tenis de masă
atletism, box, fotbal, handbal, lupte, oină, popice-bowling, tenis
CS de Drept Privat Cornu 2002
de masă
CS de Karate Tradiţional ASAGI Breaza 2004 karate tradiţional
CS de Karate Tradiţional HASU , Ploieşti 2004 karate tradiţional
CS de Karate Tradiţional Yama Hana, Ploieşti 2001 karate tradiţional
CS de Orientare „Valea Prahovei”, Ploieşti 2001 orientare sp.
CS de Sporturi de Contact K.O-Gym Pl. 2006 aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, box
CS de Tenis S.& F. Tennis System 2007 tenis
CS de Tir Vânătoresc şi Sp.Diana , Ploieşti 2001 tir sportiv
arte marţiale, atletism, badminton, baschet, box, judo, culturism,
fotbal, gimnastică, golf, handbal, patinaj, hochei pe iarbă, karate
CS Dinamic Sport, Ploieşti 2001
modern, karate tradiţional, modelism, orientare sp., rugby, schi-
biatlon, scrimă, snooker, sp. pt. toţi, tir sportiv, volei
CS Disbev Ploieşti 2008 atletism, fotbal, golf, tenis de masă
aeronautica, arte marţiale, atletism, automobilism, judo, bad-
minton, baschet, bob-sanie, box, ciclism, lupte, culturism, dans
sportiv, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei pe gheaţă,
CS Energy PCC STEROM Câmpina 2002 hochei pe iarbă, patinaj, karate modern, karate tradiţional,
modelism, polo, motociclism, nataţie şi pentatlon modern,
orientare sp., schi-biatlon, sp.pt.pers. cu handicap, sp. pt. toţi,
volei, table-backgamon, tenis de masă, tir cu arcul, tir sportiv
arte marţiale, culturism, fotbal, gimnastică, judo, karate Wkc,
CS EUROGET, Ploieşti 2003
orientare sp.
CS Fapt Breaza 2001 schi-biatlon, volei, yachting
FC Ploieşti 2004 fotbal
atletism, baschet, fotbal, handbal, sp. pt. toţi, volei, nataţie şi
CS Galaxy, Ploieşti 2008
pentatlon modern, tenis de masă
CS Gambitul Damei, Ploieşti 2005 şah
CS Ghoshin-Ryu, Ploieşti 2006 arte marţiale de contact, judo, karate modern, sp. pt. toţi
CS Gloria Vâlcăneşti 2002 fotbal
atletism, box, ciclism, fotbal, lupte, orientare sp., popi-
CS Grup Intersport Plopeni 2007
ce-bowling
283
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
284
aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, judo, ciclism,
CS Remero Ploieşti 2002
gimnastică, taekwondo Itf
CS Romtelecom Sinaia 2002 bob-sanie, schi-biatlon
arte marţiale, atletism, baschet, box, ciclism, fotbal, judo, cul-
CS RUPS-NEGOIEŞTI Brazi 2003 turism, karate Wkc, lupte, oină, polo, rugby, scrimă, nataţie şi
pentatlon modern, schi-biatlon, volei
CS SAKURA”Sinaia 2004 arte marţiale
alpinism şi escalada, arte marţiale, atletism, baschet, ciclism,
CS SĂNĂTATEA Ploieşti 2003 culturism, nataţie şi pentatlon modern, orientare sp., patinaj,
schi-biatlon, tenis de masă, tir sportiv, volei
CS SHADIN România Ploteşti 2003 arte marţiale
atletism, baschet, fotbal, handbal, orientare sp., nataţie şi pen-
CS Silva Câmpina 2005
tatlon modern, tenis de masă, volei
CS STEAUA MIZIL 2002 fotbal, handbal, volei
CS Steaua Breaza 2001 atletism, fotbal, golf, tenis de masă
CS Telecom-Petrom Slănic 2001 atletism
arte marţiale, atletism, culturism, fotbal, gimnastică, karate
CS Toma S, Ploieşti 2007
tradiţional, nataţie şi pentatlon modern
CS Top Rope, Ploieşti 2008 alpinism şi escalada, atletism, ciclism, orientare sp.
CS Tricolorul Breaza 2001 atletism, fotbal, lupte
atletism, baschet, fotbal, handbal, tenis de masă, nataţie şi
CS Tricolorul L.M.V., Ploieşti 2007
pentatlon modern, volei
CS Uztel Ploieşti 2001 fotbal, handbal, popice-bowling, tenis de masă, volei
CS Victoria Floreşti 2005 fotbal, fotbal tenis
atletism, baschet, fotbal, handbal, tenis de masă, nataţie şi
CS Videoclip , Ploieşti 2006
pentatlon modern, volei
CS Voinţa Sinaia 2001 bob-sanie, orientare sp., schi-biatlon
CS Vulturul Comarnic 2002 arte marţiale de contact
CS X-Treamracing Team Măguteni 2009 motociclism
CS Yang, Ploieşti 2005 arte marţiale, ciclism, gimnastică
CS Zanshin-Ki Câmpina 2002 karate modern
Dinamic Tenis Club Ploieşti 2003 tenis
FC CARPATI Câmpina 2004 fotbal
FC Filipestii de Padure 2007 fotbal, fotbal tenis
FC Municipal Câmpina 2004 fotbal
FC Petrolul Ploieşti 2001 fotbal
FC Remat Ploieşti 2002 fotbal, karate Wkc
FC Avântul Ploieşti 2002 fotbal
CS Ronin Ryu Filipeştii de Târg 2002 arte marţiale
Karate Club Shingitai Ploieşti 2001 karate Wkc
Kart Racing Club, Ploieşti 2006 automobilism, ciclism, karting, motociclism
culturism, fotbal, karate modern, orientare sp., nataţie şi pen-
Marami SC Sinaia 2007
tatlon modern, schi-biatlon, tenis de masă
RADIOCLUBULUI Municipal Câmpina 2003 radioamatorism
Ralu Dinu Tenis-Club Buşteni 2005 tenis
285
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
CS PROF.de Golf Lac de Verde SA 2004 golf,
FC METALUL S.A. 2002 fotbal
FC PETROLUL S.A.,Ploieşti 2001 fotbal
GOMONTH CS S.A.,Ploieşti 2004 fotbal
S.C.HANDBAL CLUB ACTIV S.A. Ploieşti 2004 handbal
STELICĂ Box Club S.A.,Ploieşti 2006 box
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Ploieşti 2001 AJ de GIMNASTICĂ Ploieşti 2002
AJ de TENIS DE MASĂ Ploieşti 2002 AJ de BADMINTON Ploieşti 2002
AJ de FOTBAL Ploieşti 2002 AJ de SCRIMĂ Ploieşti 2002
AJ de BOX Ploieşti 2002 AJ de VOLEI Ploieşti 2003
AJ de ATLETISM Ploieşti 2002 AJ de BASCHET Ploieşti 2003
AJ de HANDBAL Ploieşti 2002 AJ de KARATE W K C Ploieşti 2004
AJ de JUDO Ploieşti 2002 AJ de ARTE MARŢIALE Câmpina 2005
AJ de ŞAH Ploieşti 2002 AJ de ORIENTARE Ploieşti 2005
AJ de CICLISM Ploieşti 2002
AJ de POPICE-BOWLING Ploieşti 2002 FEDERAŢII NAŢIONALE
AJ de LUPTE Ploieşti 2002 Federaţia Română de GOLF - Breaza 2004
286
AS Spiru Haret,Ploieşti 2001 AS Stiinta Vălenii de Munte 2004
AS Matizol,Ploieşti 2001 AS Viitorul Tinosu 2004
AS Vointa,Ploieşti 2001 AS Vointa Varbilau 2004
AS UnireaBărcăneşti 2001 AS Filipestii de Padure 2004
AS Caraiman Monitorul,Ploieşti 2002 AS Avantul Măneciu 2004
AS Elis’s Teleajen,Ploieşti 2002 AS Moara Noua Berceni 2004
AS Nichita Stanescu,Ploieşti 2002 AS Progresul Boldeşti 2004
AS Metalul Băicoi 2002 AS Gloria Plopu 2004
AS Alexcolor ,Ploieşti 2002 AS Rapid Sălciile 2004
AS Venus,Ploieşti 2002 AS Liceul Teoretic Azuga 2004
AS Orizont 28,Ploieşti 2002 AS Colceag 2005
AS Energetic Câmpina 2002 AS Stiinta Nedelea 2005
AS 1Mai,Ploieşti 2002 AS Ozana,Ploiesti 2005
AS Prahovita Măgureni 2002 AS Avantul Boldeşti 2005
AS Ploieşti,Ploieşti 2002 AS Speranta Olari 2005
AS Mihai Viteazul,Ploieşti 2002 AS Real Rio Păuleşti 2005
AS Izvor Sinaia 2002 AS Intim Valea Dulce 2005
AS Clubul Copiilor Slănic 2002 AS Stiinta Măneciu 2005
AS Vointa Ciorani Ciorani 2002 AS Brothers Oghinciuc 2005,Ploiesti 2005
AS Gloria Pucheni 2002 AS Soimii Telega 2005
AS Soimii Dinamo,Ploieşti 2002 AS Constantin Cantacuzino Băicoi 2005
AS Valenii de Munte Văl.de Munte 2002 AS Gaudeamus,Ploiesti 2005
AS VIP-Al.I. Cuza,Ploieşti 2002 AS Soimii Apostolaqche 2005
AS Olimpia,Ploieşti 2002 AS Viitorul Tomşani 2005
AS Ion Campineanu 2002 AS Vointa Vălenii de Munte 2005
AS Stiinta Albeşti 2002 AS Noua Generatie Filipeştii de Tg. 2006
AS Vointa Apostolache 2002 AS Steaua Sirna 2006
AS Vointa Mâneşti 2002 AS George Cosbuc,Ploiesti 2006
AS Unirea Mâneşti 2002 AS Viitorul Gura Vadului 2006
AS Viticultorul V.CălugăreAS că 2002 AS Unirea Sat Brebu 2006
AS H.M.Berthelot,Ploieşti 2002 AS Tineret 2006 Albeşti 2006
AS Proenergy,Ploieşti 2002 AS Vulturii Comarnic 2006
AS Ceres Bărcăneşti 2002 AS Rares Vodã,Ploiesti 2006
AS Aurel Vlaicu,Breaza 2002 AS Condorul,Ploiesti 2006
AS Kalinderu Buşteni 2002 AS Noua Generatie Steaua Colceag 2006
AS Montana Valea Doftanei 2002 AS Intersport Plopeni 2006
AS Liceum ‚70 Mizil 2002 AS Balta Doamnei 2006
AS GAS ,Ploiesti 2002 AS Victoria Blejoi 2006
AS Albatros 2,Ploiesti 2002 AS Stiinta Strejunicu 2006
AS Lazar Edeleanu,Ploiesti 2002 AS Victoria Malamuc 2006
287
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
288
AS Vointa 2000 Măgurele 2002 AS SORI Târgşoru Nou 2009
AS Progresul Puchenii Mari 2002 AS PHOENIX Ceptura 2009
AS Unirea,Ploiesti 2002 AS VATOM,Ploiesti 2009
AS Real CSB Poienarii Burchii 2002 AS BRADETUL 1952 Ştefeşti 2009
AS Tineretul Berceni 2002 AS STREJNIC 2009
AS Cheile Doftanei Brebu 2002 AS TARSORU VECHI 2009
AS Podgoria Vadu Săpat 2002 AS VOINTA 2009, Gornet 2009
AS Catunu Berceni 2002 AS AVANTUL, Răchieri 2009
AS Recolta Dumbrava 2002 AS DALINA, Bărcăneşti 2009
AS Soimii Păcureţi 2002 AS RATP, Ploieşti 2009
AS Vulturii Băicoi 2002 AS NR 3, Mizil 2009
AS Cetatea Mâneşti 2002 AS OLIMPIA Homoriciu 2009
AS BalAS tiera Poienarii Burchi 2002 AS FORESTIER, Câmpina 2009
AS Irylen2 Podenii Noi 2002 AS TEMERARII, V,Doftanei 2009
AS Vointa Bălţeşti 2003 AS MECANICA 2, Câmpina 2009
AS Olimpia Plopeni 2003 AS ŞCOALA, Mislea 2009
AS Banesti-Urleta 2003 AS ŞTIINŢA, Băicoi 2009
AS Viitorul Poienarii Burchi 2003 AS CIRESARII, Păuleşti 2009
AS Viitorul Teisani 2003 AS GEORGE ENESCU, Sinaia 2009
AS Unirea Tricolor V.Călugărească 2003 AS TASE DUMITRESCU, Mizil 2009
AS Luceafarul Drajna 2003 AS STIINTA, Mizil 2009
AS Flacara Filipeştii de Tg. 2003 AS SPERANTA, Stărchiojd 2009
AS Coleg.N. I.L. Caragiale,Ploiesti 2003 AS DOROBANTUL, Dorobanţu 2009
AS Dinamic,Ploiesti 2003 AS SPORTING, Buda 2009
AS Vointa Albeşti 2003 AS PRIETENII, Vălcăneşti 2009
AS Viitorul Iordăcheanu 2003 AS OLIMPIA, Filipeştii de Pădure 2009
AS Victoria GLT Dumbravă 2003 AS OLIMPIA, Cocorăşti 2009
AS Petrolul’52,Ploiesti 2003 AS STIINTA. Poenari 2009
AS Spartacus,Ploiesti 2003 AS GRIGORE MOISIL, Ploieşti 2009
AS Unirea Brazi 2003 AS CARPATI MEFIN, Sinaia 2009
AS Cricovul Ciocieni 2003 AS FALANSTERUL, Boldeşti 2009
AS Gloria Scorţeni 2003 AS STIINTA, Târgişoru Vechi 2009
AS Nova Invest,Ploiesti 2003 AS RADU STANIAN, Ploieşti 2009
AS Unirea Călineşti 2003 AS GLORIA, Rafov 2009
AS Stiinta Albeşti Ciorani 2003 AS SPORTUL. V.Călugărească 2009
AS Viitorul Rahtivani 2003 AS BRANCOVEANU Vodă, Urlaţi 2009
AS De Sah ,Ploiesti 2003 AS RACETECH, Ploieşti 2009
AS Albatros,Ploiesti 2003 AS PETROLUL, Ologeni 2009
AS COECO,Ploiesti 2003
289
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
RETEAUA ŞCOLARA
BIROUL CATEDREI
Lector universitar drd, Finichiu Marin – sef catedra,
Lector universitar drd., Dulgheru Mirela
Lector universitar dr., Vaida Marius
CADRE DIDACTICE
In catedra îsi desfasoara activitatea urmatoarele cadre didactice:
Lector univ. dr. Vaida Marius
Lector univ. drd., Finichiu Marin
290
Lector univ.r drd., Dulgheru Mirela
Lector univ. drd., Lupu Elena
Asistent universitar drd., Deacu Marcel Alexandru,
Asistent universitar Oprea Viorel
Asistent universitar Grigore Maria Ana E
STRUCTURA CATEDREI
- Finichiu Marin, Lector univ. drd., seful cate- ROMANIA; Specializare Managementul Sistemelor
drei, membru în Consiliul Facultatii de Stiinte Economice, Turistice si Administrative, a Universi-
Economice, absolvent al IEFS, promotia 1979 - tatii „Petrol - Gaze” din Ploiesti – promotia
specializarea atletism; absolvent a studiilor postuni- 2007;˝Ghid turism –local si international.
versitare Master –specializare Managementul - Vaida Marius, lector universitar dr. membru
Sistemelor Economice, Turistice si Administrative, în Consiliul Facultatii de Stiinte Economice,
a Universitatii „Petrol - Gaze” din Ploiesti – promo- membru in biroul catedrei, absolvent ANEFS, pro-
tia 2006. motia 1995 - specializarea natatie.
- Dulgheru Mirela, Lectort univ. drd, membra - Deacu Marcel Alexandru, asistent universitar
în Consiliul Facultatii de Litere Stiinte. membra in drd., absolvent ANEFS, promotia 1999 - specializa-
biroul catedrei, absolvent ANEFS, promotia 1994, rea handbal; absolvent a studiilor postuniversitare
specializarea atletism; Master –specializare Managementul Sistemelor
- Grigore Maria Ana, asistent universitar, absol- Economice, Turistice si Administrative, a Universi-
vent ANEFS, promotia 1968 - specializarea volei si tatii „Petrol - Gaze” din Ploiesti – promotia 2006.
cultura fizica medicala; - Oprea Viorel, asistent universitar, absolvent
- Lupu Elena, Lector univ. drd, absolvent ANEFS, promotia 1999 -specializarea baschet, absol-
ANEFS, promotia 1993 - specializarea handbal; vent Master – Managementul Educatiei Fizice, pro-
Membru in CONSILIU STIINTA SPORTULUI DIN motia 2003, Universitatea „Spiru Haret” Bucuresti.
BAZA MATERIALA
Catedra de Educatie Fizica si Sport are în dotare tenis, baschet, volei, pista de atletism (1 tur = 200 m);
urmatoarele: - o groapa de nisip pentru sarituri;
- O sala de jocuri sportive, 30m/l8 m. cu toate - o sala de fitness 15m/7 m, echipata cu aparate
dotarile necesare; pentru dezvoltarea diferitelor grupe musculare;
- Un teren de handbal, 40m/20m., acoperit cu asfalt; - o sala de sah dotata cu 8 mese pentru jocul de
- Doua terenuri minifotbal, 40m/20m, acoperite sah, table sau rummy;
cu asfalt pe care sunt trasate terenuri pentru: fotbal, - un teren 30m/l5 m (neamenajat).
291
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CERCETAREA STIINTIFICA
Principalele teme au fost orientate spre: - Întocmirea de culegeri de exercitii;
- Aspectele generale ale teoriei educatiei fizice; - Studierea nivelului de dezvoltare si de prega-
- Îmbunatatirea metodologiei de predare a tire fizica a studentilor, teme de cercetare fundamen-
acestei discipline de învatamânt; tala si aplicativa.
RETEAUA SCOLARA A JUDETULUI CUPRINDE:
• 364 gradinite cu program normal • 5 grupuri scolare agricole
• 30 gradinite cu program prelungit • 2 grupuri scolare economic-administrative
• 102 scoli cu clasele I-IV • 2 grupuri scolare UCECOM
• 211 scoli cu clasele I-VIII • 7 centre logopedice
• 2 scoli cu clasele V-VIII • 5 scoli ajutatoare
• 16 scoli de arte si meserii • 1 gradinita speciala pentru copii cu deficiente
• 1 scoala postliceala • 1 scoala profesionala de handicapati
• 1 scoala normala • 3 scoli preventoriale
• 11 licee teoretice • 9 cluburi ale copiilor
• 1 liceu de arta • 2 cluburi sportive scolare
• 2 licee militare • 11 alte unitati de invatamant
• 22 grupuri scolare industriale
292
7. Grinţescu Ion 15. Constantinescu Dumitru
8. Corban Valentin 16. Tudor Marieta
9. Stănescu Nicolae 17. Anton Mircea
10. Cojocaru Mariana 18. Ionescu Stelian
11. Barta Andrei 19. Ghizila Mariana
12. Catrina Ecaterina 20. Trofim Marieta
13. Manta Gheorghe 21. Szekely Vasile
14. Catrina Gheorghe 22. Damian Nicolae
293
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
294
FIGURI REPREZENTATIVE
295
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
296
DOROFTEI, LEONARD 1970 Ploieşti sp. Box, v. FRB
DRĂGAN, CORINA 1967 Comarnic sp. Sanie, v. FRBS
DRĂGĂNESCU, REMUS 1949 V. Doftanei sp. handbal, v. FRH
DRĂGHICI, FLORIAN 1958 Bucureşti sp. aeromolism. v. FRM
DRĂGUCEANU, CĂTĂLIN 1970 Mediaş sp. antr. rugby, v. FRR
DRĂGULESCU, DAN 1924-1996 Câmpina sp. volei, v. FRV
DRĂGUŞ, STELIAN 1934 Buşteni sp. schi, v. FRSB
DRIDEA (I), MIRCEA 1937 Ploieşti sp. fotbal, v. FRF
DUMITRESCU, CONSTANTIN 1934 Ploieşti sp. ciclism, v. FRC.
DUMITRESCU, MIRCEA 1930-2006 Buzău antr. volei, v. FRV
DUMITRESCU, ŞTEFAN 1948 Ploieşti sp. antr. prof. volei, Direct. DJST 2000-2010.
DUMITRU, MARIAN 1960 Ploieştiori sp. handbal, v. FRH
ENACHE, CONSTANTIN 1928 Buşteni sp. antr. schi, v. FRSB
ENACHE, FLORIN 1971 Breaza sp. Bob. v. FRBS
EPURAN, GHEORGHE 1921-1993 Sinaia lt. col. , polisportiv, v. Pers.
EREMIA, GEORGE 1932 Ploieşti sp. antr. volei. v. FRV
FLORIAN, ŞTEFAN 1938-1989 Ploieşti sp. motociciclism, v. FRMOT
FOCŞENEANU, DUMITRU 1935 Breaza sp. Bob şi fotbal, v. FRSB
FOCŞENEANU, PETRE 1929-2000 Cornu prof. efs, v. Pers.
FONTANA, VICTOR 1948-1989 Buşteni sp. schi-biatlon, v. FRSB
GELEPEANU, NICOLAE 1860-1923 Zărneşti Promotor, ghid, v. FRT
GEORGESCU, MIRON 1921-2006 Proviţa medic, v. Pers.
GEORGESCU, NICOLAE 1936-1983 Câmpina Antr. fotbal, v. FRF
GEORGESCU, TRAIAN 1931 Ploieşti sp. fotbal, v. FRF
GHEORGHIU, FLORIN 1944 Bucureşti sp. şah, v. FRŞ
GHIBAN, ALEXANDRU 1986 Mizil Sp. polo, v. FRP
GOICEA, EUGEN 1946 Poseşti cond. Petrolul Ploiesti, v. FRF
GOMOIU, GHEORGHE 1928 Olteni-PH General lt. v. pers
GORAN, GHEORGHE 1944 Proviţa Jos sp. handbal, v. FRH
GOTHE, MIHAI 1939-2003 Ploieşti prof. efs, v. FRN
GURIEV, GHEORGHE 1918-1986 Corpaci Preş. FRBox v. pers.
HALAGIAN, FLORIN 1939 Bucureşti sp. antr. v. FRF
HĂLMĂGEANU, BUJOR 1941 Timişoara sp. antr. v. FRF
HALMAGYI, IOAN 1940 Bucureşti sp. antr. scrimă, v. FRS
HARALAMBIE, GHEORGHE 1934-1984 Câmpina andballe, v. Pers.
HEREA, CARMEN-FLORINA 1979 Ploieşti sp. înot, v. FRN
HEROLD, CONSTANTIN 1912-1984 Moreni prof. efs, polisportiv, v. Pers.
HOFFMAN, ARTHUR SEN. 1925 Ploieşti sp. antr. handbal, v. FRH.
HOFFMANN, ARTHUR PIERRE 1949 Ploieşti prof. efs, v. Pers.
HOFFMANN, ARTHUR-PIERRE 1949 Ploieşti Prof. efs. cond. sp. v. pers.
HORTOPAN, ION 1949-1980 Câmpina sp. antr. haltERE, v. FRH
ILIE, ALEXANDRU 1935 Breaza sp. antr. handbal, v. FRH
IOANOVICI, ALEXANDRU 1974 Ploieşti sp. înot, v. FRN
ION, ELEONORA 1941 Izvoru-AG Sp. antr. popice, v. FRP
IONESCU (ILIE), VIORICA 1960 Ploieşti sp. şah, v. FRŞ
297
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
298
MULŢESCU, GHEORGHE 1951 Bucureşti sp. antr. fotbal, v. FRF
MUSCALU, CONSTANTIN 1947-2009 Darasti sp. handbal,antr. handbal si rugby, prof. efs.
NEAGOE, NICOLAE 1941 Sinaia sp. Bob. v. FRBS.
NEGOIŢĂ, DUMITRU Boldeşti sp. şi antr. atletism,CS Petrolul Pl.
NEGULESCU, P. P. 1872-1951 Ploieşti filosof, om politic, v. Pers.
NEGUŢOIU, CONSTANTIN 1938 Ocina antr. popice, v. FRP
NEGUŢOIU, CONSTANTIN 1938 Ocina-PH Sp. antr. popice, v. FRP
NICOLAE DE HOHEMZOLLERN 1903-1977 Sinaia al 4-lea fiu al Reg. Ferdinand. v. Pers.
NICOLAE, GHEORGHE 1955 Ploieşti sp. antr. călărie, v. FER
NICOLAU, MIHAI 1939-1996 Batogu sp. box, v. FRB
NICOLESCU, MIHAI 1943 Ploieşti sp. rugby, v. FRR
NICOLESCU, LAURENTIU Directorul DJST din 2010-
OANĂ, ILIE 1919-1993 Harbor sp. antr. fotbal, v. FRF
OLTEANU (OLTEAN), MIRON 1923- … Mănărade Vpreş. CNEFS v. pers
PAHONŢU, GHEORGHE 1933-1986 Ploieşti sp. antr. fotbal, v. FRF
PALL, MIHAI 1959-2002 Bacău pilot,m. al Aeroclubul Pl. cn
PALL, MIHAI 1959-2002 Bacău Sp. pilot, v. FRA
PANĂ, LASCĂR STAVRU 1934 Constanţa sp. handbal, v. FRH
PANAIT, ION IULIAN 1981 Baba Ana Sp. lupte, v. FRL
PANŢURU, ION 1934 Comarnic sp. bob, v. Pers.
PĂNULESCU, IRINA 1941 Ploieşti sp. înot,multiplă c. n. ,2 rec. balcanice, 3 rec. naţ.
PĂNULESCU-ŞOPTEREIAN, IRINEL 1964 Ploieşti Sp. antr. prof. efs înot, v. FRNPM
PASCU, DUMITRU 1945-1995 Sinaia sp. Bob. v. FRBS.
PĂUCA, SIMONA 1969 Azuga sp. antr. gimnastică, v. FRG
PĂUN, ION 1922-2004 Balta Doam. Cond. sp. v. pers.
PAVLIC-COCA, ALEXANDRU Sp. radio, v. FRR
PERETZ, DANIEL 1927-2000 Bucureşti sp. antr. fotbal, v. FRF
PETCU, DANIEL 1955 Câmpina sp. aeromodelism, v. FRM
PETCU, RĂZVAN 1973 Ploieşti sp. înot, v. FRN
PETRESCU, CEZAR 1892-1961 Cotnari Scriitor v. pers.
PETRESCU, NICOLAE 1913-1991 Bucureşti sp. antr. fotbal, v. FRF
PETRESCU, NICOLAE 1927 Sp. planorism, v. FAR
PIOLINE (HONET)ADRIANNE 1931 Câmpina sp. volei, v. FRV
PIŢIGOI, IONUŢ Sp. radio, v. FRR
POENARU, RADU SORIN 1938 Câmpina Sp. scrimă, prof. efs, v. FRS
POGOREVICI, MARINA 1960 Ploieşti sp. şah, v. FRŞ
POPA, CELESTINA-ŞTEF. 1971 Ploieşti sp. gimnastică, v. FRG
POPA, CRÂNGU 1946-2001 Piteşti sp. antr. aeromodele, v. FRM
POPA, SORIN 1964 V. Doftanei sp. schi-biatlon, v. FRSB
POPA, VASILE 1948 Ploieşti sp. baschet,component al echipei Rom. t. şi s.
POPESCU, ALIN NICOILAE 1974 Câmpina Medic v. pers.
POPESCU, GIORGIAN 1984 Ploieşti Sp. box v. FRB
POPESCU, ION 1941 Urlaţi sp. handbal, v. FRH
POPESCU, ION-ARHIMADR. NIFON 1855-1909 Căciulaţi-IF Stareţ la Sinaia, promotor al turism. v. FRT
POPESCU, MIHAI (MELONTE) 1924-1998 Ploieşti sp. volei, v. FRV
POPESCU, MIRCEA 1950 Ploieşti sp. volei la CSŞ Pl. , antr. al echipei naţ. de j. şi t.
POPESCU, PETRE 1928-2005 Ploieşti sp. box,, locul III la JMU 1958
299
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
300
URICH, GHEORGHE 1919 Ploieşti sp. cond. fotbal, v. FRF
VÂLVOI, VICTOR polisp. volei,andball,fotbal
VÂNĂTORU, CRISTU 1933 Ploieşti sp. antr. popice, v. FRP
VASILE, GHEORGHE 1967 V. Doftanei sp. schi-biatlon, v. FRSB
VASILIU, CONSTANTIN 1914-1990 Ploieşti sp. înot şi polo, v. FRPolo
VASILESCU, ANGELO-DAN Pre;ed. interimar UFSR-OSP Prahova 1946-49;
VASILIU, VIOREL 1944 Comarnic prof. efs,înot,insp. şc. ,antr. fed. ,dir. CSŞ Pl.
VAŞTAG, FRANCISC 1969 Ploieşti sp. Box, v. FRB
VINTILĂ, OCTAVIAN 1938 Ploieşti prof. efs, v. Pers.
VIZIRU, DUMITRU 1939-1997 Floreşti sp. antr. tenis, v. FRT
VIZIRU, GHEORGHE(GOGU) 1924 Floreşti sp. antr. tenis, v. FRT
VIZIRU, MARIN 1924-1964 Floreşti sp. antr. tenis, v. FRT
VLAD, CONSTANTIN 1935 Cislău sp. călărie, v. FER
VLAHUŢA, ALEXANDRU 1858-1918 Ploieşti Scriitor. V. pers.
VLAICULESCU, EMIL polisp. hochei, handball, s. a. arb. div. fot.
VOIA, RADU 1922 Chişinău/RM ziarist, v. Pers.
VOICILĂ, DAN 1936 Ploieşti ziarist, v. Pers.
VOICU, GHEORGHE 1950 Azuga sp. schi-biatlon, v. FRSB
VOINESCU, VICTOR 1900- … Ploieşti Promotor al sp. nautice, v. pers.
ZANGOR (TOM), ELENA 1929 Azuga sp. antr. schi, v. FRSB
ZANGOR, ION 1938-1973 Azuga sp bob şi schi. v. FRBS.
ZELINSCHI, BOGDAN Directorul DJST Prahova 1998-2000
301
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
302
Denumirea bazei sportive: COMPLEX SPORTIV CSS PLOIEȘTI
Localitatea: Ploiești
Adresa: Ploiești
Compoziția bazei sportive: sala gimnastică, sala sah, sala scrima, vestiare, terenuri tenis zgură
Proprietar: M.E.C.T. - C.S.S.
303
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
304
Compoziția bazei sportive: câmpuri de luptă (box, lupte, karate), vestiare, sală forță
Proprietar: Primăria Câmpina
305
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
306
Stadionul Chimia, Brazi
307
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stadionul Carpati-Mefin
308
JUDEŢUL
SATU MARE
309
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
- 7 de drept public, tica, go, handbal, judo, kaiac canoe, karate karate
- 49 de drept privat, traditional, karate Wkc, karting, kempo, lupte,
- 1 societate pe acţiuni, modelism, motociclism, natatie şi pentatlon orien-
- 9 asociaţii judeţene, tare, pescuit sportiv, popice-bowling, radioamato-
- 145 societăţi sportive fără personalitate juri- rism, rugby, schi-biatlon, scrima, sp.pt.toţi, şah,
dică, sp.pt.persoane cu handicap, table-backgamon ,
• 142 secţii afiliate federaţiile naţionale de taekwondo Itf, taekwondo Wtf, tenis, tenis de masa,
specialitate; tir cu arcul, tir sportiv, volei.
• 175 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate • Principalele baze sportive: Sala de jocuri şi
la cele 57 de cluburi şi asociaţii sportive de drept baza sp.de la LPS, sala de scrimă, sala de lupte,
public şi privat; Baza sp.Unio. stadioanele: Oaş, Olimpia, Someşul,
• 5260 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi Unio, Victoria ş.a.
copii); • Performanţe realizate pe plan naţional
• 82 antrenori activi, 235 instructori, 51 arbitri; (2009): 111 de medalii, din care 30 aur, 34 argint şi
• 2 MES, 6 AE, 18 MS. 47 bronz la CN, cu 423.50 p. locul 31 în clasamen-
• Sporturile practicate în judeţ: alpinism şi tul pe judeţe;
escalada, arte martiale, arte martiale de contact, • Performanţe înregistrate pe plan internaţi-
atletism, automobilism, badminton, baschet, biliard onal (2009): 23 medalii, din care: 8 aur, 6 argint, 9
(pool, carambol), box, bridge, ciclism, culturism, bronz şi cu 445.98 p. pe locul al 19 în clasamentul
dans sportiv, ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnas- pe judeţe.
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Grigoraş, Cristina 1984 Gimnastică echipe aur
Grigoraş, Cristina 1980 Gimnastică echipe argint
Orosz, Rozalia 1984 Scrimă floretă echipe argint
Zsak, Marcela 1984 Scrimă floretă echipe argint
Weber, Monica 1984 Scrimă floretă echipe argint
Gyulai-Drâmbă, Ileana 1968 Scrimă floretă echipe bronz
Stahl, Ecaterina 1968 Scrimă floretă echipe bronz
Gyulai, Ileana 1972 Scrimă floretă echipe bronz
Stahl, Ecaterina 1972 Scrimă floretă echipe bronz
Stahl, Ecaterina 1968 Scrimă floretă echipe bronz
310
Județul Satu Mare
311
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
312
Județul Satu Mare
JOCURILE BALCANICE
Iluţi, Simona 1993 Scrimă floretă individ.tin aur
Iluţi, Simona 1993 Scrimă floretă echipe, tin aur
Iluţi, Simona 1993 Scrimă floretă individual, cadeţi aur
Link, Daniela 1993 Scrimă floretă individual, jun aur
Iluţi, Simona 1994 Scrimă floretă echipe, seniori aur
Stahl, Cristina 1994 Scrimă floretă individual, cadeţi aur
Vonet, Claudiu 1994 Scrimă spadă individual, cadeţi aur
313
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
314
Județul Satu Mare
315
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1885 Se înfiinţează Asociaţia de gimnastică şi scrimă Satu Mare, care a activat până în anul 1907
1919 S-a înfiinţat Societatea Sportivă din Satu Mare
1920 Ia fiinţă C.S. Sătmărean (al Băncii Române)
1921 Iau fiinţă C.S. Victoria Carei, Szatmári Törekvés M.T.E. şi C.S. Olimpia Satu Mare
1921 Ia fiinţă C.S. Stăruinţa Carei
1922 Ia fiinţă Barkohba Satu Mare
1922 La Satu Mare se organizează Campionatul European de Est la Lupte, prima mare competiţie organizată în ţara noastră
1926 Ia fiinţă Tenis Club Satu Mare
Se practica, sub formă organizată, a boxului în Satu Mare. Primul antrenor cunoscut fiind Apan G. pugilişti
1928 cunoscuţi ai acelor timpuri: Iuliu şi Alexandru Ilosvay, Hugo Orendi, Fenyvesi Geza, Iuliu Nagy, Iosif Botos,
Timofie Pogăceaş – devenit antrenor (a crescut de-a lungul carierei sale şase campioni naţionali)
Se desfăşoară un turneu în România a campionului olimpic şi mondial de gimnastică Ştefan Pelle. I s-a mai
1933 alăturat, pentru demonstraţie, Antal Sándor, campionul Ungariei şi Albin Morariu, campionul României. Turneul
a avut loc în oraşele Baia Mare, Oradea, Cluj şi Satu Mare
1935 Sportivul Luczki Rudolf de la Olimpia Satu Mare campion naţional la sabie
Are loc inaugurarea activităţii Şcolii de scrimă şi gimnastică a Profesionului diplomat internaţional Alexandru
1937
Csipler, şcoală ce-şi avea reşedinţa la primul etaj al imobilului din str. Ştefan cel Mare 20 din Satu Mare
1937 Adevărată revoluţie în scrima românească prin folosirea în Satu Mare a primului aparat de semnalizare
1949 Se organizează în Satu Mare, pentru prima dată, finala Campionatului Naţional
316
Județul Satu Mare
Se constituie Asociaţia Sportivă Voinţa Satu Mare (înfiinţată de către Cooperaţia meşteşugărească – atunci
1951 Federaţia Generală a Meseriaşilor din Satu Mare) cu secţiile: box, tenis de masă – din anul 1994 în plus secţi-
ile de judo, şah, orientare turistică şi sport de masă
Se desfăşoară meci de baraj în întrecerea divizionară între echipele de floretă feminin Metalul-Unio Satu Mare
1951
şi Ştiinţa Cluj
Se înfiinţează Şcoala Sportivă de Elevi Satu Mare pe lângă Liceul Mihai Eminescu Satu Mare, primul director
1958
a fost Nagy Janos
1963 Floretista Elenea Şamşudeanu a obţinut primul titlu de maestru al sportului din istoria sportului sătmărean
Câştigarea Campionatului Naţional de seniori pe echipe de către Unio Satu Mare, având în componenţă flore-
1964
tistele Ileana Gyulai, Ecaterina Jencik, Suzana Tasi, Susana Olajos, Dragoş Viorica
1964 Ileana Gyulai devine vicecampioană mondială de tineret la Budapesta
1965 Ecaterina Jencik câştigă aurul mondial la tineret, locul doi fiind ocupat de Ileana Gyulai
1965 Locul II la CM de seniori floretă echipe feminin, Paris, cu sportivi din Satu Mare
1966 Ştefan Ardeleanu câştigă aurul mondial de tineret la floetă la Viena. Tot atunci a ocupat locul VI la sabie.
1966 Floretista Ecaterina Jencik ocupă locul III la CM de seniori Moscova
1967 Ştefan Ardeleanu, component al echipei de floretă, devenită campioană mondială la seniori, Montreal
1968 Se constituie Clubul Sportiv Şcolar Carei cu o secţie de atletism, antrenor Stier Alexandru
1969 Se înfiinţează secţia de fotbal în cadrul Clubul Sportiv Şcolar Carei, primul antrenor fiind Serli Tiberiu
1969 Ileana Jenei şi Suzana Ardeleanu, componente a echipei campioană mondială la seniori floretă
1969 Balogh Attila obţine medalia de argint la CM de seniori la lupte
1970 Locul II la CM de seniori floretă echipe feminin, Ankara, cu sportivi din Satu Mare
1970 Baschetbalistele Ballai Viorica, Mihali Diana, Villanyi Ildiko, Keresztesi Susana, Hosszu Csilla, Gross Judit,
-74 Szenes Angela, Balogh Gyongyi, Szilagyi Hajnalka – componente ale loturilor naţionale ale României
1970 Atletul Tâlvâc Sergiu devine campion balcanic la juniori la proba de 100 m.
1971 La Satu Mare s-au desfăşurat Jocurile Balcanice de juniori la baschet feminin - România locul I.
Se constituie Clubul Sportiv Unio Satu Mare (fosta Metalul Satu Mare) cu secţiile: judo, popice şi şah. Au mai
1972
luat fiinţă în 1974 – kaiac- canoe, în 1977 – handbal, în 1978 – box, în 1980 – lupte libere, în 1984 – culturism
1972 Locul III la Jocurile Olimpice de seniori floretă echipe feminin, Munchen, cu sportivi din Satu Mare
1972 Atletul Szabo Tamas devine vicecampion european la tineret la proba de 100 m plat
1973 Locul III la CM de seniori floretă echipe feminin, Goeteborg, cu sportivi din Satu Mare
S-a înfiinţat Clubul Sportiv Municipal Satu Mare cu secţiile: atletism, lupte, scrimă şi fotbal. În anul 1975 devine
1973
Clubul Sportiv Satu Mare cu secţiile: atletism, lupte şi scrimă. Din 1990 se înfiinţează secţia de radioamatorism.
1974 Locul III la CM de seniori floretă echipe feminin, Grenoble, cu sportivi din Satu Mare
1974 Floretistul Petre Kuki devine campion naţional de seniori
1974 Floretistul Petre Kuki devine campion mondial la tineret – Istambul
1975 Floretistul Petre Kuki devine campion naţional de seniori
1975 Floretistul Petre Kuki devine campion mondial la tineret – Mexico City
1975 Locul III la CM de seniori floretă echipe feminin, Budapest, cu sportivi din Satu Mare
1975 Ecaterina Jencik Stahl devine campioană mondială, seniori floretă la Budapesta
1976 Şcoala Sportivă de Elevi devine de sine stătătoare – director Gyurkan Gheorghe
1977 Locul III la CM de seniori floretă echipe feminin, Buenos Aires, cu sportivi din Satu Mare
1978 Locul III la CM de seniori floretă echipe feminin, Hamburg, cu sportivi din Satu Mare
1978 Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar Satu Mare – director Gyurkan Gheorghe
1980 Sorin Roca a participat la JO Moscova
1980 Berki Andrei şi Bârzu Mihai – sunt componenţi ai echipei României la JO Moscova la tir cu arcul
1981 Atletul Selever Vasile a obţinut locul doi la Jocurile Universitare de la Bucureşti la ştafeta de 4 x 100m.
317
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Orosz Rozalia, Weber Monika, Zsak Marcela – componenete a echipei naţionale a României – cuceresc medalia
1984
de argint la Jocurile Olimpice – Los Angeles
Gimnasta Cristina Grigoraş – campioană olimpică cu echipa României la Los Angeles – primii antrenori fiind
1984
Felmeri Ileana şi Bogdan Vasile
1986 Spadasinul Nicolae Bodoczi ocupă locul doi la CM de seniori – Bulgaria
1986 Spadasina Simona Iluţi ocupă locul trei la CM de cadeţi şi locul trei la CM de juniori
1992 Se organizează la Satu Mare Campionatul Balcanic de scrimă
1993 Se înfiinţează Liceul cu Program Sportiv Satu Mare – director Cionca Gheorghe
1994 Talpos Zsolt obţine medalia de bronz la CM de juniori la popice individual.
1994 Cătălin Ardelean – component al echipei naţionale de juniori – obţine locul cinci la CM
1995 Octavian Hart a devenit campion balcanic la tineret culturism
1995 Andrei Nezezon medaliat la CM
1996 Andrei Nezezon devine campion mondial la proba de trio gimnastică aerobică
1997 Andrei Nezezon devine campion mondial la proba de trio gimnastică aerobică
Andrei Nezezon obţine locul trei la campion mondial de gimnastică aerobică (a început cu gimnastică artistică,
1997
având ca prim antrenor pe Alexandru Contraş)
1997 Spadasinul Nyisztor Alexandru ocupă locul trei la CM de cadeţi
1997 Moiş Brigitte obţine locul trei la Campionatul Balcanic de seniori culturism
1998 Atletul Turcu Florin devine vicecampion balcanic la aruncarea suliţei.
1998 Atleta Stoica Anamaria obţine bronzul balcanic la 100 mg.
1999 Spadasinul Nyisztor Alexandru ocupă locul trei la CM de juniori
1999 Atletul Turcu Florin devine campion balcanic la aruncarea suliţei.
Liceul cu Program Sportiv Satu Mare intră în posesia Certificatului de Identitate Sportivă conform Legii
2001
nr.69/2000.
2007 Ia fiinţă Clubul Sportiv Municipal Satu Mare
318
Județul Satu Mare
HÍRADÓ 1944,
ÚJ ÉLET 1945,
SZABAD ÉLET 1945,
CRONICA 1948 – 1968
DOLGOZÓ NÉP 1948 – 1968
CRONICA SĂTMĂREANĂ 1968 – 1989
SZATMÁRI HÍRLAP 1968 – 1989
GAZETA DE NORD-VEST 1990 –
INFORMAŢIA ZILEI 1990 –
SZATMÁRI FRISS ÚJSÁG 1990 –
UNIVERSUL SĂTMĂREAN 1990 – 1996
HÉTFŐI SPORT 1990,
GLASUL SĂTMARULUI 2005 –
SZATMÁRI MAGYAR HÍRLAP 2006,
CRONICA SĂTMĂREANĂ 2006 –
SPORTMANIA 2007 –
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără
Fed. sp. Total Certif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers.
Total naț. de id. sp.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică
2002 5 25 1 31 6 40 77
2003 5 26 1 32 7 40 79
2004 5 31 1 37 6 61 104
2005 5 34 1 40 7 61 108
2006 5 41 1 47 9 74 130
2007 7 40 1 48 9 108 165
2008 7 45 1 53 9 127 189
2009 7 49 1 57 9 141 207
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr.
Anul Nr. antrenori Nr. instructori Nr. arbitri Nr. AE
afiliate legit. MS MES
1993 217 5654 167 99 260
1994 217 5654 167 99 260
1995 195 5256 158 72 250
1996 125 3353 171 73 279
1997 125 3353 171 56 279
1998 102 3520 178 87 279
1999 101 3415 196 26 280
319
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
320
Județul Satu Mare
STRUCTURI SPORTIVE
321
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Keizer S.A. Carei 2003 fotbal
322
Județul Satu Mare
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Satu Mare 2002 AJ de LUPTE Satu Mare 2005
AJ de BASCHET Satu Mare 2006 AJ de RADIOAMATORISM Satu Mare 2002
AJ de BOX Satu Mare 2003 AJ de VOLEI Satu Mare 2002
AJ de FOTBAL Satu Mare 2001 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Satu Mare 2002
AJ de JUDO Satu Mare 2002
323
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
AS Amazon, Satu Mare 2002 AS Voinţa 1958 Satu , Satu Mare 2008
AS Şcolară Luceafărul 2002, Satu Mare 2002 AS SOMEŞUL Pomi 2008
AS Homorodul, Satu Mare 2003 AS Sport Club DOMĂNEŞTI Moftin 2008
AS Egri Sasok Botiz 2003 AS F.C. Unirea Păuleşti 2008
AS Venus, Satu Mare 2003 AS F.C. Olimpia 2008, Satu Mare 2008
AS Orizont Halmeu 2003 AS Turul Micula 2008 Micula 2008
AS Dacia Medieşu Aurit 2003 AS Prietenia Crucişor 2008
AS Înfrăţirea Ardud 2003 AS Unirea 08 Tăşnad 2008
AS Şcolară Slavici, Satu Mare 2003 AS Unirea Bercu 2008
AS Şcolară Carpaţi, Satu Mare 2003 AS Ceramica Vama 2008
AS Şcolară Stanca 2003, Satu Mare 2003 AS Barajul Călineşti-Oaş 2008
AS Şcolară Grigore Moisil, Satu Mare 2003 AS Gama, Satu Mare 2008
AS Şcolară Tiremuş 2003 AS Ştiinţa Beltiug 2008
AS Şcolară Mircea Eliade, Satu Mare 2004 AS Gloria Moftin 2008
AS Şcolară Constantin Brâncoveanu, SM 2004 AS Forestiera Bixad 2008 2008
AS Şcolară Phoenix Carei 2004 AS Academia de Rugby, Satu Mare 2008
AS Şcolară Juventus2 Foieni 2004 AS FLAMURA, Satu Mare 2008
AS Şcolară Armonia Petreşti 2004 AS LEBĂDA Pişcolţ 2009
AS Şcolară Dr. Vasile Lucaciu, SM 2004 AS VOINŢA 2009 SĂTMĂREL, SM 2009
AS Şcolară Artifex, Satu Mare 2004 AS BĂILE TERMALE Acâş 2009
AS Şcolară Ion Creangă, Satu Mare 2004 AS LEBĂDA 2009
AS Olimpia Moftin 2004 AS VOINŢA 2009 SĂTMĂREL 2009
AS Someşul, Satu Mare 2004 AS BĂILE TERMALE 2009
AS Şcolară Dacia-Juventus Supur 2004 AS PÓNI KLUB Satu Mare 2009
AS Viitorul Viile Satu Mare 2004 AS VOINŢA 2009
AS Speranţa Pişcolţ 2004 AS CETATE 2009
AS Înfrăţirea Tarna Mare-Comlăuşa 2004 AS ATLETIC SPORT 2009
AS Şcolară Phoenix Târna Mare 2004 AS SPERANŢA 2009
AS Best Ardud 2004 AS VULTURUL 2009
AS Şcolară Trans-Telecom, Satu Mare 2004 AS PROGRSEUL 2009
AS Recolta Dorolţ 2005 AS VIITORUL 2009
AS Codreana Homoroade 2005 AS SportIm 2009
AS Real Ardud 2005 AS ATLETIC ODOREU 2009
AS Şcolară Şcoala Racşa 2005 AS SPERANŢA 2009
FORURILE DE CONDUCERE
Zigre, Nicolae Reprezentantul FSSR în Regiunea Oradea Mare, inclusiv jud. Satu Mare1921-1933
Manoilă, Camil Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Oradea, inclusiv jud. Satu Mare 1933-1934
Roxin, Teodor Reprezentantul UFSR pt.Regiunea Crişana, inclusiv jud. Satu Mare 1934-1939
Tătaru, Coriolan Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Someş, inclusiv jud. Satu Mare 1939-1940
Ardeleanu, Octavian Preşed. Com. UFSR al judeţului Satu Mare 1939-1940
(nu există informaţii) 1944-1957
Virgulă. Iosif Preşed. Cons. UCFS al Raionului Satu Mare (Nu sunt informaţii)
324
Județul Satu Mare
RETEAUA ŞCOLARA
A. UNITĂŢI CU PERSONALITATE JURIDICĂ
Denumirea unităţii Urban Rural Total
Învăţământ preşcolar
Grădiniţe cu program prelungit 23 1 24
Crădiniţecu program normal 1 0 1
Grădiniţe cu program săptămânal 0 1 1
Total: 24 2 26
Învăţământ profesional
Total şcoli de arte şi meserii 1 20 21
Învăţământ liceal
Colegii 8 0 8
Licee teoretice 7 0 7
Grup şcolar 11 0 11
Total: 26 0 26
Învăţământ postliceal
Total şcoli postliceale 1 0 1
TOTAL GENERAL: 75 70 145
325
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Centru de resurse 1 0 1
Total: 6 0 6
D. UNITĂŢI ARONDATE
Învăţământ preşcolar
Grădiniţe cu program prelungit 6 1 7
Grădiniţe cu program normal 19 39 58
Grădinăţe cu program săptămânal 1 0 1
Total: 26 40 66
Învăţământ primar şi gimnazial
Secţie cu clasele I-IV 4 80 84
Şcoli cu clasele I-VIII 3 39 42
Total: 7 119 126
Unităţi conexe arondate
Total Cluburi ale elevilor: 2 0 2
Total general unităţi arondate: 35 159 194
326
Județul Satu Mare
Ion Creangă SM atletism, badmintom, baschet, fotbal, gimnastică, handbal, sportul pentru toţi,
tenis, tenis demasă, volei;
Dacia-Juvebtus Supuru de Jos atletism, fotbal, handbal, şah, tenis de masă, volei;
Phoenix Ţarna-Mare atletism, badminton, fotbal, gimnastică, orientare sp.schi, şah, tenid, tenis de
masă, volei;
Trans-Telecom SM atletism, badminton, baschet, fotbal, gimnastică, handbal, tenis de masă;
Şcoala Racşa atletism, baschet, fotbal, gimnastică, handbal, şah, tenis de masă, volei;
Liceul Teoretic Negreşti Oaş atletism, baschet, fotbal, handbal, volei;
Lucian Blaga SM atletism, baschet, fotbal, handbal.şah, tenis de masă, volei;
Economic Stars SM atletism, baschet, fotbal, gimnastică, handbal, înot, judo, kaiac-canoe, lupte, schi,
karate modern, scrimă, şah, tenis, tenis de masă, volei;
Kölcsey 2006 SM atletism, baschet, fotbal, handbal, şah, tenis, tenis de masă, volei;
Krypton SM atletism, baschet, fotbal, handbal, şah, tenis, tenis de masă, volei;
Olimpus Negreşti Oaş atletism, badminton, baschet, fotbal, handbal, nataţie, rugby, şah, schi, tenis,
tenis de masă;
Johann Ettinger SM atletism, badminton, baschet, fotbal, gimnastică aerobică, handbal sp. pt. toţi, şah,
tenis, tenis de masă, volei
Ştiinţa Medieşu-Aurit atletism, baschet, fotbal, handbal, korfball, radioamatorism, şah, tenis, tenis de
masă, volei
Avram Iancu Satu Mare atletism, automobilism, badminton, baschet, bowling, brodge, fitness, fotbal,
handbal, fotbal-tenis, gimnastică-aerobică, înot, orientare, patinaj, pescuit
sportiv, popice, sanie, schi, tenis, tenis de masă, volei:
CADRE DIDACTICE
327
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
328
Județul Satu Mare
FIGURI REPREZENTATIVE
Arbuzov, Adrian 1950 Satu Mare Sp. antr. volei, MES, v.FRV;
Ardeleanu, Octavian 1939-1940 Preşed. Com.UFSR al Jud. Satu Mare;
Ardeleanu-Tassi, Suzana 1946 Satu Mare Sp. antr. scrimă, v. FRS;
Ardeleanu-Weisböck, Şt. 1940-2006 Satu Mare Sp. antr. scrimă, leg.la Unio SM, v.FRS:
Avram, Ion 1914 Buciumi-SM Prof. efs, absolv, judo 1935, v.FRJ;
Bârzu, Mihai 1955 Satu Mare Sp. tir cu arcul, part. la JO-1980. loc.25;
Berki, A ndrei 1952-1999 Satu Mare Sp. tir cu arcul, part. la JO-1980. loc.
Boanță, Claudiu 1976 Tg. Mureş Sp. popice, v. FRP
Bodoczi, Mikloş-Gabor 1961 Satu Mare Sp. scrimă, part.la CE, v.FRS;
Bontea, Radu 1962 Satu Mare Sp. handicap. part. la CE, medaliat cu 2 aur şi
2 arg.;
Cioltea, Ioan 1978-1989 Preşed. CJEFS Satu Mare;
Contraş, Iosif-Alexandru 1992-2003 Directorul DJS Satu Mare;
Csipler, Alexandru 1909-1999 Satu Mare Antr. scrimă, v.FRS;
Csipler, Atilla 1939 Satu Mare Sp. antr. scrimă, v.FRS ;
Csiszer, Francisc 1956 Carei Antr. scrimă şi la lotul naţional;
Deac, Simona 1988 Satu Mare Sp. scrimă, v.FRS
Dumitriu, Dumitru 1945 Bucureşti Sp. antr. fotbal a fost legitim.şi la Olimpia SM;
Erdeuş, Aurel-Gheorghe 1938 Satu Mare Sp. antr. cond.şah v.FRŞ
Gal, Florin-Daniel 2010 Directorul DJST Satu Mare
Grădinaru, Hosszu 1952 Satu Mare Sp. baschet, cadru didactic, v.FRB
Grigoraş Cristina-Elena 1966 Satu Mare Sp. gimnastică, v. FRG;
Gynes, Manuel-Mani 1984 Satu Mare Sp. motociclism, v. FRM
Haukler, Ştefan 1942 Satu Mare Sp. antr. scrimă, v. FRS;
Hosszu, Francisc Satu Mare Sp.baschet, particip. la JMU;
Husti-Orosz, Rozalia 1963 Satu Mare Sp.antr.scrimă, v, FRS;
Ienei-Gyula, Ileana 1946 Satu Mare Să.scrimă, v, FRS;
Iordache-Ţăran, Titie 1962 Cherţa Mică Sp..canotaj, născută în j.SM,
stabilită în Germania, v.FRC;
329
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
330
Județul Satu Mare
BAZA MATERIALĂ
Denumirea Localitatea/Adresa
Sala de jocuri sportive a LPS Satu Mare, str. Ady Endre nr.
Sala de lupte a clubului sportiv Satu Mare, str. Arenei nr.1
Sala de scrimă Satu Mare, str. Ioan Slavici nr. 7
Sala de sport a LPS Satu Mare, str. Ioan Slavici nr.43
Sala de tenis de masă Voinţa-L.P.S. Satu Mare, str. Arenei nr.1
Baza sportivă a LPS Satu Mare, str. 24 ianuarie nr.5
Complexul sportiv Samus Satu Mare, Grădina Romei
Complexul sp. sănătatea Ergolemn Satu Mare, Zona de agrement Someş
Popicăria UNIO Satu Mare, B-dul Lucian Blaga nr.64
Baza de pregătire UNIO Satu Mare, B-dul Lucian Blaga
Stadionul Oaşul Negreşti Oaş, 11 iunie nr.6
Stadionul Olimpia Satu Mare, str. Arenei.1
Stadionul Someşul Satu Mare, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 5
Stadionul Unio Satu Mare, str. Vulturului
Stadionul Unirea Tăşnad
Stadionul Victoria Carei, str. Stadionului nr.19
Bază nautică kaiac-canoe Satu Mare, Zona de agrement Someş
Baza beach volley Satu Mare, Zona de agrement Someş
Sala de sport liceul Traian Vuia Satu Mare
Sala de sport şcoala Avram Iancu Satu Mare
Sala de sport şcoala Vasile Lucaciu Satu Mare
Sala de sport liceul teoretic Carei
Sala de sport grup şcolar industr. Tăşnad
Sala de sport şcoala Foieni
Sala de sport grup şcolar + şcoala Ardud
Sala de sport şcoala Medieşu-Aurit
Sala de sport liceul teoretic Negreşti-Oaş
Sala de sport şcoala Călineşti
Sala de sport şcoala Oraşu-Nou
Sala de sport şcoala Petreşti
Sala de sport şcoala Dorolţ
În judeţ mai există 57 terenuri de fotbal omologate pentru Liga a IV-a (28) şi Liga a V-a (29).
331
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
332
Județul Satu Mare
333
JUDEŢUL
SĂLAJ
335
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
336
Județul Sălaj
337
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
338
Județul Sălaj
339
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
340
Județul Sălaj
• 1982 - Echipa de fotbal MINERUL Sarmasag • 2001 - Echipa de handbal SILCOTUB a câşti-
a promovat în Divizia C. gat titlul de campioană naţională a României.
• 1986 - Echipa de fotbal CHIMIA Zalău a • 2001 - DJTS Sălaj a organizat la Muzeul
promovat în Divizia C. Judeţean de Istorie si Artă o expoziţie cu trofee ale
• 1987 - Echipa de fotbal LAMINORUL Zalău sportivilor sălăjeni.
activează în Divizia C intre 1987–1995. • 2002 - Echipa de handbal jun. I a CSŞ Zalău
• 1990 - Se înfiinţează primul liceu cu clase a câştigat titlul de camp. naţ avand-o ca antr. pe
program de educaţie fizica - LPS Mihai Viteazul ElenaTadici.
Zalău. • 2002 - Echipa de volei PHOENIX Şimleu
• 1992 - Echipa de handbal senioare TEXTILA Silvaniei a priomovat în Divizia A2, avându-l antre-
Zalău este semifinalistă a CUPEI IHF. nor pe Octavian Basti şi preşedinte pe Ioan Puşcaş.
• 1994 - Echipa de handbal SILCOTEX Zalău • 2004 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalău
este semifinalistă a CUPEI EHF. obţine al doilea titlul de campioana nationala a
• 1996 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalău României.
câştiga CITY CUP. • 2005 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalău a
• 1996 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalau câştigat al treilea titlu de campioană naţională a
ocupă locul al III-lea în SUPERCUPA EUROPEI. României.
• 1997 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalau • 2007 - Echipa de volei PHOENIX Şimleu
este semifinalistă în CITY CUP. Silvaniei a promovat in Divizia A1, antrenori Octa-
• 1997 - Echipa de volei ELCOND Zalău a vian Basti şi Dorian Faur, preşedinte Ioan Puşcaş.
câştigat titlul de campioană naţional a României. • 2007 - DSJ Sălaj organizează prima ed.
• 1998 - Echipa de volei ELCOND Zalău a GRAND PRIX de aruncări”Gheorghe GUŞET si
câştigat titlul de campioană naţională a României. Invtţtii săi”
• 1998 - Echipa de handbal SILCOTUB Zalău • 2008 - DSJ Sălaj organizează a 2 a ed. GRAND
este semifinalistă a CUPEI CUPELOR. PRIX de aruncări „Gheorghe GUŞET si Invitaţtii
• 1999 - Echipa de volei ELCOND-CSŞ Zalau săi”
a câştigat titlul de campioană naţională a României. • 2010 – Echipa de volei masculin REMAT
• 2001 - Echipa de handbal SILCOTUB este Zalău a câştigat titlul de campioana naţională a
semifinalistă a CUPEI CUPELOR. Romaniei
MASS-MEDIA
341
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi
Ligi AS fără Total
Asoc. judeţ Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe profe- pers. cer- tif.
Total pe r. s. naț.
public privat acţiuni siniste juridică de id. sp.
2002 4 10 14 1 30 45
2003 4 13 17 3 30 50
2004 4 17 21 5 30 56
2005 5 19 24 6 30 60
2006 4 24 28 6 42 76
2007 4 26 30 7 112 149
2008 4 27 1 32 7 176 215
2009 4 31 1 36 7 183 226
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. in- Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
afiliate legit. antrenori structori arbitri MS MES AE
342
Județul Sălaj
343
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
344
Județul Sălaj
STRUCTURI SPORTIVE
345
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CS Elcond Zalău 2001 judo, karate kyokushin - IKO 2, karate tradiţional, tenis de masă, volei
CS Favorit Zalău 2006 badminton, baschet, fotbal, handbal, karate tradiţional, volei
CS FRASINUL UNIREA Zalău 2003 bridge, go, scrabble, şah,
CS GRAND GYM Jibou 2003 culturism,
CS Hercules Gym Zalău 2002 culturism,
CS Longbat Son Zalău 2009 arte marţiale,
CS MOBILA Şimleu-Silvaniei 2004 fotbal,
CS Porolissum, Zalău 2004 karate tradiţional,
alpinism şi escalada, atletism, baschet, ciclism, fotbal, nataţie şi pen-
CS Pro Silva - Orientare, Zalău 2007
tatlon modern, patinaj, tenis, schi-biatlon, sp. pt. toţi, tir sportiv, volei.
atletism, baschet, culturism, dans sportiv, handbal, gimnastică,
CS Protenis Şimleul Silvaniei 2009 gimnastică ritmica, orientare sp, şah, nataţie şi pentatlon modern,
rugby, schi-biatlon, tenis, tenis de masă, volei
CS REMAT Zalău 2004 fotbal, lupte, tenis de masă, volei.
atletism, baschet, culturism, dans sportiv, gimnastică, handbal, nataţie
CS Sportul 2007 Simleul Silvaniei 2007
şi pentatlon modern, şah, tenis, schi-biatlon, tenis de masă, volei
arte marţiale, atletism, badminton, baschet, box, culturism, fotbal,
CS Victoria, Zalău 2006 haltere, handbal, judo, karting, şah, radioamatorism, rugby, sp. pt.
pers. cu handicap, sp. pt. toţi, volei
CS VIITORUL Zalău 2004 fotbal, handbal, tenis, volei.
FC Armătura Zalău 2002 fotbal,
Handbal Club Zalău 2001 handbal,
alpinism şi escaladă, atletism, badminton, baschet, box, ciclism,
culturism, dans sportiv, ecvestră, fotbal, go, judo, handbal, karate
Asociaţia C. S. TERRA KID Zalău 2010 trad., modelism, motociclism, oină, orientare, patinaj, popice,
rugby, scrimă, sp. pt. persoane cu handicap, şah, tenis, tenis de
masă, tir cu arcul, tir sportiv, volei.
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Silvania S. A. 2008 fotbal,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Sălaj 2001 AJ de HANDBAL Sălaj 2005
AJ de ATLETISN Sălaj 2003 AJ de VOLEI Sălaj - Zalău 2005
AJ de TENIS DE MASĂ Sălaj 2003 AJ de SPORTUL PENTRU TOŢI Sălaj 2007
AJ de LUPTE Sălaj 2004
346
Județul Sălaj
347
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
348
Județul Sălaj
Zigre, Nicolae Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Oradea Mare, iclusiv Jud. Sălaj 1921-1933
Roxin, Teodor Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Crişana, inclusiv Jud. Sălaj 1933-1939
Tătaru, Coriolan, prof. univ. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Someş, incvlusiv Jud. Sălaj 1939-1940
Ghergariu, Leontin, prof. Preşed. Com. UFSR al Judeţului Sălaj 1939-1940
(nu sunt informaţii) 1940-1967
Dumuţa, Ioan Preşed. CJEFS Sălaj 1968-1973
Silaghi, Ioan Preşed. CJEFS Sălaj 1973-1976
Negrea, Nicolae Preşed. CJEFS Sălaj 1976-1984
Hodiş, Ioan Preşed. CJEFS Sălaj 1984-1989
Hodiş Ioan Directorul DJS Sălaj 1990-1990
Hodiş, Ioan Directorul DJST Sălaj 1990-1992
Medrea, Nicolae Directorul OJST Sălaj 1992-1993
Medrea, Nicolae Directorul DJST Sălaj 1993-1997
Barbu, Dorin Directorul DJST Sălaj 1997-2003
Barbu, Dorin Directorul DJS Sălaj 2003-2005
Lăpuşan, Nicu-Ionel Directorul DJS Sălaj 2005-2009
Onicaş, Ioan Directorul DJS Sălaj 2009-2010
Lăpuşan, Nicu-Ionel Directorul DJS Sălaj 2010-2010
Ardelean, Costel Directorul DJS Sălaj 2010-2010
Farcaş, Adrian-Ioan Directorul DJST Sălaj 2010-
349
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
350
Județul Sălaj
351
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
Abraham, Mircea 1974/0000 Zalău Sp. volei, leg. la Elcond Zalău, 3x camp. naţ.
Antohe, Dănuţ 1955 Bucureşti Antr. tenis de masă la CSŞ şi Elcond, f.
Ardelean, Costel Directorul DJS Sălaj în 2010;
Ardelean, Vasile 1979 Zalău Sp. atletism, leg. la CSM-Armătura Zalău, med la CN
CN de jun şi sen. Precum şi la JB;
Ardelean, Victor Preşed. al AS Silcotub 1992-1996;
Bal, Crişan-Ioan 1943 Ileanda-SJ Inspect. şcolar 1968-1980 şi 2002-2006;
Bălănean, Chelement 1947-2007 Jibou Sp. antr. lupte la CSŞ Zalău, loc. II la CN;
Balint, Ioan Glod-SJ Sp. rugby, leg. la U şi Agronomia Cluj-Nap;
Bârjac, Dumitru 1942 Pauşa-SJ Preşed. AS Didactica Zalău, prof. de istorie;
Barbu, Dorin 1946 Virtopu-OT Sp. antr. fotbal, U Cluj, Armătura Zalău, direct DJS
2003-05;
Bărdaşu, Mircea Arb. volei, preşed. AJ de Volei;
Bartha, Tiberiu 1948 Meseşeni-SJ Sp. baschet, prof. efs, direct. AO fil. Sălaj 1995-
Berek, Ştefan Prof. Coord. la ŞSE Şimleul Silv. 1969-1974;
Beşe, Dumitru 1962 Ileanda Sp. popice la CFR Cluj, MES, v. FRP;
Beşe, Valeria 1979 Crainimat-BN Sp. handbal, leg. la Silcotub Zalău, comp. a echipei
naţ. med. cu med. arg. la CM 2005, de trei camp. naţ.
câştig. a City Cup;
Bidian, Teodor 1952 Lechinţa-BN Prof. efs atletism, AE, la lot 1995-1998 şi din 2007,
antr. la CSM Aramătura, prof. la LPS Zl.
Birtalan, Ştefan 1948 Jibou Sp. antr. prof. efs handbal, camp. mond, v. FRH;
Boberschi, Lorena Antr. atletism CSM-Armătura. L-a antrenat pe Gh.
Guset rec. naţ. 21. 05 m.
Bonca, Florin-Cosmin 1971 Şiml. Silv. Sp. polo Crişul Oradea şi Spania, v. FRP;
Bumb, Nicolae 1957 Sp. box, leg. la CSM Zalău;
352
Județul Sălaj
353
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Ilieş, Vasile 1947 Salatig-SJ Prof. efs, directorul CSŞ Zalău 1988-1997;
Iloc, Casandra-Cristina 1977 Zalău Sp. atletism, leg. la CSŞ şi Armătura Zl. v. FRA;
Jako, Alexandru 1963 Zalău Prof. efs, direct. LPS Mihai Viteazul Zalău, 1990-2005
antr. al echipei de volei a LPS, din 2005 directorul
LPS Avram Iancu Zalău;
Laza, Dan Buciumi Preşed. CSM/Armătura în 1999;
Lazer-Şomoi, Ana-Maria 1970 Roman Sp. handbal, leg. la Silcotub, de 3 ori camp. naţ. a
făcut parte din echipa României la CM-2005;
Lăpuşan, Nicu-Ionel 1953 Cluj Prof. efs, antr. atletism, direct. DJS Sălaj 2005-09,
2010, v. FRA;
Măeran, Alina-Maria 1976 Teaca-BN Sp. handbal la Silcotub, a câştigat City Cup;
Maier, Ion Preşed. de onoare al Elcond Zl. ing. director general
al Întreprinderii de Conductori Emailati Zl.
Maier, Ramona 1979 Zalău Sp. handbal, v. FRH
Marchiş, Vasile 1950 Cristolţel Preşed. al AS Armătura Zalău;
Măşcăşan, Vasile 1950 Sp. antr. volei, prof. efs, leg. şi antr. la Elcond Zl;
Medrea, Nicolae Directorul OJST, DJST Sălaj 1992-1997
Meleg, Virgil 1974 Şimleu S. Sp. box, leg. la CSM-Armătura Zl;
Milaş, Cornel 1962 Sp. la CSŞ şi CSM Zalău, medaliat la CN şi JB;
Mike, Ştefan 1941-1996 Şimleu S. Antr. tenis de masă(f) la Elcond Zl;
Mureşan, Silviu 1968 Bulgari-SJ Sp. box, medaliat la CN sen. 1986, arb. cu licenţă
europeană, dir. adjudețulCSM-Armătura Zl;
Nagy, Andreea 1973 Zalău Sp. handbal la Silcotub Zl. a câştigat City Cup 1996;
Negrea, Nicolae Preşed. CJEFS Sălaj 1976-1984;
Onicaş, Ioan 1968 Zalău Arb. internaţ. de fotbal;
Olah, Ştefan 1947 Camăr-SJ Sp. radioamatorism, 2 med. arg. la CE 1977, med.
bronz CE 1973, MS;
Onicaş, Ioan Directorul DJS Sălaj 2009-2010;
Ortelecan, Mircea Sărmăşag Sp. rugby la Ştiinţa Petroşani;
Palfi, Lörincz 1959 Turda Prof. efs, antr. lupte libere la CSŞ Zl;
Petruţ, Grigore 1958 Inău Sp. kyokushin, v. FRKy
Pop, Magdalena 1970 Sibiu Sp. handbal, comp. a lot. naţ. de jun. tin şi sen, a
câştigat cu echipa Silcotub Zl. City Cup, în 1996;
Pop, Dorel-Liviu 1952 Nojorit-BH Preşed. AS Laminorul 1981-92 şi preşed. al secţiei
de handbal Silcotub Zl. 1996-2004;
Popa, Ioan 1944 Cluj Antr. de box la CSM Zl. (b) şi la CSM-Armătura (f);
Puie, Victor 1954 Buciumi Antr. tenis de masă la CSŞ Zl. şi CSM-Armătura Zl;
Predeanu, Romeo 1957 Bucureşti Sp. antr. fotbal, a jucat la Progresul Buc, Chimia R.
V. Sportul Studenţesc Buc. şi Armătura Zl;
Puşcaş, Elena 1950-2005 Borşa-CJ Prof. efs, atletism, l-a descoperit pe Gh. Guşet, a fost
metodistă şi secretară a CJEFS Sălaj;
Puşcaş, Ioan 1932 Treznea-SJ Medic, prof. dr. doc. promotorul voleiului în jud.
Sălaj. A înfiinţat echipa de volei Silvania din Şimleul
Silv. promovată în div. A, a cucerit Cupa Balc. 1982;
Puşcaş, Ionuţ 1962 Şiml. Silv. Sp. volei la Silvania şi U Cluj, Preşed. secţiei de volei
354
Județul Sălaj
355
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Tămaş, Pompiliu 1935-2005 Satu Mare Preşed. de onoare Armătura, direct. gen. IAIFO Zl.
Tamaş, Tereza 1982 P. Neamţ Sp. handbal, compon. a echipei naţ. la CM-2005 şi a
echipei Silcotub, camp. naţ. 2001, 2004 şi 2005;
Tăutu, Ioan 1948 Tria-BH Sp. antr. orientare sp.
Terheş, Gheorghe Preşed. secţiei de handbal Silcotub, ing. manager
general la Întreprinderea Silcotub;
Teudean, Nicolae 1943 Băbeni-SJ Antr. volei, prof. efs la Voinţa Zl. 1968/76, div. B,
CSM Zl. 1976/77, Unirea Zl, Elcond şi Chimia Zl;
Timoc, Mihai 1945 Nămoloasa Preşed. CSM Zl. 1973-1979;
Tolnai, Talida 1979 Zalău Sp. handbal, comp. a echipei naţ. med. de aur la CM
de tin. 1999, camp. naţ. 2001, 2004, 2005;
Tulai, Ioan 1956 Zalău Preşed. CSM-Armătura 1993- 1999, fizician;
Tutovan, Mircea 1952 Nemsa-MŞ Sp. volei, leg. la Silvania şi Elcond-Dinamo, v. FRV;
Ţârle, Marcel 1966 Zalău Sp. atletism, disc, leg. la CSM-Armătura Zl. camp.
naţ. la şi camp. JB la jun. tin. şi sen;
Ţârle, Monica 1969 Poienile-MM Sp. atletism, suliţă, prof. efs, leg. la CSM-Armă
tura Zalău, camp. naţ. şi JB;
Ţermure, Ana-Mirela 1975 Căianu-BN Sp. atletism suliţă, part. la JO-2000 Sydney, med. aur
în 2000 şi med. arg. 2001la Cupa Europei, record naţ.
Ţilea-Moldovean, 1967 Măgura-BN Sp. atletism. Între 1989-97 este pregătită de prof. efs
Felicia Nicu Ionel Lăpuşan la CSM Zalău, v. FRA;
Ţurcaş, Alina 1972 Braşov Sp. handbal la Silcotub cu care a câştigat City
Cup şi camp. naţ. în anii 2001 şi 2004;
Vereş, Olimpia 1975 Zalău Sp. handbal. leg. la Silcotub cu care câştigă City Cup,
a făcut parte din echipa României la CM-tin. loc. I:
Viciu, Adriana 1976 Tg. Mureş Sp. handbal la Silcotubcu care câştigă City Cup;
Vlad, Sanda 1954 Cluj Sp. atletism, lungime, prof. efs, leg la
CSM-Armătura camp. naţională;
Vlaicu, Aurel 1969 Zalău Sp. antr. volei, camp. naţ. cu U ARDAF Cluj
în 1996 şi cu Remat-CSŞ Zalău în 1997/98/99,
antrenor al echipei Remat-CSŞ Zalău
BAZA MATERIALĂ
356
Județul Sălaj
357
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
358
Județul Sălaj
Compoziţia bazei sportive: Teren de fotbal gazonat cu tribună de 400 locuri, 2 vestiare, teren de
fotbal pemtru antrenamnete – 70x40. în suprafaţă totală de 12. 000 m²
Proprietar: CL
359
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SĂLI DE SPORT
Camar Şc. Gimnaz. , pentru volei şi gimnastică;
Zalău Şc. Gimnaz. Iuliu Maniu, pentru antrenamnet, 283 mp;
Zalău Şc. Gimnaz. Porolissum, supr. de joc 175 mp ;
Zalău Lic. de Artă Ioan Sima+Şc. Gim. V. Goldiş, sală cu supraf. constr. 514 mp;
Zalău Coleg. Naţ. Silvania, sală cu supraf. constr. 324 mp;
Zalău Şc. Gimnaz. M. Eminescu, sală de 1466 mp;
Zalău Coleg. Al. Papiu Ilarion, sală de 614 mp;
Zalău Gr. şc. Mihai Viteazul, sală de 680 mp;
Zalău Gr. Şc. Voievod Gelu, sală de 640 mp;
Zalău Lic. Pedagogic, sală de 220 mp;
Şimleul Silvaniei Şc. Gimnaz. Silvania, sală de 237 mp;
Şimleul Silvaniei Coleg. Tehnic Iuliu Maniu, sală de antrenamnete 1103 mp;
Şimleul Silvaniei Gr. Şcolar Ioan Ossian, sală de antrenamnet 588 mp;
Buciumi Şc. Gimnaz, sală de 232 mp;
Sarmăşag Gr. Şc. Industrial, sală de 150 mp şi a 2-a, 350 mp;
Creaca Şc. Gimnaz. sală de fitnnes şi teren sintetic de minifotbal;
Cehu Silvaniei Şc. Gimnaz. Laszlo Gyulaffy şi Andrei Mureşanu ½, sală de 3153 mp;
Bocsa Şc. Gimnaz. sală de 500 mp;
Dragu Şc. Gimnaz. sală de 385 mp;
TERENURI DE SPORT
Gâlgău Şcoala de Arte şi Meserii, terenuri de handbal şi volei;
Fodora Şc. Gimnaz. , teren de handbal;
Zalău Grădina Poporului , teren public;
Zalău Teren de minigolf;
Bălan Şc. Gimnaz. , handbal ;
Gâlgăul Almaşului Şc. Gimnaz. , handbal;
Chiesd Şc. Gimnaz. , handbal, 800 mp;
Simisna Şc. Gimnaz. , handbal şi volei, 901 mp;
Zalău Şc. Gimnaz. Gh. Lazăr, terenuri şcolare de fotbal şi baschet;
Zalău Şc. Gimnaz. Corneliu Coposu, terenuri de handbal şi volei;
Zalău Şc. Gimnaz. Iuliu Maniu, terenuri de baschet, handbal şi volei, 3. 300 mp;
Zalău Şc. Gimnaz. Porolissum, curtea şcolii2976 mp;
Zalău Lic. de Artă Ioan Sima+Şc. Gim. V. Goldiş, terenuri de sp. 2715 mp, teren fot,
gaz. 1900 mp;
Zalău Coleg. Naţ. Silvania, terenuri de sport baschet, handbal 3280 mp;
Zalău Şc. Gimnaz. M. Eminescu, terenuri de baschet, fotbal ş. a. 3417 mp;
Zalău LPS Avram Iancu, teren de handbal 800 mp;
Zalău Coleg. Al. Papiu Ilarion, terenuri de baschet, handbal şi fotbal, 1900 mp;
Zalău Gr. Şc. Mihai Viteazul, teren de fotbal de 1125 mp;
Zalău Gr. Şc. Voievod Gelu, teren dee sport, 2048 mp;
Zalău Lic. Pedagogic, terenuri de sp. pe o supraf. de 1520 mp;
Meriste Şc. Gen, teren de sport, 2000 mp;
Giurtelecu Şimleului Şc. Gen, teren de sport, 2000 mp;
360
Județul Sălaj
361
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Gâlgăul Almaşului teren de fptbal. a. 8100 mp. a1. 144 mp, a2. 7956 mp;
Galpaia teren de fotbal, 900 m;
Chiesd teren de fotbal, 22. 000 mp;
Sighetul Silvaniei teren de fotbal, 10. 300 mp;
Maeriste CL, teren de fotbal, 10. 500 mp;
Maeriste AS Maeriste, teren de fotbal, 700 mp;
Şimleul Silvaniei CL, Stadionul Măgura, teren de fotbal 3000 mp, vestiare 120 mp, tribune 500 mp;
Şimleul Silvaniei CL, Bază de antrenament, teren de fotbal 1500 mp;
Şimleul Silvaniei Baza de antrenament Cubic, SC Compart SRL cu drept de concesiune, 2000 mp;
Plopis Teren de fotbal gazonat 100x50 m;
Tihău Teren de fotbal, 7000 mp;
Zimbor Teren de fotbal, 11510 mp;
Hida Teren de fotbal, 7769 mp;
Cizer Teren de fotbal, 11500 mp;
Sig CL, teren de fotbal, 11840 mp;
Crasna CS Favorit, stadion cu o supraf. de 17548 mp;, 1978
Cehu Silvaniei CL, în folosinţă CESILVA, 990 mp;
362
Județul Sălaj
363
JUDEŢUL
SIBIU
365
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Nistor, Steliana 2008 Gimnastică artistică echipe bronz
366
Județul Sibiu
367
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
368
Județul Sibiu
jare prevăzută cu vestiar, încălzire centrală, spaţiu nut de două echipe de elevi, unul din primele la
pentru fixarea patinelor, o verandă din lemn pentru acest sport;
fanfara militară, ce acompania spectacolele de dans • 1922 - La Sibiu se desfăşoară cel de al II-lea
pe gheaţă etc; Congres al profesoarelor şi profesorilor de gimnas-
• 1898 - Ia fiinţă Clubul de ciclism din Mediaş; tică din România;
• 1900 – La Mediaş se organizezaă, de către • 1924 - Prima ediţie a Campionatului naţional
fraţii Haltrich, o cursă ciclistă de tandem, la care iau şcolar de handbal se desfăşoară la Sibiu;
parte 20 de concurenţi, respectiv 10 echipaje; • 1926 - Ia fiinţă, pe lângă un club din Sibiu,
• 1905 - Emanoil Lacu din Răşinarii Sibiului, prima secţie de handbal din ţara noastră;
în ziua de 17 martie, porneşte în călătoria sa turistică • 1926 – La Bucureşti are loc primul Congres
în jurul lumii (cu plecarea din Sofia), iniţiată de al FR de Şah, la care au participat reprezentanţi ai
Touring Clubul Franţei pentru globe-trotteri. Călă- tuturor cluburilor de şah din ţară, inclusiv din Sibiu.
toria a durat peste un deceniu, revenind în ţară în În acelaşi an s-a desfăşurat, la Sibiu, prima ediţie a
anul 1918, cu numeroase decoraţii şi distincţii; CN individual, campion fiind declarat A.Tyroler;
• 1909 - În cadrul serbărilor ASTREI de la • 1927 - Ia fiinţă Societatea Sportivă Muncito-
Braşov şi Sibiu, care s-au desfăşurat în luna octom- rească din Mediaş;
brie, Aurel Vlaicu efectuează primele zboruri cu • 1928 - Ia fiinţă la Sibiu Centrul civil de călărie
planorul Aurel Vlaicu 1909, construit de el. Cu acest din localitate;
prilej a zburat şi sora sa, Valeria Vlaicu; • 1928 - La Sibiu se constituie una din primele
• 1910 - La Sibiu ia fiinţă Clubul sportiv din echipe de handbal feminin din ţară;
localitate; • 1928 - Pe traseul Herculane, Prin Godeanu,
• 1911 - Ia fiinţă, în ziua de 28 februarie, Clubul Retezat, Parâng, Valea Lotrului, Sibiu, Negoiu se
de schi al oraşului Sibiu; efectuează primul raid oficial de alpinism;
• 1912 – La Sibiu, s-a desfăşurat, în ziua de 12 • 1932 - Inginerul Egon Pastior din Sibiu, un
decembrie, un Concurs internaţional de ciclism pe pionier al planorismului românesc, stabileşte, cu un
distanţa de 3 km (pentru elevi) şi 8 km pentru vârs- planor construit de el, în ziua de 18 septembrie, un
tnici; record naţional pe distanţa de 10 km parcurşi în 15
• 1913 - S-a înfiinţat CS Şoimii Sibiu, care a minute, record neoficial;
constituit prima echipă de fotbal din oraşul Sibiu; • 1933 - La Braşov, se desfăşoară, în ziua de 27
• 1914 – În luna februarie s-a desfăşurat un august, primul meci feminin de handbal în 11 între
concurs de schi organizat de Clubul de schi din echipele reprezentative ale oraşelor Braşov şi Sibiu.
Sibiu, club care a avut iniţiativa constituirii Fede- Rezultat: 1-2. Acest meci a fost considerat prima
raţiei Ardelene de schi; ediţie a CN. Echipa din Sibiu avea să cucerească
• 1918 - Sportivii Societăţii Şoimii din Sibiu, titlul de campioană a ţării începând de la această
au participat, în ziua de 1 decembrie, la Marea primă ediţie şi până în 1940 inclusiv;
Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a consfinţit • 1935 - La Agnita a fost organizat primul curs
Marea Unire; de formare a antrenorilor de handbal din ţara
• 1920 – Ia fiinţă CS Internaţionala şi Ivria noastră. A avut o durată de 3 săptămâni, la care au
1920 Şoimii din Sibiu; participat de 20 de cursanţi;
• 1921 - La Sibiu, în zilele de 13-15 august, • 1937 - La Sibiu se desfăşoară primul turneu
s-au desfăşurat primele serbări sportive cercetăşeşti de handbal în sală din ţara noastră. Câştigătoare
din România. Au avut un caracter de campionat echipa oraşului Mediaş;
naţional; • 1938 - Sub egida ACRR s-a desfăşurat primul
• 1922 – La Sibiu s-a desfăşurat, în ziua de 4 CN de viteză în coastă al României. Această competiţie
mai, un meci demonstratuv de handbal în 11, susţi- s-a dLa Sibiu s-a desfăşurat întâlnirea de pentatlon
369
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
modern România - Cehoslovacia. În proba individual, în 7. România a cucerit titlul de campioană mondială;
România a ocupat locurile I şi IV esfăşurat în patru • 1966 – La Cluj şi Sibiu s-a desfăşurat CE f.
etape: Brad (Sibiu), Sinaia, Feleac şi Poiana Braşov; de baschet, România locul al IV-lea;
• 1939 - Se reia, în ziua de 3 septembrie, orga- • 1969 - La Sibiu se desfăşoară primul concurs
nizarea CN de atletism, nedisputat în anii 1937/38. de karting din România. Participă copii în vârstă de
Sibiul este gazda ediţiei a XV-a; 11-15 ani din 24 de judeţe, pe karturi de construcţie
• 1940 - Ia fiinţă, în ziua de 9 martie, gruparea proprie, cu motoare de 68 cmc;
polisportivă Avântul Tinerimii din Sibiu; • 1969 - La Sibiu, în perioada 22-29 iunie, s-a
• 1946 - S-a reluat CN de handbal în 11, desfăşurat TI de fotbal, reprezentative de tineret din
întrerupt în 1941, câştigat de Victoria Sighişoara la ţările balcanice. Rezultatele echipei României:
masculin şi Kares Mediaş la feminin; România-Turcia 2-1 (1-0), cu Bulgaria 2-1 (1-0), cu
• 1948 – La Sibiu se desfăşoară primul CN Albania 2-1 (1-0) şi la Bucureşti cu Grecia 0-4 (0-3);
postbelic de gimnastică la aparate; • 1977 - La Sibiu, s-a desfăşurat Balcaniada de
• 1950 - În localitatea Apoldul de Sus din j. călărie. România 4 titluri;
Sibiu ia fiinţă AS locală; • 1979 – La Sibiu, în ziua de 15 aprilie, s-a
• 1950 - În localitatea Sălştea j. Sibiu a luat desfăşurat a XII-a ediţie a CI al României de sărituri
fiinţă CS local: în apă;
• 1950 - În localitatea Tâlmaciu j. Sibiu se • 1979 – La Sibiu, în perioada 10-12 august, s-au
inaugurează stadionul Flamura Roşie; desfăşurat CE de sărituri în apă. Participând pentru
• 1955 - La Sibiu s-a desfăşurat întâlnirea de prima echipa României s-a clasat pe locul al III-lea.
pentatlon modern România - Cehoslovacia. În proba • 1979 – La Sibiu, în perioada 8-16 decembrie,
individual, România a ocupat locurile I şi IV; se desfăşoară Trofeul Carpaţi la înot, găzduit de
• 1955 - La Sibiu, se desfăşoară prima ediţie a noua piscină acoperită (25 m). Au participat 97 de
CN de pentatlon modern pe echipe. Locul I a fost sportivi din 5 ţări. Probele au fost dominat de copiii
cucerită de echipa CS Progresul Bucureşti; şi juniorii români;
• 1962 - La Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Ploieşti • 1989 - La Sibiu, se desfăşoară meciul amical
s-a desfăşurat ediţia a II-a a CM feminin de handbal de fotbal România-Italia, scor 1-0;
MASS-MEDIA SPORTIVĂ
370
Județul Sibiu
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Ligi AS fără Total
Asoc. judeţ Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe profe- pers. Certif.de
Total pe r.s. naț.
public privat acţiuni siniste juridică id.sp.
2002 6 19 25 1 20 46
2003 6 27 33 1 0 34
2004 6 32 38 2 0 40
2005 6 40 46 6 77 129
2006 6 48 54 7 24 85
2007 6 54 60 7 41 108
2008 6 60 66 7 61 134
2009 6 66 72 7 71 150
371
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. secţii Nr. Nr. Nr.
Anul sportivi Nr. arbitri Nr. MES Nr. AE
afiliate antrenori instructori MS
legit.
1993 252 10750 257 71 279
1994 252 10750 257 71 279
1995 250 10523 267 64 297
1996 211 6035 275 65 428
1997 211 6035 275 65 428
1998 177 6287 286 77 441
1999 172 6200 283 26 394
2000 181 5628 143 61 383
2001 133 6111 144 115 363 39 6 4
2002 113 3968 113 92 272 33 5 6
2003 114 3901 110 98 245 33 2 7
2004 137 4871 132 145 229 38 2 7
2005 71 2455 129 25 137 42 3 9
2006 82 2538 123 144 176 24 4 8
2007 89 2779 141 128 163 24 4 7
2008 153 4467 161 173 238 26 4 7
2009 170 4669 169 231 245 26 3 9
372
Județul Sibiu
STRUCTURI SPORTIVE
373
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
374
Județul Sibiu
ASOCIAŢIILE JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Sibiu 2001 AJ de BASCHET Sibiu 2005
AJ de ATLETISM Sibiu 2004 AJ de HANDBAL Sibiu 2005
AJ de JUDO Sibiu 2005 AJ de ŞAH Sibiu 2006
AJ SPORTUL PONTRU TOŢI Sibiu 2005
375
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
376
Județul Sibiu
FORURILE DE CONDUCERE
Ritter, Samuel Reprezentantul FSSR pt. Ţara Bârsei, inclusiv Jud. Sibiu 1921-1933
Mitter, Valeriu, dr. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu 1933-1936
Stoichiţă V. dr Reprezentantul UFSR Pt. Regiunea Sibiu 1937-1938
Strat, colonel Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu 1938-1939
Pap, Dănilă, general Reprezentantul UFSR pr. Ţinutul Alba Iulia, 1939-1040
inclusiv jud. Sibiu
Mitter, Valeriu, dr. Preşed. Com.UFSR Jud. Sibiu 1939-1940
Cosma, I. dr. Preşed. Com. OSR Regiunea Sibiu 1941-1944
Niţă, I. Alex. Preşed. Com. OSR Districtul Sibiu 1941-1944
Dobrescu, Dumitru Secretarul Consiliului OSP Jud. Sibiu 1945-1949
Tudoran, Traian Preşed. CCFS Raionul Sibiu 1949-1957
Munteanu, Ilarie Preşed. Cons. UCFS Raionul Sibiu 1957-1962
Răileanu, Vasile Preşed. Cons. UCFS Raionul Sibiu (nu există informaţii asupra perioadei)
Răileanu, Vasile Preşed. CJEFS Sibiu (nu există informaţii asupra perioadei)
Man, Dorin Directorul DJS Sibiu 1990-1990
Man, Dorin Directorul DJST Sibiu 1990-1992
Man, Dorin Directorul OJST Sibiu 1992-1993
Man, Dorin Directorul DJST Sibiu 1993-1995
(nu exixstă informaţii) 1996-2000
Frăsie, Paul Directorul DJST Sibiu 2000-2003
Man, Dorin Directorul interimar al DJS Sibiu 2003-2004
Mihăilescu, Simona Directorul interimar al DJS Sibiu 2004-2004
Giurgiu, Gheorghe Directorul DJS Sibiu 2004-2005
Mihăilescu, Simona Directorul interimar al DJS Sibiu 2005-2006
Otobâcu, Cristian Directorul DJS Sibiu 2006-2006
Gligor, Ioan Directorul DJS Sibiu 2006-2010
Gligor, Ioan Directorul DJST Sibiu 2010-
FIGURI REPREZENTATIVE
377
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
378
Județul Sibiu
379
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
380
Județul Sibiu
BAZA MATERIALĂ
381
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STADIONUL MUNICIPAL (1973), ONEF (1927), ARSENAL (1940), METALUL (1945), Sibiu
Adresa: Str. Mihai Eminescu nr.1-3
Anul inaugurării: 1927
Compoziţia bazei sportive: Teren de fotbal gazonat, tribune cu 17000 locuri, pistă de atletism cu
zgură şi 8 culoare, vestiare, cabinet medical, sală de atletism.
Proprietar: CL, în folosinţă şi administrare Unităţilor de învăţământ şcolar din
subordinea Insp.şcolar;
382
Județul Sibiu
383
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
384
Județul Sibiu
TERENURI DE FOTBAL:
Sibiu CL, terenul de fotbal Progresul, în folosinţa unităţilor şcolare;
Ocna Sibiului CL, teren de fotbal gazonat, împrejmuit, tribună, vestiare, 2007;
Dârlos CL, teren de fotbal împrejmuit, vestiare şi anexe;
Carta CL, teren de fotbal, 1975:
Cristian CL, teren de fotbal cu vestiare, 1947;
385
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SĂLI DE SPORT:
Cisnădie Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400;
Copşa Mică Sală de sport pentru jocuri sportive, vestiare de săli;, centrală termică, 2 magazii, 1 birou;
Dumbrăveni Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400, 2004;
Avrig Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400, 2004;
Bauna Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400, 2004;
Agnita Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400, 2004;
Tâlmaciu Sală de sport şcolară construită prin programul guvernamental de 400, 2009;
Sălişte Sală de sport pentru jocuri sportive, vestiare, magazii, birouri, 2006;
Păuca Sală de sport a Şc.gen, clasele I-VIII, 2007;
Sibiu CSŞ Şoimii,săli de antrenamnet pt.culturism şi judo, sediu
TERENURI DE SPORT:
Sălişte CL,teren de sport amebajat pe o suprafaţă de 7500 mp, 2006;
Sibiu CSŞ, 3 terenuri cu bitum de handbal, pistă pt.patinaj cu role, 1 teren de baschet,1997;
Sibiu SC Împăratul Romanilor SRL, 2 terenuri de tenis cu zgură, bazin de înot de 25 m;
386
Județul Sibiu
387
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
388
JUDEŢUL
SUCEAVA
389
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
390
Județul Suceava
391
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
392
Județul Suceava
TorodocDorin
C. E. -juniori Aur CSTA Suceava Rachetomodele- S3A
Zaharioaie Sorin
C. B. -seniori Bronz Fetcu Ciprian CSM Lic. 3 Suceava Baseball-echipa
Aur Ignat Tudor CSM Suceava Înot – 200 m bras
C. B. -seniori
Argint Ignat Tudor CSM Suceava Înot -200m liber
1997 C. B. juniori Argint Casandra Silviu CSM Suceava Atletism -20km mars
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 4+
Aur
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 8+1
Argint Irimescu Cătălin CSS Suceava Handbal - echipa
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 4rame
C. B. –seniori Aur
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 8+1
Aur Big Cătălina CSS CSM Suceava Atletism –cros –echipa
C. B. -juniori
Argint Echipa fete CSS Rădăuţi Tir arc
Paraschiv Luminiţa CSS Rădăuţi Tir arc
Big Cătălina CSS CSM Suceava Atletism -1500m
1998
Aur Cojocar Tamara CSS CSM Suceava Atletism , indoor 3000m
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 8+1
Mîndrilă Elena CSS CSM Suceava Atletism 1500m
Cojocar Tamara CSS LPS CSM Suceava Cros – echipa
Argint Cojocar Biana …bronz CSS LPS/ CSM Suceava Cros – echipa
Tretiag Alin CSS Fălticeni Canotaj – 2 f. c.
Echipa fete CSS-CSM Suceava Tir arc
Catargiu Ion
Bronz Prihotin Antonel CSTA Suceava Rachetomodele-S3A
1999 C. M. -juniori Torodoc Dorin
Argint Catargiu Ion CSTA Suceava Rachetomodele S1B
Bronz Torodoc Dorin CSTA Suceava Rachetomodele S4B
393
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
394
Județul Suceava
395
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
396
Județul Suceava
• 900 - 1100 – Suceava - Sunt descoperite la provoca la ,,măsuratul forţelor’’ pe tinerii flăcăi
Suceava bile de praştie din lut ars şi bolţul de arba- bucovineni.
letă. • 1817 – Rădăuţi – Se înfiinţează la Rădăuţi
• 1400 – 1500 – Suceava – Una din primele ,,Şcoala de Călărie’’ pe lângă Herghelia de Stat.
menţiuni epigrafice a unui cavaler echipat în armură • 1819 – 1914 - Rădăuţi – Se organizează pe
şi cu lancea pregătită pentru turnir. Cahla de lut ars hipodromul districtului Rădăuţi concursuri hipice
descoperită la Suceava, înfăţişează un cavaler mol- de trap, galop, sărituri peste obstacole şi dresură.
dovean în armură medievală. • 1820 – Rădăuţi – Se mută la Rădăuţi, mai în
• 1449 – 5 iunie – ,,Divanul Domnesc al lui inima Bucovinei, herghelia statului de la Văşcăuţi
Alexandru Vodă-Suceava” - document scris de pe Ceremuş, acţiune care a stimulat procesul înde-
Şandru Grămătic – privind judecata unei tranzacţii lungat de îmbunătăţire a rasei cailor indigeni.
dintre boierii Pan Pârcălab şi Gheorghe Heregariul • 1833 – 18 aprilie – Fălticeni – În perioada 18
în care se specifică: ,,...am cumpărat de la Petru aprilie – 10 mai se desfăşoară o excursie şi ascensi-
Voievod vama şi herghelia şi întru aceasta m-am une pe traseul Fălticeni – Stânişoara – Broşteni,
înşelat şi banii tăi i-am cheltuit şi acum sunt vinovat redată apoi în versuri de Spătar Gane. Sunt primele
faţă de tine’’. versuri, în limba română, cu tematică turistică.
• 1502 – Matteo Muriano – ,,Călători străini • 1841 august – Vornicul Tănase Porumbescu din
despre ţările române”, I, pp. 148 – 150 – Este Suceviţa cade la învoială cu vornicul Mihalachi din
descris Ştefan cel Mare ,,Acest domn prea vestit Breaza privind căsătoria copiilor lor, Iraclie şi Mărioara.
poate să ridice 60. 000 oameni de ispravă, adică 40. Iraclie, tatăl lui Ciprian Porumbescu primeşte un uric
000 călăreţi şi 20. 000 de pedeştri ... Păşuni sunt de la Mihalachi prin care el va fi „chiromanul averii
foarte bune. În această ţară s-ar putea ţine peste sale constătătoare din mai trei sute de fălci de munţi şi
100.000 de cai...’’ fâneţe, sute de oi, zeci de vaci şi boi, erghelia de cai...”
• 1570 – Suceava – ,,Cronicile slavo-române” • 1841 – Mihail Sturdza , domnul Moldovei
consemnează desfăşurarea unor turniruri – jocuri încuviinţează printr-un hrisov statornicirea de
cu halca (suliţa) între tinerii de la curtea domnito- hipodromuri în mai multe localităţi din Moldova
rului Alexandru Lăpuşneanu. printre care şi Fălticeni.
• 1572 – Suceava – ,,Cronicile slavo-române” • 1870 – Rădăuţi – Din iniţiativa Prefectului
- În vremea lui Bogdan, fiul lui Alexandru Lăpuş- Strasser şi sub patronajul Împăratului Franz Joseph
neanu: ,,Şi se făcea de ruşine împreună cu ei (prie- I, se înfiinţează la Rădăuţi ,,Asociaţia de Tir’’, cu
tenii) şi-şi pierdea vremea în jocuri şi în alergări cu 130 membri. Se desfiinţează în 1918.
caii...” • 1871 – Rădăuţi – Se amenajează Grădina de
• 1775 – Spleny (Administratorul Imperial al Tir cu ajutorul prefectului Strasser.
Bucovinei) - ,,Descrierea districtului Bucovinei”, al. • 1871 – 22 iunie – Rădăuţi – Se înfiinţează
74, 76, 80: „Statura Moldovenilor depăşeşte media. Societatea de Tir din Rădăuţi. ,,Care este o societate
Sunt nervoşi, musculoşi şi obişnuiţi din copilărie cu a cărei membri prin exerciţii de tragere la ţintă
călăria’’. urmăresc scopul de a obţine dibăcie în mânuirea
• 1790 – Rădăuţi - Trupe de circ includ în armei şi totodată a şi parcurs în ore libere o dis-
programul dat prin iarmaroacele din preajma Rădă- tracţie plăcută şi folositoare”. A fost reînscrisă în
uţiului, prestaţia unui luptător ,,invincibil’’ care România la 29. 02. 1924.
397
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
398
Județul Suceava
vare a mişcării sportive, fiind printre altele campion un concert împreunat cu dans, dat de Reuniunea
de şah al Bucovinei, având pasiuni pentru ascensi- învăţătorimei române pentru districtul Suceava’’.
unea montană, dar şi preocupări ca inventator, • 1912 – 8 aprilie şi 15 aprilie – Cernăuţi –
precum bicicleta cu schiuri escamotabile . Pilotul Aurel Vlaicu efectuează 2 zboruri cu avionul
• 1904 – 15 iulie – Suceava – Organizarea său în prezenţa tuturor autorităţilor austriece, a
comemorării a 400 de ani de la moartea voievodului guvernatorului Bucovinei, contele Meron, ai gene-
Ştefan cel Mare, de către un comitet al cărui preşe- ralilor comandanţi ai unor unităţi militare staţionate
dinte a fost George Tofan la Cetatea de Scaun ,,la în Cernăuţi, a reprezentanţilor presei şi a circa
care au asistat societăţile arcaşilor şi veteranilor, 40.000 oameni.
reuniunile de pompieri...’’ • 1918 – Rădăuţi – Inginerul Ion Larionescu
• 1905 – Bucovina – Iau fiinţă ,,Arcăşiile’’ din reface activitatea Hergheliei Rădăuţi. El a făcut
Bucovina, reuniuni ale tinerilor de la sate constituite demersuri pe lângă Departamentul agro – zootehnic
cu scopul ,,de a-i deprinde cu exerciţiile de gimnas- de pe lângă Consiliul Naţional Român de la Viena
tică, mânuirea armelor, ajutorarea aproapelui”. solicitând sprijin pentru repatrierea cabalinelor
• 1906 – mai – Ia fiinţă la Fălticeni, Societatea evacuate în ţările din vest odată cu izbucnirea
de gimnastică şi sporturi (gimnastică, scrimă, tir şi războiului.
turism 1908 – Cernăuţi – Se înfiinţează primul • 1919 – 12 martie – Rădăuţi - În conformitate cu
Campionat de football al oraşului. plenipotenţa nr. 433 domnul Ioan Larionescu din
• 1909 – Rădăuţi – Se înfiinţează Societatea Rădăuţi este împuternicit de către Consiliul Naţional
(Frăţia) din Bilca pentru ,,a cultiva dezvoltarea Român din Viena ,,să reprezinte interesele ţării Buco-
fizică, gimnastică şi atletică, precum şi dezvoltarea vina în problema hergheliei şi a prăsilei de cai’’.
culturală şi socială a membrilor’’. În aceeaşi locali- • 1920 – Suceava – Se înfiinţează Clubul
tate funcţionează societăţile sportive ,,Arcaşul’’ Sportiv Militar Civil din Suceava care se compune
(1908) – gimnastică 40 membri şi ,,Izvorul’’ (1902) din secţii pentru toate ramurile sportive: ,,atletică
– gimnastică şi citire – 82 membri. uşoară, atletică grea, football – alte jocuri cu
• 1909 – 11 noiembrie – Siret – Se constituie mingea, sportul cu bicicleta, tenisul sau jocul în arie,
Clubul de Sport din Siret având drept scop: ,,culti- înotul, sportul de iarnă – sania, patinat şi schi,
varea simţului pentru sport prin exercitarea urmă- scrimă şi gimnastică suedeză, ecscursiuni şi alte
toarelor sporturi: gimnastica, scrimatul, dansatul, jocuri pentru dezvoltarea corpului”.
împuşcatul, călăritul, înotatul, patinatul, jocul cu • 1921 – 12 – 14 aprilie – Au loc lucrările
mingea, trânta, vâslitul, buşitul, popici, tenis, jocul primului Parlament al sportului, condus de FSSR,
croche ş. a’’. cu care ocazie s-a hotărât împărţirea României în 7
• 1900 – 1910 – Rădăuţi – Se organizează zone, ce vor fi conduse de Comitete regionale
frecvente ,,partide de vânătoare’’ în Codrii Voievo- sportive ale FSSR: Printre cele 7 era şi Regiunea
desei, Voitinel, Suceviţa, Putna, cu participarea Bucovinei, care cuprindea şi Nordul Basarabiei.
,,rivalilor’’ celor 2 societăţi :, , Societatea Vânători- • 1921 – 15 martie - Rădăuţi – Ziarul ,,Agricul-
lor’’ din Judeţul Rădăuţi ,,Dr. Gh. Nedeci’’ şi torul’’- este publicat articolul ,,Istoricul armăsarilor
Societatea Vânătorilor din Rădăuţi. Huţani Gora 48 şi Gora 96’’ scris de directorul
• 1911 – Rădăuţi – Se construiesc săli de gim- hergheliei Rădăuţi, Ion Larionescu.
nastică la Liceul German şi la Liceul de Fete al • 1922 – Iau fiinţă CS Avântul şi Hagibor din
Statului din Str. Bisericii. Fălticeni.
• 1912 – Rădăuţi – Primul meci de fotbal oficial • 1922 – Suceava - Ia fiinţă Herghelia de stat
între echipele cluburilor ,,John’’ şi ,,Hagwiruh’’. din localitatea Lucina, judeţul Suceava; ia fiinţă CS
• 1912 – 17 februarie – Suceava - ,,Sâmbătă la 17 Hakoach din Suceava; ia fiinţă Task, din 1937
Faur a avut loc în sala ,,Otelului Central’’ din Suceava Clubul Sportiv Municipal din Rădăuţi.
399
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
400
Județul Suceava
• 1935 – Rădăuţi – Se remarcă activitatea cum ar fi cele de viteză: ,,60 m, 200 m, rezistenţă
societăţii sportive şi culturale a Clubului Sportiv 2000 m, săritura în înălţime fără avânt, săritura în
,,Hatmanul Luca Arbore’’ din Rădăuţi înfiinţat în lungime fără avânt, aruncarea greutăţii cu o mână,
1923 pe ramuri sportive, „prin organizări de exerci- aruncarea greutăţii cu două mâini, aruncarea dis-
ţii, acţiuni, aranjări sportive, conferinţe etc”. cului grecesc precum şi triplu salt”.
• 1936 – 1 martie – Suceava – S-a înfiinţat în • 1938 – Rădăuţi – Se desfăşoară primele între-
localitate un Cerc de Şah afiliat la Federaţia ceri oficiale de box la Rădăuţi sub egida ,,HLA” şi
Română de Şah. Fac parte din comitet domnii Sbiera a Clubului ,,Hatmanul Luca Arbore” Rădăuţi care
Remus, Rotaru Constantin, Dr. Dimitrie Cudla, Dr. avea din acel an şi o secţie de box.
Adolf Gabor, Adolf Heitel şi Coclici Ioan. Cercul • 1938 – Rădăuţi – Cluburile ,,John’’ şi ,,Hat-
şi-a ales ca local de întrunire şi jocuri cafeneaua manul Luca Arbore” fuzionează.
,,Junan’’ din strada Regele Ferdinand. • 1938 – Echipa de hochei ,,Dragoş Vodă” Cer-
• 1935 – 9 martie – Rădăuţi – Se creează Clubul năuţi devine campioană naţională, iar reprezentativa
Sportiv ,,Borochow” din Rădăuţi având drept scop: naţională de hochei a României ocupă locul al 13-lea
,,dezvoltarea fizică a membrilor şi organizarea com- la Campionatul Mondial de la Praga. În ambele for-
petiţiilor sportive”. Structura sportivă este o filială a maţii a activat ca titular, suceveanul Ştefan Tomovici.
Clubului Sportiv SC Borochow din Cernăuţi. • 1938 – Rădăuţi – Se amenajează un bazin de
• 1936 – 1-2 august- Rădăuţi – Se desfăşoară 2 înot în formă circulară cu diametrul de 14 m fiind
jocuri amicale de fotbal între CFR Cernăuţi şi Iahn îndiguit cu bârne şi având o adâncime de cca 3 m.
Rădăuţi, scor 5-3, în prima zi, iar a doua zi între • 1938 – Echipa de fotbal Cetatea Suceava
CFR Cernăuţi şi HLA Rădăuţi scor 2-9. participă în divizia C.
• 1936 – Rădăuţi – Asociaţia Polisportivă Legiu- • 1939 – 8 ianuarie – Vatra – Dornei – A luat fiinţă
nea Străină Rădăuţi, Asociaţia Sportivă Sportul o şcoală de călăuze turistice. Iniţiativa îi revine dom-
Muncitoresc Rădăuţi, şi Clubul Sportiv Hagwiruh nului Bohm – Rene. ,,Menirea şcoalei este pregătirea
Rădăuţi, (afiliat la F.R.F.A. şi U.F.S.R. cu secţii de călăuzelor care însoţesc grupurile de excursionişti în
fotbal, gimnastică, patinaj, ,,sport de tot felul”) orga- munţii minunaţi din regiunea Dornelor şi a Câmpulun-
nizează serbări sportive în localitate şi împrejurimi. gului”. În cadrul cursurilor acestei şcoale, vor fi predate
• 1937 – 31 ianuarie – Vatra – Dornei – Se următoarele materii: dl. colonel Rădulescu – ,,Noţiuni
organizează pentru prima dată în acest oraş Campi- de topografie şi cartografie” dl. Bohm – Rene ,,Noţiuni
onatul Naţional de Schi sub egida Federaţiei Soci- de alpinism şi schi”, dl. doctor Pavlov ,,Medicină
etăţilor Sportive din România. turistică şi serviciul de salvare”, dl. ing. Iurcu ,,Vână-
• 1937 – 8 aprilie – Suceava – Ia fiinţă Socie- toare şi pescuit”, dl. avocat Forgaci ,,Judicia Turismu-
tatea Sportivă de Pescuit Cleanul din Suceava care lui”, dl. Bohm - Rene „Geografia turistică” şi „Evoluţia
are printre obiective şi pescuitul sportiv. turistică în regiunea câmpulungeană”.
• 1937 – 30 iunie - Suceava – „Glasul Bucovinei” • 1939 – Rădăuţi – Se amenajează prima pistă
- ,,Imediat după marile manifestări arcăşeşti din Buc- de popice pe lângă ,,Casa Germană” ca o necesitate
şoaia, vineri la orele 3 după masă, Măria Sa Regele şi a celor care doreau un mod plăcut de recreere.
Marele Voievod Mihai va vizita mănăstirea Voroneţ”. • 1939 – februarie – Suceava – Se desfăşoară
• 1937 – 2 iulie – La Bucşoaia au loc pe stadio- cursuri practice de construcţie de planoare şi avioane în
nul din localitate, Serbările Arcăşeşti, manifestări miniatură ale Centrului de aeromodelism ,,Sburătorii’’.
cultural sportive tradiţionale în programul cărora • 1939 – 20 februarie – Clubul Sportiv Sportul
figurau: defilarea arcaşilor călări, prezentarea costu- Muncitoresc Rădăuţi anunţă redeschiderea localului
melor populare, dansuri, jocuri, concursuri sportive. pentru gimnastică, şah şi ping-pong.
• 1938 – 6 august – Rădăuţi – Pe stadionul • 1940 – Rădăuţi – Clubul ,,Hatmanul Luca
ANEF din Rădăuţi s-au desfăşurat probe de atletism Arbore’’ înfiinţat în 1923 la Rădăuţi îşi extinde şi
401
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
402
Județul Suceava
• 1957 – Suceava – Echipa de şah a Clubului ,,Pro- • 1961 – Suceava – Echipa de fotbal Dinamo
gresul’’ Rădăuţi câştigă titlul de Campioană regională. Suceava ocupă locul III în divizia B seria I-a.
• 1957 – mai – Rădăuţi – Ia fiiţă secţia de hochei • 1962 – august – Suceava – A. S. ,,Fulgerul’’
pe iarbă în cadrul colectivului sportiv ,,Progresul’’ Suceava a promovat în prima ,,categorie’’ a ţării la
sub conducerea antrenorului Vrodan Sardighion. volei masculin. Echipa era condusă de inginerul
• 1957 – 23 iunie – Câmpulung-Moldovenesc Emilian Olaru.
– Se amenajează în localitate un teren de volei. • 1962 – Suceava – Se înfiinţează echipa de
• 1957 – Câmpulung Moldovenesc – Echipa de rugby Constructorul TRC Suceava care activează în
fete Voinţa Cîmpulung activează în divizia B la baschet. divizia B la iniţiativa inginerului Sebastian Mihalcea.
• 1958 – Suceava– Câmpulung Moldovenesc Primul meci a fost pe data de 14 aprilie 1963 la Iasi
– Se înfiinţează Clubul Turistic din iniţiativa Comi- • 1963 – Rădăuţi – Luptătorul Gheorghe Calciuc
tetului Orăşenesc UTM şi al biroului de turism şi cucereşte prima medalie de argint la un Campionat
excursii al CCS. Aceştia organizau concursuri de Naţional pentru ,,Tractorul’’ Rădăuţi.
orientare turistică în Munţii Rarău, la Salina Cacica, • 1963 – Sportiva Tereza Urzică de la ,,Sănăta-
la Moldoviţa cât şi în Masivul Giumalău. tea’’ Vatra – Dornei devine Campioană a României
• 1958– Spartac Burdujeni – ulterior Flamura la şah – senioare.
Roşie Burdujeni şi în final Suceava – promovează • 1963 – 3 februarie – Comuna Păltinoasa –
în campionatul diviziei B, la fotbal. Raionul Gura Humorului – Se desfăşoară etapa I – a
• 1958 – Suceava – Echipa de volei Voinţa Spartachiadei de Iarnă a Tineretului.
Suceava (m) promovează în divizia B. În anul următor • 1963 – 10 septembrie – Sportiva Tereza
echipa feminină va evolua în aceeaşi competiţie. Urzică s-a clasat pe locul II la Campionatul Repu-
• 1958 – 1959 – Rădăuţi – Voinţa Rădăuţi (m) blican feminin de şah.
activează în divizia B şi în perioada 1961 – 1963 în • 1963 – Suceava – Echipa de volei (m) Fulge-
Campionatul Republican de baschet în divizia A . rul PTTR Suceava promovează în divizia
• 1959 – Suceava – Echipa de handbal masculin, • 1963 – Suceava – Echipa de baschet (m)
Voinţa Suceava devine Campioana regiunii Suceava. Chimia Suceava participă la Campionatul Naţional
• 1959 – Rădăuţi – Profesorul Petru Storosz – divizia A.
iniţiază disciplina lupte la Rădăuţi. • 1963 – Suceava – Stadionul Areni este gazda
• 1959 – decembrie – Rădăuţi – Gospodăria de ultimului turneu final al Campionatului Republican
Stat Rădăuţi a fost specializată pentru creşterea de handbal în 11- feminin – Campioană naţională a
cailor de curse. Aceştia livrau cai de curse Hipodro- fost echipa Ştiinţa Bucureşti.
mului Republican, Federaţiei Române de Călărie cât • 1964 - Ştafeta de 4x400 m Seniori a Regiunii
şi asociaţiilor sportive Suceava s-a clasat pe locul al III-lea la finala Cam-
• 1959 – decembrie – Regiunea Suceava – Au pionatului naţional de atletism desfăşurată la Con-
fost amenajate 5 săli de sport în oraşele regiunii stanţa cu timpul de 44, 4 secunde.
unde se pot desfăşura întreceri de tenis de masă, • 1964 – Rădăuţi – Echipa C. S ,,Progresul’’
volei, baschet, handbal redus. Odată cu venirea Rădăuţi dispută meciuri de baraj şi promovează în
timpului rece în oraşele Rădăuţi, Suceava, Botoşani divizia A la baschet.
şi Vatra- Dornei au luat fiinţă centre unde profesori • 1964 – 10 aprilie – Lotul olimpic de volei din
şi antrenori iniţiau copii în patinaj. care făcea parte şi suceveanul Udişteanu Gabriel a
• 1959 – 1962 – Rădăuţi – Clubul Sportiv participat la 2 jocuri demonstrative la Suceava şi
Metalul Rădăuţi activează în primul eşalon al Cam- Vatra-Dornei.
pionatului Naţional de Hochei Seniori al României. • 1964 – 30 iulie – Suceava – La Teatrul de Vară
• 1960 – 29 septembrie- turul ciclist al ţării, a avut loc întâlnirea amicală de box dintre reprezen-
etapa a XIII-a s-a desfăşurat pe traseul Vatra Dornei tativa României şi cea a Republicii Populare Bulgaria.
403
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
404
Județul Suceava
şi liceele din judeţul Suceava luând astfel naştere • 1971 – Aurel Scolobiuc a sosit al 2-lea în
primul Campionat între liceele din Suceava. Au fost etapa finală a Campionatului Republican de Maraton
distribuite mingi în aproape toate comunele judeţului. desfăşurată pe şoseaua Roman – Bacău. Timpul
• 1970 – Maratonistul sucevean Aurel Scolobiuc realizat 2 h 21’32’’ a reprezentat îndeplinirea bare-
este medaliat cu bronz la Balcaniada din 1970. mului pentru obţinerea titlului de maestru al sportu-
• 1971 – Suceava - Echipa masculină de volei lui şi în acelaşi timp a fost cel fixat de Federaţia
,,Fulgerul PTTR’’ promovează în divizia A. Internaţională de Atletism pentru participarea la
• 1971 – 18 ianuarie Suceava – Apare în cotidi- Jocurile Olimpice de la Munchen.
anul ,,Zori Noi’’ o fotografie cu prima echipă de • 1971 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar
fotbal feminin Zimbrul Suceava antrenată de Mihai (CSŞ) Suceava – secţii de performanţă: atletism 1973,
Fediuc care a activat ulterior în divizia A ocupând baschet 1971, lupte greco-romane 1974, handbal
locul al II- lea. 1974, box 1975, fotbal 1979, rugby 1974, volei 1974,
• 1971 – Eizic Leizer – primul luptător rădău- hochei pe gheaţă 1976, patinaj 1977, judo 1978
ţean care a cucerit titlul de Campion Naţional la • 1971 – Suceava - Moraru Silvestru de la
Seniori – categoria 82 kg. (CSO) Clubul Sportiv Orăşenesc, devine Vicecam-
• 1971 – Campionatul Republican Şcolar de pion mondial în proba pe echipe la Campionatul
Schi desfăşurat la Poiana Braşov a scos în evidenţă Mondial de Rachetomodele organizat la Vîrset –
sportivele de la Şcoala Sportivă Vatra-Dornei, care Iugoslavia.
şi-au adjudecat 3 titluri: Paţa Iuliana, Mititelu Cor- • 1971 – Cîmpulung – Moldovenesc – Se orga-
nelia şi Bodea Ortansa. Dintre băieţi, cea mai bună nizează prima ediţie a Festivalul Sporturilor de
comportare a avut-o sportivul Paţa Iuliu clasat pe Iarnă, competiţie, care s-a desfăşurat în continuare
locul III la 10 km juniori I. timp de ediţii. Au participat sportivi din judeţul
• 1971 – mai – Reprezentativa de seniori a Suceava şi din judeţele învecinate, la disciplinele:
Sucevei – campioană naţ. pe anul 1971 la Racheto- schi alpin şi schi fond, sanie, patinaj viteză şi patinaj
modele, Buzău: Ion Botuşan, Viorel Popovici, Aurel artistic, hochei pe gheaţă.
Ungureanu, Iosif Mirvald, Gheorghe Hapenciuc, • 1972 – 1981 – Suceava – Echipa de fotbal (m)
Frantz Pilat. Echipa de juniori a Asociaţiei Progresul C. S. U Suceava activează în Campionatul naţional
din Fălticeni a cucerit locul III pe echipe, coordo- divizia B, fiind antrenată de lectorul universitar Pop
nator, profesor Petru Zaharoaia. Şerban
• 1971 – Suceava – Se înfiinţează Facultatea de • 1972 – Suceava – Se înfiinţează Clubul
Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Institutului de Sportiv Municipal (C. S. M.) iniţial, cu secţiile de
Învăţământ Superior Suceava. A funcţionat până în atletism, fotbal, rugby, volei. Ulterior în 1976, s-au
1983. S-a reînfiinţat în anul 2002. adăugat secţiile de lupte greco-romane, hochei pe
• 1971 – 20 iulie – Sportivi de la A. S. Flacăra gheaţă, în 1978 patinaj viteză, în 1979 handbal, în
Suceava, Valentina Cioltan - greutate şi Constantin 1981 înot, în 1990 baseball şi canotaj, în 2004 box,
Grigoraş– suliţă, cuceresc titlul de Campioni naţionali. în 2005 tir sportiv şi tir cu arcul.
• 1971 –Echipa de rugby Minerul, formată de • 1972 – Suceava – Echipa de rugby a Clubului
Constantin Macovei la Broşteni, se mută la Gura Sportiv Municipal Suceava promovează în divizia A
Humorului activând în divizia B . • 1972 -. Iugoslavia – La C.M. de rachetomo-
• 1971 – august – Valentina Cioltan (greutate) şi delism, sucevenii Botuşan Ioan şi Moraru Silvestru
Constantin Grigoraş (suliţă), legitimaţi la A. S. obţin medalia de argint la categoria S3A pe echipe.
Flacăra Suceava, au obţinut la CB 2 medalii. Valen- • 1972 – Suceava – Echipa de rugby a Clubului
tina Cioltan cu 16, 81 m s-a clasat pe locul II, stabi- Sportiv Municipal Suceava promovează în divizia A
lind un nou record naţionali, iar Constantin Grigoraş • 1972 – Suceava – Se înfiinţează Clubul Sportiv
cu o aruncare de 71, 10 s-a clasat pe locul III. Municipal iniţial cu secţiile de atletism, fotbal, rugby,
405
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
volei. Ulterior în 1976 s-au adăugat secţiile de lupte • 1976 – J.O. Montreal - Ştefan Rusu categoria
greco-romane, hochei pe gheaţă, în 1978 patinaj viteză, 68 kg lupte greco-romane, (Iprofil- Rădăuţi), obţine
în 1979 handbal, în 1981 înot, în 1990 baseball şi titlul de vicecampion olimpic. În acelaşi an, el
canotaj, în 2004 box, în 2005 tir sportiv şi tir cu arcul. devine şi vicecampion european la Leningrad-
• 1972 – Ştefan Ionescu este component al URSS.
echipei naţionale de juniori care devine Campion • 1976 –18 martie -Suceava –Se desfăşoară în
European la rugby, la Roma, fiind primul jucător aer liber întâlnirea internaţională de handbal între
sucevean de rugby selecţionat în echipele naţionale. echipa CSU Suceava şi reprezentativa Republicii
• 1972 – Iugoslavia – CM de rachetomodelism, Arabe Egipt .
sucevenii Botuşan Ioan şi Moraru Silvestru obţin 1976 - 13 iunie – Rădăuţi – A fost inaugurată
medalia de argint la rachetomodelism, categoria secţia de dresaj a cailor de la Herghelia din localitate.
S3A pe echipe . • 1976 – 28 august - 1 septembrie – Sportivii
• 1973 – februarie – Rădăuţi – Se inaugurează legitimaţi la C. S. M Suceava au cucerit 2 titluri de
sala de sport a Liceului Nr. 2 din localitate. Campioni naţionali şi unul de vicecampion în cadrul
• 1973 – 31 iulie – Gura–Humorului – Are loc Campionatului Republican de Modelism, Târ-
primul concurs de înot pentru juniori şi seniori, gu-Mureş. Dintre sportivi se remarcă Lucian
organizat de către Consiliul Orăşenesc pentru Edu- Năsulea – MS, campion republican la orientare
caţie Fizică şi Sport Gura-Humorului. magnetică, reeditând succesul din 1974 şi 1975,
• 1973 – Suceava – Echipa de rugby ,,Construc- Iosif Mirvald MS, vicecampion la monoplanoare
torul” preia denumirea de C. S. M. Suceava fiind monocomandă şi Alexandru Maiorescu, campion
preluată de clubul cu acelaşi nume . republican la aeromodele planoare multicomenzi
• 1973 – 4 septembrie – Suceava – Se inaugurează menţinând titlul cucerit în 1975. Antrenor al lotului
o bază sportivă pe Strada Mărăşeşti cuprinzănd terenuri a fost Maestru al sportului, Silvestru Moraru.
de volei şi tenis iar pentru timpul de iarnă, patinoar. • 1976- Atletul Dorin Melinte legitimat la C. S.
• 1974 –Haparanda-Suedia – Ştefan Rusu cate- M Suceava devine campion naţional/seniori la proba
goria 62 kg, legitimat la Mobila Rădăuţi devine de 400m garduri.
campion european la lupte greco-romane în Suedia. • 1976 – Suceava – Pe terenul de bitum de la
• 1974 – Suceava – Suceveanul Mihai Purice BTT din Suceava se organizează Turneul Final al
devine campion naţional la seniori în proba de Campionatului Republican de handbal masculin şi
săritură în Înălţime. feminin.
• 1974 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar • 1977 – Bursa –Turcia – Ştefan Rusu, categoria
Rădăuţi cu secţii de performanţă la: baschet 1974, 68 kg lupte greco-romane, legitimat la Iprofil
lupte greco-romane, fotbal 1976, atletism 1976, hochei Rădăuţi obţine titlul de vicecampion european.
pe gheaţă 1974 - transformat în hochei pe iarbă în • 1977 - Suceava – Echipa de rugby a Clubului
1989, tir 1981, tir cu arcul 1984, popice 1991. Sportiv Municipal Suceava a promovat în divizia A.
• 1975 – Haskovo- Bulgaria - Ştefan Rusu • 1977 – Suceava – Atletul Constantin Grigoraş
devine vicecampion mondial de juniori la lupte (C. S. M Suceava) devine campion şi recordman al
greco-romane. României.
• 1975 Echipa de rugby Minerul Gura – Humo- • 1978 – Suceava – Doina Beşliu, viitoare
rului promovează în divizia A unde va evolua până Melinte, legitimată la Clubul Sportiv Municipal
în 1979 Suceava obţine titlul de campioană naţională uni-
• 1976 – Suceava – Se dă în folosinţă Patinoa- versitară la atletism.
rul Artificial din Suceava care găzduieşte competiţii • 1978 – Rădăuţi – Se înfiinţează Asociaţia de
oficiale la hochei pe gheaţă pentrul seniori, juniori Călărie ,,Bucovina’’ pe lângă Herghelia Rădăuţi, cu
şi copir. deosebite rezultate la nivel naţional şi internaţional.
406
Județul Suceava
• 1978 –Slatina - 4 - 9 aprilie – Gheorghe organiza jocuri de handbal, baschet, volei, tenis de
Hapenciuc şi Iosif Mirvald devin campioni republi- câmp, lupte, box, gimnastică.
cani la rachetomodele, Slatina. • 1980 – Sibiu - 15 septembrie – Suceveanul
• 1978 – Suceava – Se înfiinţează o nouă echipă Ştefan Ioniţă obţine titlul de campion naţional la 50
de rugby seniori, ce poartă denumirea de CFR Suceava km marş în finala cu un record personal 4h, 10`,
• 1978 - Ciudad de Mexico - Ştefan Rusu 47``.
(Iprofil Rădăuţi) obţine titlul de campion mondial • 1980 – octombrie – Rădăuţi – Se inaugurează
la lupte greco-romane, categoria 68 Kg . În acelaşi Complexul Sportiv 23 August cu 2 terenuri de volei,
an, el devine şi campion european la CE de la Oslo handbal, baschet, tenis de câmp tribună şi de fotbal
– Norvegia . - cu 4000 locuri, cămin şi cantină.
• 1978 – Ilie Matei de la C. S. M. Suceava • 1980 – J.O. Moscova –Rusu Ştefan devine
obţine titlul de campion balcanic la lupte greco-ro- campion olimpic la lupte greco-romane în limitele
mane , categ. 90 Kg. categoriei de 68de Kg, iar antrenorul-sportiv la
• 1978 – decembrie – Gura-Humorului – Se călărie Roşca Petre împreună cu calul său Derbyst,
înfiiţează o secţie de lupte libere denumită ,,Viito- cuceresc locul III şi medalia de bronz la proba de
rul’’ sub îndrumarea antrenorului Viorel Hînţari. dresaj.
• 1878 – Solca – Pe lângă liceul din localitate • 1980 – Echipa de hochei pe gheaţă a Clubului
funcţionează o secţie de tir fiind construit în acest Sportiv Metalul Rădăuţi reintră în Divizia A în
sens un poligon, antrenor - profesorul Iacob Buicliu. condiţiile în care la Rădăuţi nu exista patinoar
• 1979 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcola artificial.
Nicu Gane Fălticeni; secţii: atletism, box, canotaj, • 1980 – Atleta Doina Melinte (CSM Suceava),
volei, fotbal. recent absolventă a Facultăţii de Educaţie Fizică şi
• 1979 – 3 iulie – Fălticeni – Şi-a început acti- Sport din Suceava, participă la J. O de la Moscova
vitatea prima secţie de canotaj a judeţului Suceava în probele de semifond.
sub îndrumarea instructoarei Elena Moroşanu, fostă • 1980 – Suceava – Se dă în folosinţă pista de
sportivă de performanţă. patinaj viteză (betonată) 400 m, dar cu îngheţare
• 1979 – Suceava – Marian Ioniţă (C. S. M naturală şi pista de role 200 m bituminată. Acestea
Suceava) cucereşte titlul de campion la marş 50 km au constituit o bază materială eficientă pentru dez-
la Campionatul naţional de atletism – seniori. voltarea acestui sport în judeţul Suceava, precum şi
• 1979 – Bucureşti – La Campionatul European pentru pregătirea şi organizarea competiţiilor în
de lupte, rădăuţeanul Ştefan Rusu devine campion perioade de vară pentru toate secţiile de patinaj
pentru a doua oară . viteză din ţară.
• 1979 / 1980 – Ilie Matei – Clubul Sportiv • 1980 – Prievizda –Cehoslovacia – Rusu Ştefan
Şcolar Suceava– devine Campion Balcanic juniori devine pentru a treia oara Campion European la
la lupte greco – romane. lupte greco-romane, categoria 68 Kg.
• 1980 – Suceava – Ia fiinţă Clubul Sporturilor • 1981 – Turcia – Ioan Botuşan şi Torodoc
Tehnico – Aplicative Suceava cu următoarele ramuri Dorin devin campioni balcanici la rachetomodelism,
de sport: aeromodelism, automodelism, navomode- categoria S6A pe echipe .
lism, rachetomodelism şi radioamatorism. • 1981 – Oslo –Norvegia – Rusu Ştefan obţine
• 1980 – În cadrul Campionatului Republican medalia de bronz la C. M de lupte greco-romane,
de Copii patinaj viteză, suceveanul Smochină Adrian categoria 68kg . În acelaşi an el devine pentru a
a cucerit 3 medalii de argint la 250 m, 500 m şi patra oară campion european la Göteborg – Suedia
biatlon. • 1981 – Suceava – Echipele de rugby, volei şi
• 1980 – 26 martie – Suceava - Se inaugurează hochei ale C. S. M. Suceava reuşesc promovarea în
sala de sport a Liceului Industrial Nr. 2, unde se pot divizia A.
407
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1981 – Bucureşti– Sportivii Doina Melinte • 1983 C.M. Kristiansund-Norvagia - Ion Gri-
(atletism 800 m) şi Ilie Matei (lupte greco-romane) goraş (CSM Suceava) devine campion mondial de
ambi legitimaţi la Clubul Sportiv Municipal tineret la lupte greco – romane.
Suceava)împreună cu Ştefan Rusu (lupte greco-ro- • 1983 – Budapesta –Ungaria - Ilie Matei (CSM
mane) legitimat la Metalul Rădăuţi devin Campioni Suceava), medalie de bronz la C. E de lupte greco
Mondiali Universitari în cadrul Jocurilor Mondiale – romane. Aceeaşi performanţă o obţine şi rădău-
Universitare desfăşurate la Bucureşti. ţeanul Rusu Ştefan .
• 1982 - 20 februarie – Rădăuţi – Întâlnire • 1983-C. M -Polonia – Ioan Botuşan (C. S. T.
internaţională la lupte greco-romane între C. S. M A Suceava) obţine medalia de bronz la clasa S3A iar
,,Metalul’’ Rădăuţi şi M. R. S Wiszoka Debâka (R. Torodoc Dorin medalia de bronz la clasa S6A cu
P. Polonă). Echipa din Polonia avea în componenţă echipa .
2 campioni mondiali: categoria 62 kg Ryszard • 1984 –J. O-. Los Angeles – Ilie Matei, (CSM
Swerad şi 100 kg Roman Wroczawski. Suceava) devine vicecampion olimpic, iar rădău-
• 1982 La C. B de seniori de la . Sofia, Ilie ţeanul Ştefan Rusu obţine medalia de bronz , ambii
Matei se clasează la lupte greco romane pe locul IV.. la lupte greco-romane .
• 1982 C.M. – Katowice (Polonia) –Rusu • 1984 – Suceava – Se organizează C. E de
Ştefan, din nou campion mondial la lupte greco-ro- rachetomodelism. Catargiu Ioan obţine medali i de
mane, categoria 74 de kg. aur la clasa S4C, individual şi cu echipa ş, i medalia
• 1982-11 iulie – Fălticeni - Se inaugurează de bronz la clasa S3A, individual ; Torodoc Dorin
Complexul Sportiv ,,Nada Florilor” având un obţine medalia de aur la clasa S3A, individual şi,
stadion cu 10. 000 locuri, pistă de atletism, un teren medalia de bronz la clasa S6A, cu echipa .
multifuncţional pentru: handbal, tenis şi volei . • 1984 – Suceava – Se dă în folosinţă bazinul
Acest eveniment a fost marcat printr-un meci amical de înot - 25 m, de la Şcoala Generală nr. 3, fapt ce
de fotbal între Foresta Fălticeni şi Reprezentativa a contribuit la creşterea unor sportivi de valoare la
naţională a României condusă de Mircea Lucescu. această disciplină sportivă.
• 1982 - 15 iulie – Suceava – Pe Stadionul • 1984- Suceava – Echipa de rugby promovează
Areni se desfăşoară jocul internaţional de fotbal pentru a patra oară în prima divizie iar jucătorul
între reprezentativele României şi Japoniei (scor sucevean Haralambie Dumitraş este selecţionat un
4-0) . Partida s-a jucat pe o ploaie torenţială . an mai târziu în echipa naţională devenind unul din
• 1982 – Bulgaria – La C.E. de rachetomode- componenţii ei de bază (căpitanul echipei) şi parti-
lism Ioan Botuşan devine campion european. cipând la Cupa Mondială din 1987 şi 1991 .
• 1982 – Luptătorul Ştefan Rusu este declarat • 1985 – Dorin Torodoc devine Campion balca-
Sportivul Anului în România, alături de atleta Vali nic pe echipe la rachetomodelism clasa S3B, S4B,
Ionescu. performanţă ce o va repeta în anii 1987 şi 1989 .
• 1983 – 15. 04-15. 05 – Suceava - Grupa • 1985- Catargiu Ioan şi Torodoc Dorin obţin
Filatelică a Surzilor, Filiala Judeţeană Suceava, medalii de argint la Campionatele Mondiale de
organizează o expoziţie de filatelie, insigne, cupe, rachetomodelism, clasa S3A pe echipe .
diplome cu tematică sportivă. Acţiunea s-a desfăşu- • 1985 –C.E. - Kolboton-Norvegia – Rusu
rat în cadrul competiţiei naţionale „Daciada”. Ştefan devine vicecampion european la lupte gre-
Organizator - Victor V. Colbert, membru în Comisia co-romane, categoria 71 kg.
Judeţeană de Propagandă Sportivă CJEFS Suceava • 1985 – Leipzig –R. D. Germană – Rusu Ştefan
• 1983 – 12-17 iulie –La Rădăuţi se organizează devine pentru a cincea oară Campion European la
Campionatul republican hipic de obstacole şi dresaj, lupte greco-romane, categoria 74 de Kg. La aceeaşi
seniori. Echipa C. S ,,Metalul’’ Rădăuţi – campioană competiţie Ilie Matei obţine medalia de argint la
republicană. . categoria 90 kg.
408
Județul Suceava
• 1985 –Bologna-Italia -Ion Ieremciuc ((CSM • 1988 – Sudbury -Canada – Doina Homneac
Suceava) campion european de tineret la lupte greco devine campioană mondială în proba de 1500 m,
– romane. juniori. După competiţie, sportiva decide să rămână
• 1986 – Ilie Matei se clasează pe locul III la în Canada .
Campionatul European de lupte greco – romane. • 1988 – Simona Andruşcă, (CSM Suceava)
• 1986 – Suceava – Se inaugurează Sala de devine campioană la aruncarea discului în cadrul
atletism Areni, prin organizarea Finalei Campiona- Campionatului Naţional de Atletism – seniori.
tului de Atletism pentru copii. • 1988 - Gdansk-Polonia – Adumitroaie Vasile
• 1986 – Suceava – Se organizează Jocurile de la A. S. PAL Fălticeni obţine medalia de bronz la
Balcanice la rachetomodelism; aceeaşi competiţie a Campionatul European de box pentru juniori, cate-
fost organizată şi în 1988. Ioan Catargiu obţine la goria 91 Kg.
ambele ediţii medalia de argint la categoria S3A, • 1988 – Ieremciuc Ioan –(CSM Rulmentul
performanţă ce o va repeta şi în anul 1993 . Suceava), medaliat cu argint la CE de seniori, cate-
• 1986 - Sportiva Antonesei Adriana de la goria 100 Kg.
Molidul Bradul Vama a cucerit medalia de aur • 1988 – 31 august – 2 septembrie – La Suceava,
(individual) şi bronz (perechi) la Campionatul s-au desfăşurat Campionatele Europene de racheto-
Mondial de Popice - tineret. modele. Catargiu Ioan obţine medalia de argint la
• 1986-Bulgaria – Torodoc Dorin devine Vice- clasa S3A cu echipa; Torodoc Dorin obţine două
campion mondial pe echipe la categoria S3B. medalii de argint la clasa S3A individual şi cu
• 1986 – Grecia - Nistor Vasile (PAL Fălticeni) echipa. Invitat de onoare la competiţie a fost cosmo-
devine Campion balcanic la box – juniori. nautul, mr. inginer Dumitru Prunariu .
• 1987 –Malmo- Suedia - Sportivul Ion Ierem- • 1989 – 1991 – Rădăuţi –Centrul Olimpic al
ciuc (CSM Suceava) obţine medalia de bronz la Juniorilor la lupte se stabileşte la Rădăuţi sub
Campionatul European de lupte greco – romane, comanda lui Virgil Gherasim (Iprofil Rădăuţi) şi
seniori, categoria 100Kg Eugen Hupcă (Metalul Bucureşti).
• 1987 – Fălticeni – Sportivul Vasile Nistor de • 1989 – Sportiva Mariana Prelipcean de la C.
la A. S. PAL Fălticeni cucereşte titlul de Campion S. Carpaţi Gălăneşti obţine medalia de bronz la
naţional la box – seniori, pe care îl menţine şi în Campionatele Europene indoor tir cu arcul. Era
următorii 7 ani. prima medalie obţinută de România la o competiţie
• 1987 – Clubul Sportiv Municipal Suceava de mare anvergură la acest sport.
promovează în primul eşalon - divizia A la fotbal. • 1989 –Varazdin – Iugoslavia – La C.E. de
• 1987 – Suceava – Marius Andruşcă, (CSM atletism – juniori, sportivele Elena Solcanu (CSS
Suceava), obţine titlul de campion naţional la arun- Suceava) la 400 de m şi Liliana Sălăgean la semi-
carea greutăţii. fond ocupă locul II .
• 1987 – C.E. -Birmingam –Anglia -atleta Doina • 1989 – Donos Vasia de la Minerul Câmpulung
Homneac (CSS Fălticeni) se clasează pe locul II la Moldovenesc s-a clasat pe locul I, în proba de
3000 m. În acelaşi an obţine alte două medalii la C.B., perechi din cadrul Campionatului Mondial de
de aur cu echipa la cros şi argint la cros individual . popice seniori .
• 1987 – Catargiu Ioan, medalie de argint la CM • 1989 – Vasile Adumitroaie (PAL Fălticeni) ocupă
de rachetomodelism - clasa S3A individual, iar locul III la C.E. de box la juniori categoria 91 kg.
Torodoc Dorin medalie de bronz la S4B, cu echipa. • 1990 -05 februarie – Sa infiinţat prima echipă
• 1988 – Eugen Enăchioiu, (CSM Suceava), de basseball din România ce purta denumirea de
dublu campion naţional în probele de fond 5000 m Olimpia Liceul 3 Suceava .
şi 10.000 m la Campionatul Naţional de Atletism • 1990 – 21 aprilie – Are loc primul meci
– seniori demonstrativ de basseball între Olimpia Suceava şi
409
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
410
Județul Suceava
• 1993 – Suceava – Aeroportul Salcea găzdu- • 1995 – Ioan Catargiu devine campion balcanic
ieşte Campionatul European de aeromodele. la rachetomodelism, categoria S6A individual.
• 1994 – La Campionatul Naţional de atletism • 1995 –Nyregyhaza – Ungaria - Coşuleanu
– seniori, suceveanul Radu Mihalescu devine Mioara devine campioană europeană de juniori la
campion naţional în proba de 50 km marş. atletism în proba de 800 m .
l 1994 – Polonia – La CM de rachetomodelism • 1995 –Echipa de tir cu arcul de la Clubul
Torodoc Dorin de la CSTA Suceava cucereşte Sportiv Şcolar Rădăuţi obţine medalia de bronz la
medalia de aur la individual, categoria S4B. CB. .
• 1994- Raţiu Florin obţine două medali, una de • 1995 – Matei Vasile şi Tretiag Alin de la
aur clasa S5C cu echipa şi una de bronz clasa S7 cu (CSŞFălticeni) obţin câte două medalii de aur în
echipa în cadrul Campionatelor Mondiale de rache- cadrul C. B de canotaj pentru juniori .
tomodelism pentru juniori • 1996 – Suceava - Se înfiinţează Liceul cu
• 1994 C. M Lisabona – Portugalia - Coşuleanu Program Sportiv cu catedre de : atletism, handbal,
Mioara de la CSŞ Suceava devine campioană mon- volei, lupte greco-romane, fotbal, rugby, hochei pe
deală de juniori la atletism în proba de 800 m. gheaţă .
• 1994 –Sportivii Arhire Răzvan şi Mânecan • 1996 – Ignat Tudor de la (CSM Suceava)
Dănuţ obţin medalii de bronz la CM de Qwan ki do. obţine două medalii la Campionatele Balcanice de
• 1994 - Matei Vasile de la CŞŞ Fălticeni obţine înot, astfel: aur la 200m liber şi, argint la 200m bras.
două medalii de aur la CB de canotaj pentru juniori. • 1996- Casandra Silviu de la (CSM Suceava)
• 1994- Echipa de basseball CSM Liceul 3 obţine medalia de argint la CB în proba de 20km
devine Campionaă Naţională . marş. .
• 1994 – Ignat Tudor de la CSM Suceava devine • 1996-Tretiag Alin (CSŞ Fălticeni) obţine două
campion balcanic la înot medalii de aur la C. B de canotaj, în probele de 8+1
• 1994 – Cosovanu Elena Erzilia obţine două şi 4 rame .
medalii de aur în cadrul CB în probele de cros, la • 1996 C.M. –Liublijana-Slovenia– Catargiu
individual şi cu echipa . Ioan şi Zaharioaie Sorin medaliaţi cu aur la rache-
• 1995- Turcia –În cadrul CB de rachetomode- tomodelism, clasa S3A pe echipe, iar Torodoc Dorin
lism, Catargiu Ioan cucereşte trei medalii de aur, una tot medalie de aur, la clasa S4B individual.
de argint şi una de bronz, iar Zaharioaie Sorin o • 1997 –Hazewinkel – Belgia - Sportivul Alin
medalie de aur şi două de argint. Tretiag de la CSS Fălticeni devine dublu campion
• 1995 – Sucevenii Neculai Nichitean şi Ilie mondial de juniori la canotaj, la 4 rame şi 8+1.
Ivanciuc participă la Cupa Mondială de rugby . • 1997 – La Suceava se organizează Campiona-
• 1995 – 24 aprilie – Gura Humorului- La ini- tul European de aeromodele machete radiocoman-
ţiativa lui Vasile Sevastru se înfiinţează echipa de date şi captive .
juniori care a reuşit în perioada următoare să câştige • 1997 –Big Cătălina de la (CSM Suceava)
titlul naţional la juniori II şi III iar la juniori I, locul devine campioană balcanică la cros cu echipa, iar în
IV. acelaşi an este campioană balcanică şi la 1500 m
• 1995-aprilie – Turda – Echipa de volei fete a • 1997 –Cojocar Tamara cucereşte medalia de
Clubului Sportiv Şcolar Suceava se clasează pe aur la atletism în cadrul CB de atletism în sală la
locul II în finala Campionatului Naţional de juniori proba de 3000 m iar în acelaşi an ea obţine şi
II, antrenor Tamaş Teodor . medalia de argint în proba de cros împreună cu
• 1995 – Raţiu Florin obţine trei medalii în echipa din care făcea parte şi sora sa Cojocar Biana.
cadrul CE de rachetomodelism pentru juniori : două • 1997 – Mîndrilă Elena (CSŞSuceava) meda-
de aur clasa S4B individual şi cu echipa şi una de liată cu argint la proba de1500 m, la aceleaşi CB
bronz clasa S3A cu echipa . pentru juniori.
411
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1997-Tretiag Alin cucereşte alte două medalii două medalii de bronz la clasele S4B individual şi
la CB de canotaj pentru juniori: aur la 8+1 şi argint S4A cu echipa .
la 2 fără cârmaci . • 1998 / 1999 – Suceava – Echipa de fotbal
• 1997 – Echipa feminină de tir cu arcul de la Foresta Fălticeni îşi schimbă denumirea în Foresta
CSŞ Rădăuţi, obţine medalie de argint la CB de Suceava şi evoluează pe stadionul ,,Areni”.
seniori, iar Luminiţa Paraschiv, medalie de argint la • 1999 – Hamburg – Germania – Alin Tretiag
individual . de la Clubul Sportiv Municipal Suceava devine
• 1997 - Echipa de fotbal Foresta Fălticeni Campion Mondial de tineret la canotaj, 4 rame .
promovează în prima divizie din sezonul 1998-1999, • 1999 – Sucevenii Petru Bălan şi Ovidiu Slu-
urmând să evolueze pe stadionul ,,Areni”din şariuc fac parte din echipa naţională de rugby ce
Suceava. participă la Cupa Mondială .
• 1998 – Gura – Humorului - Se inaugurează • 1999 – Suceava – Atletul Silviu Casandra
sala de sport a Clubului Sportiv Şcolar în care au (Clubul Sportiv Municipal Suceava) devine
avut loc finalele naţionale la handbal şi judo. Campion Naţional la atletism – seniori, în proba de
• 1998 - Tretiag Alin de la Clubul Sportiv 20 km marş.
Municipal Suceava devine campion mondial de • 1999 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar
tineret la canotaj în proba de 4 rame . Gura Humorului; secţii: atletism, judo, handbal,
• 1998 – Ferrara – Italia - Cojocar Biana de la rugby, volei, softball.
CSŞ Suceava, obţine medalia de bronz la CE de • 1999-Ostrava – Cehia – Fetcu Ciprian şi Opin-
atletism în proba de cros, tot în acel an ea mai obţine caru Bogdan de la CSM Liceul 3 Suceava fac parte
şi trei medalii de aur la C. B de juniori în probele din echipa României de baseball ce obţine medalia
de cros, 1500m şi 3000m. de bronz la Campionatul European de juniori .
• 1998 – Casandra Silviu de la CSM Suceava • 1999 – Cristina Casandra de la Clubul Sportiv
devine campion balcanic la atletism în proba de 20 Municipal Suceava obţine medalia de argint la
km marş . La aceeaşi competiţie Coşuleanu Mioara Campionatele Europene de atletism pentru tineret în
obţine medalia de argint în proba de 800 m. proba de 5000 m, an în care obţine şi medalia de
• 1998 –La C. B de tir cu arcul Antonesei bronz la Campionatele Mondiale Universitare .
Mariana de la MCM Rădăuţi obţine medalia de • 1999 – Coşuleanu Mioara de la CSM Suceava
argint . obţine medalia de argint la C. B de atletism în proba
• 1998 - În cadrul C. B de înot pentru juniori, de 800 m.
Prada Andrei de la CSM Suceava obţine două • 1999 – Suceava – Echipa de handbal masculin
medalii de aur şi una de argint . a Licelului cu Program Sportiv Suceava se clasează pe
• 1998 – Ungureanu Cristina de la Clubul primul loc în finala Campionatului Naţional de Juniori
Sportiv Şcolar Rădăuţi obţine medalia de argint în III , antrenori Senciuc Gabriel şi Brînduşe Petru.
cadrul C. B de tir cu arcul pentru juniori, iar Păsăilă • 2000-mai – Foresta Suceava promovează din
Cătălin, de la acelaşi club, obţine medalia de bronz. nou în divizia A după ce la sfârşitul sezonului 1998-
• 1998 – Echipa Clubului Sportiv Şcolar Vatra 1999 retrograda în divizia B.
Dornei este medaliată cu bronz la C. E de schi- • 2000 – Bucureşti – 11 noiembrie – Echipa de
biatlon, iar Melinte Crina cu medalia de argint. fotbal Foresta Suceava învinge în deplasare cu
• 1998 – Suceava – La Campionatul Mondial scorul de 5-4 pe Dinamo Bucureşti, după ce gazdele
de rachetomodelism organizat la Salcea, Catargiu conduceau cu 4-0 în minutul 60 ! Meciul a contat
Ioan obţine medalia de aur , clasa S1B cu echipa, pentru etapa a XIII – a a Diviziei A 2000-2001.
medalia de argint, clasa S1B individual şi bronz la • 2000 – Echipa de rugby a României câştigă
clasa S3A cu echipa ; Raţiu Florin medalii de argint Cupa Europeană a Naţiunilor, din echipă făcând
clasa S6A individual şi cu echipa ; Torodoc Dorin parte şi suceveanul Petru Bălan .
412
Județul Suceava
413
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
pe terenul ,,Unirea” un meci amical între două • 2005 –18 iunie - Suceava – Are loc prima
echipe, una reprezentând Comitetul Regional ediţie a Memorialului ,,Mihai Mironiuc” – Handbal
Moldova iar celalaltă, Comitetul Regional Transil- în sala Liceului cu Program Sportiv Suceava.
vania. La manifestare, au fost invitate personalităţi • 2005 – Suceava – Are loc Expoziţia „File din
ale rugbyului românesc şi local istoria sportului românesc, aspecte naţionale şi
• 2003 – La CM de Qwan Ki Do sportivii locale” – la Muzeul de Istorie al Bucovinei, organi-
suceveni : Ignătescu Cristian, Cojoleancă Iulian, zatori, Direcţia Pentru Sport a Judeţului Suceava şi
Alexa Mihaela şi Zegrea Ovidiu obţin medalii de Muzeul Sportului .
argint în probele de luptă . • 2005 – Suceava – 18 Mai – Are loc la Univer-
• 2003 –Blănaru Alexandru de la CSŞ Fălticeni sitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava inaugurarea
obţine trei medalii la CB de canotaj : aur argint şi filialei Suceava a Academiei Olimpice Române.
bronz . • 2005 – Sportivii de la CS He Pai Suceava
• 2004 – Cristina Casandra de la Suceava obţine cuceresc medalii la Campionatele Europene de
medalia de broz la CM de cros, împreună cu echipa Qwan ki do, astfel: Alexa Anca Mihaela aur, Cojo-
şi, în acelaşi an, alte două medalii la CB : aur şi leacă Iulian şi Andrei Vasile argint în probele de
argint de asemenea cu echipa, în proba de cros . luptă .
• 2004 – În judeţul Suceava se dau în folosinţă • 2005 – Suceava – 12 iunie –La Liceul cu
10 săli de sport în localităţile: Suceava, Rădăuţi, Program Sportiv Suceava are loc Expoziţia de
Fălticeni Câmpulung Moldovenesc (2 săli), Vatra fotografii şi trofee sportive – ,,50 de ani de volei
Dornei, Siret, Vîcovul de Sus, Cajvana şi Marginea sucevean” organizată de către L. P. S. Suceava,
• 2004 –La C. B de juniori sportivul Blănaru Asociatia Judeteană de Volei Suceava şi Direcţia
Alexandru de la CSŞ obţine două medalii de aur la Pentru Sport a Judeţului Suceava .
canotaj în probele de 4 rame şi 8+1 . • 2006 – Bulgaria – Chirilă Alexandru (CSŞ
• 2004 – Raicu Gabriel de la CS Khi Suceava Nicu Gane Fălticeni) se clasează pe locul II la
devine campion european la Vovinam Viet Vo Dao Campionatul Mondial de cadeţi la box, categoria 86
în proba de luptă. kg.
• 2004 – Din echipa de rugby tineret a României • 2006 – La CE de Vovinam Viet Vo Dao spor-
care câştiga Campionatul European de tineret, tivii Clepş Bogdan şi Raicu Leonard de la CS Khi
făceau parte şi sucevenii : Dascălu Cătălin, Dimofte Suceava cuceresc două medalii : una de argint şi
Ionuţ, Eva Florin, Hristache Ionuţ. respectiv una de bronz .
• 2004-2008 – Suceveanul Vlad Constantin este • 2006-Sopot- Polonia – Echipa de rugby tineret
numit antrenor principal al echipei naţionale de a României devine campioană europeană . Din
rugby – tineret clasându-se pe locul II la Campio- echipa antrenată de suceveanul Vlad Constantin
natul European din 2005 desfăşurat la Valladolid – făcea parte şi Lupei Andrei de la CSM Suceava .
Spania şi pe locul I în anii 2006, 2007 la aceeaşi • 2006- La Campionatele Balcanice de atletism,
competiţie, ediţii desfăşurate la Sopot - Polonia şi Cristina Casandra de la Clubul Sportiv Municipal
respectiv Bruxelles –Belgia . Suceava obţine 3 medalii de aur în probele de 3000
• 2004 – Suceava – Se desfăşoară prima ediţie m sală, cros individual şi cros echipă în timp ce
a Cupei Interetnice ,,Bucovina” Sportul pentru Silviu Casandra obţinea medalia de bronz în proba
Toţi”. de 20 Km marş .
• 2004 –Lausanne – Elveţia – 30 septembrie – • 2006 – La C. B de atletism pentru juniori,
Silvestru Moraru primeşte din partea Federaţiei Pătru Valentin Ştefan de la CSM Suceava obţine
Aeronautice Internaţionale cea mai înaltă distincţie două medalii de aur în probele de cros individual,
de profil : Diploma ,,Paul Tissandier” pentru „Ser- cros echipă şi o medalie de argint la 3000m obsta-
viciile aduse aeronauticii şi sporturilor aeriene” . cole .
414
Județul Suceava
• 2006 -19. august – Se desfăşoară pe teritoriul locul I şi respectiv locul III la CM de Qwan Ki Do,
judeţului Suceava o etapă din cadrul Turului Ciclist desfăşurat la Bucureşti.
al României : Botoşani –Vatra Dornei . Din cauza • 2007 – Suceava – În sala ,,Areni” se organi-
lucrărilor la carosabil etapa a fost scurtată până la zează Gala Internaţională de box ,,Cupa Sucevei”
Câmpulung Moldovenesc, echipele fiind transpor- unde lotul naţional al României antrenat de Relu
tate cu autocarele până la Bistriţa . Auraş s-a întâlnit cu sportivi din Regiunea Doneţ
• 2006 - La CB de biatlon, sportiva Irina (Ucraina) dar şi cu sportivi din Suceava.
Potângă de la CSM Vatra Dornei obţine medalia de • 2007 – La CB de biatlon, Lăzăruţ Cristian de
argint. la Clubul Sporturilor de Iarnă - Vatra Dornei obţine
• 2006 - La C. B de înot, Scutaru Loredana de două medalii : una de argint în proba de 7, 5 Km şi
la CSŞ 3 Suceava obţine o medalie de argint în una de bronz la pursuit .
proba de ştafetă 4x100 m şi două medalii de bronz • 2007- Suceava – 2 decembrie- Are loc întâl-
la ştafetele de 4x200m liber şi 4x100m liber. nirea dintre dl. Dinulescu Ioan reprezentantul
• 2006–18 noiembrie La CM de atletism, 1500 Agenţiei Naţionale pentru Sport şi dl. Mazuraşu
m de la Suceava, Ivan Hesko din Ucraina şi Gheor- Gheorghe reprezentând Comitetul pentru Cultură
ghe Mazuraşu (Director CCFS Cernăuţi) sunt invi- Fizică şi Sport al Regiunii Cernăuţi –Ucraina, prilej
taţii de onoare al Cupei Sucevei la atletism ediţia a pentru a fi semnat „Protocolul de colaborare în
XVI-a. 2006 – 2007 – Gura – Humorului – În sala domeniul sportului dintre România şi Ucraina pentru
Clubului Sportiv Şcolar se organizează etapele anul 2008” .
finale ale Campionatului Naţional de Judo – cadeţi. • 2008 – 29 februarie – Suceava – Are loc prima
• 2007 - 11martie – La Campionatele Balcanice ediţie a Memorialului ,,Ştefan Tomovici” la hochei
de atletism Cristina Casandra obţine medalia de pe patinoarul artificial Suceava .
argint şi respectiv bronz în probele de cros individual • 2008 – Echipa de handbal a Liceului cu
şi cu echipa. La aceleaşi CB, Silviu Casandra şi Program Sportiv Suceava – juniori III, devine cam-
Cristian Prâsneac (CSM Dorna Vatra Dornei) obţin pioană naţională, antrenori: Dugan Iulian şi Macovei
medalii de argint în probele de 20 km marş şi cros . Bogdan .
• 2007 – 26 mai – Suceava – Are loc prima • 2008 – 12 aprilie – Neacşu Dragoş de la CSM
ediţie a Crosului Olimpic Judeţean. Suceava, obţine medalia de bronz în cadrul CB de
• 2007 - iulie –Varşovia (Polonia) –Rotari Dan atletism în proba de 20 Km marş .
George (LPS – CSM Suceava) obţine medalia de • 2008 aprilie– Echipa României de rugby
bronz la Campionatul European de lupte greco-ro- pregătită de antrenorul sucevean Vlad Constantin se
mane pentru cadeţi la categoria 58 Kg. clasează pe locul IV la CM de rugby pentru tineret
• 2007 – Sportivii Casandra Cristina – atletism din Chile .
3000 m obstacole (CSM Suceava) şi Bodnar Ale- • 2008 – 1 martie – Pătru Valentin Ştefan de la
xandru – tir cu arcul (CSŞ Rădăuţi - CSM Suceava) CSM Suceava obţine medalia de bronz la CB de
se califică la JO de la Beijing atletism pentru tineret în proba de cros - echipă .
• 2007 – 03 – 06 august. La Suceava se desfă- • 2008 – mai – Echipa de fotbal F. C. Cetatea
şoară a VII – a ediţie a Turneului de fotbal interna- Suceava promovează în divizia B .
ţional ,,4 Regiuni pentru Europa” destinat juniorilor • 2008 – Echipa de handbal C. S. Universitatea
II, la care echipa suceveană ocupă locul II. Suceava se califică în Challenge Cup după ce se
• 2007 – septembrie – Radion Andrei de la clasează pe locul 5 în Liga Naţională de handbal,
CSM Suceava obţine două medalii de aur la CB de sezonul 2007-2008, antrenori Petru Ghervan şi
canotaj în probele de 8+1 şi 4 rame . Leuciuc Florin.
• 2007 – 01 – 03 noiembrie. Munteanu Mihaela • 2008-6-8 iunie – Suceava – In Sala de sport a
şi Andrei Vasile de la Clubul Sportiv He Pai, ocupă Complexului Conacului Domnesc s-a desfăşurat
415
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Festivalul Naţional de Dans Sportiv, open, în orga- biathlon pentru juniori care s-a desfăşurat în Bulgaria.
nizarea Federaţiei Române de Dans Sportiv, Direc- Sportiva legitimată la CSS Vatra Dornei a devenit
ţia pentru Sport a Judeţului Suceava şi C. S. Fly campioană balcanică cu echipa României în proba de
Dance Suceava . ştafetă 3x6 kilometri, după care a reuşit să urce pe
• 2008 – Suceava – 2 august – Cunoscutul treapta a doua a podiumului în concursul individual
jucător de tenis Andrei Pavel participă la o acţiune desfăşurat pe distanţa de 7, 5 kilometri. La revenirea
de popularizare a tenisului : ,,10 pentru Andrei în ţară, Irina Potîngă a participat la Băile Harghita la
Pavel” pe terenurile din Complexul Sportiv Unirea Campionatul Naţional de Ski Biatlon, acolo unde şi-a
Suceava. adjudecat medalia de aur în proba individuală de 7,
• 2008 –La JO / Beijing, atleta Cristina Casan- 5 kilometri, dar şi cea de argint, în proba de 10
dra de la CSM Suceava se clasează pe locul V în kilometri sprint. În urma acestor rezultate, sportiva
finala probei de 3000 m obstacole cu timpul de 9 clubului CSŞ Vatra Dornei a fost desemnată cea mai
́16˝ 86 stabilind astfel un nou record naţional. bună junioară din ţară la această disciplină sportivă.
• 2008- Beijing- Alexandru Bodnar cel mai • 2009- aprilie -Bucureşti - Campionatele Balca-
tânar din cei 64 de de participanţi la competiţia nice de atletism au marcat un rezultat deosebit al
olimpică de tir cu arcul s-a calificat până în 16-imi. sportivilor suceveni în proba de 20 de kilometri marş.
• 2008 – 13- septembrie – Suceava – La sala Dragoş Neacşu şi Silviu Casandra au participat pentru
Dom Polski a avut loc Cupa Federaţiei la box pe Clubul Sportiv Municipal Suceava şi s-au clasat pe
echipe , /seniori între reprezentativele regiunilor primele două locuri. Cel mai bun timp, 1 oră, 23 de
istorice Moldova şi Transilvania. Judeţul Suceava a minute şi 21 de secunde a fost realizat de sportivul
fost reprezentat de sportivii de la CS Florconstruct Dragoş Neacşu pregătit de profesorul Radu Miha-
– CSM Suceava . lescu în timp ce Silviu Casandra s-a clasat al doilea.
• 2008 – 06 noiembrie – Suceava – Se lansează • 2009-aprilie –Franţa – Suceveanul Gabriel
Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din Conache legitimat la LPS Suceava reuşeşte să înscrie
România, Judeţul Suceava –Origini, Tradiţii, Crono- toate punctele pentru naţionala Românei în disputa
logie. Autori: Androhovici Mihai (coordonator), Pop cu Italia din cadrul Campionatului European Under
Şerban, Dura Valerian, Enache Petru, Poienar Vasile, 18 scor 27-13, victorie ce a asigurat calificarea
Pancu Victor, Barbalată Constantin, Liliana Trandafir echipei în semifinalele competiţiei . Jucătorul suce-
• 2008 – 06 noiembrie – Suceava – Expoziţie vean a fost declarat cel mai bun jucător al meciului
filatelică personală cu teme olimpice organizată de şi unul din cei mai buni jucători ai turneului.
Androhovici Mihai, Director executiv al Direcţiei • 2009 – Roman – CS Royals IGB Suceava
pentru Sport a Judeţului Suceava. câştigă locul 2 la Cupa României la baseball masculin.
• 2008 – 06-07 decembrie – Horodnic de Sus – • 2009 – 31 mai - Suceava – În sala Liceului cu
Cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la naşterea Program Sportiv Suceava s-a disputat returul finalei
scriitorului Iulian Vesper s-a organizat un important Cupei Challange la handbal masculin dintre CS
turneu de tenis de masă pentru juniori şi seniori, Universitatea Suceava şi UCM Reşiţa. În tur suce-
masculin şi feminin. venii au câştigat cu 27-25, dar la Suceava au pierdut
• 2009 – 01 februarie – Suceava – Complexul cu 20-25. Cu scorul general de 50-47, UCM Reşiţa
„Zamca” a găzduit Campionatul Naţional de Table şi câştigă Trofeul Challange Cup pentru a 3-a oară. În
Backgammon, competiţie organizată de Federaţia lotul reşiţean se aflau şi 4 jucători proveniţi de la
Sportivă de specialitate şi CS Nord Arena Suceava. şcoala suceveană de handbal: Rohozneanu, Irimescu,
Suceveanul Adrian Dan a ocupat în final locul II în Pancu şi Ciubotariu. De remarcat este faptul că
competiţia de table. acesta a fost prima finală de cupă europeană în care
• 2009 – martie - Dorneanca Irina Potângă a se întâlneau 2 echipe masculine din România.
cucerit două medalii la Campionatul Balcanic de ski Drumul Universităţii Suceava până în finală:
416
Județul Suceava
Turul al I I I -a:C S U Suceava – Bologna United purtată de antrenorul echipei naţionale de handbal
32-24 (14-11) / Bologna United – C S U Suceava masculin, Petru Ghervan şi de membrii echipei CS
30-26 (13-14); Optimi de finală: C S U Suceava – Universitatea Suceava, finalişti Challange Cup
Liberty S. Bernardo 28-27 (13-12) / Liberty S. 2009. Turul Phenomenal Gillete a fost omologat de
Bernardo – C S U Suceava 29-34 (14-18); Sferturi Cartea Recordurilor ca fiind cea mai lungă ştafetă
de finală: C S U Suceava – U H K Krems 32-24 din lume, 3096 Km.
(15-11) / U H K Krems – C S U Suceava 26-29 (15- • 2009 – 09-11 octombrie – Gura Humorului –
14); Semifinale :B S V Bern Muri – C S U Suceava S-a desfăşurat cea de a VII-a ediţie a Cupei Buco-
26-34 (14-15) / C S U Suceava – B S V Bern Muri vinei la judo, cu o participare numeroasă a
35-31 (18-16) sportivilor din ţară şi pentru prima data a celor din
• 2009 – 10 iunie – Suceava – Turul Ciclist al Ucraina şi Republica Moldova.
României, ediţia 46, etapa a IV-a, a revenit la • 2009 – 16-17 octombrie –Viena –Austria –
Suceava după o pauză de 4 ani. Sosirea Caravanei Ştefana Bălineanu sportivă legitimată la Clubul He
s-a făcut în dreptul Bibliotecii Centrale. Câştigătorul Pai Suceava devine campioană europeană în proba
acestei etape a fost italianul Rino Zampili. Această de luptă la numai 18 ani după ce în acest an reuşeşte
etapă s-a desfăşurat pe ruta Botoşani – Dorohoi – să obţină titlul european în concursul de tehnică
Vârfu Câmpului – Siret – Rădăuţi – Suceava (134 pentru juniori .
km). Pe 11. 06. 2009, caravana a fost transbordată • 2009 – 06-08 noiembrie – Bucureşti – Echipa
la Târgu Neamţ de unde s-a dat startul în etapa a de seniori ai Clubului Sportiv Municipal Suceava a
V-a, Târgu Neamţ – Miercurea Ciuc (188 km). obţinut medalia de bronz în cadrul Campionatului
• 2009- iunie –Gura Humorului –Se organizează Naţional de lupte greco-romane pe echipe. Echipa
în sala polivalentă din parcul ,,Ariniş” finala Cam- medaliată cu bronz pe categorii de greutate: Con-
pionatului Naţional de Judo pentru copii la care stantin Bolohan şi Ionuţ Croitori 55 de kg, Petrică
paricipă peste 600 de sportivi . Bolohan 60kg, Cezar Buburuzan şi Cătălin Solovăs-
• 2009 – septembrie – Jud. Suceava – Se inau- tru 66 kg, George Rotari 74 kg, Cătălin Maţepiuc şi
gurează sălile de sport din Municipiul Suceava Romeo Matei 84 de kg, Ioan Burlică 96 kg, Andrei
(Şcoala Generală Ion Creangă) şi din loc. Todireşti, Brânzei şi Gheorghe Ignat 120 de kg. La Campio-
construite cu fonduri de la Compania Naţională de natul Naţional pe echipe la seniori, luptătorii suce-
Investiţii. Acestea au 1240 mp fiind destinate prac- veni nu au mai urcat pe podium din 1981. Atunci,
ticării handbalului, voleiului, baschetului şi tenisului. CSM Suceava s-a clasat pe locul 2, după Dinamo
• 2009 – 11-13 septembrie – Vatra Dornei – S-a Bucureşti.
desfăşurat Campionatul Naţional de starturi cu sania • 2009 – 14 noiembrie – Gura Humorului – A
role, juniori, cu participarea a numeroasă a sporti- avut loc Concursul Naţional Şcolar de orientare
vilor legitimaţi la 10 cluburi din ţară. turistică „Obcinile Bucovinei”.
• 2009- 11-15 septembrie-Obzor –Bulgaria – Se • 2009 – 18 noiembrie – Suceava – Se inaugu-
desfăşoară Campionatele Mondiale de telegrafie rează Complexul de Nataţie şi Kinetoterapie al
viteză . Sportivul Ştefan Mancaş de la Clubul Spor- Universităţii Stefan cel Mare din Suceava, ce are o
turilor Tehnico-aplicative Suceava a reuşit să se suprafaţă de 3000 mp, cu un bazin de înot de 25 m
claseze pe locul I în România, locul I în Europa şi cu 6 culoare, laboratoare de kinetoterapie, săli de
locul III în lume la CQWW (Campionatul Mondial curs, săli de masaj, saune şi o sală polivalentă cu
al Undelor Scurte) de telegrafie. Suceveanul a par- aparatură specială pentru kinetoterapie şi masaj.
ticipat la competiţie cu indicativul YR8B şi a con- • 2009 – 05 decembrie – Winterberg, Germania
curat la categoria 21 MHz. – Sportiva Ivaş Delia legitimată la Clubul Sporturi-
• 2009 – 27 septembrie – Suceava – Cea mai lor de Iarnă Vatra Dornei a câştigat Cupa Europei
lungă ştafetă din lume trece prin Suceava, fiind ediţia a IX-a la skeleton, cu un timp total de 2’1”7’”.
417
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără
Total Certif.
Anul Drept Drept SC pe Total judeţ. sportive profe- pers.
Id. sp.
public privat acţiuni pe r. s. naţ siniste Jurid.
2002 12 20 32 12 58 102
2003 12 23 0 35 12 0 0 67 114
2004 14 29 0 43 12 0 0 84 139
2005 17 33 0 50 12 0 0 84 146
2006 17 37 0 54 13 0 0 85 152
2007 17 42 0 59 16 148 223
2008 17 60 0 77 16 0 0 230 323
2009 17 67 0 84 16 0 0 242 342
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
afiliate legit. antrenori instructori arbitri MS MES AE
1993 261 8111 231 61 312
1994 261 8111 231 61 312
1995 281 792 229 45 307
1996 234 5297 237 44 307
1997 234 5297 237 44 302
1998 149 4919 231 60 296
1999 155 4705 254 34 291
2000 227 4522 93 56 292
2001 111 3744 97 49 259 26 3 7
2002 98 3231 87 56 182 22 3 7
2003 99 3070 91 58 140 8 1 6
2004 127 4133 107 82 148 24 6 9
2005 84 1823 113 15 62 29 4 9
2006 89 1646 115 79 75 30 3 7
2007 102 1893 112 83 72 31 3 6
2008 174 7314 125 133 246 30 3 7
2009 193 7221 123 146 230 31 3 5
418
Județul Suceava
419
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
A. ZIARE ŞI REVISTE:
DEŞTEPTAREA 1870-1945 SUCEVEANUL 2007
GLASUL BUCOVINEI 1917-1945 ACTUALITATEA SUCEVEANA 1997-2000
GAZETA POPORULUI ACTUALITATEA SPORTIVĂ 1990
PATRIA SPORT SUCEVEAN
ZORI NOI 1946-1989 NORD PRESS
CRAI NOU 1990 SPORT EXPRES 2006
MONITORUL DE SUCEAVA 1993 SPORT FAN
OBIECTIV DE SUCEAVA 1999
B. CARTEA SPORTIVĂ:
• Actualitatea Fotbalistică – 1980 – Constantin • Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din
Alexa România – Judeţul Suceava – 2008 – Androhovici
• Fotbalul viaţa şi suferinţele mele – 1991 – Ioan Mihai, Pop Şerban, Dura Valerian, Enache Petru,
Sdrobiş Poienar Vasile, Pancu Victor, Barbălată Constantin,
• Antrenor de-o viaţă – 2005 – Schipor Gheorghe Liliana Trandafir
Anul
Denumirea unităţii Ramurile de sport
înfiin- Localitatea Observaţii
sportive (cultural –sportive) şi activităţile promovate
ţării
1870 Rădăuţi Societatea de tir Tir
Asociaţia Vânătorilor Districtul
1872 Rădăuţi Vânatoare, călărie
Rădăuţi –Ducatul Bucovinei
Club al comuni-
Gimnasten –Untrestuzungs
tăţii evreieşti
1896 Rădăuţi Vereinldicher –Sportklub Gimnastică, fotbal, atletism
Funcţionează
Hagviruh
până în 1950
420
Județul Suceava
Societatea Culturală a
1899 Rădăuţi Gimnastică, abilităţi
Muncitorilor ,,Avântul”
Societatea Vânătorilor din judeţul
1900 Rădăuţi Tir, vânătoare, călărie
Rădăuţi - „Dr. Gh. Nedeci
1905 Rădăuţi Societatea Vânătorilor din Rădăuţi Tir, vânătoare, călărie
1909 Bilca Societatea ,,Frăţia” Gimnastică, Atletism
Gimnastică, scrimă, tir, călărie ,
1909 Siret Clubul de sport înot, patinaj, vânat, canotaj, box,
popice, tenis, jocuri cu mingea
Desfiinţat în
1912 Rădăuţi Clubul HLA Fotbal
1947
Atletism, atletică grea, fotbal, alte
1920 Suceava Clubul Sportiv Militar Civil
jocuri cu mingea
Fondator Ghe.
Fotbal, nataţie, gimnastică, Timiş. Practicanţi
1923 Rădăuţi Clubul ,,Hatmanul Luca Arbore”
handbal, tir populaţia
româneasca
Internationale Arberter
1924 Rădăuţi Fotbal, tenis
Sport Klub (IASK)
Club al comuni-
1929 Rădăuţi Clubul Sportiv „Iahn”
tăţii germane
Ciclism, tenis, înot, sanie, patinaj,
Câmpulung
1929 Clubul ,,Rarău” schi, gimnastică suedeză, turism,
Moldovenesc
jocuri pentru dezvoltarea corpului
1929 Vama Societatea ,,Arcaşul” Diverse jocuri de mişcare
1929 Frasin Societatea ,,Arcaşul” Diverse jocuri de mişcare
421
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
422
Județul Suceava
423
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
424
Județul Suceava
425
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
426
Județul Suceava
427
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Suceava 2002 AJ de ŞAH Suceava 2002
AJ de BASCHET Suceava 2002 AJ de SCHI şi BIATLON Suceava 2006
AJ de FOTBAL Suceava 2002 AJ de TABLE Suceava 2002
AJ de FOTBAL–TENIS Suceava 2002 AJ de TENIS Suceava 2002
AJ de HANDBAL Suceava 2002 AJ de TIR cu ARCUL Suceava 2007
AJ de LUPTE Suceava 2002 AJ de TIR SPORTIV Suceava 2007
AJ de NATAŢIE Suceava 2007 AJ de VOLEI Suceava 2002
AJ de RUGBY Suceava 2002 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Suceava 2002
428
Județul Suceava
429
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTULUI DIN JUDEŢUL SUCEAVA
Mirceascu, Ludovic, gen. Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Cernăuţi, inclusiv jud. Suceava 1921-1933
Vântu, Gheorghe, avocat Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Cernăuţi, inclusiv jud, Suceava 1933-1936
Vântu, Gheorghe, avocat Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Bucovina, inclusiv jud. Suceava 1936-1938
Vântu, Gheorghe, avocat Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul şi Judeţul Suceava 1939-1940
Modest, Nichifor Secretar al OSR pentru Regiunea Bucovina 1940-1941
Vântu, Gheorghe, avocat Preşed. Com. OSR Regiunea Bucovina 1941-1944
Sbiera, I. R, Preşed. Com. OSR Districtul Suceava 1941-1944
Seserman, Teodosie Secretar al OSR Districtul Suceava 1943-1944
430
Județul Suceava
431
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
• ACSINTE, MIHAI (1939-1995) – A:E atletism, • AMAN, GRIGORE născut în 1933 – antrenor de
sportivi pregătiţi de el: Violeta Melinte, Elena rugby la Constructorul Suceava (1968-1970)
Cosovanu, Elena Solcanu, Silviu Casandra, Sălă- • ANDRE, I VASILE – Vicecampion European de
jean Elena, Iţco Laura ş, a. Qwan Ki Do.
• ADUMITROAIE, VASILE – n, în1969- Fălticeni, • ANDRICI, MIHAI, profesor, instructor sportiv la
multiplu medaliat la competi, naţionale şi interna- CJEFS şi DSJ Suceava; preşedinte la CSM
ţionale de box . Suceava 1977-1983
• AGAFIŢEI, BOGDAN – jucător şi antrenor de • ANDRIEŞ, CORNEL n în 1976 prof efs, sp. volei
fotbal, pesonaj reprezentativ al fotbalului judeţean. CSŞ Sva, CSM Sva şi Steaua Buc. ridicătorul
• AIRINEI , MIHAI n, în 1951 – prof, efs, sp. şi lotului naţional
antr. judo la CSŞ Suceava; director la CSŞ Gura • ANDRIEŞ, GEORGE – profesor, animator al
Humorului 2001-2002 jocului de şah în Câmpulung Moldovenesc
• ALEXA, CONSTANTIN, n în 1935, sp, schi, • ANDROHOVIC, CRISTINA, n, în 1977, prof, efs,
handbal, atletism, preşed, CJEFS Suceava 1975- juc, volei, med. la compet, internaţionale de volei
1976, CSM Suceava în 1979 şi 1985, director ABS şi volei pe plajă
Suceava în 1977-1978 • ANDROHOVICI, MIHAI, n, în 1976– prof, efs, sp,
• ALEXA, MIHAELA – vicecampioană europeană şi antren volei, director DSJ Suceava 2005-2009;
de Qwan Ki Do . • ANDRONIC, VASILE, n, în 1936 la Suceava –
• ALEXANDRU, MARIN – antrenor la echipa de antr. atletism IGO şi CSM Suceava, animator al
fotbal CSM Suceava atletism, în Suceava.
• ALEXIUC, ION – jucător reprezentativ de rugby • ANTEMIE, TRAIAN – Rădăuţi – sportiv şi antre-
la CSM Suceava nor la hochei pe gheaţă şi hochei pe iarbă
432
Județul Suceava
433
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• BÎŢU, STERIAN – jucător reprezentativ de rugby ant. handbal şi fotbal;antren. echipa naţională de
la Minerul Gura Humorului handbal juniori;
• BLĂNARU, ALEXANDRU, n, în 1987- Fălticeni, • BUHĂIANU, LIVIU, (1949 –2008) Gura Humo-
medaliat la CN şi CB la canotaj rului, prof, efs şi antrenor de softball;cu rezultateîn
• BOARIU, MARIA – Rădăuţi, medalită la CB de pregătirea copiilor; antrenor al echipei naţionale
tir sportiv . de softball .
• BOCA, ILIE, n. 1937 în Botoşani, Pictor v. pers. • BUIUCLIU, IACOB, (1936-2004) –Solca – pro-
• BODNAR, ALEXANDRU, n, în 1990 la Rădăuţi, fesor, antrenor tir sportiv; fondator poligon de tir
sp. leg. la CSS Rădăuţi, CSM Sv, particip. la JO Solca
2008, v. FRTA; • BULIGA, RELU – jucător de fotbal la CSM
• BODNAR, IOAN, – n, în 1945 la Siret, profesor Suceava
de educaţie fizică şi antrenor de atletism ; • BUNESCU, ION, n, în 1933 – promotor al spor-
• BOGDAN-FLOCEA, NICOLAE, n. 1987 în Ostra tului din Rădăuţi, director ABS Suceava 1979-
j. Suceava, Sp. canoe, v. FRK-C 1982 şi din 1990;
• BOGHIU, ION, – jucător de fotbal la CSM • BURAC, ALEXANDRU, n, în 1935 la Mitocul
Suceava Dragomirnei–Suceava, ing, , jucător şi susţinător
• BOICU, DORINA – Vatra Dornei, medaliată la al rugbyului sucevean.
CB de biatlon, juniori . • BURLICĂ IOAN – multilpu campion naţional de
• BOLOHAN, CONSTANITN – multiplu campion lupte greco-romane la juniori .
naţional de juniori la lupte greco-romane . • BURSUC, OVIDIU – jucător reprezentativ de
• BOLOHAN, MUGUR, –n, în 1976 la Suceava, rugby la CSM Suceava .
juc, fotbal la CSŞ şi C. S. M. Suceava, apoi la: F. • BUZILĂ, CRISTINA, n, în 1968-Suceava – com-
C. Naţional, Dinamo Buc. , Rapid Buc., U ponentă a echipei naţionale de volei
Craiova, FCM. Bacău, U Cluj; 3 selecţii în echipa • BUZOIANU, ION, n, în 1945–Suceava –prof, efs,
naţională a României . sportiv şi antrenor de fotbal CSM Suceava,
• BORTĂ , MIHAI – jucător reprezentativ de rugby Minerul Gura Humorului , Chimia Fălticeni .
la CSM Suceava . • CĂBULCĂ , EUGEN , n, în 1931, preşedinte
• BOSÎNCEANU, CONSTANTIN, n. în 1966, CJEFS Suceava între anii 1970-1974 .
jucător de fotbal la CSM Suceava şi Oţelul Galaţi • CĂLDARE , TRAIAN, –n, în 1932, medic, sportiv
• BOTA-ŢENCIU, AURICA n. 1963 în Vadul Mol- şi antrenor de volei, promotorul jocului de volei
dovei, Sp. popice, v. FRP în Suceava, M. S.
• BOTEZATU, BEBE – jucător reprezentativ de • CĂLDĂRUŞE, OVIDIU, n. în 1951 la Suceava,
rugby CSM Suceava, selecţionat în echipa naţio- prof, efs, jucător fotbal şi antrenor la diferite
nală . echipe de juniori şi seniori;a jucat la Chimia şi
• BOTUŞAN, ION, multiplu medaliat la CM şi CE CSM Suceava şi UTA Arad.
de Rachetomodelism, M. S. . • CÂRDEI, ALEXANDRU, multiplu campion
• BRAICU, IOAN, n, în 1944 la Bistriţa – prof, efs, naţional la lupte greco-romane .
antrenor la handbal, oină, baseball şi softball • CASANDRA, CRISTINA, n, în 1977 la Zalău-
• BRATU, GHEORGHE – prof, efs, iniţiator şi legitim, la CSM Suceava, medaliată la concursu-
animator al sportului în Câmpulung Moldovenesc; rile şi campionatele internaţionale de atletism ;
• BRENIUC, DORU – 1960, juc, fotbal C. S. M. locul V la JO Beijing 2008 ; fostă recordmană
Suceava; mondială la proba de 3000 m obstacole.
• BRENIUC, DORU, n, în 1962 la Suceviţa –juc, • CASANDRA, SILVIU, n, în 1975 la Iaşi - sportiv
de fotbal la CSM Suceava; şi antrenor atletism CSM Suceava; multiplu
• BRÎNDUŞE, PETRU, n, în 1953, prof, efs, sp. şi campion naţional în probele de marş, cu nume-
434
Județul Suceava
roase rezultate internaţionale, component lot • CIOCOIU, MIHAI, n, în 1955 la Negreşti – Vaslui,
naţional. prof efs ; bun organizator şi antrenor de judo la
• CASIAN, RADU, n, în 1951– Suceava, juc, fotbal CSŞ Gura Humorului
şi hochei pe gheaţă; antrenor de hochei pe gheaţă • CIOLTAN , VALENTINA, n, în 1965-atletă la AS
la CSŞ şi CSM Suceava . ,, Flacăra” Suceava, medaliată la competiţii
• CAŞUBA, RADU, n, în 1962 la Vatra Dornei, juc. interne şi internaţionale la proba de aruncare a
fotbal la CSM Suceava în prima divizie, apoi la greutăţii.
FC. Inter Sibiu, Politehnca Timişoara şi Oţelul • CIORNEI , IOAN , - n, în 1932–inginer, jucător
Galaţi ; antrenor de fotbal . de volei la Voinţa Suceava
• CATARGIU, IOAN, n, în 1957-Câmpulung • CIOROIANU, ALIDA , sportivă de performanţă
Moldovenesc, component CSTA Suceava, med. la la volei, Componentă lot naţional .
CE şi CM, MES, A. E la rachetomodelism . . • CIUBARA , IOAN – Campion European de Qwan
• COVALSCHI, GAVRIL, n. 1925 în Gemeni j. Ki Do.
Suceava, Sculptor v. pers. • CLEPŞ, BOGDAN – Vicecampion European de
• COVATARIU, MIRCEA, n. 1946 în Boroaia j. arte marţiale (Vovinam Viet Vo Dao)
Neamţ, Sp. antr. lupte, v. FRL • CLIM, MIHAI, n. în 1937- figură reprezentativă
• CEPOI, LIVIU, n în 1969 la Broşteni –Suceava , a administraţiei, care a sprijinit activitatea sportivă
prof efs şi antrenor sanie ; participant la CM şi JO, din judeţul Suceava.
vicepreşedinte ANS 2005-2006, o scurtă perioadă • COIBARA, PETRU, prof efs, jucător de volei,
preşedinte al aceleiaşi instituţii. preşedinte COEFS Rădăuţi, vicepreşedinte F. R,
• CERNĂUŢEANU, GHEORGHE – juc de rugby Tir cu arcul .
Suceava. • COJOC, DACIAN IONEL, n, în 1950 – prof, efs;
• CERVINSCHI, CONSTANTIN, n în 1935– jucător sportiv - handbal, schi ; director la CSŞ Gura
de volei la Voinţa Suceava şi arbitru divizionar Humorului
• CHELARU, COSTEL, practicant al jocului de • COJOCAR, BIANA – multiplă medaliată la CE şi
tenis ; susţinător al activităţilor la : fotbal, lupte, CB de atletism juniori .
rugby, tenis, volei . • COJOCAR , TAMARA – medaliată la Campiona-
• CHIRIAC, CONSTANTIN, A. E de box la PAL tele Balcanice de atletism juniori
Fălticeni ; elevul său, Vasile Nistor, campion • COJOCARU, MARCEL – rugbist Suceava.
european şi dublu medaliat cu bronz la CM, cetă- • COJOLEACĂ, IULIAN –vicecmpion european de
ţean de onoare a municipilui Fălticeni . Qwan Ki Do .
• CHIRILĂ, ALEXANDRU, n, în 1989 -Fălticeni, • COJOLEANCĂ, IULIAN – vicecampion european
vicecampion mondial cadeţi, box în 2006. de Qwan Ki do .
• CHIRILĂ, RADU, n, în 1944 la Rădăuţi , prof efs, • COLBERT, VICTOR – fotograf sportiv, animator
sportiv şi antrenor fotbal şi hochei pe gheaţă . al sportului sucevean.
• CHIRILUŞ, PAUL, n în 1952–Vatra Dornei, prof • COMAN, CĂTĂLIN, n, în 1977 la Fălticeni, prof
efs, sportiv şi antrenor de schi ; director la CŞŞ efs şi antr. atletism la CSS Nicu Gane Fălticeni,
Vatra Dornei Directorul . DJS Suceava 2009-2010;
• CHIRIŢĂ, ŞTEFAN – n, în 1946 la Suceava, • COMAN, GHEORGHE, n, în 1949 la Câmpulung
jucător şi antrenor hochei. Argeş-Fălticeni, prof, efs şi antrenor atletism ;
• CILIEVICI, ILIE, – n, în 1939 la Rădăuţi, sportiv inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar
fotbal şi hochei pe gheaţă Judeţean Suceava
• CIOBANU, OVIDIU, – prof efs; jucător fotbal • CONACHE, TIBERIU, n, în 1985 la Turda-
CSM Suceava, F. C. Olt şi Foresta Suceava, jucător de rugby, selecţionat în lotul naţional de
antrenor de fotbal . juniori şi tineret
435
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• CONACHE, VASILE, jucător de rugby CSM • CRISTESCU, FLORIN – jucător fotbal reprezen-
Suceava . tativ la CSM Suceava ; antrenor ; director la F. C.
• CONSTANITN, ION – jucător de fotbal la Foresta Bucovina Suceava
Fălticeni • CROITORU, CRISTIAN, n, în 1971- jucător
• CONSTANTIN , AUREL –prof, efs, sportiv rugby, reprezentativ de rugby la CSM Suceava ; compo-
antrenor rugby şi fotbal, A instruit şi promovat nent lot naţional juniori
cunoscuţi jucători de fotbal. • CROITORU, OVIDIU –sportiv, medaliat la C. M
• CONSTANTIN, Nicolae – jucător reprezentativ de lupte greco-romane – juniori, legitimat la CSM
de fotbal la Foresta Fălticeni . Suceava .
• CONSTANTINESCU, COSTICĂ – n. în 1933 la • CRUDU, MIRCEA – n, în 1954 la Suceava,
Bucureşti, juc, fotbal Spartac, Flamura Roşie, jucător de hochei
Progresul, Victoria Suceava. • CURELARU, CONSTANTIN , n, în 1953 la
• CONSTANTINESCU, NELU-n, în 1954, compo- Rădăuţi, prof efs, sportiv şi antrenor hochei pe
nent de bază al echipelor de fotbal şi hochei pe gheaţă la: Metalul Rădăuţi , CSM Suceava,
gheaţă sucevene. Dunărea Galaţi, Petrolul Ploieşti şi Steaua Bucu-
• CORDUBAN, OCTAVIAN, – n, în 1940 la reşti
Rădăuţi, prof, efs, sportiv şi antrenor hochei pe • CURELARU, CONSTANTIN –n, în 1953, jucător
gheaţă l Rădăuţi, Galaţi şi Steaua Bucureşti . de hochei pe gheaţă la Metalul Rădăuţi, Steaua
• CORDUBAN, DUMITRU, n în 1940 la Suceava, Bucureşti şi Dunărea Galaţi, antrenor la C. S. M.
- juc, baschet şi handbal, arbitru divizionar; antre- Suceava.
nor CSM Suceava ; preşedinte CSM Suceava • DADEŞ, OVIDIU, n, în 1940 la CL Moldove-
1983-1985. nesc– jucător fotbal şi hochei pe gheaţă la Dinamo
• COROAMĂ, MARIANA, medaliată la C. M de Suceava 1956-1962
fotbal-tenis. • DAICU, AUREL – preşedintele Asociaţiei Jude-
• COSOVANU, ELENA ERZILIA, n, în 1974 la ţene de Fotbal, figură reprezentativă a fotbalului
Zamostea – atletă la CSM Suceava, medaliată la judeţean.
CB, CE, CM ; antrenoare la CSM Suceava • DĂNĂILĂ, ION , n, în 1956– jucător de rugby la
• COSTINIUC, PAUL, n, în 1974 la Ipoteşti - CSM Suceava ; arbitru de rugby
jucător de volei la CSM Suceava • DANILEŢ, VICTOR (1942-2006), inginer, jucător
• COSULEANU, MIOARA, n, în 1976 la Suceava– de fotbal Chimia şi Dinamo Suceava ; antrenor la
atletă la CSM Suceava; campioană europeană şi CSM Suceava
mondială juniori la proba de 800m şi 1500 m • DĂSCĂLESCU, DAN, prof, efs antrenor de
• COZUBAS, MIHAI- n, în 1932 la Vatra Dornei– fotbal, director la C. Ş. Ş. Nicu Gane Fălticeni
animator al sporturilor de iarnă şi modelismului • DĂSCĂLIU, GIGI – inginer, jucător de volei la
în Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc . Voinţa şi Fulgerul Suceava
• CRĂCIUN-CUCULICI, GEORGETA n. 1983 în • DASCĂLU, DUMITRU, (1931-1988), Dolhasca
Gura Humorului, Sp. canotaj, v. FRC - Suceava- preşedinte al Centrului regional de
• CRĂCIUNESCU, SORIN –jucător reprezentativ radioamatorism Suceava ; multiplu campion al
de rugby CSM Suceava . României la radioamatorism.
• CRIHAN, VIRGIL - n, în 1939 la Suceava, prof, • DENE, ROYA, n. 1957 în Jimbor, Sp. antr. tir cu
efs ; polisportiv : atletism, fotbal, handbal, hochei arcul v. FRTA
pe gheaţă (portar al echipei naţionale la JO (1964 • DENEŞ, ALEXANDRU- n, în 1952 în Jimbor jud.
şi 1968) ; antrenor hochei pe gheaţă la CSŞ Bucu- Braşov- prof, efs, atlet şi apoi antrenor la tir
reşti şi Sportul Studenţesc ; prof, universitar la sportiv şi tir cu arcul; director CSŞ Rădăuţi.
ANEFS Bucureşti, M. S. şi A. E. • DENEŞ, ROZALIA – n. în 1856 în Jimbor jud.
436
Județul Suceava
Brașov în, prof, efs; antrenoare de tir cu arcul la la echipele de fete CSS, LPS, H. C. Suceava;
CSŞ Rădăuţi şi CSM Suceava, elevul său Bodnar arbitru divizionar .
Alexandru participant la J.O. Beijing 2008 . • DURA, VALERIAN - n, în 1948 la Liteni
• DERLA, CAROL – sportiv şi antrenor de arte -Suceava– instructor de specialitate la CJEFS
marţiale Suceava; preşedinte CSM Suceava 1988-1991;
• DESPA, IOAN – sportiv al secţiei de canotaj CSM referent de specialitate în cadrul DSJ Suceava
Suceava, medaliat în concursuri interne şi inter- • EIZIC, LEIZER , n, în 1951 la Rădăuţi , campion
naţionale de canotaj naţional la lupte greco- romane
• DESPINA, GEORGE, jucător de volei la Voinţa • ENĂCHIOIU, EUGEN – multiplu campion naţi-
Suceaval. onal la atletism în probele de fond.
• DIACONU, VIOREL , n, în 1940 –Inginer, sp. • ENUCA, AUREL, n, în 1952–prof, efs, juc. de
rugby la CSM Suceava, animator şi susţinător al volei la CSU Suceava şi CSM Suceava .
acestui joc sportiv . • FĂGĂDĂU, DUMITRU, n, în 1932, prof, efs; sp.
• DOBINCĂ, AUREL (1929-2003), preşedinte al atletism, schi fotbal; antr. fotbal şi atletism ; C. D.
Consiliului Regional CCFS Suceava 1959-1960, la FEFS S-va .
secretar general al FR de Volei şi preşedinte la C. • FEDIUC, MIHAI - n în 1937 la Suceava, arbitru
S. Olimpia Bucureşti internaţional de fotbal, animator al fotbalului
• DONOS, VASIA, n. 1954 ]n Braşov, Sp. antr. feminin la Suceava .
popice, v. FRP • FLĂMÂND, TOADER -n, în 1953– prof, efs ;A.
• DONOSĂ , VASILE –sportiv de popice la Explo- E, la atletism cu numeroşi sportivi medaliaţi în
rări - Câmpulung Moldovenesc ; medaliat la CM conc. interne şi internaţionale .
de seniori • FLOREA-ŞERBAN, RODICA-MARIA, n. 1983
• DORIN, FLORIN - medic, prof, efs, sportiv şi în Rădăuţi, Sp. canotaj, v. FRC
antrenor de rugby la Constructorul Suceava. • FLUTURE, IONUŢ – jucător de rugby la CSM
• DOVALIUC, DĂNUŢ-IOAN, n. 1984 în Suceava, Suceava, selecţionat în echipa naţională de tineret
Sp. bob, v. FRBS .
• DRĂGOIU, IOAN- n, în 1951 la Suceava, prof. • FLUTURE, VASILE – n, în 1969– jucător de
efs sp. fotbal şi hochei pe gheaţă, promotor al rugby la CSM Suceava şi la echipa naţională de
sportului şcolar sucevean. seniori
• DROBOTĂ, GHEORGHE, n. 1934 în Fălticeni, • FORMINTE, NICOLAE, n. 1956 în CL Moldo-
Sp. rugby, v. FRR venesc, Antr. gim, v. FRG
• DUCA, DORINEL –n, în 1965 la Suceava, jucător • FRANCIUC, CĂTĂLIN, n, în 1968 la Suceava-
de hochei, Suceava. jucător de rugby, a evoluat pentru echipa naţională
• DUMAN, DOREL – n, în 1965 la Suceava, jucător de juniori şi seniori
de hochei • FRĂŢEAN, ALEXANDRU (1906-1992), prof, efs
• DUMITRAŞ, HARALAMBIE -n, în 1960– fost la Liceul ,,Dragoş Vodă” din Câmpulng Moldove-
căpitan al echipei naţionale de rugby, legitimat la nesc.
CSM Suceava şi apoi la Contactoare Buzău şi în • FRĂŢEAN, OREST, n, în 1915 ; antrenor cu
Franţa; a participat la Cupa Mondială şi Cupa performanţe meritorii pe plan intern şi internaţio-
Europei; a practicat la începutul carierei sportive nal la schi fond şi biatlon
atletismul în probele de aruncări • FRUNZĂ, VICTOR, conducător al activităţii
• DUMITRAŞ, IULIAN, n. 1982 în Suceava, Sp. sportive din Vama la disciplinele popice, oină şi
rugby, v. FRR fotbal .
• DUMITRU, GEORGE, n, în 1950 la Suceava, • GAFENCU, ILIE , n, în 1963 , Suceava– jucător
prof, efs, jucător divizionar la handbal şi antrenor de fotbal la CSM Suceava ; antrenor de fotbal
437
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• GAFENCU, LILIANA, n, în 1975 la Suceava, prof, efs, sportiv la CSU Suceava ; antrenor
multiplă campionă olimpică şi mondială la handbal la CSŞ-LPS Suceava, CSU Suceava şi
canotaj. secund la naţionala de seniori ; decan al F. E. F.
• GANEA, NICOLAE, 1838-1916, n. în Fălticeni, S. - Suceava
Om de cultură v. pers. • GHILEA, ANDREI, n, în 1935 la Suceava, prac-
• GĂINARU, VIRGIL, n. în 1942 la Suceava, ticant şi susţinător al jocului de şah în Suceava
jucător divizionar fotbal, animator şi organizator • GLUCOVSCHI, IULIAN – n, 1965 în Suceava,
al sportului la nivelul municipiului jucător handbal şi hochei.
• GĂLĂŢEANU, RADU – n, în 1950 fotbalist, • GOIAN, DORIN-NICOLAE, n 1980 în Suceava,
Suceava. jucător fotbal la Foresta II Suceava şi Foresta
• GÂLCĂ, DANA, n, în 1971 la Suceava– sportivă Suceava în divizia A ; a evoluat la F. C.M. Bacău,
volei CSS Suceava; juc, la lotul naţional - post de Ceahlăul Piatra Neamţ şi Steaua Bucureşti în
ridicător coordonator prima divizie; apoi, în Liga Campion. pentru
• GALIN, ION – n, în 1951 la Suceava, hanbalist Steaua; jucător la naţională participantă la C. E de
în Suceava. Ftbal Elveţia-Austria 2008, cetăţean de onoare a
• GĂLUŞCĂ , VICTOR – jucător de fotbal la CSM municipiului Suceava .
Suceava ; antrenor de fotbal • GOIAN, LIVIU, n, în 1965 la Dej-jucător repre-
• GĂLUŞCĂ, VICTOR – prof, efs, fotbalist, antre- zentativ de fotbal la CSM Suceava
nor de fotbal. • GOIAN, LUCIAN, n, în 1983 la Suceava, jucător
• GĂMAN, SPERANŢA –n la Suceava ; sportivă reprezentativ de fotbal din Suceava ; a evoluat la
de valoare internaţională la volei, M. S. . : Foresta Fălticeni F. C. Oneşti, Ceahlăul Piatra
• GAZDA, EDUARD (1952-1994), prof, efs, Neamţ şi Dinamo Bucureşti.
sportiv, antrenor şi vicepreşed. CSM Suceava • GOLOGAN, EMIL – inginer ; jucător de fotbal şi
(1988-1991), preşed. (1991-1994) . antrenor la echipele de fotbal divizionare din
• GHEGHE, CONSTANTIN, n în 1935 – juc. de Câmpulung Mold şi Suceava.
fotbal, căpitan şi antrenor de fotbal la Chimia • GOSPODARU, DAN, n, în 1950, medic, sportiv
Suceava şi CSM Suceava 1994; cu reale calităţi pentru jocurile de baschet şi
• GHEORGHE, CONSTANTIN, n, în 1951-arbitru handbal
internaţional FIFA şi divizionar la fotbal • GRĂDINARU, LAURENŢIU – n. în 1946 la
• GHEORGHIŢĂ ELENA- Rădăuţi, medaliată la Suceava, jucător şi antrenor de hochei .
Campionatele Balcanice de tir cu arcul . • GRIG, DUMITRU – rsportiv, juc de rugby,
• GHEORGHIŢĂ, MACHEDON, n, în 1947 la Suceava
Dorna Candreni– prof, efs ; antrenor de volei • GRIGORAŞ, CONSTANTIN – prof, efs, campion
la:CSŞ; LPS ; Zimbrul şi Confecţia (toate din naţional la ateltism, animator al jocului de basse-
Suceava), cu numeroase sportive promovate la ball la sate .
loturile naţionale. • GRIGORAŞ, ION –n în 1963, multiplu campion
• GHERASIM, VIRGIL, n, în 1942 la Rădăuţi, A. naţional la lupte greco-romane, medaliat interna-
E la lupte greco-romane descoperitorul şi mode- ţional şi la JO 1992
latorul lui Ştefan Rusu, cel mai bun sportiv român • GROSARU, IOANA, n, în 1952 – prof, efs, A. E
la lupte greco-romane. la atletism, printre sportivii antrenaţi se află şi
• GHERASIM H. , VALERICĂ, n în 1963 – prof, Cosuleanu Mioara; inspector de educaţie fizică în
efs, sportiv şi antrenor cu rezultate remarcabile la cadrul I. S. J. Suceava
lupte greco-romane, directorul Clubului Sportiv • GROSARU, MIRCEA, n, în 1952 prof. efs,
Municipal Suceava . jucător de fotbal la CSM Suceava; preşedinte la
• GHERVAN, PETRU, n, în 1958 la Todireşti – CSM Suceava 1988;
438
Județul Suceava
439
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
440
Județul Suceava
• MIRCIOIU, ELENA - Rădăuţi, prof, efs, jucătoare • MUNTEANU, GRIGORE – rugby C.S.M.
şi antrenoare de baschet Suceava, component lotul naţional.
• MIRON, CONSTANTIN, Director la Administra- • MUNTEANU, GRIGORE, n. în 1941– sportiv
ţia Bazelor Sportive Suceava, 1982-1983. rugby - fundaş de valoare al echipei Constructorul
• MIRON, ION – profesor de educaţie fizică, sportiv Suceava.
şi antrenor de schi şi sanie la Vatra Dornei . • MUNTEANU, ION – n în 1932, M. S. la oină,
• MIRON , MIHAI – n la Câmpulung Moldovenesc, sportiv şi antrenor la Avântul Frasin
profesor de educaţie fizică, sportiv -fotbal, schi şi • MURARIU, OVIDIU – profesor ed. fizică, fotba-
handbal list, antrenor .
• MIRONESCU, ILIE –n. în 1959 la Vicov, jucător, • MURARIU, PETRU, n. în 1943, Preşedinte
tenis de câmp. CJEFS Suceava între anii 1985-1990 .
• MIRONIUC, MIHAI – (1952-1999), n, la Margi- • NĂSTĂSESCU, VASILE (1948-2008), colonel M.
nea, prof, efs, juc. handbal CSU Sv şi Minaur Baia Ap. N, jucător fotbal, susţinător al fotbal. Suceava
Mare, lot naţ. şi Câmpulung Moldovenesc NEACŞU, LUCIAN
• MODEST, NICHIFOR, secretar al OSR pentru –n. în 1941 la R. SĂRAT – biolog, animator al
Bucovina între anii 1940-1941 . tenisului de câm sucevean. .
• MOLDOVAN, ISTVAN – 1959 Odorhei, hochei • NEACŞU, VIOREL – juc. fotbal la Suceava.
pe gheaţă. • NEGRU, DUMITRU- n. în 1957 la Udeşti–
• MOLDOVANU, MIHAI – n, în 1938, prof, efs, sportiv, a practicat lupte şi rugby, susţinător al
sport. vole şi handbal la Suceava; preşed. CJEFS rugbyului sucevean
Suceava 1967-1970; preşed. CSM Suceava 1976- • NEGRU, VIOREL – n. în 1964 la Udeşti, sportiv
1977; director CSS Suceava 1977-1978 rugby Suceava, căpitan al echipei şi susţinător
• MONU, ION, Gura Humorului, sportiv şi antrenor permanent al sp.
cu merituase rezultate . • NICHIFOR, AUREL – n, în 1941 la Storojineţ,
• MORARU, PETRE –Preşedinte Reginala UCFS sport. baschet şi handbal.
Suceava între anii 1962-1965 . • NICHIFORIUC, MIRCEA – n. în 1940 la Rădăuţi;
• MORARU, SILVESTRU (1935-2007) Suceava, sp /arb baschet, fotbal şi hochei gheaţă. Preşed.
M.E.S. şi A.E. la rachetomodelism şi navomode- AS Voinţa Rădăuţi
lism; preşedinte şi director la CSTA Suceava între • NICHITEAN, NECULAI- - n. 1968 în Suceava
1980-2005 sp. rugby CSM Suceava, participant la Cupa
• MOROŞAN, ICU –n. în 1969 la Suceava, juc. Mondială şi Cupa Europei
hochei, component al naţionalei de juniori. • NICOLA, GABRIEL – n. în 1956 la Suceava,
• MOROŞAN, NUŢU- n. în 1952 la Suceava, fot- fotbalist C. S. M. Suceava.
balist la Chimia ş Zimbrul Suceava, hocheist . • NIGA-MITRACHE, n. 1983 în Gura Hunorului.
• MOROŞANU, CONSTANTIN – jucător reprezenta- Sp. canotaj, v. FRC
tiv de rugby la Minerul Gura Humorului - divizia A. • NISTOR, VASILE, născut în 1967 la Fălticeni;
• MOROŞANU, NARCIS – multiplu medaliat în sportiv - PAL Fălticeni; multiplu medaliat la CN,
competiţiile internaţionale de rachetomodelism. CE, CM.; Campion european al categoriei 60 Kg
• MOSCALIUC, CEZAR – Directorul DJST la box .
Suceava din 2010-; • NITU, FLORENTIN- n, în 1950, prof, efs, antre-
• MOŞNEAGU, GHEORGHE –n, în 1945 la Buda- nor de fotbal, descoperitor de talente pentru
Herţa, prof. efs, sportiv şi antrenor atletism, con- sportul de performanţă.
tribuţie deosebită la consolidarea relaţiilor cu • OANCA MIHAI, n. în 1938 la Galaţi–prof, efs,
sportivii din Republica Moldova- atletism, fotbal, sportiv aschet şi handbal la Voinţa Rădăuţi şi
volei, rugby, tenis şi handbal. Chimia Suceava
441
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• OLARU, DINU -(1945-2006), prof. efs, sp. antr. de performanţă; antrenor de schi la CSŞ Vatra
de fotbal la Chimia Fălticeni, CSM şi Zimbrul Sv, Dornei; director al clubului CSM ,,Rarăul” Câm-
Zimbru Siret pulung Moldovenesc ; director al Clubului Spor-
• OLARU, MARIA–n. în 1982 la Fălticeni, multiplă turilor de Iarnă Vatra Dornei .
medaliată la campionatele naţionale, europene şi • PĂCURARU, ALEXANDRU – n. 1945, prof. efs,
mondiale de gimnastică, Campionă Olimpică la sp/ant. volei CSU, CSM, Suceava; CSU Galaţi, C.
Sydney 2000. D. la FEFS Galaţi • PĂIUŞ, GHEORGHE, n în
• OVĂZ, BENONE, n. în 1975-Fălticeni; multiplu 1961 – jucător reprezentativ de fotbal la CSM
medaliat în concursurile naţionale şi internaţionale Suceava şi Bucovina Suceava .
de canotaj • PĂSĂILĂ, CĂTĂLIN – n. la Rădăuţi, medaliat la
• PAPUC, IOANA-CRISTINA, n. 1984 în CL CB de tir cu arcul, juniori .
Moldovenesc. Sp. canotaj, v. FRC • PĂSTRĂV, BOGDAN – Director coordonator
• PALADE, GHEORGHE, n. în 1953– prof. efs; adjunct CSM Suceava din 2009;
jucător de volei la CSM Suceava • PĂŞTEAN, PATRICIU -n. în 1950 la Bistriţa
• PALAGHIAN, VASILE – jucător reprezentativ de -prof, efs; jucător de volei la CSM Suceava, Bis-
rugby la CSM Suceava . triţa şi lotul naţional
• PALL (ŞINDILARU), RODICA, n. în 1941, prof. • PĂVĂLUC, MARIUS-1959; prof efs, atlet,
efs; sportivă la schi fond; directoare la CSŞ Vatra campion judeţean 1984-1986 şi balcanic în proba
Dornei. de 800 m în 1984.
• PANAIT, PETRU, n. în 1948– prof. efs, jucător şi • PELIN, LAURENŢIU - multiplu campion naţional
antrenor rugby la copii şi juniori la CSS, CSM şi la lupte greco-romane
LPS Suceava . • PENTELESCU - CRISTIAN, n. în 1970-Suceava,
• PANCU, VICTOR, n. în 1949- prof. efs; sportiv voleibolist la CSS, CSM Suceava şi Steaua Bucu-
şi antrenor volei la CSS, CSM şi LPS Suceava; reşti .
preşed. AJ Volei Sv. • PERJĂ, DĂNUŢ - n. în 1974 la Vereşti, juc. fotbal
• PANTAZI, DUMITRU – antrenor al echipei la Bucovina Suceav, Cehlăul Piatra Neamţ şi
Avântul Frasin în divizia C. Rapid Bucureşti în prima divizie; a evoluat în
• PANTELIMON, IULIANA, n, în 1975 la Suceava numeroase jocuri de Cupe europene.
– sportivă / antrenoare CSM Suceava la înot; • PESCARU, VASILE – n, în 1955 la Roşcani,
participantă la J din 1992 ; locul IV la CE. jucător - tenis de câmp.
• PANTILIMON, DORU –n. în 1954 la Suceava, • PETCU, EUGEN – fotbalist al echipelor sucevene.
jucător fotbal - Chimia Suceava. • PETRESCU, IOAN – jucător de fotbal la CSM
• PAPANAGĂ, DORIN - sportiv şi antrenor la Suceava
rugby - Constructorul Suceava 1965-1969. • PILUG, ION – Preşedinte Regionala UCFS
• PAPUC, VASILE, n. în 1939 la Câmpulung Mold, Suceava între anii 1965-1967.
sp. schi fond; primul sportiv sucevean medaliat la • PÎNZARIU, MIHAELA , -n, în 1975 la Suceava,
o competiţie internaţională PARASCHIV, FLORIN sportivă de performanţă la volei, componentă a
– n, în 1962 la Suceava- sportiv - hochei. lotului naţional
• PARFENIE, VASILE – profesor de educaţie fizică; • POCLITARU, ION – 1939, jucător de hochei
jucător de volei la CSM Suceava Suceava şi Rădăuţi.
• PAŞCOVICI, COSMIN, n, 1978 în Suceava, sp. • POIENAR, VASILE – n, în 1955, jucător de
fotbal la: Foresta II Fălticeni, Politehnica Iaşi, FC rugby, angajat al CSM Suceava şi D.S.J. Suceava.
Baia Mare, Petrolul Ploieşti, Farul Constanţa, • POP, MIHAI- n, în 1976 la Suceava, prof, efs,
Dinamo Bucureşti şi U. T. Arad. antrenor şi descoperitor de talente în tenisul de
• PAŢA, IULIU -născut în 1952– prof. efs, sportiv câmp.
442
Județul Suceava
• POP, ŞERBAN - n, în 1941, prof. efs; sportiv, • RADU, ION –prof. , sp. fotbal la CSM Suceava
baschet şi handbal; arbitru handbal şi hochei pe şi antrenor la diferite echipe sucevene CSŞ, LPS,
gheaţă; antrenor handbal la CSU Suceava; vice- CSM şi Cetatea.
preşed. CMEFS Suceava şi CSM Suceava; direc- • RĂDULESCU, MIHAI – n, 1962 la Vatra Dornei;
tor DSJ Suceava între 1990-2005, C. D. la I.Î.S campion naţional de biatlon, participant la J. O de
Suceava între anii 1971-1982. la Sarajevo 1984
• POPA, NICOLAE – jucător fotbal ; preşedinte • RAICU, GABRIEL – Campion mondial de juniori
CMEFS (1967-1970) şi CSM Suceava (1972- la arte marţiale (Vovinam Viet Vo Dao)
1976). • RAŢA, RADU n. 1943 în Noua Suliţă (Ucr) prof.
• POPESCU, CONSTANTIN – jucător reprezentativ efs;sp/antr volei, liantul între sportul sucevean şi
la echipei de rugby CSM Suceava . cel ucrainean.
• POPESCU, DIMITRIE –n. în 1961 la Straja - • RAŢĂ, SORIN – prof, efs, C. D. la FEFS Suceava,
Suceava, multiplu medaliat la competiţiile inter- preşedintele Asociaţiei Judeţena de Atletism
naţionale de canotaj . Campion Olimpic la J.O. Suceava .
Barcelona 1992 . M. E. S. • RAŢIU, FLORIN – n. în 1980, multiplu medalitat
• POPESCU, MIRCEA – (1938-1997), prof, efs; la C.M. şiC.E. de modelism , M. S. .
antrenor de baschet şi director la CSŞ Suceava • ROBCIUC, FLORIN - n. în 1950 la Suceava;
(1971 – 1975). jucător de volei la CSM Suceava şi Ştiinţa Bacău
• POPESCU, VICHENTIE – antrenor, personaj • ROŞCA, PETRE – n, în 1930 la Ploieşt i- Rădăuţi,
reprezentativ al fotbalului la nivel judeţean . sportiv la secţia equestră CSM Metalul Rădăuţi ;
• POTÂNGĂ, STELIAN - n. în 1966 la Vatra medaliat cu bronz la J.O. din 1980 -Moscova, M. S.
Dornei, sportiv şi antrenor de culturism, • • ROSENBERG, JAKY – n, în 1942 la Suceava,
fondator club. Power Gym Vatra Dornei jucător fotbal, baschet, handbal.
• PRADA, ANDREI - medaliat la Campionatele • ROŞU, ARISTIDE – n. în 1947 la Şcheia – jucător
Balcanice de înot . de fotbal la Chimia şi CSM Suceava .
• PRELIPCEANU, MARIANA - n. în 1966 la • ROŞU, ARISTIDE – jucător fotbal la Dinamo
Rădăuţi; prima româncă medaliată la o comp, Suceava.
internaţ de tir cu arcul, MS • ROTARI, GEORGE – medaliat la C. E de lupte
• PRICOP, GHEORGHE – n, în 1969 la Suceava, greco-romane , multiplu campion naţional de
antrenor de arte marţiale ;a pregătit sportivii juniori .
medaliaţi la C. E • ROTARU, IONUŢ- multiplu campion naţional de
• PRICOP, RADU – n, în 1950 la Suceava; inginer, juniori la lupte greco-romane .
jucător baschet şi handbal. • ROZNOVĂŢ, FLORIN – n. în 1971 la Suceava,
• PRISĂCARU, GHEORGHE, n. 1942 în Fălticeni. jucător de hochei.
Sp. arb. rugby, v. FRR • ROZNOVĂŢ, ROMICĂ – n, în 1969 la Suceava,
• PUNGOVSKI, OCTAVIAN, Directorul Clubului jucător de hochei pe gheaţă.
Sporturilor de Iarnă Vatra Dorneri din 2009; • RUSU, CORNEL- n. în 1977 la Rădăuţi; sportiv
• PURICE, RĂZVAN – n. în 1977– jucător volei medaliat la C.M. şi C.B. de lupte greco-romane
CSŞ şi CSM Suceava, Piatra Neamţ, Tulcea şi • RUSU, CRISTIAN – n. în 1979 la Rădăuţi, sportiv
lotul naţional . medaliat la CM. şi C. B de lupte greco- romane
• RĂCILĂ, VALERIA –n, în 1957 la Stulpicani j • RUSU, GHEORGHE, născut în 1953 la Vatra
Suceava, multiplă medaliată la compet, interanţ. Dornei, sportiv şi antrenor al loturilor României
de canotaj, medaliată cu bronz la J.O. Moscova la sanie
1980, Campioană Olimpică la Los Angeles 1984, • RUSU, ŞTEFAN – n. în 1956 la Rădăuţi – cel mai
M. E. S. bun luptător român din toate timpurile la stilul
443
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
greco-romane; multilplu campion naţioanl , euro- • SENCIUC, GABRIEL – sportiv şi antrenor la CSS
pean şi mondial ; vicecampion olimpic în 1976 la şi LPS Suceava la secţia de handbal .
Montreal ; campion olimpic în 1980 la Moscova; • SENIC, NICOLAE – prof, efs; jucător de rugby
medalie de bronz la J.O. din 1984 la Los Angeles; la Constructorul şi CSM Suceava
antrenor la CSM Bucovina Rădăuţi, M.E.S. • SENIC, ŞTEFAN – prof, efs; sportiv şi antrenor
• RUSU, VICTOR –n. în 1942 la Cluj; medic, de rugby la CSM Suceava (1977-1978).
jucător fotbal Suceava. • SESERMAN, TEODOSIE – secretar al Comitetu-
• SĂLĂGEAN, LILIANA – n. în 1971 la Vf. Câm- lui Districtual Sportiv Suceava în 1943-1944;
pului ;atletă la CSM Suceava, medaliată la C. B: • SEVASTRU, VASILE - Gura Humorului - jucător
şi la Cupa Europei . reprezentativ de rugby, preşedinte al AS. Judeţene
• SANDU, ALEXANDRU – n. în 1937 la Suceava; de Rugby Sv. .
jucător de volei la Voinţa şi Fulgerul PTTR • SIDAC, ANDREI- n, în 1942, jucător fotbal
Suceava Dinamo Suceava, component al echipei de hochei
• SANDU, PETRE n. 1948 în Dolheşti. Cond. sp. pe gheaţă a oraşului .
BSB v. FRBSF • SIMIONAŞ, VASILE – reputat antrenor de fotbal,
• SAVA, IOAN – sportiv şi antrenor al echipei de a condus echipa CSM Suceava în anul promovării
rugby CSM Suceava în prima divizie;
• SBIERA I. R. – Preşedintele Com. OSR Districtul • SIREŢEANU, MARIUS, directorul CSTA
Suceava 1941-1944; Suceava din 2009;
• SCHACHTER, EDGAR - n. în 1953 la Iaşi; medic • SLAVNIC, ŞTEFAN – n, în 1965, jucător de
sportiv, figură reprezentativă a mişcării sportive hochei Suceava.
sucevene • SLUŞARIUC, OVIDIU –n, în 1968, jucător de
• SCHEIN IDELI - n. în 1932 la Botoşan; inginer, rugby, a făcut parte din lotul naţional de juniori,
jucător de volei la Voinţa Suceava şi Fulgerul Suceava tineret şi seniori ; a jucat la CSM Suceava şi
• SCHUMACHER CONSTANTIN – n. în 1976 la Dinamo Bucureşti .
Fălticeni, jucător de fotbal la C. S. Ş. şi Foresta • SMOCHINĂ, ADRIAN – inginer, sportiv, figură
Fălticeni, F. C. Argeş, Rapid Bucureşti, Gloria reprezentativă a patinajului sucevean
Bistriţa şi Universitatea Craiova . • SOFRONIE, CONSTANTIN - preşedinte al Con-
• SCOLOBIUC, AUREL - născut în 1940 – atlet siliului Judeţean Suceava şi primar al municipiului
legitim. la CSM Suceava, medaliat la competiţiile Suceava, susţinător al sportului sucevean
interne şi internaţionale. • SOLCAN, VASILE – sportiv şi antrenor al echipei
• SCOLOBIUC, DAN – jucător de rugby, Suceava de rugby CSM Suceava
• SCRIMNICIUC, RADU- n. în 1939, prof, efs; • SOLCANU, ELENA- sportivă a secţiei de a
jucător şi antrenor de hochei pe gheaţă Suceava şi atletism a CSS Suceava ; vicecampioană euro-
Ştiinţa Cluj. peană de juniori .
• SCUTARU, CONSTANTIN –(1938-1993), Preşe- • SPRÎNCEANĂ, MIHAI – n. în 1932, prof efs;
dinte CJEFS Suceava 1977-1985. antrenor de atletism cu rezultate deosebite ; antre-
• SELIMESY, MIKLOS - n în 1944 la Braşov; norul primului sportiv sucevean : Scolobuic Aurel
jucător de fotbal la CSM Suceava – campion al României ; vicepreşedinte UCEFS
• SEMEGHIN, DORIN - n. în 1979 la Gura Humo- Suceava ; director CSŞ Suceava .
rului; jucător de fotbal la : Foresta II Fîlticeni şi • STAMATIN, MIHAI 1875-1922 n. în Mălini j.
Foresta Suceava în divizia A ; Dinamo Bucureşti, Suceava. Promotor al sportului, v. pers.
Petrolul Ploieşti, F. C. Argeş şi Oţelul Galaţi . • STEFF, ALEXANDRU - prof efs ; sportiv şi
• SEMENCIUC, DAN – n, în 1971– inginer, jucător antrenor al echipei de rugby Constructorul şi CSM
de volei la CSM Suceava şi Poli Timişoara Suceava .
444
Județul Suceava
• STEIMETZ, BENO - medic, sportiv şi antrenor mane la Metalul Rădăuţi. AE la CSŞ, Lic. 4, LPS
de baschet la Dinamo Suceava şi CSM Suceava având numeroşi sportivi valoroşi
• STELEA, ANDREI - animator al jocului de şah în cum ar fi : Ilie Matei, Ion Grigoraş, Ion Ieremciuc,
spaţiul rural din judeţul Suceava Croitoru Ovidiu ş. a. .
• STELLIA, AUREL 1906-1989 n. în Dumbrăveni • TARLEŢCHI, DUMITRU – jucător de fotbal la
j. Suceava. Prof. antr. şah v. FRŞ CSM Suceava-
• STOROZ, PETRE - (1933-2003) sportiv, jucător • TĂTAR, MATEI – Rădăuţi, campion mondial de
de hochei pe gheaţă, baschet, handbal, antrenor de arte marţiale(Wushu Kung Fu)
lupte ; director la CSŞ Rădăuţi, personalitate în • TEODORESCU, ION –Suceava, Preşedinte Regi-
lumea sportului nala UCFS Suceava 1960-1962;
• STRATON GEORGE – n, în 1956 la Pîrteştii de • TÎMPESCU, GABRIEL - sportiv şi antrenor de
Jos, j. Suceava; jucător de rugby ; preşedintele box la CSS Suceava .
FRomâne de Rugby . • TIPA, ADRIAN – multiplu campion naţional de
• STURZA, VASILE - profesor, animator al jocului juniori la lupte grco-romane
de hochei pe gheaţă la Ştiinţa Rădăuţi • TODAŞCĂ, VLADIMIR -Vatra Dornei, sportiv
• SULICĂ, VASILE –n, în 1936; inginer, compo- cu rezultate deosebite pe plan intern şi internaţio-
nent al echipei de fotbal Progresul şi hochei nal la biatlon .
Dinamo Suceava. • TOMOVICI, ŞTEFAN - (1913-2002) Suceava;
• SUMACHER, CONSTANTIN – Fălticeni, jucător jurist; a practicat fotbalul şi hocheiul pe gheaţă
de fotbal; a evoluat printre altele la Rapid Bucu- participant la C.M. (înainte de 1945) ; antrenor la
reşti şi F. C. Argeş Rădăuţi, Galaţi şi Suceava .
• SZEKELY, MIHĂIŢĂ – Vatra Dornei, jucător de • ŢOPA, LIVIU –(1923-1970) – Suceava, jurist şi
fotbal la CSM Suceava, Steaua Bucureşti şi în prof, efs, arbitru diviz. de fotbal, iniţiator şi ani-
Liga Campion; mator al sportului muncitoresc şi al jocului de
• ŞERBAN-PÂRVAN, ELENA n. 1977 în Bosanci hochei pe gheaţă.
j. Suceava. Sp. canotaj, v. FRC • TORODOC, DORIN - multiplu camp. naţion,
• ŞFICHI, RADU – n, în 1950 la Rădăuţi, jucător europ. şi mond. la rachetomodelism, legitimat
şi antrenor hochei. CSTA Suceava, MES.
• ŞIMON, GHEORGHE – şef al Inspectoratului • TRETIAG, ALIN – n, în 1975; sportiv la CSŞ
Judeţean al M. I, a sprijinit mişcara sportivă Fălticeni şi CSM Suceava;dublu campion mond.
suceveană înainte de 1990 . la canotaj (sen. şi tin.)
• ŞNEP, DOINA LILIANA – n, în 1963 la Liteni j. • TRONCIU, DUMITRU – n, în 1937 la Suceava,
Suceava; prof, efs, medaliată la competiţiile inter- sportiv şi antrenor de atletism
naţionale de canotaj medaliată la J.O. Los Angeles • TUDOR, MARIN – n. în 1943 la Bucureşti; medic
1984, Seul 1988 şi Barcelona 1992, M. E. S. sportiv.
• ŞOTROPA, VIOREL - născut în 1969 la Siret, j. • UDIŞTEANU, GABRIEL – jucător de volei de
Suceava, multiplu campion naţional şi balcanic la valoare internaţională la Fulgerul PTTR Suceava,
schi fond, participant la J.O. Albertville 1992. Ştiinţa Galaţi şi Dinamo Bucureşti ; locul III cu
• TABARCEA, PETRE - preşedinte COEFS Vatra echipa naţională de volei la Jocurile Olimpice din
Dornei şi secretar la CSŞ Vatra Dornei 1980.
• TACAMAŞ, HRISTO – jucător reprezentativ de • UDUDEC, EMIL - arbitru internaţional de volei
fotbal la Foresta Fălticeni. • UNGUREANU, CRISTINA – Rădăuţi, medaliată
• TĂNASE, SERGIU – A. E. de înot la CSM la Campionatele Balcanice de tir cu arcul;
Suceava • UNGUREANU, DANIEL Directorul DJS Suceava
• TĂPÎRJAN, CONSTANTIN, sp. lupte greco-ro- 2009-2009;
445
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
446
Județul Suceava
447
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢI
1. Prof. univ. dr. RÎSNEAC, BORIS teoria şi metodica antrenamentului sportiv
2. Prof. univ. dr. DANAIL, SERGIU gimnastică
3. Prof. univ. dr. ALEXANDRU, PĂCURARU volei, baschet, evaluare
4. Prof. univ. dr. DOINA, MÂRZA kinetoterapie
5. Prof. univ. dr. GLORIA, RAŢĂ atletism
6. Prof. univ. dr. ARDELEAN, SANDA MARIA
7. Prof. univ. dr. GUTT, SONIA biochimie
8. Prof. univ. dr. FRUNZĂ, GHEORGHE biomecanică
9. Prof. univ. dr. IEŢCU, IOAN anatomie, kinetoterapie
10. Prof. univ. dr. BĂIŞANU, ALEXANDRU filozofie
11. Prof. univ. dr. GULICIUC, VIOREL filozofie, etică deontologie
12. Prof. univ. dr. MAXIM, TUDOR SORIN filozofie
13. Conf. univ. dr. BALAN, CORNELIA psihologie, sociologie
14. Conf. univ. dr. FILIPESCU DOINA gimnastică, kinetoterapie
15. Conf. univ. dr. MILICI DAN informatică
16. Lector univ. dr. ŞERBAN CODRUŢ limba engleză
17. Lector univ. dr. BORDEA CONSTANTIN sporturi de lupte şi autoapărare
18. Lector univ. dr. DAN MIRELA kinetoterapie
19. Lector univ. dr. ŞTIUCĂ PETRU biofizică
20. Lector univ. dr. JEDER DANIEL pedagogie
21. Lector univ. drd. SCHIPOR DOINA sociologie
22. Dr. FILIP FLORIN psihologie
23. Dr. MARTINIUC OTILIA igiena în control medical
24. Dr. BUZDUGAN CĂTĂLINA biochimie
25. Asistent drd. GHEORGHIU CORINA sociologie
26. Asistent drd. SERDENCIUC NADIA sociologie, psihologie
27. Asistent drd. DOMUNCO FLORIN psiho – pedagogie
28. Prep. univ. ACHIŢEI CRISTINA baschet
29. Prep. univ. SANDU CORNEL baschet
30. Prof. ed. fizică BARBĂLATĂ CONSTANTIN atletism, gimnastică, schi
31. Prof. ed. fizică MURĂRAŞU VIORICA educaţie fizică
32. Prof. ed. fizică COJOCARU, GABRIELA educaţie fizică
33. Prof. ed. fizică TIPA, LAZĂR educaţie fizică
34. Prof. ed. fizică COMAN, CĂTĂLIN educaţie fizică
448
Județul Suceava
SUCEAVA
COLEGIUL NAŢIONAL „ŞTEFAN CEL MARE’’
Aurel, Buleandra, Gheorghe, Moga, Mircea, Popescu, Costel, Banciu,
Liviu Popa, Letiţia Caldare, Maria Brînduşe, Ovidiu Ostaficiuc.
Vasile, Bulat, Dumitru, Făgădău, Adrian, Cojocaru,
Marin Salahub, Lazăr Zlate, Adriana Cojocaru,
449
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
450
Județul Suceava
CÎMPULUNG MOLDOVENESC
COLEGIUL MILITAR LICEAL ,,ŞTEFAN CEL MARE’’
Nazarie Gheorghe (1930 – 1932), Liţescu Ştefan (1972 – 1979),
Gheorghiu Ioan (1930 – 1931), Cojoc Gheorghe (1975 – ş.î.p.),
Dobrovicescu Alex (1930 – 1932), Hetriuc Dumitru (1980 – 1984),
Rusanc Aristide (1931 – 1937), Moldoveanu Ilie (1983 – 1999;
Krijigawschi Sigmund (1933 – 1943), (2001 – 2003),
Săndulescu Alex (1936 – 1943), Ilioaia Nicolae (1986 – 1987),
Vasilescu Ioan (1936 – 1940), Albu Daniel (1989 – 1994)
Popescu Vlad (1940 – 1941), Ţebrean Ilie (1994 – 1998),
Prunescu Valentin (1944 – 1945), Albu Daniel (1989 – 1994),
Cristea Aurel (1953 – 1983), Buftea Andrei (1998 – 1999),
Marcu Vasile (1956 – 1960), Drehluţă Romică (1999 – ş.î.p.),
Ratcu Gheorghe (1960 – 1962), Nichita Constantin (2000 – 2001),
Ilie Ştefan (1962 – 1972), Sfarghiu Nicolae (2001 – 2002),
Barbu Ioan (1969 – 1971), Bârzu Iulian (2001 – 2003),
Cernica Constantin (1969 – 1972), Marian Sergiu (2003 – ş.î.p.).
451
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
DOLHASCA
GRUPUL ŞCOLAR ,,OLTEA DOAMNA’’
Petre, Sandu Octavian, Stanciu, Mihai, Tanasă,
Mihai, Baba, Eugen, Marian, Nicoleta, Raicu,
Liviu, Prescorniţoiu, Leonard, Harhata, Pavăl, Crăciun.
DUMBRĂVENI
GRUPUL ŞCOLAR
Aparaschivei Ioan (1963 – 1974), Atudosei Victor (1990 – 1992),
Hoşman Traian (1967 – 2006), Huţanu Dana (2000 – 2008),
Sîrbu Floarea (1972 – 1985), Amarie Bogdan (2006 – 2008),
Andrei Alecsandru (1976 – 2008), Poenaru Petru (2007 – 2008),
Bălăieş Aurelian (1985 – 2000), Postolache Genoveva (2007 – 2008)
Vicoveanu Lenuţa (1988 – 2001),
FĂLTICENI
COLEGIUL AGRICOL
Balan Gheorghe (1936 – 1939), Turcu Neculai (1945 – 1947),
Sârbu Vera (1940 – 1944), Grigoriu Ioan (1947 – 1948),
Rusnac Ana (1943 – 1944), Popa Gheorghe (1948 – 1960),
452
Județul Suceava
LITENI
GRUPUL ŞCOLAR IORGU VÂRNAV LITEANU
Lungoci Gavril (1975 – 1991), Asandei Mihaela (2004 – 2006),
Lungoci Mărioara (1975 – 1992), Aioanei Eduard (2004 – 2008),
Tănasă Dumitru (1978 – 2004), Ţurcanu Petruţa (2005 – 2008),
Zaluschi Mihai (2001 – 2005), Tofan Iulian (2005 – 2008).
Procopov Nicoleta (2004 – 2008),
453
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
GURA-HUMORULUI
GRUPUL ŞCOLAR ,,ALEXANDRU CEL BUN’’
Ciotău Constantin (1966 – 2006), Isopescu Sorin (2000 – ),
Lazăr Mihai (1973 – ), Bîrzu Iulian (2004 – ),
Buhăianu Liviu (1988 – 2000), Stoica Adrian Ionuţ (2007 – 2008),
Crăciun Larisa (1989 – 2005), Struţ Bogdan (2002 – 2005),
Enache Adrian (1998 – 2003), Chirap Daniel (2004 – 2005).
PÎRTEŞTII DE JOS
GRUPUL ŞCOLAR ,,NICANOR MOROŞAN’’
Strugariu, Niculai (2004 – ), Nistor, Spiridon Radu (2006 – ).
RĂDĂUŢI
COLEGIUL TEHNIC
Veronica Larionescu (1979 – ), Zub Florin (1999 – ),
Ţibu Avram (1988 – ), Ciobara Alexandru (2005 – 2006).
Popescu Mariana (1995 – ),
454
Județul Suceava
SIRET
GRUPUL ŞCOLAR ,,LAŢCU VODĂ’’
Frăţeanu Orest (1956 – 1958), Mateiciuc Dorin (2000 – ),
Rusnac Teofil (1956 – 1961), Mateiciuc Zenova (2001 – ),
Salahug Marin (1960 – 1965), Uricec Octavian (1990 – ),
Kozac Ernst (1965 – 1967), Haiura Mihai Marcel (2007 – 2008)
Maidaniuc Nicolai (1967 – 2001),
SOLCA
GRUPUL ŞCOLAR ,,TOMŞA VODĂ’’
Aiftincăi Mihai (1970 – ), Crăciunescu Nicolai (1982 – ).
Evuleţ Ticu (1978 – 1981),
CAJVANA
GRUPUL ŞCOLAR
Grigorean Andrei (1979 – ), Gurău Grigoraş (1998 – ),
Savu Ion (1982 – ), Şoflău Corina - Silvia (2006 – 2007).
VATRA – DORNEI
LICEUL TEORETIC ,,ION LUCA’’
Cernei Eleonora (1956 – 1957), Chiriluş Petru (1977 – 1978),
Strechie Iuliana (1957 – 1958), Sucheanu Ovidiu (1978 – 1985);
Bortă Ilie (1958 – 1961), (1996 – 1997)
Moroşan Dumitru (1958 – 1959), Nechita Constantin (1978 – 1982);
Gotca Petre (1959 – 1963), (1985 – 2007),
Holocva Marin (1962 – 1971), Lostun Tania (1982 – 1985;
Astalos Eugen (1964 – 1972), (1990 – 1996),
Grigoraş Mihai (1964 – 1974), Onofreiciuc Nistor (1983 – 1984;
Pall, Rodica (1964 – 1970); (1990 – 1998),
(1971 – 1978); Munteanu Viorica (1984 – 1987)
(1982 – 1983), Roman Mircea (1987 – 1988),
Gherman Gheorghe (1968 – 1970), Ţăran Liliana (1988 – 1990),
Bighiu Gheorghe (1970 – 1979), Nuţu Tiberiu (1990 – 1991),
Miron Ion (1970 – 1972; Mazga Sorin (1998 – 1999),
(1973 – 1978), Petre Oana (1999 – 2002),
Mîndrilă Elena (1971 – 1973), Pungovschi Octavian (2000 – 2003),
Gorea Constantin (1973 – 1978), Vasiluţ Mircea Cristian (2002 – 2007),
Chiriluş Pavel (1974 – 1978), Poenaru Florin (2002 – 2003),
Ostaficiuc Ovidiu (1974 – 1978), Magherca Cristian (2002 – 2003),
Rîmniceanu Cristian (1974 – 1978), Pintilii Mircea Cristian (2003 – 2007)
Chiriluş Steluţa (1975 – 1979),
455
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
Anul punerii
în functiune
spectatori
Nr. Locali- Denumirea Supra- Discipline
Administrator Obs.
crt. tatea bazei sportive faţa sportive
Nr. de
1. Stadion ,,Areni” 10.000 1965 Fotbal, Atletism Primăria gazonat
2. Patinoar artificial 60x30m 300 1976 Hochei pe gheaţă Primăria betonat
3. Sala ,,Areni” 103x18m 1984 Atletism, tenis CSM Suceava coritan
4. Sala lupte ,,Areni” 216m2 1984 Lupte CSM Suceava
5. Sala ,,Unirea” 30x15m 300 1959 Volei, tenis CSM Suceava podea
6. Teren ,,Unirea” 4500m2 1200 1976 Rugby CSM Suceava
7. Teren tenis ,,Unirea” 3 terenuri 1968 Tenis CSM Suceava zgură
8. Pista patinaj ştrand 1981 Patinaj viteză role CSM Suceava beton
9. Sala LPS 100x50m 500 2004 Handbal, volei, tenis LPS Suceava sintetic
10. Teren Sport LPS 100x50 300 1997 Handbal LPS Suceava beton
11. Suceava Teren Fotbal LPS 110x80 1993 Fotbal LPS Suceava
12. Bazin Şcoala 3 25x12m 100 1982 Înot Şcoala 3 5 culoare
13. Sala Sport Şcola 3 28x16m 1878 Volei, baschet Şcoala 3 sintetic
14. Sala Şcoala 11 55x30m 150 2006 Baschet, handbal, tenis Şcoala 11 sintetic
15. Teren CFR Iţcani 110x50 1000 1951 Fotbal CFR gazonat
16. Sala C.N.P. Rareş 28x16m 1980 Baschet, volei C. N. P. Rareş podea
17. Sala C.T. Alimentar 28x16m 1982 Baschet, volei C. T. Alimentar podea
18. Sala Sport Şcoala 7 28x16m 1982 Bashet, volei Şcoala 7 podea
19. Sala C.T.P. Muşat 28x16m 1983 Baschet, volei C. T. P. Muşat podea
20. Sala Sport Universit. 28x16m 1976 Baschet, volei Univ. Şuceava podea
21. Baza Sportivă Electrica 3 terenuri 1979 Tenis Renel zgură
Baschet, volei, handbal,
22. Sala Sport Municipală 39x20m 2004 Primăria sintetic
tenis
23. Stadion ,,Bucovina” 3000 1962 Fotbal, hochei pe iarbă Primăria gazonat
24. Sala Lupte CSŞ 20x15m 1962 Lupte CSŞ
Rădăuţi
25. Sala Sport CSŞ 30x15m 1988 Tir sportiv, tir arc CSŞ parchet
26. Sala Sport Şcoala 5 28x15m Baschet, volei Şcoala 5 podea
27. Sala Sport Grup Şc 1 28x15 Baschet, volei Grup Şc. 1 podea
28. Hipodrom 10.000m 1000
2
Equitaţie Direcţia Silvică iarba
29. Stadion , Nada Florilor 110x80m 3000 Fotbal Primăria gazonat
30. Stadion ,,Tineretului” 110x80m 1000 Fotbal CSŞ gazonat
Fălti-
31. Sala Sp. CN „N. Gane” 28x15m Volei, baschet Lic. „N. Gane” podea
ceni
32. Sala Sp. CN Băcescu 28x15m Volei, baschet C.N.M. Băcescu podea
33. Sala Sp. C.N. Agricol 39x20m Volei, baschet, handbal C. N. Agricol sintetic
34. Gura Sala Sport CSŞ 55x30m 100 1999 Handbal, tenis,volei CSŞ sintetic
Humo-
35 rului Stadion ,,Tineretului” 110x80m 1000 Fotbal, rugby, softball Primăria gazonat
456
Județul Suceava
36. Câmpu- Stadion ,,Rarăul” 30.000m2 2000 Fotbal, atletism Primăria gazonat
lung
37. Sala Sport C. Militar 29x20m 2004 Handbal, baschet, volei C.N. Militar sintetic
Moldo-
38. venesc Sala Sport C.N. ,,D. Vodă” 39x20 2004 Handbal, baschet, volei C.N.D. Vodă sintetic
39. Stadion ,,Dorna” 30.000m 2
4000 Fotbal Primăria gazonat
40. Sala Sport Şcola 1 39x20 Handbal, volei, tenis Primaria sintetic
Vatra
41. Pârtie schi Schi alpin Primăria
Dornei
42. Pista schi fond - role Schi biatlon, role CSŞ bitum
43. Sala Sport liceu 28x16m Volei, baschet Lic. V. Dornei podea
44. Sala Sport Laţcu Vodă 39x20m 2004 Baschet, handbal, volei Primăria sintetic
Siret
45. Stadion ,,Tineretului” 18.500m2 1500 Fotbal Primăria gazonat
46. Solca Poligon Tir Tir sportiv, tir arc CS Comando
47. Frasin Stadion ,,Avântul” 21400m 2
1500 Fotbal , oină Primăria gazonat
48. Gălăn. Stadion ,,Carpaţi” 110x70 1000 Fotbal Primăria gazonat
49. Vicov. Sala Sport 39x20m 2004 Handbal, baschet, volei Primăria sintetic
50. Cajvana Sala Sport 39x20m 2004 Handbal, baschet, volei Primăria sintetic
51. Margin. Sala Sport 39x20m 2004 Handbal, baschet, volei Primăria sintetic
52. Liteni Teren ,,Viitorul” 110x70m 1000 Fotbal Primăria gazonat
53. Crucea Stadion ,,Minerul” 110x70m 1000 Fotbal Primăria gazonat
457
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
458
Județul Suceava
Stadionul, Pojorâta
459
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
460
JUDEŢUL
TELEORMAN
461
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Cioc, Mihai 1984 Judo categ.open bronz
Plocon, Davila 1964 Volei echipa loc.IV
Cioc, Mihai 1980 Judo categ.+95 kg. elim.în turul 2
462
Județul Teleorman
• 1873 – Prima mărturie, în documente, privind etăţilor de Gimnastică din România (viitoare Feder-
activitatea de educaţie fizică din judeţul Teleormen, aţie Română de Gimnastică) , societate perezidată
datează din anul 1873, când la Şcoala primară de de Petre Vasiliu Năsturel.
băieţi nr.1 din Alexandria se introduc ore de gim- • 1913 – La Turnu Măgurele, din iniţiativa
nastică, ca ecou la apariţia Legii Instrucţiunii fraţilor Aurel şi Ion Pavel, se înfiinţează o filială a
Publice, care prevedea introducerea obligatorie a Clubului polisportiv Colţea din Bucureşti. Astfel de
gimnasticii în şcoli, licee şi şcoli profesionale, filiale au mai fost înfiinţate la Braşov şi Ploieşti.
• 1878 – Se înregistrează introducerea şi în • 1913 – Prof. Nicolae Rădulescu participă la
şcolile din judeţul Teleorman (Alexandria, Turnu Serbările federale de gimnastică, care au loc în luna
Măgurele, Roşiorii de Vede) a unor exerciţii cu iunie la Câmpulung Muscel.
caracter militar, care se executau cu elevi de săr- • 1914 – Serbările federale de gimnastică din
bători. Aceasta, ca urmare firească a elaborării şi anul acesta se desfăşoară la Târgovişte. Cu această
aplicării la scară naţională a Regulamentului apărut ocazie, prof.Nicolae Rădulescu a fost distins cu
încă din 1874 din iniţiativa unor personalităţi, Medalia de aur, pentru activitatea sa laborioasă din
precum şi a activităţii dr.Carol Davilla. ultimii ani.
• 1894 – Petre Stroiescu din Nanova participă • 1915 – Se înfiinţează Societatea de gimnastică
la Congresul intetrnaţional de gimnastică de la Teleormanul condusă de maestrul de gimnastică
Breslau. C.V.Nicolescu de la gimnaziul din localitate. Această
• 1897 – Apare şi prima organizaţie sportivă din societate se remarcă prin organizarea unor serbări cu
judeţul Teleorman, când la Alexandria, tinerii Ilie şi jocuri naţionale, piramide şi tablouri alegorice.
Dumitru Gh. Eliad înfiinţează o secţie a Societăţii • 1920-1940 – În intervalul interbelic, la Liceul
de arme, gimnastică şi dare la semn, cu sediul într-o Sântul Haralambie din Turnu Măgurele, a existat o
sală a prăvăliei a lui Ilie Gh. Eliad de strada Târgu- activitate mai intensă la Societatea sportivă Venus, o
lui, actualmente strada Libertăţii. filială a CS Venus din Bucureşti. La Roşiorii de Vede,
• 1908 – La Turnu Măgurele ia fiinţă Societatea activitatea sportivă şcolară din Liceul Anastasescu, a
de gimnastică, scrimă şi dare la semn, ulterior şi de cunoscut o perioadă de glorie datorită străduinţelor
vânătoare. prof. efs. Petre Tănăsescu. Acesta a înfiinţat echipa de
• 1911 – Ia fiinţă Societatea de gimnastică oină a liceului, contribuind astfel la propăşirea în judeţ
Vigoarea din Alexandria. Fondator prof.Nicolae a acestui sport autohton. La Alexandria, este notabilă
Rădulescu, de la Gimnaziul Alexandru Ghica. Tot activitatea desfăşurată la Şcoala Normală de băieţi, a
el este cel care afiliază Vigoarea la Federaţia Soci- cărei echipă de oină s-a remarcat şi în afara judeţului.
463
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
464
Județul Teleorman
• 1989 – In ziua de 31 mai se dispută, la Ale- Cupelor. În acest sezon cucereşte CUPA..
xandria, meciul de fotbal - juniori România-Bulga- • 2007 În competiţiile interne, până în acest an,
ria, încheiat cu scorul de 2-3 (1-3). echipa feminină de handbal a CS Oltchim Rm.
• 1989 – În ziua de 13 noiembrie are loc meciul Vâlcea a cucerit de 20 de ori Cupa României.
de fotbal – juniori România-Cehoslovacia, UEFA- • 2007 La Rm. Vâlcea, CS Oltchim a organizat
93, scor: 3-1 (3-1). Super Cupa Europei denumită din acest an Trofeul
• 1998 - Un vechi deziderat se realizează la Campionilor. A fost câştigată de gazde învingând în
Roşiorii de Vede: înfiinţarea Clubului Sportiv finală chipa Zvezda Zvenigorod (Rusia) cu scorul de
Şcolar, cu secţii de fotbal, tenis, volei şi baschet. 23-19, după ce în meciurile anterioare învinsese
• 1999 – Sportul şcolar din Turnu Măgurele este echipele Slagelsedt-Danemarca şi Lada Togliati-Rusia.
impulsionat în activitatea sa prin înfiinţarea Clubu- • 2007 La Rm. Vâlcea, a avut loc întâlnirea
lui Sportiv Şcolar, cu secţii de : atletism, handbal, oficială de fotbal între echipele de tineret ale Româ-
judo şi karate. niei şi Herţegovinei contând pentru calificarea la CE
2004 Sportivul Nicolae Săndulescu, de la CS din 2009, scor 3-0.
Romin Rm.Vâlcea, participă la CM de arte maţiale • 2009 În cei peste 30 de ani de activitate,
WU-SHU kumite echipe şi se clasează pe locul al echipa Clubului Sportiv Muncitoresc Oltchim
II-lea , primind medalia de argint. Rm.Vâlcea, a cucerit de peste 20 de ori Cupa
• 2005 Judoca Marian Telecan de la Oltchim României şi de 14 ori titlul de campioană naţională.
Rm.Vâlcea, a câştigat medaliile de argint şi bronz Pe plan internaţional de şase ori a participat în
la CM şi pe cele de aur şi argint la CE. Cupa Cupelor câştigând ediţia 2006-2007, a fost
• 2006 Marian Telecan, obţine medalie de bronz finalistă în sezonul 2001-2002 şi de două ori a jucat
la CE, în proba de komute modern goyu-ryn şi în semifinalele acestei competiţii, în sezoanele
sitotokan – echipe. 1986-1987 şi 1992-1993. Participă la 10 ediţii ale
• 2006-2007 - Echipa feminină de handbal a CS Ligii campionilor, reuşind în două ediţii să se
Oltchim Rm. Vâlcea participă de şase ori în Cupa califice în semifinale
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed.
Anul Drept Drept SC pe judeţ profesio- pers. certif. de
Total sp. naț.
public privat acţiuni pe r.s. niste juridică id.sp.
2002 5 10 15 3 56 74
2003 5 12 17 4 74 95
2004 5 13 18 5 101 124
2005 5 19 24 5 101 130
2006 5 23 28 6 118 152
2007 5 30 35 7 142 184
2008 5 38 43 8 160 211
2009 5 42 47 8 187 242
465
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul instruc- Nr. AE
afiliate legit. antrenori arbitri MS MES
tori
1993 159 5571 128 47 200
1994 159 5571 128 47 200
1995 145 5154 127 35 203
1996 139 4244 127 33 238
1997 139 4244 127 33 235
1998 135 4306 134 39 233
1999 136 4223 149 11 252
2000 136 4068 55 37 266
2001 102 3804 65 32 244 1 0 1
2002 104 3498 45 49 205 1 0 1
2003 105 3460 49 44 195 1 0 1
2004 151 4461 57 53 158 1 0 0
2005 37 635 51 9 39 0 0 0
2006 35 641 74 59 39 1
2007 39 829 50 48 44 0 0 1
2008 56 993 47 66 206 0 0 1
2009 62 1014 51 80 205 0 0 1
466
Județul Teleorman
Prima organizaţie sportivă din judeţul Teleor- În 1916 este lichidată societatea sportivă
man datează din anul 1897, când la Alexandria Teleormanul. Mişcarea turistică este reprezentată de
tinerii Ilie şi Dumitru Eliad înfiinţează o secţie a , Societatea Carpatica (1902 Sinaia) şi Societatea
Societăţii de arme, gimnastică şi dare la semn într-o Turiştilor Români (1903 Bucureşti).
sală de prăvălie aflată în strada Târgului, actual-
mente strada Libertăţii. 1918-1948
Alexandria
1901-1918 În acestă perioadă ia fiinţă Societatea sportivă
Alexandria Victoria, iar în 1936 apare pe lângă această societate
Societatea de arme gimnastică şi dare la semn clubul Sportul muncitoresc, ce provine de la sindi-
din 1897 îşi încheie activitatea în 1911, când Nicolae catul mixt.
Rădulescu înfiinţează Societatea de sport si gimnas- Turnu Măgurele
tică Vigoarea pe care o afiliează la Federaţia Soci- Apare în 1923 Societatea sportivă Venus ca o
etăţilor de Gimnastică din Romania prezidată de filială a clubului sportiv Venus din Bucureşti, preşe-
generalul Petre Vasiliu-Năsturel. dinte - profesorul C. Chirescu. După desfiinţarea
Turnu Măgurele acestei societăţi apare Clubul sportiv Colţea. În
Clubul Colţea din Bucureşti înfiinţează secţii timpul celui de-al doilea război mondial clubul
de atletism , oină, schi şi bob. Colţea se desfiinţează, iar după 1947 apar Societa-
467
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ţile sportive Teleormanul, Turis, Politia, iar după singura asociaţie care a supravieţuit după 1989, a
1947 se pun bazele Asociaţiei sportive Avântul obţinut rezultate remarcabile: echipa de rugby în
Muncitoresc şi se înfiinţează Asociaţiile sportive: divizia A, fotbal în divizia B, şah în divizia B,
Steagul, Unirea şi Partizanul. tir-multiple titluri naţionale precum şi locuri fruntaşe
Roşiorii de Vede în campionatele balcanice şi europene. AS Unirea
În 1923 era activă echipa de fotbal Tinerimea reuşeşte după 14 ani repromovarea echipei de fotbal
Roşioreană. În 1925 era activ Clubul sportiv Vârte- în divizia B (1998-1999). Această Asociaţie nu este
jul şi Societatea de educaţie fizică Paza Dunării de una şi aceeaşi cu Unirea din cadrul cooperativei, ci
pe lângă Liceul Anastasescu, iar în 1926 se constituie este o Asociaţie pe lângă Consiliul Municipal Ale-
Societatea de gimnastică. Doi ani mai târziu, ia fiinţă xandria şi Întreprinderea de Panificaţie condusă de
prima grupare mai serioasă de fotbal din oraş Soci- directorul Ştefan Pleşa, un susţinător fervent al
etatea Sporting ce va activa o perioadă îndelungată. echipei de fotbal, în special şi, al sportului în general.
Zimnicea Roşiorii de Vede
Apare în 1923 Societatea artistică şi sportivă CFR - cu echipa de tenis de masă a activat în
Valul Dunării. În perioada 1923-1924 se face simţită divizia A. Hidrotehnica - a activat pe lângă IELIF
activitatea sportivă şi în mediul rural; astfel apare Roşiorii de Vede fiind singura Asociaţie cu secţie de
în comuna Salcia, Clubul sportiv Mântuirea. turism - alpinism bine dezvoltată, care a participat
la multe finale ale Campionatelor Naţionale (se
1949-1989 remarcă contribuţia instructorului Tudor Teodor).
Alexandria Rova Roşiorii de Vede-înfiinţată în 1973 apare ca o
Asociaţia Victoria trecând pe lângă Sindicatul fuziune între CFR şi fosta Sporting ce fuzionează
mixt se transformă în Spartac, Progresul şi Comer- cu Întreprinderea de Reparat Material Rulant, Aso-
ţul, în 1953 pe lângă Cooperaţie apare Asociaţia ciaţie care a rămas după 1990 având o bază materi-
sportivă Voinţa. După 1968 odată cu industrializarea ală remarcabilă pentru sportul de performanţă ( 2
judeţului apar noi şi puternice asociaţii sportive, terenuri de tenis, sală de atletism cu coritan -70m
dintre care: Unirea, Metalul, I.A.A., Automatica, lungime, sală de lupte, vestiare cu duşuri.
Energia Islaz, Rulmentul, Constructorul , SSE (pe Turnu Măgurele
lângă liceul de matematică –fizică), AS Voinţa reu- Pe lângă multiplele organizări şi reorganizări
şeşte cucerirea a două titluri naţionale la atletism apar:AS Progresul, Voinţa, Ştiinţa, Sănătatea,
prin Duşan Ion la înălţime şi Ion Tutunaru la 1500m. reapare AS Oltul (1960) pe lângă Întreprinderea de
De asemenea, se califică la fazele finale pe ţară industrie locală şi Aripi Tinere pe lângă Casa Pionie-
sportivi la şah, volei, tenis de masă, motociclism, rilor. În 1963 apare cea mai puternică asociaţie
unde Gheorghe Iove şi Ilie Dumitrescu sunt cotaţi ca „Chimia” pe lângă Combinatul Chimic având secţii
cei mai buni sportivi, ultimul chiar reuşind să facă de: fotbal, volei, box, judo (de unde s-a ridicat Mihai
parte din lotul naţional. AS Comerţul promovează în Cioc), volei div. B, fotbal div. B, box (Nicu Popa
1961 echipa de fotbal in divizia B. AS Automatica, -component lot national), atletism - Puran Petrică.
prin secţia de oină reuşeşte cucerirea titlului de Zimnicea
campioană naţională la juniori. AS Metalul promo- Apare AS Flamura Roşie cu 3 secţii de nivel
vează echipa de fotbal în divizia C şi echipa de şah judeţean (fotbal, handbal, tenis de masă). Aceasta a
în divizia B precum şi calificarea unor sportivi la funcţionat pe lângă primărie, Industria locală,
etapele finale. AS Energia Islaz construieşte baza Fabrica de panglici.
sportivă cu acelaşi nume prin iniţiativa directorului
Ilie Gheorghe şi mai târziu a directorului Georgescu Videle
Ovidiu (bazin de înot olimpic, 4 terenuri de tenis Odată cu dezvoltarea industriei petrolului,
câmp, teren fotbal de antrenament). AS Rulmentul, oraşul se dezvoltă, asfel că apare prima Asociaţie
468
Județul Teleorman
mai puternică Petrolul cu o secţie de nivel naţional în cadrul clubului Yng-Yang (karate) obţinându-se
(fotbal) şi trei de nivel judeţean : volei, oină, tenis o multitudine de medalii.
de masă, iar mai târziu, box. La Zimnicea activitatea sportivă se regăseşte
în cadrul AS Dunărea (fotbal), de nivel judeţean.
Perioada postdecembristă La Videle activitatea se desfăşoară în cadrul AS
Această perioadă aduce multiple transformări Petrolul (fotbal şi box), obţinându-se promovarea în
şi în mişcarea sportivă din judeţ, astfel că dispar o divizia C, fotbal, precum şi obţinerea primului titlu
serie de asociaţii, fapt determinat şi de transformă- de box al asociaţiei prin sportivul Cârstica George.
rile suferite de Întreprinderile din judeţ, care mai
sprijineau activitatea sportivă, dar în mod paradoxal, Perioada 1998-2006
rezultatele sportive la nivel judeţean au fost de la an Prinicipalele eforturi întreprinse cu precădere
la an mai bune ! de către conducerile de unităţi şi cadrele tehnice de
La Alexandria, singura Asociaţie puternică specialitate, au vizat în primul rând îmbunătăţirea
rămâne Rulmentul, CS Şcolar se remarcă prin rezul- procesului de antrenament, sporirea eficienţei acti-
tate meritorii la secţiile de kaiac, atletism şi judo, vităţii de selecţie şi participarea cu cât mai bune
prin sportivii: Anghel Ivanof, Camelia Dică, Baban rezultate în cadrul sistemului competiţional intern
Eugen, Baban Marian, Rusănescu Lidia, Rusănescu şi internaţional.
Lavinia (kaiac), medaliaţi sau clasaţi pe locuri frun- Asimilarea în practică a celor mai noi elemente,
taşe la CM, CE sau JB: Badea Angelica, Ţânţăreanu procedee şi orientări metodice precum şi prelucrarea
Silvia, Mihu Cătălin (atletism), multiplii campioni cât mai rapidă a informaţiei, justifică bunele rezul-
naţionali, Toma Ionuţ, Ilin Valentin, Stanciu Gabriela tate obţinute de către unii antrenori ca Ilie Crinu,
(judo), deasemeni multiplii campioni. Giurgiuveanu Ion, Drozd Cristian, Vrânceanu Toma,
Rulmentul Alexandria reuşeşte prin conducerea Panduru Emanuel, Răducu Ion, Maican Silviu şi
Asociaţiei, promovarea în divizia A cu echipa de alţii.
rugby, fotbal şi şah în divizia B precum şi susţinerea Sportivii teleormăneni au reuşit un frumos
secţiei de tir-pistol, care datorită sportivei Ristea palmares, cucerind 38 de medalii la finalele campi-
Magdalena s-au obţinut rezultate atât pe plan naţi- onatelor naţionale, dintre care 14 de aur, 10 de
onal cât şi internaţional. argint şi 14 de bronz, cu 2 mai mult decât recordul
După 1990 apare primul Club, de tip privat, de în materie, stabilit anul trecut, creşterea fiind con-
judo Transnaţional Shogun, care reuşeşte cucerirea semnată în mod îmbucurător la medaliile de aur (6).
mai multor medalii prin sportiva Ispas Aurica, Prin sportivi ca Rusănescu Lidia şi Buciu
devenită componentă a lotului naţional. Tot în Bogdan (kaiac) - CSS Alexandria; Felicia şi Petrişor
această perioadă apar Cluburile de karate Aiko, care Popa (culturism) – C.S Teleorman; Toma Ionuţ şi
ulterior, se vor numi Shorin-Ryu, avându-i ca Gheorghiţă Gabriel (judo) - CSS Alexandria; şi alţii,
instructori pe Cristina Sorin - 2 Dan Shotokan şi sportul teleormănean şi-a făcut simţită prezenţa la o
Kanazawa şi pe Ganea Ionel - 1 Dan . seamă de întreceri de mare anvergură cum ar fi:
La Roşiorii de Vede activitatea sportivă se campionatele europene de kaiac, unde s-au realizat
regăseşte în cadrul secţiilor de fotbal şi lupte ale AS un loc IV, un loc V şi un loc IX, campionatele bal-
Rova, iar mai târziu, odată cu apariţia CS Şcolar şi canice la judo - un loc I şi un loc II şi două locuri
în secţiile de baschet, atletism, fotbal şi tenis de II la culturism. S-a reuşit deasemenea cucerirea a
câmp. Se remarcă sportiva Dorina Ilie, medaliată cu încă 27 medalii: 13 de aur, 8 de argint şi 6 de bronz,
bronz la Balcaniada de atletism. la alte competiţii internaţionale (regate, turnee, etc)
La Turnu Măgurele activitatea sportivă s-a de kaiac, judo, karate.
desfăşurat în jurul AS Chimia (volei, fotbal) reuşind La înregistrarea acestui palmares şi-au adus
menţinerea în divizia B a echipei de volei fete, iar contribuţia 66 sportivi (cu 11 mai mult faţă de
469
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1997), 10 antrenori, 7 ramuri de sport, 5 unităţi la tenis, un loc I, două locuri III şi un loc IV, în
sportive din doar 2 localităţi. diferite concursuri internaţionale desfăşurate în
Tabloul activităţii sportive din judeţ este com- Franţa cucerite de sportiva Negreanu Daiana şi alte
pletat de către cele 17 echipe divizionare de baschet, competiţii internaţionale, unde au fost cucerite 40
fotbal, handbal, rugby şi de alte 138 echipe de fotbal de medalii (20 de aur, 11 de argint şi 9 de bronz) .
- seniori şi juniori - angrenate în campionatele Din cele relatate mai sus zestrea de medalii pe
judeţene organizate de către AJF pe trei nivele 1999 în judeţul Teleorman însumează un număr de
valorice. 118 medalii cucerite la diferite competiţii interne şi
În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată la internaţionale, constituind un record în materie
sporturile de echipă - jocurile sportive - anul 1998 a pentru judeţul Teleorman.
adus mari satisfacţii iubitorilor fotbalului din Ale- La realizarea acestor performanţe au contribuit
xandria şi Turnu Măgurele care şi-au văzut împlinite următorii antrenori:
visele prin promovarea echipelor favorite în eşaloane Ilie Crinu (kaiac), Maican Silviu (karate),
competiţionale superioare. Este vorba de promovarea Giurgiuveanu Ion (judo), Droszd Cristian (tir-pis-
echipei FC Rulmentul Alexandria în divizia B şi tol), Vasile Georgian (atletism), Ghinea Valeriu
Electroturris Turnu Măgurele în divizia C. (judo), Scarlat Nicolae (karate), Răducu Ion (tenis),
Înfruntând o seamă de dificultăţi, în mare parte Vecu Florinela (atletism), Panduru Emanuel (tir-ta-
legate de insuficientele resurse financiare pe care lere), Manea Cristina (atletism), Dinu Stoianof
le-am avut la dispoziţie sau pe care le-am putut (baseball), Cristina Sorin (karate), Negru Daniel
atrage, sportivii judeţului nostru au reuşit totuşi un (atletism), Popa Felicia (culturism).
frumos palmares cucerind 61 de medalii la finalele La realizarea acestui pozitiv palmares judeţean,
campionatelor naţionale, din care 23 de aur, 18 de şi-au adus contribuţia 61de sportivi, 15 antrenori, la
argint şi 20 de bronz, cu 22 mai mult decât recordul 8 ramuri de sport din 5 unităţi sportive, din 3 loca-
în materie, stabilit anul trecut, creşterea fiind con- lităţi .
semnată în mod înbucurator la medaliile de aur (9), Tabloul activităţii sportive din judeţ este com-
faţă de anul precedent, iar la diferite Concursuri pletat de cele 7 echipe divizionare după cum
Naţionale şi Cupe ale României s-au obţinut un urmează:
număr de 17 medalii. - 4 de fotbal - divizia C
Prin sportivi ca Rusănescu Lidia, Rusănescu - 2 de baschet divizia B şi de juniori
Lavinia (kaiac) - CSS Alexandria, Ristea Magdalena - 1 de volei divizia B feminin
(tir, pistol) – C.S Teleorman, Netcu Cătălin (atle- Mai sunt încă 126 echipe de fotbal - seniori şi
tism)-C.S Teleorman, Mihu Cătălin (atletism)-CSS juniori (în care activează 2604 jucători legitimaţi,
Alexandria, Stanciu Gabriela (judo)-CSS Alexan- 17 arbitrii divizionari şi 132 arbitri judeţeni), angre-
dria, Hainagiu Ionela, Hainagiu Aurelia, Aldescu nate în campionatele judeţene sub organizarea AJF
Larisa, Lascu Nicoleta (karate)-Ing-Yang-CSS pe trei nivele valorice : divizia D -16 echipe, Onoare
Turnu Măgurele, Negreanu Daiana (tenis) şi alţii, - 24de echipe, Promoţie - 20 de echipe.
sportul teleormănean şi-a făcut simţitã prezenţa la o Amintind de AJF - Teleorman, menţionăm
seamă de întreceri internaţionale de mare anvergură colaborarea foarte bună în cadrul unor competiţii
cum ar fi: Campionatele Mondiale de kaiac, un loc foarte apreciate cum ar fi:
III şi un loc IV prin sportiva Rusănescu Lidia; C.M. - Cupa , , Teleormanul”- Peretu -august 1999
de atletism, locul VI - Netcu Cătălin şi locul XI - Cupa Municipiului Alexandria - în colaborare
Mihu Cătălin, Cupa Mondială la judo, locul II - cu ROMFRA şi cu participarea echipelor de juniori
Stanciu Gabriela, la karate, locul II - Hainagiu din Franţa, Bulgaria şi Moldova.
Ionela şi locul III tot la karate-echipe prin sportivele - Turneul Internaţional de fotbal juniori –
Hainagiu Aurelia, Lascu Nicoleta, Aldescu Larisa; Balagny (Franţa), turneu la care au participat:Franţa,
470
Județul Teleorman
România, Bulgaria, Olanda, Belgia, Ţara Galilor şi man; Tilea Cosmin, Şatran Dan, Tudor Cătălin,
care a fost sprijinit de primaria din Alexandria, Baban Andreeea, Hainagiu Ionela – karate – CSS
IMMR Roşiorii de Vede şi Robema Roşiorii de Turnu Măgurele; Chiar Florentina, Balauru Marga
Vede, S.C. Metal importexport Bucureşti şi S.C Nica – judo ( CSS Alexandria); Nedelcu Adrian – judo-
Alexandria. CSS Alexandria; Dumitrescu Victor, Zarzară Gigel,
În ceea ce priveşte activitateta desfăşurată la Panduru Adrian, Bunea Marius – tir talere – CS
sporturile de echipă, anul 1999, pe lângă modestele Teleorman; Mihu Cătălin şi Beregheanu Ionela –
satisfacţii oferite de promovarea echipei de fotbal atletism – CSS Alexandria. Antrenorii acestor
ROVA Roşiorii de Vede în divizia C, promovarea medaliaţi : Drosd Cristian – CS Teleorman, Ilie
echipei de baschet seniori CSS-CST-AZAL în Crinu, Poncea Gabriel, Olteiu Gabriel – kaiac –CSS
divizia B şi menţinerea la un nivel superior al cla- Tunu Măgurele, Giurgiuveanu Ion şi Ghinea Valeriu
samentului în divizia C a echipei Electroturiss – judo – CSS Alexandria, Maican Silviu – karate –
-Turnu Măgurele, retrogradarea echipei fanion a CSS Turnu Măgurele, Panduru Emanuel – tir-talere
judeţului - Rulmentul Alexandria din divizia B, a – CS Teleorman, Manea Cristina şi Vasile Georgian
produs cea mai mare dezamăgire admiratorilor şi – atletism – CSS Alexandria.
susţinătorilor acestui sport.. În anul 2001 palmaresul sportiv judeţean a
Odată cu apariţia Legii Educaţiei Fizice şi constat într-un număr de 40 de medalii obţinute la
Sportului în anul 2000, s-au creat premizele restruc- campionatele naţionale ( 15 aur, 9 argint şi 16 bronz)
turării sistemului organizatoric, atât la nivel naţio- şi 6 medalii obţinute la campionate internaţionale (1
nal, cât şi în teritoriu. aur, 1 argint, 4 broz) prin următorii sportivi:
Obiectivul principal l-a constituit continuarea - Rusănescu Lavinia, Jianu Mircea, Lutan
procesului de perfecţionare şi eficientizare a între- Gheorghiţa, Stănculescu Ştefania, Ciolan Florin –
gului sistem organizatoric de profil, integrarea şi kaiac – CSS Turnu Măgurele ( antrenori Poncea
adaptarea acestuia la condiţiile generate de transfor- Gabriel şi Oltei Gabriel), Ristea Magdalena, Răducu
mările democratice care au avut loc în România şi Irina, Constantin Marinela – tir pistol- C.S Teleor-
totodată aplicarea Legii Educaţiei Fizice şi Sportului man ( antrenor Drozd Cristian), Vidan Cristian –
axându-se pe libera asociere a structurilor sportive. judo- CSS Turnu Măgurele, Panduru Adrian, Bunea
În perioada 2000 – 2002 s-au constituit 3 aso- Marius – tir talere- C.S Teleorman (antrenor Panduru
ciaţii pe ramură de sport, 4 structuri sportive de Emanuel), Vîrdol Nicolae – karate- CSS Turnu
drept public, 10 structuri sportive de drept privat şi Măgurele ( antrenor Mertoiu Aurel), Nedelcu Adrian
55 de asociaţii sportive fără personalitate juridică şi Calotă Mădălina – judo- CSS Alexandria (antre-
din care numai una din învăţământ. nor Giurgiuveanu Ion şi Ghinea Valeriu), Bere-
În anul 2000 s-au obţinut un număr de 51 de gheanu Ionela, Delea Ionuţ, Ceciu Laurenţiu, Nistor
medalii: Stelian, Mihu Dan – atletism – CSS Alexandria
- la campionate naţionale – 22 aur, 12 argint, 17 (antrenori Manea Cristina şi Vasile Georgian).
bronz În anul 2002 constituirea asociaţiilor judetene
- la competitii internaţionale – 16 aur, 4 argint, pe ramură de sport a început să prindă contur, în
2 bronz sensul materializării printr-o serie de competiţii care
La care şi-au adus contribuţia următorii spor- s-au derulat.
tivi: Asociaţia Judeţeană de Fotbal este o structură
- Ristea Magdalena , Răducu Irina, Petrila bine organizată. Ea se ocupă de campionatul jude-
Florentina – tir – pistol ( C.S Teleorman); Rusănescu ţean de fotbal la care participă 81 de echipe activând
Lidia şi Rusănescu Lavinia, Lutan Gheorghiţa, în divizia D şi categoriile Onoare, Promoţie şi
Ochea Mădălina – kaiac- CSS Turnu Măgurele; juniori republicani. Are o bună colaborare cu orga-
Felicia Popa, Popa Petrişor - culturism – CS Teleor- nele administraţiei publice locale si federaţia de
471
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
specialiate. La iniţiativa ei Sala Sporturilor a găzduit CSS Alexandria este cel mai vechi club înfiinţat
multe turnee la diferite categorii de vârstă . în 1977 dispunând de un personal specializat şi baza
Asociaţia Judeţeană de Baschet, ca şi cea de materială bună, mai puţin sala de jocuri proprie. În
handbal, şi-au făcut prezenţa în competiţii, prima timp el a dat rezultate notabile la toate ramurile de
reprezentată de secţii de fete - Clubul Sportiv Şcolar sport .
Alexandria şi băieţi - Clubul Sportiv Teleorman şi În anul 2003 au fost obţinute 46 de medalii la
echipa divizionară A - , , SAIFCAR – CST Alexan- Campionatele Naţionale din care 16 de aur, 8 de
dria , , .Asociaţia Judeţeană de Handbal este repre- argint, 22 de bronz. Rezultate de foarte mare pers-
zentată de echipele cluburilor şcolare. În anul 2002 pectivă a realizat sportiva Clubului Sportiv Şcolar
au fost obţinute 60 de medalii la Campionatele Alexandria - Ogrăzeanu Andreea – J III- stabilind 9
Naţionale din care 9 de aur, 20 de argint, 31 de bronz recorduri naţionale la atletism la probele de 60 şi
şi trei recorduri naţionale prin sportiva Ogrăzeanu 200 m plat, antrenoare Manea Cristina .
Andreea (atletism CSS Alexandria) . Rezultatele mai sus amintite au fost obţinute la
Aceste rezultate au fost obţinute la 9 ramuri 8 ramuri sportive (atletism, kaiac, judo, karate,
sportive (atletism, box, kaiac, judo, culturism, baschet, baseball, tir-pistol, tir- talere) şi realizate
karate, baschet, baseball, tir-pistol, tir- talere) şi de 33 sportivi la ramurile individuale şi un număr
realizate de 36 sportivi la ramurile individuale şi un de 45 de sportivi la echipe.
număr de 45 de sportivi la echipe. Realizarea acestor performanţe nu ar fi fost
Realizarea acestor performanţe nu ar fi foat posibilă fără profesionalismul antrenorilor: Poncea
posibilă fără profesionalismul antrenorilor: Ilie Gabriel şi Olteiu Gabriel ( kaiac), Droszd Cristian
Crinu, Poncea Gabriel şi Olteiu Gabriel ( kaiac), (tir-pistol), Panduru Emanuel (tir-talere), Ganea
Droszd Cristian (tir-pistol), Neacşu Marian (box), Ionel şi Cristina Sorin (karate), Manea Cristina
Mertoiu Aurel (karate), Manea Cristina (atletism), (atletism), Dinu Stoianof (baseball), Piperea
Ganea Ionel (karate), Nanu Liviu (atletism), Iordă- Mădălin şi Mirică Florin (baschet), Giurgiuveanu
chioaia Gigel, Gheorghe Nicolae (culturism), Dinu Ion (judo).
Stoianof, Rizea Justinian (baseball), Piperea Rezultate deosebite au fost obţinute de urmă-
Mădălin (baschet). torii sportivi: Stănculescu Ştefania (kaiac), Ristea
Rezultate remarcabile au fost obţinute de urmă- Magdalena (tir-pistol), Panduru Adrian, Bunea
torii sportivi: Rusănescu Lavinia, Stănculescu Şte- Marius, Nuţă Radu, Dumitrescu Nicolae (tir-talere),
fania, Lutan Gheorghiţa, Căzănaru Geanina (kaiac), Ogrăzeanu Andreea (atletism), Caracaleanu Sorin
Ristea Magdalena, Răducu Irina, Petrila Florentina, (karate), Răducu Irina, Petrila Florentina (tir-pistol),
Droszd Anca (tir-pistol), Bunea Marius (tir- talere), sportivi care au constituit ierarhia celor mai buni
Vîrdol Nicolae (karate), sportivi care au constituit sportivi ai judeţului Teleorman pe anul 2003.
ierarhia celor mai buni sportivi ai judeţului Teleor- La realizarea rezultatetelor şi-au adus contri-
man pe anul 2002. buţia : Clubul Sportiv Teleorman, condus de Lungu
Ca eveniment unic în istoria sportului teleormă- Gabriel, Clubul Sportiv Şcolar Turnu Măgurele,
nean este prezenţa în prima divizie a echipei de condus de Pentek Sandor, Clubul Sportiv Şcolar
baschet masculin C.S T – SAIFCAR Alexandria. Alexandria, condus de Gurlui Petrică , Clubul de
Echipa de fotbal Rulmentul Alexandria a promovat Karate Kanazawa, condus de Ganea Ionel, Clubul
în divizia B, iar echipa de fotbal Turris Turnu Măgu- de Karate Takeda, condus de Cristina Sorin.
rele a promovat în divizia C. În anul 2004 sportivii judeţului Teleorman au
Sportul şcolar judeţean este prezent prin trei obţinut un număr de 39 de medalii, la campionate
cluburi sportive în care îşi desfăşoară activitatea, în naţionale (12 de aur, 8 de argint şi 19 de bronz) şi
oraşele Alexandria cu un număr de 7 secţii, Turnu 10 medalii la competiţii internaţionale (3 de aur, 4
Măgurele 6 secţii şi Roşiorii de Vede 5 secţii. de argint şi 3 de bronz). Aceştia sunt : Ogrăzeanu
472
Județul Teleorman
Andreea – atletism – CSS Alexandria (antrenor Teleorman), Mihai Mihaela, Epure Diana, Chivu
Manea Cristina), echipa de baschet feminin a CSS Alina (baschet-CSS Alexandria), Ciofalcă Florin,
Alexandria (antrenor Piperea Mădălin), Cioacă Ulmeanu Adrian, Toma Mihai Sorin (baseball-CSS
Ovidiu – judo- CSS Alexandria (antrenor Ghinea Alexandria), Becheru Eugen, Şerban Cosmin
Valeriu), Şerban Mihaela Beatrice – judo- (antrenor Gabriel, Ghebaur Bogdan, Lupu Ruxandra, Păduroiu
Matei Mihăiţă), Ristea Magdalena, Petrila Floren- Mihai, Siteavu Costin, Burtan Gabriel, Dumitru
tina, Droszd Anca – tir pistol– CS Teleorman Cristian (karate - CS Kanazawa Alexandria).
(antrenor Droszd Cristian), Bunea Marius, Panduru Au fost promovaţi la loturi naţionale următorii
Adrian, Stoicescu Radu – tir talere- CS Teleorman sportivi:
(antrenor Panduru Emanuel), Precup Adrian Robert, Ogrăzeanu Andreea (atletism- CSS Alexandria,
Catană Răzvan, Siteavu Costin, Florea Constantin, antrenor Manea Cristina); Neagu Traian (kaiac CSS
Badea Mirel, Şerban Cosmin, Becheru Oana, Segăr- Turnu Măgurele; antrenori Poncea Gabriel şi Olteiu
ceanu Cosmin, Ceciu Alexandru, Condruz Laurenţiu, Gabriel), Ciofalcă Florin, Ulmeanu Adrian, Toma
Burtan Gabriel, Dumitru Cristian, Bârleanu Vlad, Mihai Sorin (basebal - CSS Alexandria, antrenor
Mitoiu Andrei - karate- Club Kanazawa (antrenor Stoianof Dinu ) ; Cristea Dan şi Lupu Răzvan
Ganea Ionel), Neagu Traian, Drăghici Cristian, (baschet CS Teleorman, antrenor Mirică Florin),
Nistor Lucian, Barbu Ionuţ, Lupu Cristian, Rezeanu Mihai Mihaela, Epure Diana, Chivu Alina (baschet
Sorin, Lincan Daniel, Tianu Mirel, Carmocan CSS Alexandria, antrenor Piperea Mădălin ).
Daniel, Tianu Roxana, Petrescu Roxana, Ilieş Rezultate remarcabile a realizat sportiva Clu-
Daniela, Fişcuci Luminiţa – kaiac – CSS Turnu bului Sportiv Şcolar Alexandria, Ogrăzeanu
Măgurele (antrenori Poncea Gabriel şi Olteiu Andreea, stabilind 5 recorduri naţionale la atletism
Gabriel). la proba de 60 m plat, antrenoare Manea Cristina,
În anul 2005 au fost obţinute la Campionatele sportiva de excepţie, participantă cu lotul naţional
Naţionale ale României un număr de 41 medalii (11 de ştafetă junioare II la Campionatul Mondial din
de aur, 14 argint, 16 de bronz) la care şi-au adus Maroc, unde s-a obţinut un loc VII în finala probei,
contribuţia 44 de sportivi, 6 ramuri sportive din beneficiară de bursa olimpică, în anul 2005 a parti-
cadrul cluburilor CS Teleorman, CSS Turnu Măgu- cipat şi la un Concurs Balcanic unde a obţinut două
rele, CSS Alexandria, Kanazawa Alexandria , Vii- medalii de aur la 100 de m şi la ştafeta de 4x100.
torul 003 Alexandria, la care şi-au adus aportul La capitolul participări internaţionale cu rezul-
următorii tehnicieni: Droszd Cristian (tir-pistol CS tate demne de remarcat putem să amintim pe spor-
Teleorman), Manea Cristina (atletism - CSS Alexan- tivii Ciofalcă Florin, Ulmeanu Adrian, Toma Mihai
dria ), Poncea Gabriel, Olteiu Gabriel (kaiac-CSS Sorin de la CSS Alexandria, antrenor Stoianof Dinu,
Turnu Măgurele), Pipera Mădălin (baschet - CSS care au participat cu lotul naţional de cadeţi şi au
Alexandria), Dinu Stoianof (baseball - CSS Alexan- obţinut un loc IV la Campionatul European de
dria), Ganea Ionel (karate - Kanazawa Alexandria), Baseball în Blagoevgrad Bulgaria, cât şi sportivele
Dina Ionuţ (Viitorul 003 Alexandria), Dumitru Mihai Mihaela, Epure Diana, Chivu Alina, compo-
Florian (culturism – CS Teleorman), prin sportivi nenete ale lotului de cadete care au participat la
ca : Dudeanu Magdalena, Răducu Irina, Petrila Campionatul European de cadete de la Talin- Estonia
Florentina, Drozd Anca (tir – pistol, CS Teleorman), unde au ocupat un loc V.
Ogrăzeanu Andreea (atletism - CSS Alexandria ), La realizarea rezultatetelor mai sus amintite
Tianu Roxana, Petrescu Roxana, Fişcuci Luminiţa, şi-au adus contribuţia : Clubul Sportiv Teleorman
Drăghici Cristian, Neagu Traian, Tianu Mirel, Lupu condus de Lungu Gabriel, Clubul Sportiv Şcolar
Cristian (kaiac – CSS Turnu Măgurele), Chiar Turnu Măgurele condus de Pentek Şandor, Clubul
Florina, Dediu Cristina (fotbal – tenis, CS Viitorul Sportiv Şcolar Alexandria condus de Gurlui Petrică,
003 Alexandria), Balauru Marga (culturism – CS Clubul Sportiv Viitorul 003 Alexandria condus de
473
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Iulian Gudan, Clubul de karate Kanazawa condus unui lot de sportivi şi un arbitru la un turneu inter-
de Ganea Ionel. naţional amical de judo în Bulgaria.
În anul 2005 Asociaţia Judeţeană de Fotbal a Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi a
derulat un campionat judeţean structurat pe 4 nivele derulat un număr de 10 acţiuni, 3 acţiuni au fost
(divizia D, categoriile Onoare, Promoţie şi juniori). derulate în colaborare cu Federaţia Română Sportul
A organizat etapele judeţene din cadrul Cupei pentru Toţi .
României la care au participat un număr de 76 de În ceea ce priveşte activitatea organizatorică în
echipe, Cupa Municipiului Alexandria (turneu anul 2006, s-au mai constituit 3 cluburi de tip privat,
internaţional), Cupa Teleorman în colaborare cu o asociaţie judeţeană pe ramură de sport, 8 asoc. sp.
organismele administraţiei locale, judeţene şi DSJ fără personalitate juridică (v. Tabelul de mai sus).
Teleorman, Campionatul judeţean de sală la care au În ceea ce priveşte activitatea de performanţă
participat un număr de 48 echipe, Memorialul au fost realizate 46 de acţiuni de calendar, au fost
Gheorghe Ola la care au participat 8 echipe. obţinute la Campionatele Naţionale ale României un
Şi ca să completăm tabloul structural şi organi- număr de 67 medalii (25 de aur, 23 argint, 19 de
zatoric, Asociaţia judeţeană de fotbal are un număr bronz), un palmares net superior anului precedent,
de sportivi legitimaţi de 3394 dintre care 1638 când s-au obţinut un număr de 41 medalii (11 de aur,
seniori, 934 juniori, 282 copii şi 540 sportivi care 14 de argint şi 16 de bronz), la care şi-au adus
au activat în campionatul judeţean de sală, un număr contribuţia 58 de sportivi, 9 ramuri sportive din
de 60 de profesori - antrenori, 18 instructori şi 138 cadrul cluburilor CS Teleorman, CSS Turnu Măgu-
de arbitri fiind un exemplu, considerăm noi, atât la rele, CSS Alexandria, CS Kanazawa Alexandria,
nivel judeţean cât şi la nivel naţional, ca structură Viitorul 003 Alexandria, CSS Roşiorii de Vede,
organizatorică. Rova Roşiorii de Vede la care şi-au adus aportul
Asociaţia Judeţeană de Handbal a organizat un următorii tehnicieni : Manea Cristina (atletism CSS
număr de 10 competiţii organizate în toate oraşele Alexandria ), Ganea Ionel (Karate, Kanazawa
din judeţul Teleorman în scopul popularizării jocului Alexandria), Dina Ionuţ (Viitorul 003 Alexandria),
de handbal. Deasemenea prin corpul de arbitri bine Poncea Gabriel, Olteiu Gabriel, Lupu Eduard (Kaiac
pregătiti care au condus meciuri de Ligă Naţională CSS Turnu Măgurele), Pipera Mădălin (Baschet
şi divizia A masculin şi feminin Dinu – Necea, un CSS-CST Alexandria ), Droszd Cristian (Tir-Pistol
cuplu de divizia A, Spătaru - Candidatu, la care se CST Alexandria ), Dinu Stoianof (baseball CSS
adaugă şi câteva cupluri de arbitri aspiranţi, inclusiv Alexandria), Dumitru Florian (culturism , CS
feminin, care au activat la nivel judeţean. Teleorman), Gheorghe Nicolae (culturism - Rova
Asociaţia Judeţeană de Baschet a derulat un Roşiorii de Vede), Sarău Liviu (atletism - CSS
număr de cinci competiţii de nivel judeţean, a fost Roşiorii de Vede), Gabricenco Mihai (tenis – CSS
alături de toate competiţiile de baschet desfăşurate Roşiorii de Vede), prin sportivi ca : Ogrăzeanu
la nivel judeţean. În acest sens putem evidenţia Andreea - CSS Alexandria – CS Farul Constanţa
turneele - semifinal şi final - ale Campionatului (antrenor Manea Cristina), Becheru Eugen, Dumitru
naţional de baschet junioare III din Alexandria, unde Cristian, Gruia Mihai, Badea Mirel - CS Kanazawa
echipa de baschet a Clubului Sportiv Şcolar condusă Alexandria (antrenor Ganea Ionel), Chiar Florina,
de domnul profesor Pipera Mădălin a obţinut locul Dediu Cristina, Purcărea Mădălina - CS Viitorul 003
I, dar şi etapele de divizia B şi de juniori la care a Alexandria (antrenor Dina Ionuţ), Petrescu Roxana,
paricipat echipa de baschet masculin CST Romtrans Fişcuci Luminiţa, Tianu Roxana, Vasile Carmen,
Alexandria condusă de antrenorul Mirică Florin . Ungureanu Laurenţiu - CSS Turnu Măgurele (antre-
Asociaţia Judeţeană de Judo pe anul 2005 a fost nori Poncea Gabriel, Olteiu Gabriel, Lupu Eduard),
alături de toate etapele judeţene şi a sprijinit din Dudeanu Magdalena, Petrilă Florentina, Răducu
punct de vedere tehnic şi organizatoric participarea Irina CS Teleorman (antrenor Drozd Cristian),
474
Județul Teleorman
Nistor Letiţia, Moldovan Liviu – CS Teleorman individual prin Becheru Eugen) şi un loc IV, Burtan
(antrenor Dumitru Florian), Chivu Alina , Mihai Sorin la kumite individual .
Mihaela, Teodorescu Crenguţa, Gheţa Cristina, La capitolul participări internaţionale cu rezul-
Şanta Daniela, Brâncoveanu Denisa CSS – CST tate demne de remarcat putem să amintim pe spor-
Alexandria (antrenor Piperea Mădălin ), Giurgiu- tivii Giurgiuveanu Ovidiu, Şerban Ionuţ, Lazăr
veanu Ovidiu, Şerban Ionuţ, Lazăr Alexandru şi Alexandru şi Zarzără Alin de la CSS Alexandria,
Zarzără Alin- CSS Alexandria (antrenor Dinu antrenor Stoianof Dinu, care au participat cu lotul
Stoianof), Dumitru Alin CS Rova Roşiorii de Vede naţional de juniori şi au obţinut un loc II la Cam-
(antrenor Gheorghe Nicolae ), Popescu Diana - CSS pionatul European de Baseball în grupa valorică B,
Roşiorii de Vede (antrenor Gabricenco Mihai), cât şi sportivele Chivu Alina, Mihai Mihaela ,
Ciucardel Vasile- CSS Roşiorii de Vede (antrenor Teodorescu Crenguţa, Gheţa Cristina, Brânco-
Sarău Liviu). veanu Denisa, Şanta Daniela componenete ale
Au fost promovaţi la loturi naţionale următorii lotului de cadete şi junioare care au participat la
sportivi: Ogrăzeanu Andreea (atletism, CSS Alexan- Campionatul Balcanic de cadete unde au ocupat un
dria, antrenor Manea Cristina), Chiar Florina (CS loc II, la Campionatul European de cadete, grupa
Viitorul 003 Alexandria antrenor Dina Ionuţ ), valorică B şi un loc VIII la Campionatul European
Becheru Eugen, Burtan Sorin (karate , CS Kana- de junioare grupa valorică B.
zawa, antrenor Ganea Ionel ), Petrescu Roxana, La realizarea rezultatelor mai sus amintite şi-au
Fişcuci Luminiţa, Tianu Roxana, Ungureanu adus contribuţia: Clubul Sportiv Şcolar Alexandria
Laurenţiu (kaiac CSS Turnu Măgurele antrenori condus de Gurlui Petre, Clubul Sportiv Teleorman
Poncea Gabriel, Olteiu Gabriel, Lupu Eduard), condus de Lungu Gabriel, Clubul Sportiv Şcolar
Giurgiuveanu Ovidiu, Şerban Ionuţ, Lazăr Alexan- Turnu Măgurele condus de Pentek Sandor, Clubul
dru şi Zarzără Alin (Basebal, CSS Alexandria, Sportiv Viitorul 003 Alexandria condus de Iulian
antrenor Stoianof Dinu ), Mihai Mihaela, Epure Gudan, Clubul de karate Kanazawa condus de
Diana, Chivu Alina, Teodorescu Crenguţa, Brânco- Ganea Ionel, Clubul Sportiv Şcolar Roşiorii de Vede
veanu Denisa, Şanta Daniela, Gheţa Cristina condus de Nanu Liviu şi Clubul Sportiv Rova
(baschet CSS Alexandria, antrenor Piperea Mădălin). Roşiorii de Vede condus de Coman Tudorel.
Rezultate remarcabile a realizat sportiva Clu- Sportul şcolar judeţean este prezent prin trei
bului Sportiv Şcolar Alexandria, Ogrăzeanu Andreea cluburi sportive în care îşi desfăşoară activitatea, în
stabilind 5 recorduri naţionale la atletism la proba oraşele Alexandria, Turnu Măgurele şi Roşiorii de
de 60 şi 100 m plat, antrenoare Manea Cristina, Vede cu un număr de 18 secţii şi un număr de 25 de
sportivă de excepţie, participantă cu lotul naţional asociaţii sportive din mediul rural (12) şi urban (13).
de ştafetă junioare I la Campionatul Mondial din În anul 2006 s-au constituit un număr de 8
China, la Cupa Europeana de senioare, participantă Asociaţii sportive fără personalitate juridică în
la Campionatul Balcanic de junioare I unde a obţinut cadrul instituţiilor şcolare, iar tendinţa este de
trei medalii de aur la 100, 200 m şi la ştafetă de creştere şi pe viitor, fapt ce ar impulsiona mai mult
4x100 m . activitatea sportivă şcolară prin afilierea la aso-
Deasemenea, sportiva Chiar Florina de la CS ciaţiile sportive pe ramură de sport, participarea la
Viitorul 003 Alexandria, a participat la Campionatul mai multe competiţii de nivel judeţean şi implicit
Mondial de fotbal – tenis senioare de la Opava, creşterea performanţelor sportive, îmbunătăţirea
Cehia unde a obţinut medalia de bronz la dublu. Tot ariei de selecţie pentru sportul de performanţă.
la campionat mondial au participat sportivii karateka În anul 2006 Asociaţia Judeţeană de Fotbal a
de la CS Kanazawa Alexandria -Becheru Eugen şi derulat un campionat judeţean structurat pe 4 nivele
Burtan Sorin unde au obţinut (un loc II la kumite (Liga IV, categoriile Onoare, Promoţie şi juniori ).
echipe, loc III kumite individual şi loc IV kata A organizat etapele judeţene din cadrul Cupei
475
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
476
Județul Teleorman
Clubul de Arte Marţiale „TAKEDA” Alexandria 2003 aikido, arte marţiale de contact,
CS ABC Judo Alexandria 2003 judo,
CS VIITORUL 003, Alexandria 2004 baschet, culturism, fotbal, fotbal tenis,
Clubul Municipal de Şah „TELEORMAN”, Alexandria 2004 sp.pt.toţi, şah,
Club Fotbal „MARA”, Alexandria 2005 fotbal,
CS Prima Guard Zimnicea 2005 fotbal,
„Fotbal Club Luceafărul Zimnicea” 2005 fotbal,
CS Basket Game Canada, Alexandria 2005 baschet, fotbal, handbal, volei,
AS „Fotbal Club Real Alexandria” 2005 fotbal,
CS “SHARKS” Alexandria 2005 baschet,
baschet, bridge, fotbal, handbal, oină, şah, tenis, tenis de
CS “ŞTIINŢA” Alexandria 2006
masă
atletism, baschet, baseball, dans sportiv, fotbal, lupte,
CS „Juventus” Olteni 2006
handbal, judo, oină, tenis, tenis de masă
„Fotbal Club Traian” 2006 fotbal,
aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, atletism,
baschet, baseball, bob-sanie, canotaj, ciclism, culturism,
fotbal, gimnastică, handbal, judo, kaiac canoe, tenis,
CS Atletico-Alexandria 2006
karate modern, lupte, nataţie şi pentatlon modern, tir
sportiv, volei, rugby, scrimă, taekwondo Itf, taekwondo
Wtf, tir sportiv
atletism, baschet, box, fotbal, fotbal tenis, lupte, sp.pt.
CS Vârtoape 2007
toţi, şah, tenis, tenis de masă
Asociatia CS „Baschet Teleorman- Alexandria” 2007 atletism, baschet, fotbal, handbal, tenis,
Asociatia CS Handbal Teleorman Alexandria 2007 baschet, fotbal, handbal, volei,
Fotbal Club „Voinţa Saelele” 2007 fotbal,
Fotbal Club „Iorom Moşteni” 2007 fotbal,
CS „Viaţă Nouă” Olteni 2007 atletism, baseball, fotbal, fotbal tenis, handbal, volei,
CS Transnaţional Shogun Alexandria 2007 judo,
CS „Youngsters Videle” 2008 fotbal tenis,
CS Fotbal Club Municipal Alexandria 2008 fotbal,
CS Metalul Peretu 2008 atletism, baschet, fotbal, fotbal tenis, handbal, şah,
atletism, baschet, fotbal, fotbal tenis, handbal, şah, tenis
Asociatia CS „Rapid Buzescu” 2008
de masă, volei,
CS „Cadet” Bujoreni 2008 fotbal, fotbal tenis,
baschet, fotbal, fotbal tenis, handbal, şah, tenis de masă
CS „Foisorul” Slobozia Mândra 2008
volei,
CS Pheonix Alexandria 2008 fotbal, fotbal tenis,
CS Nanov 2008 baschet, fotbal, handbal, tenis, tenis de masă
atletism, baschet, fotbal, fotbal tenis, handbal, şah, sp.pt.
CS „Voinţa Salcia” 2009
toţi, tenis de masă, volei,
arte marţiale, arte marţiale de contact, atletism, biliard,
lupte, motociclism, popice-bowling, powerlifting, box,
CS Mikygin, Roşiorii de Vede 2009
culturism, fotbal, gimnastică, handbal, judo, kempo
scrimă, şah, tir cu arcul, tir sportiv, volei
CS Atletico Roşiori de Vede 2009 fotbal, fotbal tenis, sp.pt.toţi,
CS Universitatea 2009 fotbal, fotbal tenis, sp.pt.toţi, tenis, tenis de masă
477
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Teleorman 2001 AJ de JUDO Teleorman 2004
AJ de BASCHET Teleorman 2002 AJ de FOTBAL-TENIS Teleorman 2006
AJ de HANDBAL Teleorman 2002 AJ de ATLETISM Teleorman 2007
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Teleorman 2004 AJ Sportul pentru Pers. cu Handicap 2008
478
Județul Teleorman
479
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
DEZVOLTAREA SPORTURILOR
480
Județul Teleorman
sub îndrumarea profesorului Romaşcanu Dan, apoi Maurel - Alexandria, care mai târziu, cei menţionaţi,
la aproape un an în cadrul CS Şcolar din Alexandria, au devenit campioni naţionali în cadrul AS Energia
obţinându-se mai multe locuri I - III în cadrul Cam- Islaz din Alexandria. Din 1989 activitatea secţiei se
pionatelor Naţionale, dar şi participări internaţio- mută la Automatica Alexandria prin sprijinul ingi-
nale, unde în acest sens putem mentiona participarea nerului Ionescu Augustin; ca instructor, lucrează
la Campionatele europene a sportivului Ştefan Gheorghe Iordăchioaia. În 1990 apare şi în cadrul
Gabriel, precum şi ca antrenori de lot a profesorului CS Teleorman o secţie de sine stătătoare, şi ca un
Romaşcanu Dan şi a antrenorului Stoianof Dinu. răspuns al rezultatelor obţinute, precum şi venirea
Din 1997 activitatea din cadrul Juventus ia sfârşit în cadrul acestei secţii a soţilor Popa Petrişor şi
din motive financiare, activitatea restrângâdu-se la Felicia (multplii campioni naţionali la simplu şi
nivel de CSŞ Alexandria. perechi, precum şi obţinerea loc. VI la CM. Activi-
tatea de culturism a luat amploare şi în alte oraşe ca
BOX Turnu Măgurele, Videle, dar cele mai semnificative
Această ramură apare cu precădere după anul ramân C.S.T. şi Serc Roşiori de Vede (C.S.T. în
1948 în mai toate asociaţiile sportive din judeţ dar cadrul MTS, iar Serc de tip privat).
mai semnificativ la Sporting, Voinţa, Rova din
Roşiorii de Vede; Voinţa, Unirea, Comerţul, Progre- FOTBAL
sul din Alexandria; CA Zimnicea; CS Teleorman, Este singura ramură care are o activitate înde-
Unirea, Progresul, Voinţa, Chimia din Turnu Măgu- lungată pe meleagurile Teleormanului. Din documen-
rele, de unde s-au remarcat sportivi ca Marcu Ion, tele istorice lăsate de vreme, din anul 1897, dar cea
Popa Nicu, Ciurea Alexandru, Panduru Florian mai edificatoare este apariţia în 1920 a fotbalului în
campioni naţionali şi componenţi ai loturilor naţio- cadrul clubului AS Victoria. În 1923 apare la Turnu
nale. În 1997 apare şi prima medalie de aur a mai Măgurele prima filiala a Clubului Sportiv Venus din
tinerei secţii de box din judeţ, din cadrul A.S. Bucureşti, iar mai târziu (1925) pe lângă Clubul
Petrolul Videle. Celelalte secţii au dispărut începând Colţea. În 1933 activau 2 echipe de fotbal, în 1935
cu anul 1990 şi până în 1995. Putem aminti aici începe amenajarea primului stadion modern. La
antrenori ca: Podolan Ion, Constantinescu Teodor, Roşiori de Vede fotbalul apare în 1923 organizat în
Marcu Ion, Şerbănescu Ion, Ciurea Alexandru, clubul Tinerimea roşioreană. La Zimnicea, fotbalul
Simionescu Aurel, Talpiga Gheorghe. apare în 1923 în cadrul AS Valul Dunării. După
1950, fotbalul ia amploare în mai toate comunele din
CICLISM fosta regiune Bucureşti, iar în 1968, odată cu reor-
Ciclismul datează organizat în Teleorman din ganizarea administrativă, în toate comunele judeţu-
anul 1925, când la Roşiori de Vede are loc primul lui. După 1990, activitatea se mai desfăşoară în
concurs de ciclism (cu biciclete de oraş), după care oraşele judeţului: Alexandria - Rulmentul, F.C.,
au loc astfel de evenimente în cadrul diferitelor Roşiori de Vede - Bere, Rova, Turnu Măgurele -
sărbători sau sub formă de ştafete în cadrul unor Chimia, Turris, Zimnicea - Dunărea, Videle - Petro-
activităţi populare. Niciodată nu a existat o secţie lul, Foraj, precum şi într-un număr de 35 de localităţi
performanţă în acest domeniu. După 1990 ciclismul rurale, faţă de 84 înainte, fenomen diminuat drastic,
dispare de pe meleagurile Teleormanului. după cum se vede după 1990, din lipsa resurselor
financiare. Primele două echipe de fotbal care au
CULTURISM activat în anii 1921 – 1925 au fost: Vârtejul şi Tine-
Acest sport a început în 1981 din iniţiativa rimea roşioreană. Prima echipă afiliată la Federaţia
personală a unor împătimiţi ca: Ionete Remus, Română de Fotbal, a fost Sporting club, care a luat
Purcaru Iulian, Dumitru Florin, Iordachioaia Ghe- fiinţă în anul 1929. Un fapt interesant este că legiti-
orghe, Ionescu Augustin, Şchiopu Stelian, Găină maţia cu numărul 1 din Roşiorii de Vede, înregistrată
481
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
la F R F a deţinut-o Gică Velea, considerată una Bursumac), urmează un joc de generic pe stadionul
dintre cele mai bune extreme din ţară la acea vreme. Republicii. Astfel, la 16 iunie 1960, în deschiderea
Alături de Gică Velea mai jucau: Tenescu, fraţii finalei „Cupei României” dintre Progresul Bucureşti
Papaiani, Gică Angelescu, Fane Popescu, Aurică şi Dinamo Obor Bucureşti ( câştigată de Progresul
Petrescu ş.a. Reorganizarea echipei Sporting, din Bucureşti cu 2-0, prin golurile înscrise de Oaidă şi
1938, aduce cu sine o nouă generaţie de jucători, Soare), CFR dispută al treilea joc cu Unirea Mănăs-
printre alţii: Iulian şi Mişu Gheorghiu (fraţi), Petre tirea., câştigând cu 2-1 , prin golurile lui Capatos şi
Gheţu, Jan Constantinescu, Dode, Gogu Călina, Sardu. Sportul popular publica pe prima pagină o
Stănculescu, Ion Andreescu, Filios. Participarea cronică entuziastă despre jocul celor două echipe.
Sportingului în Divizia C se înregistrează în campi- Articolul este ilustrat cu momentul în care Ştefan
onatul 1946–1947. Cronicile timpului consemnează Bursumac retrimite mingea în poartă la înscrierea
o serie de momente fotbalistice de vârf. Dacă ar fi celui de-al doilea gol de către Sardu, care şutase
să luăm ca referinţă anii de până în 1940, constatăm violent cu stângul din afara careului de şaisprezece
prezenţa unor echipe de renume, cum ar fi: Juventus metri. Sub imagine era titrat: Pentru mai multă
Bucureşti, CFR Bucureşti – având în lot pe: Wetzer siguranţă, masivul atacant al roşiorenilor, Ştefan
III, Ionică Bogdan, Roşculeţ, Barbu, Răşinaru -, Bursumac, reia din nou mingea în gol. Promovarea
Unirea Tricolor – cu Soni Niculescu, Sucitulescu, în Divizia B s-a produs în turneul de la Bacău când
Vasile Naciu, Fane Cârjan, Anghelache ş.a. În anul CFR Roşiori acumulează maximum de puncte (şase),
1947, în peisajul fotbalistic roşiorean îşi face apariţia plasându-se pe locul doi, după Academia Militară
echipa CAFRO, care promovează în campionatul Bucureşti, loc care-i permite promovare în eşalonul
districtual (Divizia C), alături de echipe din Bucu- secund. Echipa care a promovat atunci avea în
reşti. Pentru că a ocupat prima poziţie în clasament, componenţă pe: Raicu, Pintică, Vergiu, Picu, Fiţă,
CAFRO susţine două jocuri de baraj cu C.F.R. Manole, Bursumac, Capatos – cel mai apreciat
Constanţa, pentru Divizia B. După un scor alb la jucător al turneului, Sardu, Tăbârcă, Ciofalcă,
Constanţa, roşiorenii pierd acasă cu scorul de 1-2. Tanasoglu, Nedelcuţă, antrenor: Ion Lupaş. CFR în
Iată şi lotul echipei de atunci: Mităchescu, Călina, Divizia B: 1960 – 1961 (locul 8); 1961 – 1962 (locul
Stoian, Voicescu, Buri, Florin Dumitriu, Pojereanu, 5); 1962 – 1963 (locul 13, retrogradează); 1964 –
Mandezu, Volf, Sotirici, Crăciunescu, Rîcu, Gheor- 1965 (locul 8); 1965 – 1966 (locul 13, retrogra-
ghiu, Buracu. La nici un an de zile, după înfiinţarea dează). Cunoscătorii fotbalului îl plasează pe
echipei CAFRO, în anul 1948 i-a fiinţă CFR Roşiori. jucătorul Iulian Gheorghiu pe poziţia celui mai
La finele campionatului 1950 –1951, CFR Roşiori complet fotbalist care a activat în Roşiorii de Vede.
susţine două jocuri de baraj pentru promovare în A jucat la Medicina Bucureşti, Sporting Roşiori,
„B”, cu Dinamo Tr. Măgurele. După un 3–3 în CFR Roşiori, CFR Craiova. După 15 ani de la ultima
deplasare, roşiorenii termină la egalitate şi acasă prezenţă a unei echipe roşiorene în eşalonul secund,
(1-1), după ce Crişan ratase o lovitură de la 11 metri. ROVA este echipa care promovează în anul 1980. La
Şi cel de-al treilea joc s-a terminat cu o remiză albă, izbânda echipei au pus umărul, mai întâi Cornel
pentru că atunci regulamentul prevedea altă desfăşu- Simionescu, apoi regretatul Sebastian Taciuc, pentru
rare a jocurilor directe la baraj, dar contestaţia ca bucuria promovării jucătorii să o trăiască alături
depusă de turneni face ca jocul să fie omologat ca de Viorel Kraus, secund fiind Marin Nicolae.
victorie pentru Dinamo. Nouă ani mai târziu, câşti-
gând seria a II-a a campionatului regiunii Bucureşti, GIMNASTICĂ
CFR-ul susţine jocul de baraj, pentru a accede în Este ca prim fenomen ce a apărut pe meleagu-
turneul de promovare în Divizia B, cu Unirea rile Teleormanului alături de tir şi are ca document
Mănăstirea. După jocul pierdut în deplasare cu 1-0 , anul 1862-1867, prin decret al domnitorului
dar surmontat acasă printr-un 2-1 (goluri Sardu şi A.I.Cuza, fiind prezentă în toate şcolile, liceele şi
482
Județul Teleorman
483
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MODELISM POPICE
Acest sport apare odată cu constituirea Caselor A apărut ca un fenomen de masă în cadrul
Pionierilor, după reorganizarea administrativ terito- sărbătorilor săptămânale în perioada de după 1948.
rială a judeţelor în 1968, în fiecare Casă a Pionie- Ca formă organizată a apărut în cadrul AS Automa-
rilor funcţionând câte un cerc în acest sens în tica Alexandria (1973) la Energia Islaz Alexandria
funcţie de instructorii pregătiţi. Astfel apare la (1977), Voinţa Alexandria (1977), Textila Roşiorii
484
Județul Teleorman
de Vede (1977), Chimia Turnu Măgurele(1974). această formulă funcţionează până în 1974, când
Deşi nu s-a reuşit calificarea cu echipa în divizie, YO9HF îşi mută domiciliul în Alexandria şi odată
s-a participat la individuale la diverse competiţii. Ca cu el şi YO9KPM cu sediul la Casa pionierilor
promotori putem aminti pe Belu Stefănel (Automa- Alexandria. Radioclubul YO9KPC funcţionează cu
tica), Bocancea Nicolae (Chimia), Belu Petre succes şi azi în Roşiori de Vede. Din 1979, radio-
(Textila). clubul se mută la Sala Polivalentă sub îndrumarea
d-lui Florescu Florian, autorizat în anul 1973 cu
RUGBY indicativul de apel YO9BVG. Între timp se mai
Apare ca sport în Teleorman când la Întrep. de autorizează şi alţi amici ( mai tineri la vremea aceea:
Rulmenţi Alexandria vine ing. I. Diaconescu Ion, Olaru Cornel – YO9ANH, Burada Romeo –
care pune bazele primei echipe în cadrul AS Rul- YO9CFR, Ivan Paul – YO9BCI, Costescu Petre –
mentul-1975, iar în 1976/77 intră în divizia B până YO9BCJ, Reszeg Aron – YO9BRT, Nicoara Eugen
în 1990. Chimia Turnu Măgurele apare ca echipă de – YO9ASN (venit in zona noastra din YO2) şi alţii.
rugby în 1980, în perioada 1983/84 este în divizia La Turnu Măgurele, activitatea se desfăşoară din
B, în 1986/87 intră în divizia A II până în 1990, 1968 la Casele Pionerilor (Clubul Elevilor) sub
când se desfiinţează, locul ei fiind preluat de AS îndrumarea instructorului Burada Romeo. La Roşiori
Rulmentul Alexandria, care ia câţiva jucători de la de Vede, tot la Clubul Elevilor sub îndrumarea
Chimia Turnu Măgurele, promovează în divizia A şi instructorului Rotaru Gheorghe, iar la Zimnicea din
rezistă până în 1997, după care din motive financi- 1997 sub îndrumarea instructorului Capdefier
are se desfiinţeză. George. De menţionat că, din 1979 apare primul
radioclub sătesc în cadrul Şcolii generale Băbăiţa
RADIOAMATORISM sub îndrumarea instructorului Olaru Cornel (unul
Apare prin anii 1950-1953 în cadrul din cei 7 radioamatori). Dintre rezultatele cele mai
AGVSAP. După desfiinţarea acesteia, în anul 1959 semnificative putem enumera: Păduraru Nicu, Soare
apare în cadrul Casei Pionerilor din Roşiori de Vede Dumitru, Badea Marin, Calea Petre, Bunescu
primul radioclub, sub îndrumarea instructorului Nicolae, Burada Romeo, Caragea Tudor, Florescu
Oniga Nicolae. Efectuează prima legatură radio, Florian, care au obţinut la cele 4 ediţii ale CN de
având ca parteneri de trafic pe YO3RI şi YO3RD. creaţie tehnică locul I. După 1980 apar şi în cadrul
Era greu – oraşul Roşiori de Vede nu era încă racor- asociaţiilor Rulmentul (1981-1993) şi Automatica
dat la sistemul energetic naţional, iar radioamatorul (1987-1994) din Alexandria radiocluburi de sine
nostru era nevoit să se mulţumească cu energia stătătoare conduse de foşti şi actuali radioamatori
furnizată de o centrală electrică locală. Aceasta ca: Badea Marin, Paduraru Nicu la Rulmentul şi
alimenta oraşul cu 220V curent continuu, în limite Gheorghe Lazar la Automatica. Prin grija amatorilor
foarte largi. În anul 1960, YO9HF şi proaspătul menţionaţi mai sus şi a altora, acest sport tehni-
autorizat YO9PC – Nelu înfiinţează Radioclubul co-aplicativ a fost cunoscut de mulţi tineri teleor-
zonal YO9KPC, responsabil fiind YO9HF. Radio- măneni şi, astfel, începând cu anii ’80 se produce o
clubul funcţiona în cadrul casei pionierilor – Roşiori explozie de autorizări, deşi aprobările veneau foarte
de Vede - ca staţie colectivă. La vremea aceea pe greu, datorită sistemului de verificări specific acelor
întreaga regiune Bucureşti mai existau o staţie timpuri. Totuşi, cu sprijinul constant oferit de
zonală la Călăraşi şi alţi 2 radioamatori la Buftea. YO9BVG s-au făcut paşi mari în privinţa numărului
În 1962 se autorizează si Iulică Angelescu cu indi- de autorizări. Nu au întârziat să apară şi primele
cativul YO9ATI, care se mută ulterior în Bucureşti, performanţe în domeniu. Cu aparatura de construc-
devenind YO3ATI. În 1968 YO9HF înfiinţează ţie proprie radioamatorii teleormăneni au realizat
radioclubul judeţean Teleorman, cu indicativul legături radio cu multe ţări şi la distanţe mari. Astfel
YO9KPM, cu sediul tot în Roşiori de Vede şi în se pot menţiona legături confirmate cu Elveţia,
485
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Belgia, Iordania, URSS, Germania, Japonia, Indo- Măgurele), Mitrica Nadia (Rulmentul Alexandria)-
nezia, etc, sau diplome obţinute în diferite concur- finalişti sau câştigători ai Campionatelor Naţionale.
suri. Deasemenea, trebuie menţionat şi faptul că în Candidaţi de maieştrii Vasilescu Valerica, Marinică
1964 YO9HF- Nicu a fost numit membru în biroul Marin, Gruia Florea. Dintre activiştii de elită ai
naţional al Federaţiei Române de Radioamatorism, judeţului la acest sport amintim: Ruşoreanu Gheor-
unde a activat cu onoare până în anul 1978. După ghe (Metalul IAA). Preşedintele Comisiei Judeţene
1990 radioamatorismul a suferit un uşor declin, dar de peste 25 ani, Marinică Marin - Rulmentul Ale-
rezistă în continuare datorită unor radioamatori cu xandria), Bălteanu Ştefan (Chimia Turnu Măgu-
activitate frecventă şi care- după spusele lor- nu vor rele), Voicu Marin (Uleiul Roşiorii de Vede), Gruia
abandona niciodată acest sport. Florea (Flacăra Conţeşti) - echipa sătească, Petre
N. Petre (Voinţa Alexandria), Maricutoiu Gheorghe
ŞAH (Sporting Roşiorii de Vede), Vătămanu Ştefan
Începuturile acestei ramuri sportive apar în (Cutezătorii Turnu Măgurele) s.a. După 1990 acti-
documente în anul 1959 când la Turnu Măgurele şi vitatea a început să scadă substanţial în principal
Alexandria au loc în cadrul asociaţiilor Voinţa din cauza condiţiilor financiare, rămânând ca active
primele forme organizate (primele secţii afiliate), Cutezătorii Turnu Măgurele, Rulmentul Alexandria
iar la Roşiorii de Vede şi Zimnicea apar în 1960 în şi Rova Roşiorii de Vede precum şi Asociaţia Jude-
cadrul AS Sănătatea şi respectiv Dunărea. La un ţeană de şah.
an (1961) apare şi AS Voinţa Zimnicea, iar după un
an (1962) apare AS Ştiinţa Roşiorii de Vede. În anul TIR
1968 apare şi prima secţie sătească în cadrul AS Documentar este cunoscut din anul 1865,
Ştiinţa Drăgăneşti Vlaşca. În perioada 1973-1985 odată cu apariţia regulamentului de a se institui un
apar o serie de secţii în cadrul asociaţiilor existente concurs popular de tir cu etape comunale la 27
pe raza judeţului şi chiar una sătească . Astfel apare iunie, judeţeană la 15 august şi generală la 24 şi
Metalul IAICA (1973), Tricolorul (1974), Didactica 30 august, dar cel mai organizat mod de manifes-
(1974), Automatica (1974), Chimia Turnu Măgurele tare apare în 1897 când se înfiinţează o secţie a
(1975), Rulmentul (1975), Uleiul, Textila Roşiorii Societăţii de arme şi dare la semn. Mai târziu tirul
de Vede (1976), Sănătatea Alexandria (1977), este organizat în mai multe asociaţii sportive ca
Energia Ulmeni (1977)-sătească, Metalul Frăsinet Voinţa din Alexandria. Activitatea tirului se leagă
(1977)-sătească, Rova Roşiorii de Vede (1978), de activitatea lui Ştefan Protopopescu în cadrul AS
Energia Islaz Alexandria (1982), Sporting Roşiorii Progresul Alexandria, instructor din oraş (1955).
de Vede (1982), Steaua Alexandria (1985), Lucea- Tot acum se construieşte primul poligon de tir şi
fărul Siliştea (1985) –sătească , Cutezatorii Turnu se pun bazele organizatorice ale acestui sport în
Măgurele (1985), iar după 1990 apare primul club Alexandria. După Ştefan Protopopescu apare ca
de şah privat , , Centrul de iniţiere a copiilor în şah” instructor de tir Nicolescu Ion la AS Comerţul
Alexandria (1995) antrenor Ruşoreanu Gheorghe, Alexandria până în anul 1976. Sub îndrumarea lui
iar în 1998 apare ,,Asociaţia judeţeană de şah”, s-a pregătit Alexandru Cleopatra primul maestru
societate nonprofit condusă de Marinică Marin. al sportului la tir din Teleorman . Din 1977 în
Clubul de iniţiere a copiilor în şah îşi încetează cadrul SSE Alexandria activitatea este condusă de
activitatea în 1998. Din rândul celor 600 de sportivi profesorul Gherghiceanu Marcel care face prima
legitimaţi s-au remarcat de-a lungul timpului spor- iniţiere în performanţă sportivului Gruia Paul,
tivi ca : Victor Beiu şi Chelu Cristea ((Voinţa Ale- viitor multiplu campion la puşcă. Tot în acest an
xandria 1953-1955), Vasilescu Valerica (Didactica apare ca secţie de tir la AS Constructorul pe lângă
Alexandria), Marinică Marin (Rulmentul Alexan- Întreprinderea de Construcţii care rezistă până în
dria), Stoicea Mirela, Gae Mirela (Chimia Turnu 1990 după care se desfiinţează. Activitatea de tir
486
Județul Teleorman
se regăseşte în cadrul CJEFS Teleorman (puşca - Vede pe Săndulescu V. Berlic Teodor, Capatos
antrenor Virgil Mirea, fost sportiv, pistol-Corbescu Mihai şi Sardu Jean. Şi la Roşiorii de Vede tenisul
Gheorghe (1975), colonel în rezervă -pistol, ia amploare regăsindu-se în secţiile din localitate
Panduru Emanoil (1977). Sub îndrumarea col.(r) (Rova, Uleiul, Sporting, Hidrotehnica), dar în cea
Corbescu Gheorghe apar rezultate de exceptie prin mai mare parte tot ca sport de masă. Aici putem
sportivii Biolan Ştefan, Manole Gabriel campioni remarca pe sportivul Berlic Teodor, reprezentant
şi medaliaţi balcanici. În perioada 1980-1985 de marcă al oraşului. La Turnu Măgurele activita-
secţia de puşcă este preluată de Codreanu Con- tea s-a desfăşurat în noile secţii constituite în
stantin. Din 1980 activitatea de pistol este preluată cadrul asociaţiilor sportive existente (Progresul,
de antrenorul Droszd Cristian, iar la CSŞ Alexan- Vointa, Sănătatea, Oltul, Aripi Tinere - Casa Pio-
dria se înfiinţează o secţie de tir puşcă în pregăti- nierilor, Chimia) şi aici această ramură se dezvoltă
rea profesoarei Popa Daniela (1986) care nu a avut ca sport de masă. Se remarcă sportivul Tismănaru
nici un rezultat, iar secţia se desfiinţează în anul Cornel. La Videle acestă ramură s-a practicat în
1998. Activitatea de la Centrul de Antrenament de cadrul A.S Petrolul prin sportivul Safta Romica. La
pe lângă CJEFS este preluată de către CS Teleor- Zimnicea tenisul de masă se dezvoltă în cadrul
man (1996) unde au funcţionat cele trei arme Casei Pionierilor şi a AS Dunărea. De remarcat că,
(puşca, pistol, talere) sub îndrumarea antrenorilor după 1950, si mai precis după 1968, acest sport ia
Mirea Virgil (puşca), Droszd Cristian (pistol), amploare în mediul sătesc, astfel că fiecare cămin
Panduru Emanuel (talere). cultural de la sate, acolo unde exista, dispunea de
cel puţin o masă în jurul căreia se adunau practi-
TENIS DE MASĂ canţii acestui sport, în special elevii şi tinerii,
Apare ca un sport organizat cu competitii având reprezentanţi la etapele judeţene în cadrul
locale după 1950, mai precis în anii 1953-1968 competiţiei de masă Daciada. După 1990 se
când se reorganizează asociaţiile şi cluburile de pe încearcă la Alexandria constituirea unei secţii de
raza fostei regiuni Bucureşti, iar mai târziu în performanţă în cadrul Asociaţiei agricole Agrotel
cadrul fostelor raioane ce vor compune mai târziu Alexandria sub numele de Tenis-Tel, unde prin
judeţul Teleorman. Astfel, la Alexandria, în cadrul sprijinul inginerului Oţelea C-tin a funcţionat 2-3
asociaţiilor: Voinţa, Progresul unde există o riva- ani de zile, după care s-a abandonat datorită celui
litate în acest sens, ajungându- se la finalele pe ţară care se ocupa cu pregătirea, proaspatul antrenor
cu sportivi ca : Alexandru Colfescu, Cornel Mari- Chelu Dan. În acest moment nu mai avem nici o
nescu, Hoaghe Eugen, Marin Marin, Iosu Ilie s.a. secţie afiliată.
După 1968 acest sport se practică destul de intens
în noile asociaţii apărute ( Metalul, Energia Islaz, TENIS
Automatica, Comerţul, Rulmentul, Unirea, Voinţa). Apariţia acestui sport apare în mod organizat în
Deşi se practică pe scară largă, chiar şi la sate nu anii 1968/69, când din iniţiativa profesorului de
se reuşeşte constituirea unei echipe divizionare, ci educaţie-fizică Eufimie Zamsa, de la Liceul Agroin-
se practică mai mult ca sport de masă angrenat în dustrial din Alexandria, se aprobă construcţia unor
competiţiile pioniereşti şi ale UTC-ului . În acest terenuri de zgură în aer liber. Sportivii pregătiţi de
sens putem evidenţia câştigarea unui loc II prin profesorul Zamsa au participat mai mult în cadrul
Fota Viorel. La Roşiorii de Vede această ramură competiţiilor organizate de fostul UTC. Această
are o priza mai mare şi este tratată cu mai multă ramură se extinde când apar în judeţ o serie de
seriozitate, în acest sens în cadrul AS CFR apare o profesori şi antrenori, iar ca rezultat mai semnifica-
secţie de performanţă care activează în divizia A tiv pentru această perioadă este realizat de sportivul
avându-i în componenţă pe alexăndrenii Cornel Dencescu Sorin care a obţinut locul I pe ţară în
Marinescu, Motancea Mihai, iar din Roşiorii de cadrul competiţiei naţionale Daciada. În 1977 apare
487
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
prima catedră de tenis din cadrul CSŞ Alexandria activităţi au fost profesorii Cuşmir Nicolae (Alexan-
sub îndrumarea profesorului Stoica Emanoil, peri- dria) şi Sanda Dumitru (Turnu Măgurele).
oadă când se construiesc primele trei terenuri bitu-
minate in ştrandul oraşului Alexandria. În 1987 VOLEI
apare în Alexandria antrenorul Răducu Ion în cadrul Apare din punct de vedere istoric după 1948,
AS Energia Islaz, asociaţie care sub directorul Ilie când începe organizarea asociaţiilor şi cluburilor
Ion şi a inginerului Georgescu Ovidiu se pun bazele din judeţ. La Alexandria se dezvoltă în cadrul clu-
unui tenis de performanţă prin construirea unui burilor Voinţa (1953-1955), Progresul (1950-1955),
complex sportiv compus şi din 5 terenuri de tenis. iar mai târziu în cadrul ŞSE Alexandria(1977), unde
Tot în 1987 apare o secţie de tenis de câmp în cadrul s-a încercat construirea unei ehipe de volei feminin
A.S Chimia sub îndrumarea antrenorului Chirigiu prin profesoara Prosac Elena, iar după 1980 activi-
Ştefan. În 1987 s-a făcut fuziune cu CSS Alexandria, tatea a fost continuată de profesorul Traian Anghel,
iar din 1992-1993 apare a treia catedră la CSŞ până în 1984 echipa activând în divizia şcolară.
ocupată de Răducu Carmen. După 1990 Stoica După 1984 activitatea secţiei se mută la Turnu
Emanoil trece la CS Teleorman, iar în 1994 apare o Măgurele, dar tot pe lânga CSŞ Alexandria. Din
catedră de tenis la acest club ocupată de Stoica 1999 secţia trece la CSŞ Turnu Măgurele. La Turnu
Emanoil la Alexandria, Chirigiu Ştefan transferat de Măgurele activitatea voleibalistică se desfăşoară
la AS Chimia la CS Teleorman, filiala Turnu Măgu- nesemnificativ în cadrul AS Ştiinţa până în 1973,
rele, iar în 1996 Chirigiu Ştefan pleacă la Piteşti. În dar din acest an se pun bazele acestui sport în
1996 apare primul club privat din Alexandria sub cadrul AS Chimia, unde sub îndrumarea antrenoru-
denumirea de TCA - ANP (Tenis Club Alexandria lui Ruta Marin echipa de fete a activat mulţi ani în
- Societate nonprofit), sub îndrumarea antrenorilor divizia B. De aici s-a ridicat sportiva Mirea Lucre-
Ion şi Carmen Răducu. În 1999 se înfiinţează în ţia, transferată la Universitatea Craiova, selecţio-
cadrul CSŞ Roşiorii de Vede o secţie de tenis sub nată în lotul naţional. La Videle activitatea
îndrumarea profesorului Gabricenko Mihai. voleibalistică a fost condusă de profesorii Tănase
Ion şi Iorga Petre în cadrul AS Ştiinţa din cadrul
TURISM liceului de volei (m şi f), cu activitate în divizia
Activitatea de turism în Teleorman prinde viaţă, şcolară. Mai târziu, dupâ 1984, activitatea voleiba-
o dată cu apariţia Caselor Pionierilor unde fiinţează listică este preluată de de profesorul Anghel Traian
cercuri de orientare turistică, cele mai edificatoare participând deasemeni în divizia şcolară, masculin.
fiind Casele Pionierilor din Alexandria, Turnu De aici a fost selecţionat jucătorul Drăghici Nicu
Măgurele şi Roşiorii de Vede. Animatorii acestei de către Dinamo Bucureşti.
FORURILE DE CONDUCERE
488
Județul Teleorman
Sportul şcolar se regăseşte, ca o primă formă de pentru formarea unor maeştri de gimnastică sau de
manifestare a educaţiei fizice, începând cu anul perfecţionare prin cursuri centrale ale institutorilor
1878, când în şcolile din judeţul Teleorman se şi profesorilor cărora le era încredinţată gimnastica
introduc exerciţii militare executate de elevi la în unităţile şcolare. În acest sens, se evidenţiază
diferite sărbători. activitatea maestrului de gimnastică Nicolae Rădu-
În perioada 1901-1918 activitatea de educaţie lescu de la Gimnaziul Alexandru Ghica şi a maes-
fizică şi sport cunoaşte în continuare unele progrese, trului de gimnastică C.V Nicolescu.
însă se resimte lipsa unor cadre de specialitate în Activitatea sportivă şcolară în Teleorman în
special în gimnazii şi în şcoli primare. Această perioada interbelică cunoaşte o dezvoltare semnifi-
constatare, a condus la organizarea unor cursuri cativă, ca de altfel în toate domeniile de activitate.
489
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
În acest context, tineretul şcolar din Teleorman Măgurele şi echipele de handbal ale liceelor de fete
participă la o serie de întreceri sportive organizate şi de băieţi din Turnu Măgurele.
cu ocazia sărbătorilor, întreceri care cuprindeau În 1968 pe langa Liceul teoretic A.I. Cuza i-a
aruncarea greutăţii şi a grenadei, alergări în saci şi fiinţă o secţie de atletism în urma rezultatelor deo-
jocuri sportive. Notabilă este activitatea desfăşurată sebite ale profesorului Nicolescu Daniel prin spor-
la Turnu Măgurele şi la Rosiorii de Vede, dar şi la tiva Erica Stoenescu, campioană naţională în 1967
Alexandria şi Zimnicea . la înălţime.
La Turnu Măgurele activitatea sportivă şcolară În 1973 ia fiinţă Şcoala Sportivă de Elevi (SSE)
a fost stimulată începând cu anul 1924 prin profeso- în Alexandria pe lângă Liceul A.I. Ghica cu secţii
rul de educaţie fizică Jean Teodorescu care organi- de lupte, tir, atletism şi fotbal.
zează competiţii de gimnastică suedeză şi oină. Începând cu anul 1975 activitatea sportivă din
În viaţa sportivă interbelică a liceului Sf. Hara- şcoli şi-a propus să antreneze un număr cât mai
lambie din Turnu Măgurele, de un răsunet s-a mare de activităţi, să depisteze elementele cu calităţi
bucurat Societatea Sportivă , Venus, ca filială a dseosebite pentru sportul de performanţă şi promo-
Clubului Sportiv Venus din Bucureşti. varea lor în secţiile pe ramură de sport ale asociaţi-
La Roşiorii de Vede activitatea sportivă şcolară ilor şi cluburilor sportive.
din cadrul Liceului N. şi I. Anastasescu a cunoscut În 1977 ia fiinţă Clubul Sportiv Şcolar (CSŞ)
o epocă de glorie prin persoana profesorului Petre de sine stătător, avândul ca director pe profesorul
Tănăsescu, care înfiinţează o echipă de oină a lice- Cristodorescu Florin, cu urmatoarele sectii: fotbal,
ului, ulterior ajungând să contribuie la dezvoltarea tenis de câmp, atletism, judo şi kaiac (secţia din
sportului nostru naţional - oina. Turnu Măgurele).
La Alexandria notabilă este activitatea desfăşu- În 1998 ia fiinţă Clubul Sportiv Şcolar Roşiorii
rată la Şcoala Normală de băieţi a cărei echipă de de Vede cu urmatoarele secţii: fotbal, tenis de câmp,
oină s-a remarcat dincolo de graniţele judeţului. atletism, baschet.
După cel de-al doilea război mondial, activita- În 1999 ia fiinţă Clubul Sportiv Şcolar Turnu
tea sportivă şcolară cunoaşte un reviriment prin Măgurele cu urmatoarele secţii: kaiac, volei, atle-
echipa de gimnstică a Liceului de băieţi din Turnu tism, handbal, judo şi karate.
FIGURI REPREZENTATIVE
490
Județul Teleorman
491
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
492
Județul Teleorman
493
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
494
Județul Teleorman
495
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
496
Județul Teleorman
497
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
498
Județul Teleorman
BAZA MATERIALĂ
499
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
500
Județul Teleorman
501
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
502
Județul Teleorman
503
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
504
JUDEŢUL
TIMIȘ
505
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Balaş, Iolanda 1960 Atletism înălţime aur
Balaş, Iolanda 1964 Atletism înălţime aur
Drâmbă, Ionel 1968 Scrimă floretă aur
Ioja-Vereş, Viorica 1984 Canotaj 4x+ cârmaci aur
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică sol aur
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică sărituri aur
Rang, Henri 1936 Ecvestră Premiul Naţiunilor, obstacole argint
Lauer, Hilde 1964 Kaiac-canoe kaiac-500 m argint
Gunesch, Roland 1976 Handbal echipa naţională argint
Fölker, Alexandru 1976 Handbal echipa naţională argint
Ioja-Vereş, Viorica 1984 Canotaj 8+ cârmaci argint
Lovrenski, Ladislau 1988 Canotaj 4+ cârmaci argint
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică echipe argint
506
Lauer, Hilde 1964 Kaiac-canoe kaiac-2 500 m bronz
Gunesch, Roland 1972 Handbal echipa naţională bronz
Lovrenski, Ladislau 1972 Canotaj 2x+ cârmaci bronz
Micşa, Maria 1976 Canotaj 4+ bronz
Fölker, Alexandru 1980 Handbal echipa naţională bronz
Vasilache, Lucian 1980 Handbal echipa naţională bronz
Căta-Chiţigă, Marius 1980 Volei echipa naţională bronz
Fölker, Alexandru 1984 Handbal echipa naţională bronz
Buligan, Alexandru 1984 Handbal echipa naţională bronz
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică individual compus bronz
Miloşovici, Lavinia 1996 Gimnastică individual compus bronz
Miloşovici, Lavinia 1996 Gimnastică echipe bronz
CAMPIONATELE (CUPELE) MONDIALE
Constantinescu-Zeller, Ella 1950 Tenis de masă echipa naţională aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1951 Tenis de masă echipa naţională aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1953 Tenis de masă echipa naţională aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1955 Tenis de masă dublu aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1955 Tenis de masă echipa naţională aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1956 Tenis de masă dublu aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1956 Tenis de masă echipa naţională aur
Günther, Irina 1956 Handbal echipa naţională, în 11 aur
Günther, Irina 1960 Handbal echipa naţională, în 11 aur
Moser, Ioan 1961 Handbal echipa naţională aur
Redl, Mihai 1961 Handbal echipa naţională aur
Moser, Ioan 1964 Handbal echipa naţională aur
Redl, Mihai 1964 Handbal echipa naţională aur
Drâmbă, Ionel 1967 Scrimă echipa naţională aur
Falb, Iuliu 1967 Scrimă echipa naţională aur
Gunesch, Roland 1970 Handbal echipa naţională aur
Gunesch, Roland 1974 Handbal echipa naţională aur
Nuţu, Daniela 1982 Şah masa a 3-a aur
Ioja-Vereş, Viorica 1986 Canotaj 4+ cârmaci aur
Miloşovici, Lavinia 1991 Gimnastică sărituri aur
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică paralele aur
Miloşovici, Lavinia 1993 Gimnastică bârnă aur
Miloşovici, Lavinia 1994 Gimnastică echipe aur
Miloşovici, Lavinia 1995 Gimnastică echipe aur
Peptan, Corina-Isabela 1994 Şah masa a 2-a aur
Ulmeanu, Andreea 2001 Gimnastică echipe aur
Tătar, Marius 2002 Arte marţiale wu-shu kumite echipe aur
Dan, Emilian 2008 Modelism navomodele, C6B aur
Constantinescu-Zeller, Ella 1957 Tenis de masă echipa naţională argint
Redl, Mihai 1959 Handbal echipa naţională, în 11 argint
Constantinescu-Zeller, Ella 1963 Tenis de masă echipa naţională argint
507
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
508
Județul Timiș
509
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
510
Județul Timiș
511
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
512
Zima, Cristian 2004 Arte marţiale wu-shu +80 kg bronz
Gabor, Adrian 2004 Arte marţiale wu-shu -70 kg bronz
Zainea, Lucian 2005 Arte marţiale wu-shu -78 kg bronz
Pop, Alexandra 2005 Arte marţiale wu-shu kata bronz
Zainea, Lucian 2005 Arte marţiale wu-shu kumite echipe bronz
Bedö, Laszlo 2005 Arte marţiale wu-shu kumite echipe bronz
Dan, Lucian 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Dan, Emilian 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Dan, Niculina 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Pargea, Nicolae 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Palcea, Ion 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Dan, Cristina 2005 Modelism navomodele C3D bronz
Gherga, Răzvan 2005 Modelism navomodele C6B bronz
Dan, Emilian 2005 Modelism navomodele C6B bronz
Dan, Niculina 2005 Modelism navomodele C6B bronz
Dan, Cristina 2005 Modelism navomodele C6B bronz
Dan, Emilian 2005 Modelism navomodele C6B bronz
Bedö, Eva 2006 Arte marţiale eur&ka +60 kg bronz
Buda, Adina 2006 Arte marţiale eur&ka kata bronz
Corbeanu, Alexandra 2006 Arte marţiale eur&ka kata, echipe bronz
Buda, Adina 2006 Arte marţiale eur&ka kata, echipe bronz
Bedö, Eva 2006 Arte marţiale eur&ka kata, echipe bronz
Stanciu, Mihai 2007 Arte marţiale eur&ka kata bronz
Tripşa, Andrei 2007 Arte marţiale eur&ka kumite, echipe bronz
Dan, Emilian 2007 Modelism navomodele, C3D bronz
Dan, Niculina 2007 Modelism navomodele, C3D bronz
Dan, Cristina 2007 Modelism navomodele, C3D bronz
Artere, Alin 2007 Modelism navomodele, C6B bronz
Chibulcuţea, Ion 2007 Modelism navomodele, C6B bronz
Dan, Emilian 2007 Modelism navomodele, C6B bronz
Dan, Niculina 2007 Modelism navomodele, C6B bronz
Sabaduş, Sebastian 2008 Arte marţiale eur&ka -78 kg bronz
Pop, Alexandra 2008 Arte marţiale eur&ka kata bronz
Corbeanu, Alexandra 2008 Arte marţiale wado-kai -65 kg bronz
Corbeanu, Alexandra 2008 Arte marţiale wado-kai, kumite echipe bronz
513
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1776 - Sunt semnalate taxele pentru jocul de • 1889 – La Timişoara se desfăşoară primul
biliard, în beneficiul şcolilor normale; meci de fotbal;
• 1844 - Ia fiinţă Societatea de dare la semn din • 1895 - Membrii Reuniunii de Gimnastică din
Timişoara; Timişoara iau parte la întrecerile din cadrul serbării
• 1851 - La Timişoara se constituie Casa de gimnastică organizată de societatea similară din
comună de ajutor de boală şi călătorie a tipografi- Budapesta;
lor, asociaţie care a încurajat practicarea turismului; • 1897 - Doi gimnaşti din Timişoara iau parte
• 1853 - La Reşiţa se organizează un concurs de la concursurile prilejuite de serbarea anuală a Fede-
tir cu participarea unor valoroşi concurenţi din raţiei Germane de Gimnastică;
Oraviţa, Timişoara, Orşova, Caransebeş etc; • 1898 - La Timişoara se înfiinţează Asaociaţia
• 1858 - S Se amenajează poligonul de tir din ciclistă „Hunyadi” al cărui statut a fost aprobat la
Timişoara; 25 octombrie 1898;
• 1864 - La Timişoara, în ziua de 16 aprilie, ia • 1898 - La Timişoara, în ziua de 18 august, ia fiinţă
fiinţă Societatea de Luntrişoare Regata, pentru Clubul biciclist. Statutul este aprobat la 1 mai 1899;
canotaj; • 1899 - Se înfiinţează Clubul Atletic din Timi-
• 1870 - La Timişoara se înfiinţează, în ziua de şoara (CAT), care din 1902 are şi o secţie de fotbal;
10 iunie, o Societate de canotaj, care se reorgani- • 1902 - Se constituie, în ziua de 26 aprilie,
zează la 16 aprilie 1886, la 30 august 1889 şi la 27 Fotbal Club Timişoara (FCT), oficializat în iunie;
martie 1909; • 1902 - Se desfăşoară la Timişoara unul, în
• 1872 - În perioada 1872-1950. trăieşte Traian ziua de 20 august, din primele meciuri de fotbal din
Vuia, născut la Surducu Mic, com.Traian Vuia, din această localitate, cel cu echipa oraşului Lugoj
jud.Timiş, pionier al aviaţiei mondiale, Constructor (3-2);
al unui avion monoplan cu care la 18.III 1906 a • 1906 - La Debreţin în Ungaria se desfăşoară
efectuat primul zbor cu mijloace proprii la bord; un CI de gimnastică la care iau parte şi sportivi
• 1875 - Se constituie, la 21 aprilie, în Timi- aparţinând Reuniunii de gimnastică a muncitorilor
şoara, Asociaţia de tir. Avea şi un maestru de tir, din Timişoara;
permanent; • 1908 - La Timişoara, în ziua de 26 nov. ia
• 1876 - Ia fiinţă Reuniunea de Gimnastică din fiinţă Cercul de şah. De la 18 XI îşi extinde activi-
Timişoara, Din 1911 a luat numele de Reuniunea de tatea şi în armată;
Gimnastică a Muncitorilor din Timişoara - RGMT. • 1909 - Ia fiinţă Clubul sportiv Jimbolia;
În afară de gimnastică, mai avea secţii de scrimă, • 1910 – La Timişoara ia fiinţă Clubul sportiv
lupte şi excursii; Chinezul (după numele lui Pavel Chinezu, ban al
• 1876 - A luat fiinţă la Timişoara, ziua de 29 Timişoarei şi căpitan în oastea Lui Matei Corvinul),
martie, Asociaţia Patinatorilor; club de fotbal organizat pe lângă Atelierele Căilor
• 1882 - P La Arad se organizează o serbare de ferate din Timişoara;
gimnastică, de către Societatea din localitate, în • 1911 - La Timişoara, renumitul scrimeur şi
colaborare cu Reuniunea de Gimnastică din Timi- autor de manuale în domeniu, Giuseppe Pellegrini,
şoara; stabilit definitiv în oraşul de pe Bega, unde va
• 1883 - Prima menţiune a unei competiţii deveni profesor de arme la Şcoala Specială de
atletice desfăşurată la Sân Nicolaul Mic în ziua de Artilerie, deschide şi o sală de scrimă pt.amatori;
6 februarie; • 1912 - Ia fiinţă la Timişoara AS a Angajaţilor
• 1886 - În ziua de 14 noiembrie, ia fiinţă Comerciali, având secţii de gimnastică, scrimă,
Asociaţia Cicliştilor din Timişoara; atletism şi jocuri;
• 1889 - Se constituie la Timişoara, în ziua de • 1913 - S-a înfiinţat, secţia de lupte a CS
13 aprilie, Clubul de Gimnastică; Chinezul Timişoara;
514
Județul Timiș
• 1913 - La Timişoara s-a desfăşurat meciul condus de FSSR, cu care ocazie s-a hotărât împăr-
amical: Clubul Atletic Timişoara-Oxford City, vice- ţirea României în 7 zone, ce vor fi conduse de 7
campioana Angliei în acel an, scor: 1-3, meciul a avut Comitete regionale sportive ale FSSR: Printre cele
caracter amical şi a avut loc în ziua de 25 martie; şapte este şi Regiunea de Vest, care cuprinde:
• 1913 – În ziua de 9 octombrie, s-a reorganizat Banatul, Aradul şi judeţul Hunedoara;
FC Timişoara, înfiinţindu-se noi secţii: gimnastică • 1921 - Ia fiinţă în ziua de 5 mai, Societatea
şi atletică; Sportivă Kadima, evreiască (500 de membrii la
• 1913 - Ia fiinţă, în ziua de 15 noiembrie, fondare), având ca preşedinte pe dr. Eugen Kovacs,
Asociaţia şahiştilor-Iosefin din Timişoara; secretar general pe dr. Ilie Popp şi secţii de fotbal,
• 1918 - La Timişoara, în ziua de 25 iulie, s-a atletică, gimnastică, scrimă, înot, trântă şi regată. În
înfiinţat Asociaţia Vânătorilor; aceeaşi zi apare şi publicaţia Kadima, un supliment
• 1919 – S-a înfiinţat CS Hertha din Jimbolia; al săptămâmnalului Neue Zeit JüdischesWochenblatt;
• 1919 - S-a înfiinţat Societatea de Gimnastică • 1921 - La Timişoara, ia fiinţă CS Politehnica,
din Lugoj; preşedinte ing.Vlad;
• 1919 - S-a înfiinţat Societatea sportivă Sparta • 1922 - Iau fiinţă la Timişoara CS Tirul şi CS
Timişoara; ILSA (de la Industria Lânei SA);
• 1919 - S-a înfiinţat Societatea sportivă CFR • 1922 - A apărut la Timişoara, în ziua de 29
Timişoara; aprilie, primul număr al ziarului Banati Sport;
• 1919 - S-a înfiinţat Societatea sportivă III Ker • 1923 - Ia fiinţă Sport Clubul Banatul din
FC din Timişoara; Timişoara, p.Iosif Petric; Echipa CS Chinezul
• 1919 – În zilele de 14-17 mai se desfăşoară la câştigă CN de fotbal ediţia 1922/23;
Timişoara, Arad şi Cluj - oraşe cu o puternică • 1923 - Apare la Timişoara primul almanah de
mişcare sportivă, revenite acum în graniţele ţării- sport Abanati Sport;
mamă - concursuri de scrimă organizate de federaţia • 1923 - Timişoara este gazda CI de atletism din
de specialitate mai mult în scop propagandistic. La cadrul Olimpiadei Micii Antante-Cehoslovacia,
acest turneu au participat, printre alţii şi cunoscuţii Polonia, Iugoslavia şi România. Este prima compe-
scrimeuri: Dinu Cesianu (viitorul ministru) şi picto- tiţie de amploare organizată de ţara noastră. Echipa
rul Theodor Pallady şi alţii; României se clasează pe locul I;
• 1919 - A apărut, în luna august, la Timişoara, • 1924 - Ia fiinţă Herghelia de stat de la Parţa
periodicul Banati Futar Tarsadalmi es sport hetilap; din judeţul Timiş;
• 1920 - Ia fiinţă CS Vulturii Lugoj, fondator • 1924 - Ia fiinţă CS Banatul din Sân-Nicolaul
V.Catina; Mic;
• 1920 - La Lugoj, în ziua de 14 martie, se pun • 1924 - Ia fiinţă RM Sp.din Timişoara; Echipa
bazele, în sala de gimnastică a Liceului C.Bredi- CS Chinezul Timişoara câştigă titlul de campioană
ceanu, a Societăţii de Lectură, Corală şi Sportivă a ţării la fotbal;
Progresul a soldaţilor români. Societatea avea • 1924 - Se constituie Automobil Club Regional
deviza Prin muncă la progres şi a funcţionat până Banat, care cuprinde Crişana şi Tmişoara, preşed.
în vara anului 1940; Victor Vâlcovici;
• 1921 - Ia fiinţă Madosi AE şi Patria SC din • 1925 - Echipa CS Chinezul cucereşte, pentru a
Timişoara; doua oară consecutiv, titlul de campioană a ţării la fotbal;
• 1921 - Ia fiinţă Clubul atletic din Deta; • 1925 - Apare la Timişoara, în ziua de 22 iunie,
• 1921 - Se constituie Clubul Sportiv şi Atletic primul număr al publicaţiei de limba maghiară
din Recaş; Arena (1925-1931);
• 1921 - În zilele de 12-14 aprilie, la Bucureşti, • 1926 - Echipa CS Chinezul din Timişoara din
au loc lucrările primului Parlament al sportului, nou este campioană a ţării la fotbal;
515
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1926 - La Sânnicolaul Mare, în ziua de 31 octom- 1943) săptămânalul Sportul naţional, Organ de
brie, au loc festivităţile prilejuite de fondarea Reuniunii critică şi propagandă sportivă. Ziarul este oficios al
Societăţilor de Educaţie Fizică Şoimii României; Ligii de Vest;
• 1927 - Echipa CS Chinezul Timişoara câştigă, • 1936 - În ziua de 12 decembrie, s-a născut la
pentru a patra oară consecutiv, titlul de campioană Timişoara Iolanda Balaş;
a ţării la fotbal; • 1936 - FC Ripensia câştigă pentru a treia oară
• 1927 - La Timişoara s-a desfăşurat CN de atât Campionatul cât şi Cupa României;
tenis, organizat pe terenurile ACRR (5-10 august); • 1936 - S-a constituit, la 24 septembrie, FR de
• 1928 - La Timişoara s-a desfăşurat meciul de Sporturi Nautice, (reunea asociaţiile de vele şi
fotbal CS Chinezul - Echipa naţională a Turciei , canotaj) şi avea la înfiinţare ligi regionale la Arad,
scor: 3-1 (1-0); Brăila, Bucureşti, Constanţa şiTimişoara;
• 1929 - Ia fiinţă AS Electrica Timişoara; • 1937 - În finala Cupei României s-au întâlnit
• 1931 - La Timişoara se desfăşoară meciul de Rapid Bucureşti şi FC RipensiaTimişoara, scor: 5-1;
box între I.Plăieşu şi Enekes, campionul Ungariei şi • 1937 - Timişoara găzduieşte TI de box al
al Europei.la cat.muscă, câştigat la puncte de Plăieşu; ţărilor membre ale Micii Înţelegeri. Reprezentanţii
• 1931 - A apărut, la Timişoara. Publicaţia Sport României ocupă loc. I;
es Kritica (1931-1940); • 1938 - FC Ripensia Timişoara câştigă tutlul
• 1931 - La Timişoara s-a desfăşurat, în ziua de de CN în ediţia 1937/1938;
12 iulie, meciul de fotbal între echipele profesioniste • 1938 - Finala Cupei României s-a disputat
ale României şi Ungariei, câştigat de oaspeţi cu între formaţiile Rapid Bucureşti şi CAM Timişoara,
scorul de 3-2; scor 3-2;
• 1931 - Ia fiinţă FC Ripensia Timişoara, puter- • 1938 - Reprezentativa de box amator a Regi-
nică echipă profesionistă; unii Banat a disputat, la Timişoara, în ziua de 12
• 1933 - Ia fiinţă CS Progresul din Timişoara martie, o întâlnire cu Reprezentativa B a Ungariei ,
(al Căminelor de ucenici şi calfe); scor: 15-1 pentru români;
• 1933 - Ia fiinţă (25 martie) Societatea sportivă • 1940 - AS CFR Timişoara este campioană
CFR Timişoara; naţională la juniori;
• 1933 - La Timişoara s-a desfăşurat (25 martie) • 1941 - La Timişoara se desfăşoară o serbare
finala primei ediţii a campionatului studenţesc de oină. jubiliară organizată de FC Ripensia cu prilejul
Locul I a fost câştigat de universitarii din Chişinău; împlinii a 10 ani de activitate fotbalistică, profesio-
• 1933 - Meci internaţional de fotbal (octom- nistă (6 iunie);
brie): Combinata maghiară Uzpest/Hungaria a • 1946 - La Timişoara se desfăşoară, în zilele de
întâlnit Ripensia Timişoara, scor 3-3 (2-2); 11-12 august, cea de a XXI-a ediţie CN de atletism (f);
• 1934 - Finala primei ediţii a Cupei României • 1948 - Echipa IT Arad câştigă CN şi Cupa
la fotbal 1933/1934 s-a desfăşurat între echipele României, în finală, 3-2 cu CFR Timiş;
Ripensia Timişoara şi Universitatea Cluj, scor: 5.0. • 1948 - Apare la Timişoara primul număr al
Meciul s-a disputat la Bucureşti; Revistei Sport Buletin tehnic oficial al OSP, Regi-
• 1934 - Ia fiinţă CS Romitex Timişoara; onala I Banat;
• 1935 - FC Ripensia Timişoara câştigă titlul de • 1949 - La Timişoara se desfăşoară meciul
campioană naţională 1934/1935; România - Ungaria la handbal în „11”, primele
• 1935 - Finala Cupei României la fotbal a fost meciuri postbelice, scorul: 1-4 (f) şi 1-7 (m);
câştigată de echipa CFR Bucureşti, care în finală a • 1949 - Se inaugurează cursurile primelor Şcoli
învins FC Ripensia Timişoara, după prelingiri, Medii Tehnice de Cultură Fizică (SMTCF), înfiin-
scor: 6-5; ţate în şasae oraşe ale ţării: Bucureşti, Timişoara,
• 1935 - La Timişoara, apare (până în anul Cluj, Galaţi, Tg.Mureş şi Braşov;
516
Județul Timiș
• 1951 - La Timişoara ia fiinţă Dispensarul • 1973 - JB de volei (m+f) s-au desfăşurat (21-27
medical regional pentru sportivi din 1959 devine mai) la Timişoara. Echipele României locul I;
inter-regional; • 1974 - La Timişoara s-a disputat (19 mai),
• 1955 - Goalgeterul CN de fotbal, ediţia meciul de rugby între reprezentativele României şi
1954/55, I.Ciorescu (Ştiinţa Timişoara); Spaniei, în cadrul Cupei FIRA, scor: 20-9 (7-3).
• 1955 - Apare Decizia CCFS, privind înfiinţa- România a ocupat locul al II-lea în Cupa FIRA,
rea la Timişoara şi Braşov a Şcolilor tehnice de după Franţa;
antrenori, cu o durată de 2 ani; • 1975 - La Timişoara se desfăşoară (luna mai)
• 1956 - Se desfăşoară meciul de handbal Timi- un puternic TI de şah. Participă 14 şahiste din 8 ţări.
şoara-Belgrad, scor: 17-21; Câştigă campioana mondială Nona Gaprindaşvili
• 1957 - Iau fiinţă, la Braşov, Bucureşti şi care acumulează 13 puncte din tot atâtean posibile;
Timişoara primele licee cu program sportiv; • 1975 - Timişoara este gazda JB de baschet
• 1958 - Echipa Ştiinţa Timişoara câştigă Cupa fem.(19-21 decembrie) România s-a clasat pe locul
României la fotbal al II-lea;
• 1958 - La Bucureşti şi Timişoara s-au desfă- • 1979 - La Timişoara, Arad (f) şi Braşov (m),
şurat meciurile de box România- Iugoslavia, scor: s-a desfăşurat (noiembrie) Trofeul Carpaţi la
10-10 (echipele A) şi 8-12(echipele B); handbal, căştigat de echipele României;
• 1959 - Ia fiinţă pe lângă Institutul Pedagogic • 1983 - Timişoara găzduieşte meciul din Cupa
din Timişoara, Facultatea de Educaţie Fizică (FEF), Davis România - Chile, scor: 5-0. Echipa României
cu durata de 3 ani. Prin aceiaşi hotărâre s-au mai a fost formată din Ilie Năstase şi Florin Segărceanu;
înfiinţat FEF-uri la Bucureşti, Cluj şi Iaşi; • 1983 - Ne vizitează ţara campionul mondial
• 1960 - La Timişoara s-a desfăşurat Sparta- de şah Anatoli Karpov. Acordă două simultane: unul
chiada de atletism a Şcolilor cu Program Special de la Bucureşti, la Casa Centrală a Armatei şi al doilea
Educaţie Fizică; la Timişoara cu ocazia unei vizite de 24 de ore în
• 1961 - La Timişoara s-a desfăşurat triunghiu- ziua de 7 iulie 1983
larul de atletism (f) România-Italia 62-41 şi Româ- • 1984 - Cea de a XXII-a ediţie a Trofeului
nia-Ungaria 52-52 I; Carpaţi la handbal (m) s-a desfăşurat la Timişoara.
• 1963 - La Timişoara s-a desfăşurat triunghiu- Reprezentativa României a ocupat locul I;
larul de atletism România-Polonia- Iugoslavia, • 1984 - La Rhodos, în Grecia s-a desfăşurat un
competiţie câştigată de echipa României F; TI de şah câştigat de Dana Nuţu cu 8.5 p din 11
• 1969 - La Timişoara s-a disputat (22 august) posibile;
meciul de fotbal, juniori, România-RDG 1-2(1-0); • 1985 - La Timişoara s-a desfăşurat meciul de
• 1969 - La Timişoara are loc (24 august) fotbal între reprezentativele naţionale ale României
meciul de fotbal România-Iugoslavia (j) 4-2; şi Finlandei, în cadrul preliminariilor CM, scor: 2-0;
• 1969 - În zilele de 25-29 august Timişoara • 1988 - La Timişoara, s-a desfăşurat (25 iulie-6
este gazda JB de baschet (senioare); august) prima ediţie a CM de copii şi juniori băieţi
• 1970 - Ediţia a II-a a JB de gimnastică s-au şi fete, la patru categorii de vârstă : 10, 12, 14 şi 16
desfăşurat la Timişoara. Elena Ceampelea şi Petre ani. Şase reprezentanţi ai României au urcat pe
Mihăiuc s-au clasat pe locurile I (21-26 iulie); podiumul de premiere. Corina Peptan din Timişoara,
• 1970 - Ediţia a XI-a a Trofeului Carpaţi la la 10 ani medalie de aur, Luminiţa Radu la 16 ani şi
handbal (f) s-a disputat la Timişoara. Echipa Gabriel Schwartzman la 12 ani, medalii de argint.
Românie loc. I (25-29 dec.); Eleonora Balint, Francisc Nemeth, la 10 ani şi
• 1971 - La Atena, în Grecia s-a desfăşurat CM Andrei Istrăţescu la 14 ani, medalii de bronz;
pentru juniori. I.Biriescu s-a clasat pe locul al IV-lea • 1989 - La Timişoara s-a desfăşurat CE de
în grupa B; baschet pentru cadete.România loc.II;
517
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi
Ligi AS fără
Asoc. Fed. Total certif.
Anul Drept Drept SC pe profe- pers.
Total judeţ pe r.s. sp. naț.
siniste juridică
de id.sp.
public privat acţiuni
2002 11 48 3 62 8 69 139
2003 12 61 4 77 10 73 160
2004 13 73 4 90 10 82 182
2005 14 87 4 105 10 82 197
2006 16 107 6 129 10 92 231
2007 17 120 7 144 11 96 251
2008 18 135 7 160 11 157 328
2009 19 147 7 173 12 166 351
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Secţii Nr. arbitri Nr. MS Nr. AE
Sportivi legit. antrenori instructori MES
afiliate
1993 362 18029 315 326 464
1994 362 18029 315 326 464
1995 340 17950 320 310 576
1996 362 10524 327 307 562
1997 363 10523 327 295 562
1998 302 9796 332 325 539
1999 276 9051 333 39 647
2000 389 10147 229 65 568
2001 283 10426 259 132 458 21 8 12
2002 249 7976 160 93 483 34 5 15
2003 258 7638 188 81 460 24 5 11
2004 217 7065 204 103 471 64 11 16
2005 138 3642 178 34 76 50 15 16
2006 154 3931 193 91 177 49 22 17
2007 155 4348 220 90 183 49 18 21
2008 277 7327 264 127 173 52 20 19
2009 297 7538 277 162 166 55 19 21
518
Județul Timiș
519
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
(de menţionat, la fiecare din aceste cluburi, în câteva exemplu: cine au fost preşedinţii clubului, actualii
rânduri, un scurt istoric, secţiile care funcţionează antrenori-profesori de educaţie fizică, dacă se
în prezent, principalele rezultate, actuala conducere cunosc şi cei din tercut pot fi menţionaţi)
– dacă se ştie şi din trecut cu atât mai bine, de
(de menţionat la fiecare sport: un scurt istoric, contribuit la dezvoltarea sportului respectiv, prici-
conducători, antrenori, promotori, sportivi care au palele rezultate)
ATLETISM ÎNOT
BOX JUDO
FOTBAL LUPTE
GIMNASTICĂ ARTISTICĂ POPICE
HALTERE VOLEI
HANDBAL
STRUCTURI SPORTIVE
520
Județul Timiș
Liceul cu Program Sportiv Banatul Timişoara 2001 atletism, box, fotbal, handbal, nataţie şi pentatlon modern,
CS Şcolar Lugoj 2001 atletism, fotbal, gimnastică, handbal, judo, lupte, lupte, volei,
Palatul Copiilor Timiş 2002 judo, modelism, orientare sp,
CS Studenţesc Medicina Timişoara 2002 şah,
atletism, box, ciclism, culturism, ecvestră, fotbal, gimnastică, oină,
CS Municipal Lugoj 2002 handbal, lupte, motociclism, nataţie şi pentatlon modern, polo, şah,
tenis, tenis de masă, tir sportiv, volei,
Şcoala Generală Nr.7 Timişoara 2002 handbal,
CS Şcolar Bega Timişoara 2003 baschet, canotaj, fotbal, judo, rugby, volei,
baschet, fotbal, gimnastică, handbal, judo, popice-bowling, şah,
CS UNIREA Sânnicolau Mare 2004
nataţie şi pentatlon modern, tenis, volei,
CS TIMIŞUL Şag 2005 baschet, fotbal, handbal, judo, popice-bowling, şah, tenis, volei,
baschet, fotbal, handbal, judo, karate tradiţional, sp.pt.toţi, şah,
CS SINDREI Timiş 2006 volei, nataţie şi pentatlon modern, popice-bowling, tenis, tenis
de masă,
CS Flacăra Parţa 2006 baschet, fotbal, judo, popice-bowling, şah, tenis, tenis de masă,
CS Progresul Gataia 2007 fotbal,
CS Cocoşul Orţişoara 2008 atletism, gimnastică, handbal, rugby, tenis, tenis de masă, volei,
CS Avântul Periam 2009 atletism, fotbal, handbal,
521
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
522
Județul Timiș
523
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
524
Județul Timiș
525
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
S.C. Sportivă F.C. Politehnica-AEK Timişoara S.A. 2002 fotbal,
F.C.B.C. Golf S.A.Timişoara 2003 fotbal,
FC Politehnica 2002 Timişoata S.A. 2003 fotbal,
S.C.FC Politehnica Timişoara S.A. 2003 fotbal,
FC Timişoara S.A. 2006 fotbal,
F.C. Ripensia 2000 S.A.Timişoara 2006 fotbal,
Fc. Top Alumino S.A Timişoara 2007 fotbal,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Timiş 2002 AJ de NATAŢIE Timiş 2003
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Timiş 2002 AJ de BOX Timiş 2003
AJ de ŞAH Timiş 2002 AJ de HANDBAL Timiş 2003
AJ de VOLEI Timiş 2002 AJ de GIMNASTICĂ Timiş 2004
AJ de LUPTE Timiş 2002 AJ de ARTE MARŢIALE 2007
AJ de ATLETISM Timiş 2002
526
Județul Timiș
FC MILENIUM MOSNITA VECHE, Timişoara 2002 AS DINIAS ANCA Peciu Nou 2008
AS UNIREA Banloc 2002 AS AVANTUL Topolovatul Mare 2008
Sportiv FC ATLETICO Liebling 2002 AS STEAUA ROSIE Bulgarus Lenauheim 2008
FC SZEK-WIK, Timişoara 2002 AS MEGET Remetea Mare 2008
FC GIARMATA TORMACTIM Giarmata 2002 AS BUZIAŞ 2008
FC TELECOM TIMIS Şag 2002 AS FLACARA Faget 2008
FC UNIREA PETIM Peciu Nou 2002 AS VIITORUL Padureni 2008
FC ARSENAL BUCOVAT, Timişoara 2002 AS STEAUA ROSIE Varias 2008
FC FLORIAN Jimbolia 2002 AS STIINTA 2007, Timişoara 2008
FC FURNIRUL Deta 2002 AS OLIMPIA UIHEI 2008
FC CET SUD Sânandrei 2002 FC VOINTA LOVRIN 2008
FC VULTURII BANCOM Comlosu Mare 2002 AS BANATUL NERAU Teremia Mare 2008
FC BAIERN BANLOC GATAIA 2002 AS LEGIUNEA STRAINA SANDRA 2008
FC AS TIMISUL URSENI, Timişoara 2002 AS MURESUL IGRIS Sânpetru Mare 2008
FC MURESUL Cenad 2002 AS MLADOST PETROVAS ELO, Timişoara 2008
FC LORENA GIARMATA VII Nădlag 2002 FC SPARTAK GOTTLOB 2008
AS POBEDA Dudeştii Vechi 2002 AS UNIREA CERNETEAZ Giarmata 2008
FC INTER Foeni 2002 AS SINANDREI 2008
FC CENEI 2002 AS CRVENA ZVEZDA, Timişoara 2008
FC AVANTU Jamu Mare 2002 AS UNIREA LUCARET Brestovat 2008
FC FRONTIERA Moraviţa 2002 AS UNIREA Ghilad 2008
FC VOINTA Valcani 2002 AS Margina 2008
FC RECAŞ 2002 AS Luceafărul Timişoara, Timişoara 2008
AS BETHAUSEN 2002 AS Şcolară Comloşana 2008
FC AVANTU Periam 2002 AS Carani, Timişoara 2008
FC PROGRESUL Racoviţă 2002 AS Şcolară Dumbrava 2008
AS PROGRESUL BOLDUR 2002 AS Sporting Dumbrava 2008
FC COVACI 2002 AS Tomeşti 2008
AS BODO Lugoj 2002 AS Antarctica Sânmihaiu Român 2008
FC RIPENSIA 2000, Timişoara 2002 AS Flamingo Ofseniţa 2008
AS VOINTA DROMEUS Lugoj 2002 AS Baban Marcel Jimbolia 2008
AS OHABA Forgaci Ohaba 2002 AS Găvojdia 2008
AS POLI MICRO IV Lugoj 2002 AS Atletico Găvojdia 2008
AS COVA GHERA Mosnita Noua 2002 AS Chinejana Chinezu 2008
FC WISSENZ SANANDREI, Timişoara 2002 AS Chinco Voiteg Pădureni 2008
FC OLIMPIA Bucovat 2002 AS Adi & Lore Ghiroda 2008
FC REAL Dragsina 2002 AS Bya Livezile 2008
FC RAPID Sacalaz 2002 AS Granplatz Ohaba Forgaci 2008
AS CIRESU Criciova 2002 AS Triplex Beba Veche 2008
FC NATIONAL Dudestii Vechi 2002 AS AC Lugoj 2008
FC CIMENTUL FERENDIA, Timişoara 2002 AS Olimpia 2008 Bucovăţ, Timişoara 2008
527
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
528
Județul Timiș
FIGURI REPREZENTATIVE
529
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
530
Județul Timiș
531
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
532
Județul Timiș
533
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
534
Județul Timiș
BAZA MATERIALĂ
535
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
536
Județul Timiș
537
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
538
Județul Timiș
539
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
540
Județul Timiș
541
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
542
Județul Timiș
543
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
544
JUDEŢUL
TULCEA
545
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
1956 Melbourne Alexe, Dumitru Kaiac-canoe C-2 1000 m aur
1956 Melbourne Ismailciuc, Simion Kaiac-canoe C-2 1000 m aur
1968 Mexico Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-2 1000 m aur
1968 Mexico Covaliov, Serghei Kaiac-canoe C-2 1000 m aur
1972 München Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-1 1000 m aur
1976 Montreal Dâba, Vasile Kaiac-canoe K-1 500 m aur
1980 Moscova Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-2 1000 M aur
1980 Moscova Simionov, Toma Kaiac-canoe C-2 1000 M aur
1984 Los Angeles Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-2 1000 M aur
1984 Los Angeles Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-2 1000 M aur
1984 Los Angeles Constantin Agafia Kaiac-canoe K-4 500 m aur
1984 Los Angeles Ionescu, Nastasia Kaiac-canoe K-4 500 m aur
1984 Los Angeles Ştefan, Maria Kaiac-canoe K-4 500 m aur
1968 Mexico Calenic, Anton Kaiac-canoe K-4 1000 m argint
1968 Mexico Ivanov, Dimitrie Kaiac-canoe K-4 1000 m argint
1968 Mexico Ivanov, Haralambie Kaiac-canoe K-4 1000 m argint
1972 München Patzaichin, Ivan Kaiac-canoe C-2 1000 m argint
1972 München Covaliov, Serghei Kaiac-canoe C-2 1000 m argint
546
Județul Tulcea
547
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
548
Județul Tulcea
549
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
550
Județul Tulcea
551
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
552
Județul Tulcea
• 1856 – Înfiinţarea Comisiei Europene a • 1911 – S-a născut la Babadag, Toma Aurel,
Dunării, prima iniţiativă de integrare europeană, campion la box profesionist.
care voia să asigure Dunării maritime libertate şi • 1912 – Între Măcin şi Glucet are loc prima
condiţii mai bune de navigaţie, iar Principatelor cursă din ţară de înot fond pe Dunăre, cursă care
riverane şansa dezvoltării lor viitoare, a contribuit avea să devină tradiţională. Ia fiinţă la Sulina Soci-
şi la dezvoltarea sportului în zonă. Vocaţia sportivă etatea Sportivă Hygea (Sănătatea) condusă de
şi turistică a judeţului a fost întărită de Suli- Diamond Kiriachidis, armator şi agent de vase la
na,(cosmopolitul Europolis). Comisia Europeană a Sulina – Societatea numără la început 48 de membri,
Dunării a iniţiat cele dintâi regate între echipajele avea statut şi steag propriu.
româneşti şi cele străine, mai întâi cu ambarcaţiuni • 1914 – A luat fiinţă la Tulcea Societatea
militare şi pescăreşti, apoi cu cele sportive. Apărătorii Patriei Române în programul căreia
• 1867 – Regele Carol I, vizitează pentru prima exerciţiile fizice şi sportului ocupau un loc impor-
dată Delta la bordul navei franceze Le Magicien. Ca tant.
urmare, creşte interesul turistic pentru Delta Dunării. • 1918 – Prevederile legislative referitoare la
• 1870 – Sulina capătă statutul de Porto – înfiinţarea Casei Culturii Poporului, Oficiul Naţio-
Franco, într-un cadru organizat de manifestări cul- nal de Educaţie Fizică, (ONEF) au avut ecou şi
turale, demonstraţii şi întreceri sportive. asupra mişcării sportive din judeţul Tulcea. Ca
• 1880 – Portul Tulcea devine port liber şi este urmare, în foarte multe localităţi s-au rezervat
gazda unor ample întreceri de bărci pescăreşti, precum terenuri pentru amenajări sportive.
şi de traversare a Dunării înot, la care au participat • 1925 – Se înfiinţează la Tulcea, Societatea
marinari şi pescari din Tulcea, Sulina şi Galaţi. Sportivă Fulgerul (Societate Sportivă Muncito-
• 1887 - Are loc la Sulina, în luna septembrie, rească).
prima regată (se pare din România) organizată de • 1925 – La Sulina, comunitatea greacă înfiin-
Yacht Club Regal Român, în colaborare cu Comisi- ţează Clubul Sportiv Elpis (Speranţa).
unea Europeană a Dunării care a avut o largă parti- • 1927 – 30.05-06.06 – Are loc a VI –a Ediţie
cipare sportivă şi la care s-au atribuit câştigătorilor a Campionatului Internaţional de Turism, dotată cu
importante premii. După Războiul Integrării Nea- marele premiu al Automobil Clubului Român, a
mului, această competiţie avea să capete un caracter inclus prima dată şi Dobrogea, cu scopul de a
anual. îndruma gustul turismului spre mare.
• 1894 – Cu ocazia inaugurării amenajărilor de • 1930 – Se înfiinţează la Sulina, Societatea de
pe braţul Sulina, regele Carol I este primit la Tulcea Cultura, Sport şi Cântec Freamătul Deltei.
cu un bogat program artistic şi sportiv, după care, • 1930 – La Tulcea se înfiinţează Clubul Sportiv
pe 19 mai a fost întâmpinat la Mila 18 cu 21 salve Voievodul Mihai cu secţii de fotbal, canotaj, tir cu
de tun. arcul, înot, călărie, lupte, gimnasticăp şi având ca
• 1902 – Principele Ferdinand şi soţia sa Prin- preşedinte pe Dumitru Olaru.
cipesa Maria, vin în Deltă pentru a participa la • 1931 – Apare la Tulcea Societatea Cultural –
lucrările ce se efectuau între Mila 31 şi 37. Familia Sportivă Macabi.
regală va face excursii în Deltă, an de an, cu multţi • 1933 – Prefectura judeţului Tulcea, primeşte
invitaţi, participând la viaţa cultural-sportivă a adresa nr. 1060 din partea Ministerului Instrucţiei,
localnicilor. Cultelor şi Artelor prin care li se face cunoscut
553
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Societăţilor Culturale să urmărească: Educaţia Batalul. Trofeul, un berbec, a fost cîştigat de Vasile
Fizică, creşterea sănătăţii şi a puterii poporului; Pambuca din M. Kogălniceanu. Întrecerile de pehli-
Educarea economică, morală şi intelectuală. vănie sunt cunoscute în marea majoritate a localită-
• 1933 – Luna iunie – în oraşul Măcin ia fiinţă ţilor din Dobrogea. Ele erau nelipsite de la serbările
Căminul Cultural Vasile Constantinescu care număra populare şi hramurile bisericeşti.
peste o sută de membri (cor mixt, dansuri, şah, • 1940 – Se înfiinţează la Babadag, gruparea
exerciţii estetice şi gimnastice). sportivă Cetatea.
• 1933 – Adresa nr.15520/933 adresată prefec- • 24.10.1940 – Prefectura judeţului Tulcea eli-
tului judeţului Tulcea de către Poliţia Tulcea prin berează autorizaţie pentru acrobaţii Vasile Bondarev
care anunţa că s-au luat în evidenţă societăţile şi Toni Teodosescu din str. Smârdan, nr. 4, pentru a
sportive „Unirea, Macabi, Dunărea, Voievodul da spectacole gimnastice în judeţ.
Mihai, Fulgerul, Rapid. • 1945 – Se înfiinţează la Sulina, CS „Locomotiva.
• 1933 – Societatea hipică Dobrogeană, prin • 1947 – Se înfiinţează asociaţii sportive pe
adresa 118/05.07.1933, semnată de generalul Comă- ramuri de producţie.
nescu, adresată Prefecturii, ruga pe prefect să mobili- • 1948 – Ia fiinţă asociaţia sportivă „Voinţa –
zeze alergătorii călare din judeţ, pentru ziua de 15 preşedinte Toni Avram.
august la hipodromul Palace Constanţa, pentru a par- • 1948 – Se înfiinţează la Tulcea, Centrul Oră-
ticipa la manifestarea hipică al cărei preşedinte de şenesc de box, având ca antrenor pe Bogdanovici
onoare va fi M.S. Regele Carol al II –lea. În acest scop Petre. Ca sportivi s-au remarcat: Acreală Ştefan,
au fost trimise 10 programe şi 400 afişe pentru a fi Leonida Bertaş, Tiron Costică, Marin Pescăruş.
distribuite până în cele mai îndepărtate sate din judeţ. • 1950 – Se înfiinţează secţia de box a asociaţiei
• 1933 – se organizează la Tulcea, în ziua de 4 sportive Vulturul, preşedinte secţie Nistort Avram,
august, pe terenul vechiului aeroport, întreceri de antrenor Tamuris Hristu.
călărie şi de căruţe dobrogene. Câştigătorii au fost • 1952 – Se înfiinţează secţia de lupte greco-ro-
premiaţi şi mult popularizaţi. mane pe lângă asociaţia sportivă Vulturul Tulcea –
• 1933 – o delegaţie tulceană, compusă din 15 preşedinte secţie Acmaja Alexandru, antrenor Paliev
călăreţi, frumos echipaţi, au participat, în ziua de 15 Constantin.
august, la manifestarea hipică de la Palas Constanţa, • 1952 – 1970 – Cursa de mare fond pe Dunăre
manifestarea bucurându-se de prezenţa M.S. Regele la kaiac – canoe (cu întreruperi în perioada 1960-
Carol al II –lea. 1968) pe traseul Corabia – Sulina, iar mai târziu
• 1933 – meci internaţional de fotbal (16 august) Brăila – Sulina. Echipajele din judeţul Tulcea
Elpis Sulina – Kilia Nouă URSS. reprezentând asociaţia sportivă Recolta şi Flacăra
• 1938 – S-a inaugurat coloana Ilgani după Roşie din Tulcea, Pescăruşul din Jurilovca, Orizon-
proiectul arhitectului Octav Doicescu, important tul din Sulina, au participat cu regularitate, situân-
obiectiv turistic şi popas pentru vânătorii şi pesca- du-se de fiecare dată pe locuri fruntaşe. La curse era
rii sportivi, coloană care, mai târziu, după 1968 avea nelipsit Boris Dâba, tatăl campionului olimpic şi
să devină bază sportivă a CSŞ. mondial la kaiac-canoe Vasile Dâba.
• 1938 – O delegatie tulceană compusă din 5 • 1953 – Valentin Moraru – devine campion al
persoane participă la Expoziţia organizată de Fede- spartachiadei de vară la 100 m plat – Bucureşti.
raţia Română de Sporturi Nautice şi Oficiul Naţional • 1954 – 1960 – Cupa Pescarul organizată la
de Turism, sub patronajul generalului Paul Teodo- Jurilovca cu participarea localităţilor Tulcea, Sulina,
rescu, care prin cuvântul său a transmis un mesaj Sarichioi şi Jurilovca. Concursurile re desfăşurau cu
generos participanţilor din Delta Dunării. bărci pescăreşti de 2, 4 şi 6 locuri.
• 1940 – Luna iulie – Lăstuni (M.Kogălniceanu) • 24.07.1954 – Se naşte în comuna Jurilovca,
– concurs de pehlivănie (lupte) dotat cu trofeul Vasile Dâba, multiplu campion olimpic şi mondial.
554
Județul Tulcea
• 1955 – Echipajul de K2 – Cozlov – Butâlchin, kg, Popovici Mihai – 70 kg, Bibilovici Ştefan – 78
câştigă cursa de mare efort pe Dunăre, Corabia – kg, Turan Haidi – 87 kg, Constantin Ambrozie – 97
Sulina. kg, Boscencu Toader – 97 kg – antrenor, Geambazu
• 1957 – Începând cu acest an se organizează Ion.
Cupa Deltei la kaiac –canoe la K2, C2 şi C 10+1, • 1969 – 30 august – a sosit la Tulcea pentru o
cu participarea asociaţiilor sportive din Tulcea, vizită în Delta Dunării – preşedintele FIFA.
Sulina şi Jurilovca. Cupa era transmisibilă de la an • 1969 – A fost inaugurat complexul sportiv
la an şi a fost câştigată în final de Flacăra Roşie Delta, ocazie cu care a fost organizat un bogat
Tulcea. program sportiv susţinut de studenţii ICF şi sportivi
• 1958 – Se înfiinţează la Tulcea, Radioclubul locali.
Judeţean cu indicativul ZO4KCC. Iniţiatorul şi • 1969 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Munci-
organizatorul activităţii radioclubului Constantin toresc Delta, având ca preşedinte pe Stănucă Vasile,
Tănase, a pregătit, în timp, mulţi tineri ce au parti- secretar Saraev Anton, au urmat la conducerea
cipat la concursuri naţionale şi internaţionale. clubului Haralambie Aurel, Mungiu Marcel, Popo-
Activitatea radioclubului a continuat, începând cu vici Mihai.
anul 1972 sub conducerea lui Ioan Arpaşu, care, cu • 1970 – Este numit primul antrenor calificat la
aceeaşi intensitate a pregătit tineri pentru morse, kaiac – canoe – Tarara Pavel.
construcţii radio, radiotelegrafie, radiogonometrie • 1970 – 1973 – Popa Dumitru obţine titlul de
(vânătoarea de vulpi) şi care participând la concur- campion naţional la lupte, categoria 60 kg, 65 kg,
suri au obţinut numeroase trofee. S-au remarcat în 68 kg, iar în 1975 obţine titlul de maestru al spor-
mod deosebit Udrea Constantin, Tăuşanu Ion din tului.
Măcin, Dumitru Lesovici, Romică Puşcaşu şi Ioan • 1970 – CSM Delta volei promovează în
Arpaşu din Tulcea. Divizia B, în urma turneului ce a avut loc în arena
• 1957 – Lipalit Igor – căştigă primul titlu de Mircea, când s-a impus în faţa echipelor Progresul
campion naţional la canoe 1000 m alături de Pocora Bucureşti, Farul Constanţa şi Metalul Târgovişte.
Ştefan pentru asociaţia sportivă Recolta Tulcea. • 1970 – Dunărea Tulcea, promovează în
• 1958 – 1960 – Se reamenajează stadionul din Divizia C la fotbal cu următorul lot: Parfenov, Buda,
str. Isaccei 23 August. Stroe, Chihodaru, Pricop, Vistirneanu, Cernea,
• 1958 – Damianov Petre – asociaţia sportivă Zidaru, Baciu, Zaman, Ionescu, Cristea, Oprea,
Vulturul devine primul campion naţional de juniori antrenor A. Gheorghiu.
la lupte. • 1970 – Se înfiinţează Clubul Sportiv Judeţean
• 1959 – asociţia sportivă Muncitorul şi Flacăra de kaiac canoe – preşedinte Gheorghe Stan.
Roşie se unifică sub denumirea de asociaţia sportivă • 1971 – Se organizează la Tulcea Centrul de
Flacăra Roşie Tulcea. Copii şi Juniori la fotbal, condus de Mităchescu
• 1964 – 1966 – Zaharov Petre devine campion Anghel.
naţional la lupte juniori – categoria 80 kg. • 1971 – Manea Dumitru devine campion naţi-
• 1966 – 28 august – are loc la Tulcea, primul onal la lupte, categoria 100 kg (Cluj).
joc de fotbal în Dibvizia C – Stuful Tulcea – Flacăra • 1971 – Tulcea organizezază primul concurs de
Roşie Bucureşti, scor 2 – 0. fotografie sportivă câştigat în ordine de N. Mata, I.
• 1967 – Dumitru Bacalu obţine primul titlu Zburlea, Ghe. Papadopol.
naţional de seniori la lupte – categoria 78 kg (Timi- • 1971 – Primul joc de fotbal feminin: Voinţa
şoara). Tulcea – Transporturi Constanţa (0 – 1).
• 1968 – Echipa de lupte Delta Tulcea promo- • 1971 – 20 mai – Tulcea găzduieşte întâlnirea
vează în Divizia A cu următul lot: Feodorov Cornel internaţională de lupte între Delta Tulcea şi Dynamo
– 52 kg, Munteanu Emanuel – 57 kg, Josan Ion – 63 Lukenwald RDG (scor 6 – 4 pt. oaspeţi).
555
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
556
Județul Tulcea
Ungureanu, Călin, Busoiceanu, Dascălu, Anton, • 1996 – pe plan intern: 23 locuri I, II, III la CN
Dănilă, Bălan, antrenor I. Stanoilovici. din care 9 titluri de campioni naţionali, locul 40 în
• 1980 – Mina Florin câştigă împreună cu clasamentul pe judeţe.
echipa naţională de volei medalia de bronz la JO de • 1996 – Pe plan internaţional: 7 medalii din
la Moscova 1980, unde voleibalistul Mina este care 3 de aur, 3 argint, 1 bronz, obţinute la CN de
declarat cel mai bun atacant al turneului olimpic. seniori 3 medalii, CE juniori 4 medalii, 127,50
• 1986 – CSM Delta volei revine în Divizia A puncte şi locul 26 pe judeţe.
ca în anii 1995 să retrogadeze în Divizia B. • 1997 – pe plan intern: 24 locuri I, II, III, la
• 1986 – Tulcea găzduieşte Cupa Federaţiei campionatele naţionale din care 10 titluri de campi-
Române la Baschet tineret, participă Grecia, Bulga- oni naţionali, 563 puncte şi locul 39 în clasamentul
ria, Polonia şi România. pe judeţe.
• 1987 – CSS Tulcea promovează în Divizia B • 1997 – Pe plan internaţional: 5 medalii din
la baschet fete cu următorul lot: Şofan, Tocală, care 2 aur, 2 argint, 1 bronz – 112, 50 puncte şi locul
Nichitov, Memet, Tudose, Grigoraş, Sitaru, Beşliu, 29 pe judeţe.
Lucaci, Filicenco, antrenor prof. Koşa Mircea. • 1998 – pe plan naţional: 44 locuri I,II,III la
• 1990 – Bacanov Alexe – lupte, categoria 90 campionatele naţionale din care 12 titluri de campi-
kg, devine campion naţional la tineret. oni naţionali (17 locul II şi 15 locul III) – 196
• 1991 – Bacanov Alexe – lupte, categoria 90 puncte şi locul 38 în clasamentul pe judeţe.
kg, câştigă med. de bronz la CE şi în acelaşi an med. • 1998 – Pe plan internaţional: 5 medalii din
de bronz la CM. care 1 argint, 3 bronz şi 4 locuri IV la CE – 45,5 pct,
• 1992 – Tulcea – turneu de calificare baschet loc. 39 pe judeţe.
cadete, cu participarea ţărilor: Grecia, Israel, • 1998 – 1999 – CS Danubiu Deltacons Tulcea
Austria, Ungaria şi România. revine în Divizia A la volei, antrenor Rădulescu
• 1992 – Bacanov Alexe – lupte, categoria 90 Iulian.
kg, devine campion naţional de seniori. • 1999 – August – baschet, Tulcea găzduieşte
• 1993 – Tulcea gazduieşte turneul de calificare turneul final al Campionatului European feminin la
grupe la baschet fete, cu participarea ţărilor: Bulga- care au participat: Franţa, Spania, Italia, Cehia,
ria, Slovacia, Grecia, Republica Moldova, Iugosla- Germania, Slovenia, Ungaria, Israel, Iugoslavia,
via, România. Portugalia, Croaţia, România.
• 1994 – 1995 – Elena Fidatof este medaliată cu • 1999 – Ciprian Ioniţă obţine medalia de aur
aur şi argint la CM de semimaraton şi cu bronz la la juniori III, lupte.
CM de cros din anii 1985, 1995, 1996, antrenor, • 2000 – CSS Deltacons – volei băieţi, campi-
Mihail Moruzov. oană naţională de volei pe plajă.
• 1993 – 2005 – Echipele de volei juniori I şi II • 2000 – Ciulei Andrei şi Covaliov Emil devin
de la CSS Tulcea obţin 11 titluri de campioane ale campioni europeni la C4 juniori.
României – prof. Rădulescu Iulian. • 2000 – Echipa de volei fete CSS Tulcea ocupă
• 1995 – Pe plan intern 28 locuri I, II, III la locul IV la turneul final al CN, iar echipa de cadeţi
campionatele naţionale din care 9 titluri de campioni locul I.
naţionali, total 711 puncte şi locul 37 în clasamentul • 2000 – Pe plan intern: 80 locuri I, II, III din
pe judeţe. care 35 titluri de campioni naţionali (29 loc II, 19
• 1995 – Pe plan internaţional: 8 medalii, din locuri III) 229 puncte şi locul 38 pe judeţe.
care 2 aur, 3 argint şi 3 bronz, un loc IV, un loc V, • 2000 – Pe plan internaţional: 2 medalii, 12,50
2 locuri VI, obţinute la Campionatul Mondial de puncte şi locul 39 pe judeţe.
seniori, juniori şi campionate europene juniori, ce • 2001 – CSS Deltacons Tulcea devine vice-
clasează Tulcea pe locul 27 în clasamentul pe judeţe. campioană naţională la volei seniori.
557
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 2001 – Volei juniori – echipele CSS juniori I • 2004 – Volei seniori Deltacons câştigă Cupa
şi II, devin campioane naţionale şi campioană naţi- României, antrenor Spătăceanu Ion.
onală de volei pe plajă la juniori I. • 2004 – Volei seniori Deltacons – campioană
• 2001 – Ciulei Andrei şi Covaliov Emil, devin naţională cu următorul lot: Ilieş, Abraham, Gontariu,
campioni mondiali la C 4 500 m şi vicecampioni la Pavel, Dumitrescu, Stefina, Zoltan, Grigore, Andrei,
C 4 1000 m. Spik, Halchin, antrenor Spătăceanu Ion.
• 2001 – Pe plan intern: 83 locuri I, II, III, din • 2004 – Pe plan intern se obţin: 90 medalii din
care 41 titluri de campioni naţionali, 385 puncte şi care 31 titluri de campioni naţionali, 421 puncte şi
locul 31 pe judeţe, locul 32 pe judeţe.
• 2001 – Pe plan internaţional: 7 medalii din • 2004 – Pe plan internaţional se obţin: 17
care 2 de aur, 4 argint, 1 de bronz, 153 puncte şi medalii din care 5 de aur, 7 argint, 5 bronz, 3 locuri
locul 26 pe judeţe. V, 1 loc VI, 208,93 puncte şi locul 24 pe judeţe.
• 2001 – 2004 – Târnăveanu Constantin , cate- • 2005 – Revine în fotbal Delta Tulcea şi pro-
goria 45 kg, campion naţional la box juniori. movează în Divizia C.
• 2002 – Gavrilă Vasilică obţine medalia de aur • 2005 – 2006 – Campioana ţării la volei mas-
la lupte juniori. culin Deltacons Tulcea va reprezenta România la
• 2002 – Volei seniori, CSS Deltacons – vice- turneul dotat cu Top Teams Coup, ce s-a desfăşurat
campioană naţională. la Insburk Austria, unde obţine locul II.
• 2002 – Carpov Vasile – locul III la CE, C 4 • 2006 – FC Delta Tulcea promovează în
1000 m, Ţopa Mihaela, locul IV la K 4 500 m şi K Divizia B la fotbal, cu următorul lot: Bogdan,
2 500 m. Mocanu, Voivu, Petcu, Grigoraş, Creţu, Popescu,
• 2002 – Echipa de lupte juniori CSS Tulcea – Petre, Olteanu, Ciobanu, Stef, Pantelie, Ştefan,
campioană naţională, atrenor Popovici Mihai. antrenor Constantin Gache.
• 2002 – Pe plan intern 55 medalii din care 20 • 2006 – Se înfiinţează secţia de box feminin în
titluri campioni naţionali, 33 puncte şi locul 36 pe cadrul Clubului Sportiv Danubiu, antrenor Ion
judeţe. Marin.
• 2002 – Pe plan internaţional: 4 medalii din • 2007 – FC Delta câştigă seria I – a a Diviziei
care 1 de aur, 2 de argint, 1 de bronz, 3 locuri IV şi B la fotbal, obţine dreptul d epromovare în divizia
2 locuri VI, 273,76 puncte şi locul 25 pe judeţe. A, dar din cauze administrative nu poate evolua în
• 2003 – Volei seniori – CSS Deltacons campi- prima divizie a ţării şi cedează locul echipei Cea-
oană naţională, antrenor Spătăceanu Ion. hlăul Piatra Neamţ.
• 2003 – Creţu Leonard – Danubiu Tulcea, • 2007 – Tudorache Ioana devine campioană
devine campion naţional la box, antrenor Ion Marin. naţională la box, categoria 57 kg, antrenor Ion
• 2004 – Sava Marius, atletism, devine vice- Marin.
campion balcanic în proba de 5000 m, antrenor • 2007 – Parfenie Ana Maria devine vicecam-
Chistrugă Corneliu. pioană la box feminin, categoria 46 kg, Antohi
• 2004 – Husein Petruţ, obţine medalia de aur Ionela 80 kg, Toader Cosmina 54 kg, Păunescu
la CN de lupte juniori. Liliana 66 kg.
558
Județul Tulcea
A. ZIARE ŞI REVISTE
1878 – Steaua Dobrogei – foaie a intereselor locale, care, deşi tipărită la Galaţi avea ca loc al naşterii
Tulcea.
1906 – Colnicul Hora – revistă a corpului didactic din judeţul Tulcea, revistă care milita printre altele la
dezvoltarea fizică şi estetică a tinerei generaţii – Tipografia Dobrogea a Sarei Donceff.
1907 – Revista Societăţii de Artă, Litere şi Sport ce apare la Tulcea şi Constanţa.
1925 – Apare ziarul Sportul Dobrogean.
1979 – Deltana publicaţie lunară de şi despre şahiştii Deltei editată de Şah Club Sulina, redactor şef
Laszlo Noel.
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Ligi AS fără Total
Asoc. Fed.
Anul Drept Drept SC pe profesi- pers. Certif.de
Total judeţ pe r.s. sp. naț.
public privat acţiuni niste juridică id. sp.
2002 3 12 15 2 15 32
2003 7 23 30 8 70 108
2004 3 15 0 18 2 20 182
2005 3 16 0 19 4 20 43
2006 3 16 0 19 6 32 57
2007 3 16 0 19 6 59 84
2008 3 17 0 20 6 81 107
2009 3 20 1 24 6 92 122
559
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. Nr. antre- Nr.
Anul Nr.arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate sportivi legit. nori instructori
1993 111 3333 88 34 75
1994 111 3333 88 34 75
1995 105 3659 87 26 78
1996 134 2919 98 26 160
1997 134 2919 98 26 160
1998 108 2932 100 9 159
1999 108 2785 104 6 107
2000 85 1967 48 17 133
2001 38 1943 54 37 121 0 0 1
2002 33 1498 30 34 64 2 2 4
2003 35 1434 35 32 56 7 2 4
2004 48 1662 36 53 68 3 1 4
2005 24 766 28 7 32 3 1 3
2006 24 854 28 55 35 5 1 4
2007 26 904 29 56 29 5 1 4
2008 71 1587 27 49 53 5 1 4
2009 74 1628 29 59 58 5 1 6
560
Județul Tulcea
561
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
562
Județul Tulcea
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
F.C.Delta Tulcea S.A. 2009
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ŞAH Tulcea 2001 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Tulcea 2005
AJ de FOTBAL Tulcea 2001 AJ de HANDBAL Tulcea 2006
AJ de ATLETISM Tulcea 2005 AJ de BASCHET Tulcea 2006
563
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
564
Județul Tulcea
FORURILE DE CONDUCERE
Edgar, Dall”Orso Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Galaţi, inclusiv Jud. Tulcea 1921-1933
Lichiardopol, Polidor Reprezentantul UFSR pt. Reg. Dunărea de Jos, inclusiv Jud.Tulcea 1933-1938
Ibrăileanum Virgil, ing. Reprezentantul UFSR pt. Reg. Dunărea de Jos, inclusiv Jud.Tulcea 1939-1940
Popescu, maior Preşed. UFSR Jud. Tulcea şi Tutova 1939-1940
Sabău, Ioan, dr. Preşed. OSR Regiunea Constanţa, inclusiv Jud.Tulcea 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1967
Olaru, Ion Preşed. CJEFS Tulcea 1968-1978
Stan, Gheorghe Vicepreşed. CJEFS Tulcea 1968-1989
Damian, Gheorghe Preşed. CJEFS Tulcea 1978-1989
Popescu, Constantin Directorul DJS Tulcea 1990-1990
Popescu, Constantin Directorul DJST Tulcea 1990-1992
Popescu, Constantin Directorul OJST Tulcea 1992-1993
Popescu, Constantin Directorul DJST Tulcea 1994-1997
Dogaru, Liviu-Viorel Directorul DJST Tulcea 1997-2000
Dinulescu, Ioan Directorul interimar al DJST Tulcea 2000-2001
Nicolescu, Paul Directorul interimar al DJST Tulcea 2001-2001
Jelescu, Fănică Directorul DJST Tulcea 2001-2003
Jelescu, Fănică Directorul DJS Tulcea 2003-2005
Voin, Maxim-Alexandru Directorul DJS Tulcea 2005-2009
Munteanu, Alina Directorul DJS Tulcea 2009-2009
Moruzov, Elena Directorul DJS Tulcea 2009-2010
Chiriac, Aurelian Directorul DJST Tulcea 2010-
Moruzov, Elena Directorul adjunct al DJST Tulcea 2010-
FIGURI REPREZENTATIVE
565
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
566
Județul Tulcea
Tulcea 1997-2000;
Dumitru, Mihai Arbitru de fotbal
Dumitrescu, Gheorghe Instructor sp.ţi arb.volei
Erast, Pavel Campion mondial la kaiac
Fedosei, Niculae 1962 Slava Cerchez Sp.kaiac,v.FR K-C
Fidatov, Elena 1960 Tulcea Sp.antr.atletism,v.FRA
Floroiu. Ilie 1952 Izvoarele Sp.antr.cond.atletism,v.FRA
Fulina, Nicolae 1965 Babadag Sp.rugby,v.FRR
Fumea, Marcela-Maria 1953 Ceamurlia Sp.antr.gim.rtm.şi aerob.arb.internaţ.v.FRG
Gache, Constantin Antrenor de fotbal
Gavrilă, Alexe Secretar general al Agenţiei Naţionale pentru
Sport
Geambaşu, Ion Antr.de lupte
Gheba, Pavel Arbitru de fotbal, divizia A
Hadarian, Ica Instructor fotbal
Hartley, Augustur Charles1825-1915 Hadworth-ANG. Promotor al sp.nautice, v.pers.
Hristache, Victor Preşed.de onoare al AS Voinţa Măcin
Husarencu, Ilie 1939 Dunăvăţu Sp.canotaj,v.FRC
Iacovici, Alexe 1934 Chilia Veche Sp.canoe,v.FR K-C
Iancu, Alexandru Prof.efs, a fost într-un echipaj de bob al ţării
Ichim, Vasile Prof.efs, antr.de fotbal
Ionescu (Nichitov),Nasta 1954 Maliuc Sp.kaiac,v.FR K-C
Iosifache, Florian Susţinător moral şi material a fotbalului din
j. Tulcea
Ismailciuc, Simion 1930-1986 Chilia Veche Sp.canoe,v.FR K-C
Ivanov, Dimitrie 1944-1998 Sf. Gheorghe Sp.kaiac,v.FR K-C
Ivanov, Haralambie 1841 Crişan Sp.kaiac,v.FR K-C
Ivanov, Mercuri Antrenor de K-C
Ivanov, Nicolae Preşed. AS Maliuc, MS
Jalea,Ion 1887-1983 Casimcea-TL Sculptor v.pers;
Jelescu, Fănică Directorul DJST şi DJS Tulcea 2001-2005;
Jipa, Ionel Instructor sportiv Măcin
Koşa, Mircea Prof.efs, antr.baschet
Kyriakidis, Diamandi Preşed.CS Hyglea Sulina
Lipalit, Igor 1940 Tulcea Sp.antr.k-c,v.FR K-C
Lipalit, Timofei Antrenor de k-c, a promovat mulţi
sportivi de perf.
Luca, Aurel Instr.sp.com.Frecăţei
Lungu, Gheorghe Antr. k-cla CSM Danubiu Tulcea, AE.
Macarenco, Ciprian 1948 Dunăvăţu Sp.kaiac,v.FR K-C
Macarencu, Aurel 1963 Crişan Sp.canoe,v.FR K-C
Malâhin, Policarp 1954 Mila 23 Sp.kaiac, v.FRK-C
Manea, Constantin Antrenor kaiac-canoe
Manea, Dumitru Sp.lupte, camp.la JB şi loc.3 la CM,
categ.100 kg.
567
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
568
Județul Tulcea
569
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
570
Județul Tulcea
BAZA MATERIALĂ
1. SALA POLIVALENTĂ TULCEA, str. volei, handbal, cu bitum, două terenuri de tenis cu
Isaccei, nr. 97, anul construcţiei: 1976, 1200 locuri, zgură, suprafaţă totală 28.732 mp. Proprietar: Clubul
cabinet medical, vestiare, grupuri sanitare şi băi, Sportiv Şcolar Tulcea.
centrală proprie, staţie amplificare, suprafaţă totală:
2528,23 mp. Proprietar: Direcţia pentru Sport a 8. COMPLEX SPORTIV SINDICATE, 1972,
judeţului Tulcea teren de fotbal, pistă atletism cu 4 culoare, tribune
cu 5000 locuri, vestiare cu băi, saună, sală de forţă,
2. STADIONUL DELTA TULCEA, str. Tinere- club, spaţii de cazare 25 locuri.
tului, anul construcţiei: 1969, teren de fotbal cu tribună
de 8000 locuri, pistă de atletism cu 6 culoare (zgură), 9. HOTEL SPORTIV CASA ALBASTRĂ, lac
vestiare, grupuri sanitare. Proprietar: Primăria Tulcea. Ciuperca, anul construcţiei 2002, 42 locuri cazare,
recepţie, bucătărie, sală de mese, sală protocol,
3. SALA DE SPORT A CLUBULUI SPORTIV centrală termică, suprafaţă totală: 3329,35 mp. Pro-
ŞCOLAR, str. Isaccei, anul construcţiei: 1995, sală prietar: Clubul Sportiv Municipal Danubiu Tulcea.
de jocuri cu 300 locuri, cabinet medical, vestiare cu
grupuri sanitare şi băi, două saune, centrală proprie, 10. CĂMIN CAZARE SPORTIVI, str. 1848,
suprafaţă totală: 1265,50 mp. Proprietar: Clubul anul construcţiei 1994, cămin cazare 100 locuri,
Sportiv Şcolar Tulcea. camere de 2 şi 4 locuri cu grupuri sanitare şi băi,
bucătărie şi sală de mese pt. 30 locuri, recepţie,
4. SALA DE ATLETISM, str. Tineretului, nr. 2, birouri adminsitraţie, suprafaţă 1180 mp. Proprietar:
anul construcţiei: 1972, sală de atletism cu 4 culoare Clubul Sportiv Şcolar Tulcea.
acoperite cu cositan, 60 m lungime, sală de forţă,
vestiare cu duşuri, suprafaţă construită: 1388, 29 mp. 11. STADIONUL PROGRESUL ISACCEA,
Proprietar Clubul Sportiv Municipal Danubiu Tulcea. anul construcţiei 1979, teren de fotbal gazonat,
tribune 1500 locuri, vestiare cu grupuri sanitare şi
5. BAZA NAUTICĂ CIUPERCA, lacul Ciu- duşuri. Proprietar: Primăria Isaccea.
perca, anul construcţiei: 1971, hambar ambarcaţiuni,
sală de forţă, vestiare, atelier marangoz, hangar 12. STADIONUL ARRUBIUM MĂCIN, str,
şalupă, spaţii cazare pt. 15 sportivi, Proprietar: Brăilei, reamenajat în 1981, teren de fotbal cu
Clubul Sportiv Municipal Danubiu Tulcea. tribune 1500 locuri, vestiare cu grupuri sanitare şi
duşuri. Proprietar: Primăria Măcin.
6. BAZA NAUTICĂ SOMOVA, com.Somova,
jud. Tulcea, 1974, hambar ambarcaţiuni, spaţii 13. ARENA DE BOX MĂCIN, 1979, arenă cu ring
cazare 20 sportivi, sală de mese şi anexe, suprafaţă de box şi tribune 800 locuri, vestiare şi duşuri. Proprietar:
construită 329 mp. Proprietar: Clubul Sportiv Muni- Cooperativa Meşteşugărească Arrubium Măcin.
cipal Danubiu Tulcea.
14. STADIONUL BABADAG, reamenajat
7. BAZA SPORTIVĂ BIDIDIA, şoseaua 1976, teren de fotbal cu tribune 1000 locuri, vestiare
Mahmudiei, 1973, teren fotbal cu tribune 5000 cu duşuri, grupuri sanitare. Proprietar: Primăria
locuri, vestiare, grupuri sanitare, terenuri de baschet, Babadag.
571
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
572
Județul Tulcea
573
JUDEŢUL
VASLUI
575
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Răducan, Andreea 2000 Gimnastică echipe aur
Răducan, Andreea 2000 Gimnastică sărituri argint
576
Vicol, Anda 2004 Taekwondo ITF echipe, luptă bronz
Vicol, Anda 2004 Taekwondo ITF echipe, tehnici speciale, junioare bronz
Ionicescu, Marius 2005 Taekwondo ITF echipe, luptă bronz
Miron, Marcel 2005 Taekwondo ITF echipe, luptă bronz
577
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
JOCURILE BALCANICE
Vârlan, Mihaela 1991 Atletism cros – echipe, tineret aur
Popescu, Veronica 1992 Atletism ciocan, juniori aur
Vârlan Mihaela 1992 Atletism cros – echipe, juniori aur
Lăzărescu, Petru 1996 Atletism cros – echipe aur
Lăzărescu, Petru 1997 Atletism cros – echipe aur
Câmpanu, Daniela 1999 Atletism cros – echipe, junioare aur
Câmpanu, Daniela 2000 Atletism cros – echipe, junioare aur
Arcip, Larisa 2002 Atletism 800 m, junioare I aur
Arcip, Larisa 2002 Atletism 800 m, junioare II aur
Ionaşcu, Marcel 2003 Atletism 3000 m obstacole, juniori aur
Arcip, Larisa 2004 Atletism cros – echipe, junioare aur
Arcip, Larisa 2004 Atletism 800 m, junioare aur
Vartolomei, Ionela 2005 Atletism disc, junioare aur
Arcip, Larisa 2005 Atletism cros, echipe, junioare aur
Frăţilă, Vasile 1990 Lupte libere, categ.48 kg argint
Frăţilă, Vasile 1991 Lupte libere, categ.48 kg argint
Vârlan, Mihaela 1991 Atletism cros – individual, tineret argint
Bulacu, Aurelian 1994 Atletism cros – echipe, tineret argint
Florea, Marius 1994 Handbal echipa de juniori argint
Gheorghiu, Liviu 1994 Handbal echipe de juniori argint
Hăulică, Dragoş 1996 Atletism 4x400 m, juniori argint
Popa, Ciprian 1997 Atletism ciocan, tineret argint
Câmpanu, Daniela 1999 Atletism 1500 m, junioare argint
Ionaşcu, Marcel 2002 Atletism 3000 m obstacole, juniori argint
Ionaşcu, Marcel 2004 Atletism 1500 m argint
Movilă, Petcu-Victor 1992 Atletism greutate, juniori bronz
Hăulică, Dragoş 1996 Atletism 400 m, juniori bronz
Arcip, Larisa 2004 Atletism cros-individual, junioare bronz
Arcip, Larisa 2005 Atletism 1500 m junioare bronz
578
Județul Vaslui
• 1889 – Ia fiinţă Societatea de Gimnastică şi la Albiţa, la mijlocul podului de peste Prut. Cere-
Tragere la Semn din Bârlad; monia a avut loc în prezenţa gen. Marin Dragnea,
• 1912 - decembrie – Gheorghe S. Papoiu rea- preşedintele Comitetului Olimpic Român şi a prof.
lizează cu planorul său, primele zboruri din ţara Anghel Vrabie secretarul general al Comitetului
noastră cu decolare şi aterizare pe zăpadă. Are loc Olimpic Român, fost secretar general al Comitetului
pe un teren din apropierea oraşului Bârlad. Papoiu Olimpic Român;
este totodată unul dintre cei care au pus bazele • 1985, 21 aprilie – Trece pe teritoriul judeţului
Şcolii de zbor fără motor din Capitală; Vaslui, din URSS spre Bulgaria, Raliul automobi-
• 1914, februarie – Ia fiinţă Societatea de Gim- listic internaţional Victoria 40;
nastică şi Sporturi Aurel Vlaicu din Bârlad; • 1985 – La Bârlad s-a desfăşurat meciul de
• 1915, martie 15 – La Bârlad se desfăşoară cel rugby România-Turcia, în cadrul CE. Scor 30-3
de al IX-lea Congres al FSGR; pentru România;
• 1915, mai – La Bârlad se desfăşoară cea de a • 1986 – Bârlădenilor le-a fost încredinţată spre
VIII-a federală de gimnastică; organizare al doilea meci internaţional de rugby din
• 1915, ianuarie 15 – La Huşi ia fiinţă Asocia- cadrul Cupei FIRA, România – Portugalia. Din
ţiunea Sportivă Huşeană; echipa României figurau şi trei localnici: Hodorcă,
• 1922, septembrie 1– Ia fiinţă Societatea Spor- Holban, Seceleanu;
tivă Avântul din Bârlad, a elevilor din oraş cu sediul • 1989, octombrie 11 – Bârladul avea să fie
la Liceul Gh.Roşca Codreanu Bârlad; gazda unei întâlniri inedite pentru rugbyul românec.
• 1943, septembrie 19 – La Huşi, s-a sărbătorit Ei au avut onoarea de a găzui primul meci pe care
Ziua Sporturilor, în prezenţa unui numeros public şi rugbyştii din Samoa îl susţineau în cadrul unui
a autorităţilor locale. Cuvântul de salut a fost susţi- turneu european. Antrenorii de atunci a României
nut de prof. Constantin Holban, preşed. Districtului B: Fugigi şi Paraschiv au inclus în lot şi trei bârlă-
Fălciu. În finalul festivităţii au fost înmânate dis- deni: Căuia, Floricică şi Botezatu;
tincţiile acordate de OSR; • 1992 – Echipa de handbal HC Vaslui promo-
• 1956 – Ia fiinţă la Bârlad prima echipă de vează pentru prima dată în Liga naţională;
rugby; • 2002, iulie 9 – La Vaslui are loc a III-a etapă
• 1963, mai 21/27 – La Bârlad şi Bucureşti s-a – sprint din cadrul Turului Ciclist al României;
desfăşurat a VI-a ediţie a Cupei Păcii la rugby. • 2005, iulie 3/4 – Trece prin Bârlad şi Vaslui,
Câştigătoare, echipa României; Ştafeta internaţională World Harmony Run (Armonia
• 1974 – La Vaslui are loc prima ediţie a Raliu- în lume prin alergare). Torţa a fost purtată în peste
lui de automobilism Podul Înalt; 70 de ţări de pe glob, parcurgând peste 24.000 km
• 1980 – În ziua de 4 iulie 1980, a trecut pe pe durata a 8 luni;
teritoriul judeţului Vaslui, Ştafeta Flăcării Olimpice • 2005 – Promovează în Liga naţională echipa
în drum spre Moscova, gazda JO. Ştafeta a fost de fotbal F.C. Vaslui;
predată sportivilor sovietici la puctul de frontieră de
579
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi
Fed. Ligi Total
Asoc. AS fără pers.
Anul Drept Drept SC pe sp. profesi- Certif.de
Total judeţ pe r.s. juridică
public privat acţiuni naț. niste id.sp.
2002 4 11 15 4 65 84
2003 4 14 0 18 4 67 89
2004 4 16 0 20 4 67 91
2005 4 18 1 23 5 67 95
2006 4 27 1 32 6 74 112
2007 5 29 1 35 9 76 120
2008 5 34 1 40 10 97 147
2009 5 41 1 47 10 99 156
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. în Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul
afiliate legit. antrenori structori arbitri MS MES AE
1993 115 5910 91 46 118
1994 115 5910 91 46 118
1995 108 5826 93 40 122
1996 111 2252 96 36 236
1997 111 2255 96 36 224
1998 75 2316 102 39 242
1999 83 2411 112 11 170
2000 112 3030 54 43 91
2001 55 2362 94 42 197 17 2 0
2002 61 2498 44 25 92 15 2 0
2003 58 2425 41 28 79 19 4 0
2004 54 2307 51 22 83 20 4 0
2005 25 872 45 17 29 27 4 1
2006 28 789 50 23 31 10 4 1
2007 64 1944 92 63 81 15 10 2
2008 39 2532 54 35 49 10 4 1
2009 50 2508 52 47 40 11 4 2
580
Județul Vaslui
581
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ATLETISM HANDBAL
ARTE MARŞIALE KARATE
BOX LUPTE
FOTBAL TAEKWONDO
GIMNASTICĂ ARTISTICĂ
STRUCTURI SPORTIVE
582
Județul Vaslui
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Sporting Club S.A. Vaslui 2005 fotbal
ASOCIAŢIILE JUDEŢENE
FOTBAL Vaslui 2001 GIMNASTICĂ Bârlad 2006
583
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
584
Județul Vaslui
FORURILE DE CONDUCERE
Edgar, Dall’Orso Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Galaţi, inclusiv Jud.Vaslui 1921-1933
Martiniuc, I. prof. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Iaşi, inclusiv Jud. Vaslui 1933-1938
Martiniuc, I. prof. Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul Prut, inclusiv Jud. Vaslui 1939-1940
Mădărjac, Enric, avocat Preşed. Com. UFSR al Judeţului Vaslui 1939-1940
Partenie, Cezar,prof.univ. Preşed. Com. OSR al Regiunii Iaşi, inclusiv Districtul Vaslui 1941-1944
Mărculescu, Octav,prof. Preşed. Com. OSR al Districtului Vaslui 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1967
Alexandru, Gheorghe Preşed. CJEFS Vaslui 1967-1973
Merchea, Călăiţă Preşed. CJEFS Vaslui 1973-1985
Tăbăcaru, Alexandru Preşed. CJEFS Vaslui 1985-1989
Bedicov, Virgil Directorul DJS Vaslui 1990-1990
Bedicov, Virgil Directorul DJTS Vaslui 1990-1992
Bedicov, Virgil Directorul OJST Vaslui 1992-1993
Bedicov, Virgil Directorul DJST Vaslui 1993-1997
Stoian, Mihai-Radu Directorul DJST Vaslui 1997-2000
Gherman, Corneliu Directorul DJST Vaslui 2000-2001
Ursanu, Vasile Directorul DJST Vaslui 2001-2003
Ursanu, Vasile Directorul DJS Vaslui 2003-2005
Petrea, Constantin Directorul DJS Vaslui 2005-2009
Bolgar, Lucian, Pavel Directorul DJS Vaslui 2009-2010
Pruteanu, Gheorghe Directorul DJS Vaslui mai-sept 2010
Scrieciu-Mihaela-Nadia Directorul DJST Vaslui 2010-2011
Stoian, Mihai-Alexandru Directorul DJST Vaslui 2011-
585
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Se vor înşira pe scurt Cluburile şi AS şcolare cu secţiei pe care le au, profesorii-antrenorii care
funcţionează la aceste unităţi sportive şcolare şi perioada
FIGURI REPREZENTATIVE
586
Județul Vaslui
587
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
588
Județul Vaslui
BAZA MATERIALĂ
589
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Compoziţia bazei sportive: Sală de jocuri fără tribune, vestiare, duşuri, saună, grupuri sanitare.
Proprietar: Consiliul local Vaslui, în folosinţă şi administrare LPS Vaslui
590
Județul Vaslui
TERENURI DE FOTBAL
Ghermăneşti, Todireşti, Bărlăleşti, Urdeşti, Dodeşti, Gîgeşti, Gârceni, Ivăneşti, Lipovăţ, Lunca Banului,
Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Zapodeni, Arsura, Olteneşti, Pădureni, Perieni, Rebricea, Roşieşti,
Banca, Băcani, Bălţeni, Berezeni, Boteşti, Ciocani, Stănileşti, Ştefan cel Mare, Suleţea, Tutova, Văleni,
Codăeşti, Costeşti, Deleni, Deleşti, Duda-Epureni, Vetrişoaia.
591
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
592
JUDEŢUL
VÂLCEA
593
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
594
Județul Vâlcea
595
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1928 Pe traseul Herculane-Godeanu-Rete- cătorii districtului Rm. Vâlcea, care s-au remarcat
zat-Parâng-Valea Lotrului (judeţul Vâlcea)-Sibiu-Ne- printr-o serie de acţiuni oranizate pe teritoriul acestui
goiu, se efectuează primul raliu de alpinism. district, pentru dezvoltarea şi afirmarea tirului. Tot în
• 1933 Iorgu Arsenie, promotor al mişcării acest an, elevul Gheorghe I. Firuţă de la liceul Ale-
sportive vâlcene şi unul din fondatorii sporturilor de xandru Lahovary, este desemnat ca instructor ajutor
iarnă din ţara noastră, a fost decorat cu Ordinul de tir, ca urmare a absolvirii cursului de la Eforie.
Meritul Cultural pentru Sport în grad de cavaler, • 1943 La Bucureşti se organizează, în ziua de
clasaI, iar în 1940 cu acelaşi Ordin, Meritul Cultural 26 septembrie, Ziua Sportului Românesc, sub egida
pentru Sport însă clasa a II.a. OSR. Din partea districtului Vîlcea este invitat şi
• 1938 Primarul oraşului Rm.Vâlcea Ştefă- participă colonelul Raul Fucs.
nescu-Tică G.G., pentru meritele sale în promovarea • 1943 În luna august, forul care conduce acti-
sportului, este decorat cu Ordinul Meritul Cultural vitatea sportivă în Districtul Vâlcea, organizează
pentru Sport, clasa a II-a. prima serbare de amploare a acestui district. Progra-
• 1938-1939 Garnizoana de jandarmi din Dră- mul, de altfel foarte bogat, a cuprins: concursuri de
găşani participă la o competiţie organizată pentru înot oranizate la ştrandul din Zăvoi, demonstraţii de
echipe similare ale Regimentelor din Oltenia şi sărituri în apă, un meci de polo între echipele CFR
Muntenia. Bucureşti şi SSV Vâlcea, întreceri de atletism pe
• 1939 În ziua de 23 iulie, în Parcul Zăvoi din pista improvizată în jurul terenului de fotbal, un meci
Rm.Vâlcea este oranizată o mare sărbătoare sportivă, de fotbal între echipele SSV şi echipa Întreprinderii
la care participă un grup de studenţi sportivi de la de pielărie Oprea Simian şi fii (OSF), demonstraţii
Asociaţia Sportivă a studenţilor de pe lângă Univer- de baschet prin organizarea unui meci între două
sitatea din Cluj. Cei prezenţi au putut urmări demon- echipe de elevi ale Liceului Alexandru Lahovary.
straţii de întreceri, în probele clasice de înot, la care Coordonatorii şi animatorii acestei serbări au fost:
au participat renumite şi renumiţi înotători ai timpu- maior C.Iliescu, prof.M.Trincă şi sublocotenent
lui: Gavrilă Orosz, Irina Orosz, Clara Orosz, Emerich R.Damian.
Feyer, Galea Ghiţă, Ionel Harti, toţi campioni naţio- • 1943 În această perioadă Districtul Vâlcea
nali la diverse probe. Demonstraţia de sărituri în apă avea afiliate următoarele grupări: SSV, OSF, LAL
a fost executată de Alexandru Lascu, cel mai titrat (Liceul Alexandru Lahovary) şi ŞOG (Şcoala de
sportiv dintre toţi participanţii la această sărbătoare. ofiţeri germani).
S-a păstrat afişul acestei acţiuni organizată în urmă • 1944 Cu ocazia Zilei Marinei, la 15 august, la
cu 70 de ani. ştrandul Zăvoiul a fost oranizat un concurs de înot şi
• 1941 În anii 40 se constată o preocupare deo- o competiţie la sărituri în apă.fiinţă Asoc.Turistică
sebită pentru dezvoltarea înotului vâlcean. Ziarele Banatul din Oraviţa
vremii consemnează şi laudă activitatea susţinută în • 1945 Ia fiinţă Asociaţia sportivă Dăgăşani.
cadrul Cercului Atletic Vâlcea. Astfel, în ziua de 24 Echipele acestei noi unităţi sportive aveau frecvente
august 1941, când ţara era în război, la ştrandul întreceri cu echipe din Piteşti, Rm.Vâlcea, Slatina,
municipal din Rm.Vâlcea se organizează o intere- Băileşti, apoi cu echipe din campionatul regional.
santă competiţie de înot. Tot în această vară • 1946 Se constituie Clubul reprezentativ de
(iulie-august), Federaţia Română de Sporturi de Apă, fotbal şi handbal Chimia Rm.Vâlcea.
organizează la Rm. Vâlcea un centru de iniţiere în • 1947 Notabil pentru palmaresul echipei de
înot, condus de instructorul Emil Ionescu, la care au fotbaldin Drăgăşani este jocul cu renumita formaţie
participat 116 începători. ICO Oradea, care în acel moment era campioană
• 1943 Într-un bilanţ al activităţii din domeniul naţională. Nu contează rezultatul ci faptul că jucători
tirului, secretarul eneral al FR de Tir aduce elogii ca Spielman, Vadyi, Ţurcuş, Şt.Covaci ş.a. au jucat
colonelului Fucs şi lt.colonelului Anghelachi, condu- pe arena din oraşul vâlcean.
596
Județul Vâlcea
• 1948 La Campionatele naţionale de schi alpin • 1984-1985 În acest sezon, echipa feminină de
de la Predeal, schioarea Magdalena (Madi) Maroti- handbal a AS Chimistul Rm.Vâlcea participă la
neanu, domiciliată în Rm.Vâlcea, câştigă locul I, competiţia internaţionalăCupa FIH. Este primul
medalia de aur şi respectiv, titlul de campioană trofeu internaţional pe care-l cucereşte.
naţională pe anul 1948. • 1985 La CB de tenis de masă sportiva Maria
• 1948 În acest an, Asociaţia sportivă Drăgăşani Alboiu, în proba de simplu se clasează pe locul
îşi schimbă denumirea în Progresul Drăgăşani. Icucerind medalia de aur, iar la dublu fete, făcând
• 1955 Echipa de fotbal a Asociaţiei sportive pereche cu Bogoslav se clasează tot pe locul I,
Progresul Drăgăşani, ca de altfel toată AS, îşi intrând în posesia medaliei de aur.
schimbă denumirea în Unirea Drăgăşani, care va • 1986 Atletul Cristian Popescu (antrenor Oct.
promova în Divizia C. De-a lungul activităţii AS Enescu) se clasează pe locul I şi obţine medalia de
Unirea Drăgăşani s-a mai numit şi Petrolul Drăgă- aur, în proba de 400 m garduri, la Jocurile Balcanice.
şani cusecţiile de: atletism, box, fotbal, gimnastică, • 1986 Tenisul de masă, prin Maria Alboiu, este
haltere, handbal, şah, softball şi tenis de masă. din nou prezent cu performanţe deosebite, clasân-
• 1973 A luat fiinţă Clubul sportiv Oltchim du-se pe locul al II-lea cucerind medalia de argint,
Rm.Vâlcea, sub denumirea de Asociaţia Sportivă la CE de senioare (antrenor: prof. Tr. Ancuţa)
Chimistul. • 1986-1987 În acest sezon echipa feminină a
• 1973 Echipa de fotbal Chimia Rm.Vâlcea CS Oltchim joacă pentru prima oară în semifinala
câştigă Cupa României. Cupei Cupelor, competiţie organizată de Federaţia
• 1976La 9 februarie în Rm.Vâlcea, s-a născu- Internaţională de Handbal.
tIonela Ţârlea, renumita atletă –alergătoare de mai • 1988-1989Pentru a doua orară, echipa feminină
târziu.. de handbal a AS Chimistul Rm.Vâlcea cucereşte
• 1976 Ia fiinţă echipa feminină de handbal a trofeul internaţional Cupa FIH, aflată la a III-a ediţie.
Asociaţiei sportive Chimistul Rm.Vâlcea. Primul • 1989 Asociaţia Sportivă Chimistul Rm. Vâlcea
antrenor a fost prof. de efs Constantin Cincă. îşi schimbă denumirea în Clubul Sportiv Muncitoresc
• 1978 Echipa de fotbal Chimia Rm. Vâlcea (CSM) Oltchim Rm. Vâlcea. Are următoarele secţii:
promovează în Divizia A, avându-l ca preşedinte al atletism, culturism, fotbal, handbal, judo, lupte gre-
secţiei pe Dumitru Dragomir, viitorul conducător al co-romane, scrimă şi tenis. Cele mai bune rezultate
Ligii profesioniste de fotbal. Timp de 10 ani echipa le-au avut secţiile de handbal feminin şi fotbal.
se va menţine peprima scenă a fotbalul românesc. • 1989-2007 Voleiul feminin vâlcean, reprezen-
• 1980 Echipa feminină de handbal a AS Chi- tatde echipele Colegiului Naţional Mircea cel
mistul Rm.Vâlcea promovează în Divizia B. Bătrân, s-a evidenţiat în competiţiile naţionale de
• 1980-1981 Echipa feminină de handbal a AS junioare la toate categoriile: junioare I şi II, în cam-
Chimistul Rm.Vâlcea promovează în prima Ligă a pionatele şcolilor generale, precum şi în competiţiile
handbalului feminin românesc. Este antrenată de Liceelor cu program de educaţie fizică şi sport.
renumitul antrenor emerit Constantin Popescu – Pilică. Dintre rezultatele internaţionale se pot consemna:
• 1984 LaCB de tenis de masă sportiva Maria locul I la turneul de la Marsilia (1992), locul I la
Alboiu, în proba de simplu se clasează pe locul al turneul din oraşul Sonascos din Cipru (1995), locul
II-lea cucerind medalia de argint. I la cel din localitatea Oure din Danemarca (2002),
• 1984 Afirmarea handbalului feminin vâlcean locurile II în cadrul turneelor de la Nicosia-Cipru
este concretizată în acest an prin cucerirea de către (1994 şi 1996), precum şi locurile II la cele din
echipa CS Oltchim Rm.Vâlcea a Supercupei Europei, Acqui Terme –Italia (2004-2005)
învingând echipele Dalma Split, câştigătoarea Cupei • 1991 Luptătorul de la greco-romane Irinel
Cupelor şi echipa Radnicki Belgrad, câştigătoarea Sfetcu se clasează pe locul I, obţine titlul de campion
Cupei Campionilor Europeni. naţional la caregoria 65 de kg.
597
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1991 Lotul naţional de junioare, din care au • 1996 Boxerul Marian Fânăţeanu de la Clubul
făcut parte, în anii de după 1989,peste 50 de sportive Sportiv Şcolar Rm. Vâlcea este convocat la lotul
din Rm.Vâlcea, selecţionate şi pregătite de profeso- naţional care se pregăteşte pentru JO de la Atlanta
rii: Nicoleta Mărgărit, Marius Mărgăritşi Alina • 1996 Cristian Orzain face parte din delegaţia
Cornea, a participat la o serie de competiţii impor- României la Jocurile Balcanice de atletism în sală
tante printre care: CM de junioare din Portugalia unde se clasează pe locul I şi obţine titlul de campion
locul VII (1991), locul I la calificări pentru CE, balcanic.
competiţie desfăşurată în Franţa, locul al V-lea la CE • 1996 În luna iulie, la Govora, se desfăşoară
din Grecia (1992) şi locul al VIII-lea la CM de Campionatele mondiale pentru juniori şi tineret.
senioare organizate în Brazilia (1996), Sportivii din Vâlcea, selecţionaţi în echipele Româ-
• 1992-1993 Este pentru a doua oară când echipa niei, cuceresc 4 medalii de aur şi una de bronz în
feminină de handbal a CS Oltchim Rm.Vâlcea joa- cele 6 probe incluse în programul acestei competiţii
căîntr-o semifinală a Cupei Cupelor. mondiale.
• 1992 Atletul Cristian Orza (CSŞ Drăgăşani) • 1998 Ionela Ţârlea participă la CE în aer liber
cucereşte titlul de campion naţional de juniori, pe cel oranizate la Budapesta. Participă în proba de 400 m
de tineret şi apoi pe cel de seniori, în probele de viteză garduri. Se clasează pe locul I cucerind medalia de
100 m şi 200 m, în decurs de cinci ani: 1992-1996. aur. Tot în acest an, Ionela se clasează pe locul al
• 1994 La JB de la Cnos – Grecia, atletul Cri- II-lea şi la C.E. de sală de la Valencia în Spania.
stian Orza se clasează al II-lea şi obţine medalia de • 1998 Localitatea Voineasa din judeţul Vâlcea
argint. este gazda primei ediţii a Festivalului zăpezii orga-
• 1994 Încă de la vârsta junioratului, Ionela nizat de Clubul turistic montan Lotru. Au participat
Ţârlea se impune ca o viitoare atletă de mare perfor- reprezentanţii a 20 de cluburi din toate regiunile ţării.
manţă. La CE de junioarede la Lisabona din Portu- • 1998 Luptătorul Cornel Lupu, campion naţio-
galia, participă în proba de 400 m garduri, unde nal, participă la CM de cadeţi, organizat în Africa de
câştigă medalia de aur. Sus, iar în 2001 la CE de cadeţi din Turcia. Antrenor
• 1994 I Echipa de fotbal Flacăra din Horezu la club: Ilie Lupu de la CSŞ.
promovează în Divizia B sub denumirea de Flacăra • 1999 La CM de sală de la Maebashi-Japonia,
Rm. Vâlcea, schimbându-şi denumirea apoi în Ionela Ţârlea se clasează pe locul I, câştigând
FCMRm.Vâlcea. medalia de aur în proba de 200 m, devenind campi-
• 1994 Atleta Ionela Ţârlea face parte din oană mondială.
ştafeta României 800x400x200x100 m la Jocurile • 2001Sportiva Andreea Pelei de la Oltchim
Balcanice, ştafetă care cucereşte locul I şi titlul de Rm.Vâlcea, face parte din echipa naţională de sabie
campioană balcanică. care participă la CM de la Nimes-Franţa unde se
• 1995 Atletul Cristian Orza din Drăgăşani se clasează pe locul al II-lea, cucerind medalia de argint.
clasează pe locul al II-lea la Campionatele interna- • 2003 Profesorii Marian şi Elena Bunea din
ţionale ale României. Drăgăşani pun bazele practicării bassebalului şi
• 1995 Jocurile Mondiale Universitare se desfă- softbalului în Drăgăşani,în judeţul Vâlcea şi chiar
şoară la Fukouka în Japonia, unde Cristian Orza se din România. Echipa formată şi pregătită de profe-
califică până în semifinale. sorii din Drăgăşani, este cea mai puternică din ţară,
• 1996 În luna iulie, la Govora, se desfăşoară cu rezultate remarcabile în următorii ani: patru titluri
Campionatele mondiale pentru juniori şi tineret. naţionale, două medalii de argint şi una de bronz la
Sportivii din Vâlcea, selecţionaţi în echipele Româ- Mondialito din 2006, din 12 echipe naţionale parti-
niei, cuceresc 4 medalii de aur şi una de bronz în cipante.
cele 6 probe incluse în programul acestei competiţii • 2004 Sportivul Nicolae Săndulescu, de la CS
mondiale Romin Rm.Vâlcea, face parte din echipa naţională,
598
Județul Vâlcea
participantă la CM de arte maţiale WU-SHU kumite 23-19, după ce în meciurile anterioare învinsese
echipe, care se clasează pe locul al II-lea intrând în echipele Slagelsedt-Danemarca şi Lada Togliati-Rusia.
posesia medaliei de argint. • 2007 La Rm. Vâlcea, a avut loc întâlnirea
• 2005 Judoca Marian Telecan de la Oltchim oficială de fotbal între echipele de tineret ale Româ-
Rm.Vâlcea, a câştigat medaliile de argint şi bronz la niei şi Herţegovinei contând pentru calificarea la CE
CM şi pe cele de aur şi argint la CE, iar în anul 2006 din 2009, scor 3-0.
medalia de bronz la CEîn proba de komute modern • 2009 În cei peste 30 de ani de activitate, de
goyu-ryn şi sitotokanechipe. participare la competiţii interne şi internaţionale,
• 2006-2007 În Cupa Cupelorechipa feminină a echipa Clubului Sportiv Muncitoresc Oltchim Rm.
CS Oltchim Rm. Vâlcea participă de şase ori. În Vâlcea, a cucerit de peste 20 de ori Cupa României,
acest sezon cucereşte această cupă. de 14 ori a cucerit titlul de campipoană naţională. Pe
• 2007 În competiţiile interne, până în acest an, plan internaţional de şase ori a participat în Cupa
echipa feminină a CS Oltchim Rm. Vâlcea a cucerit Cupelor câştigând ediţia 2006-2007, finalistă în
de 20 de ori Cupa României. sezonul 2001-2002 şi de două ori a jucat în semifi-
• 2007 La Rm. Vâlcea, CS Oltchim a organizat nalele acestei competiţii internaţionale în sezoanele
Super Cupa Europei denumită din acest an Trofeul 1986-1987 şi 1992-1993. Participă la 10 ediţii ale
Campionilor. A fost câştigată de gazde învingând în Ligii campionilor, reuşind ca în două ediţii să se
finală chipa Zvezda Zvenigorod (Rusia) cu scorul de califice până în semifinale
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed.
Anul Drept Drept SC pe judeţ profesi- pers. certif. de
Total sp. naț.
public privat acţiuni pe r.s. niste juridică id. sp.
2002 7 23 30 8 70 108
2003 7 27 34 8 72 114
2004 7 31 38 8 72 118
2005 7 40 47 8 72 127
2006 7 45 52 8 74 134
2007 8 45 53 9 84 146
2008 8 47 1 56 9 138 203
2009 10 49 1 60 9 157 226
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul secţia Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
sportivi legit. antrenori instructori AE
filiate
1993 147 5442 115 40 235
1994 147 5442 115 40 235
1995 179 5642 145 38 235
1996 127 4222 152 32 272
599
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
600
Județul Vâlcea
MASS-MEDIA VÂLCEANĂ
1. Curierul Vâlcean, cotidian, A apărut în a apărut în 2001, are 16 pagini din care 10 de sport,
1990 în 16 pagini din care două de sport, director director Eduard Dulăcioiu.
Dorin Barbu. 7. Obiectiv, săptămânal, A apărut în 2003 în
2. Viaţa Vâlcii, cotidian, a apărut în 1996, are 16 pagini din care două de sport cu multe comenta-
8 pagini din care o pagină de sport, director Robert rii şi fotografii.
Dinţoi. 8. Sport Expres, săptămânal, a apărut în 2005,
3. Vocea Vâlcii, bisăptămânal, a apărut în are 16 pagini, exclusiv destinate cu informaţiilor
1998 cu 16 pagini din care una de sport, director sportive judeţene şi centrale; director Bogdan Hodo-
Romeo Popescu. roagă.
4. Ediţiile speciale, cotidian, a apărut în 2000, 9. Indiscret Oltenia, săptămânal, a apărut în
are 19 pagini din care 4 cu profil sportiv, director 32 de pagini din care 4 cu rezultate şi comentarii de
Adrian Mititelu din Craiova. sport, director Marinela Popa.
5. Info Plus, cotidian, a apărut în 1998, are 16 10. Monitorul de Vâlcea, cotidian, a apărut în
pagini, din care 2 de sport, director Dana Stanislav 12 pagini din care două exclusiv de informaţii
6. Arena vâlceană, publicaţie bisăptămânală, sportive, director Bogdan Hodoroagă
601
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
602
Județul Vâlcea
În anul 2007, Clubul sportiv Oltchim Rm.Vâlcea cât şi naţional. Astfel, echipa de junioare I a obţinut
este gazda ediţiei din acest an Super Cupei Europei, de şapte ori titlul de campioană naţională, în anii:
competiţie care în viitor se na intitula Trofeul Cam- 1989, 1994, 1998, 2003 - 2006. Echipa de junioare
pionilor. Au participat, alături de echipa gazdă, echipa II a fost campioană naţională în anul 1999, iar cea
Slagelse DT din Danemarca câştigătoare a Ligii de junioare III în anul 2000.
Campionilor, Zvezda Zvenigorod, câştigătoare a Respectând continuitatea preocupărilor pentru
Cupei EHF şi Lada Togliati, finalista Ligii Campio- progresul handbalului feminin de performanţă, se
nilor, ambele echipe din Rusia. Confirmând valoarea poate afirma cu certitudine că la CS Oltchim s-a
deosebită, Oltchim a reuşit să se impună câştigând format un cadru adecvat pentru o adevărată şcoală
finala cu echipa Zvezda Znenigorod cu scorul de de handbal, cu o pepinieră pentru echipa de seni-
23-19, câştigând astfel Trofeul Campionilor. oare, furnizând în acelaşi timp şi sportive pentru
Activitatea internaţională a echipei feminine de echipele naţionale de junioare şi tineret. Astfel, CS
handbal a CS Oltchim nu s-a rezumat numai la Oltchim a contribuit la cucerirea, de către echipele
participarea în competiţiile oficiale, a răspuns invita- României, a două titluri de campioane mondiale la
ţiilor şi la o serie de turnee sau meciuri amicale, tineret în 1995 (Brazilia) şi în 1999 (China),
obţinând rezultate remarcabile, apreciate atât în ţară precum şi două titluri de campioane europene la
cât şi în străinătate: Bad Urach – Germania, Bondy junioare în 1998 (Slovacia) şi în 2000 (Franţa).
– Franţa, Augsburg – Germania, Strassburg – Franţa Începînd cu data de 1 februarie 2007, secţia de
etc. Pe parcursul acestor peste 25 anide handbal de handbal activează cu un nouă organizare,având în
performanţă, secţia de handbal a CS Oltchim Rm. vedere că CS Otlchim a devenit un club de drept
Vâlcea a furnizat echipei naţionale,anual, câte 3-8 privat numai cu activitate de handbal, cu statut de
jucătoare ca de exemplu: Maria Verigeanu, Cristina club profesionist, respectând astfel cerinţele comu-
Lada, Doina Rodeanu, Edith Matei, Liliana Topea, nităţii vâlcene, înregistrat în Registrul sportiv la
Mariama Târcă, Valentina Cozma, Simona Iovă- nr.0000139 încă din 2001. Celelalte secţii activează
nescu, Lazăr Luva Steluţa, Marinela Pătru ş.a. în cadrul Clubului Sportiv Chimia Rm.Vâlcea cu
Pentru a-şi forma o pepinieră, secţia de handbal statut de club de drept public, fiind înregistrat în
a avut preocupări şi pentru selecţionarea unor juni- Registrul sportiv la nr.0000038/2001
oare de talent, formând echipe atât de nivel judeţean
603
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
medalii de aur şi argint la JB şi locul al II-lea la CE – atletism, Doru Moise – baschet, Eugen Petruş –
de senioare. Profesorii cu rezultate deosebite: box, Ilie Lupu – lupte greco romane, Constantin
Enescu Octavian – atletism, Gheorghe Georgescu Rădulescu – şah, Ancuţa Traian – tenis de masă
Profesori – antrenori:
Nicoleta Mărgărit, Marius Mărgărit şi Alina Cornea.
604
Județul Vâlcea
FOTBALUL VÂLCEAN
În afara echipei Chimia, au început să apară noi denumirea în Viitorul, fiind antrenată de Dumitru
echipe de fotbal care au promovat în Divizia C: Anescu, fost antrenor la FC Olt Scorniceşti. Rezul-
Chimistul (Oltchim) Rm.Vâlcea, Unirea Drăgăşani, tatele însă nu confirmă eforturile forurilor locale
Flacăra Horezu şi Minerul Berbeşti. În municipiul pentru un fotbal de performanţă, având o prestaţie
Drăgăşani, de fapt fotbalul a apărut în anul 1922, de modestă în Divizia C şi în 1991 echipa se desfiin-
când este atestată documentar Asociaţia Sportivă ţează, locul ei fiind luat de nou înfiinţată AS Petrolul.
Oltul, însă prima echipă, cu activitate competiţională, Între timp,alte echipe din oraş, mai vechi sau mai
având culorile galben-negru Asociaţia Sportivă noi, cum sunt Voinţa, Tractorul, Cauciucul, Autobu-
Drăgăşani, apare imediat după război, 1945-1946. zul activează în campionatul judeţeran la care se
În 1950 se înfiinţează AS Progresul, care ulterior îşi adaugă echipe nou înfiinţate cum sunt Alma Lex, a
schimbă denumirea în Unireaşi în sezonul 1966- Şcolii de subofiţeri de jandarmi şi CSM Drăgăşani.
1967 promovează în Divizia C, avându-l ca antrenor La nivelul anului 2008, fotbalul judeţean este
pe Gheorghe Giuran. Echipa are un sprijin deosebit reprezentat de: 1 echipă în Divizia B, CSM Rm.
sub mandatul primarului Petre Liţă şi în sezonul Vâlcea; 1 echipă în Divizia C, FC Oltchim Rm.
1971-1972 se califică până în optimile de finală ale Vâlcea; 84 echipe în campionatul judeţean, în ligile
Cupei României, după un 2-1 cu UTA pe teren a IV-a şi a V-a şi 10 echipe de juniori. În judeţ, sunt
propriu, dar pierde, în această fază, cu 0-1 în faţa circa 3000 de jucători legitimaţi, 150 de arbitri, din
Rapidului, pe teren neutru, la Piteşti. În această care 24 în loturile naţionale, iar 6 sunt de Liga I:
perioadă l-a avut ca antrenor pe Vlad Lovin, fost Constantin Augustur, Dan-Victor Berbecaru, Teodor
jucător la FC Argeş. În continuare, în Drăgăşani, Crăciunescu, Adrian Comănescu, Daniel Deme-
având la conducerea oraşului un nou primar, mare trescu şi Florin Păunescu. Există 110baze sportive,
iubitor de sport, Vasile Suciu, echipa îşi schimbă care dispun de terenuri de fotbal.
605
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
606
Județul Vâlcea
607
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Chimia Rimnicu Vilcea 2008 fotbal,
ASOCIAŢIILE JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Vâlcea 2001 AJ de ATLETISM Vâlcea 2002
AJ de HANDBAL Vâlcea 2002 AJ de KARATE MODERN Vâlcea 2002
AJ de JUDO Vâlcea 2002 AJ de TENIS Vâlcea 2003
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Vâlcea 2002 AJ de ŞAH Vâlcea 2007
AJ de VOLEI Vâlcea 2002
608
Județul Vâlcea
609
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
FIGURI REPREZENTATIVE
610
Județul Vâlcea
611
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
612
Județul Vâlcea
613
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
ARENELE TRAIAN
Adresa: Bd.Nicolae Bălcescu nr.24, Rm.Vâlcea
Anul inaugurării: 1980
Compoziţia bazei sportive: Bază multifuncţională, două terenuri de handbal, 2 terenuri de baschet, un
614
Județul Vâlcea
SALĂ DE SPORT
Adresa: Str. Gib Mihăiescu nr.38 Drăgăşani
Anul inaugurării: 1972
Compoziţia bazei sportive: podium pentru haltere, ring pentru box, instalaţii pentru culturism, terenuri
de handbal, volei şi baschet cu bitum, tribună cu 300 de locuri, vestiare cu
duşuri, grupuri sanitare.
Proprietar: Ministerul Educaţiei, administrator Inspectoratul şcolar judeţean în folosinţa
Colegiului Naţional Gib Mihăescu.
615
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SALĂ DE SPORT
Adresa: Str. Decebal nr.15 , Drăgăşani
Anul inaugurării: 1978
Compoziţia bazei sportive: Sală multifuncţională, terenuri cu bitum, vestiare cu duşuri, grupuri sanitare
şi Centrală termică proprie.
Peoprietar: Ministerul Educaţiei, Administrator Inspectoratul şcolar judeţean, în folosinţa
Grupului şcolar Ion Brătianu din Drăgăşani
SALĂ DE SPORT
Adresa: Str. Alexandru Ioan Cuza nr.1, Horezu
Anul inaugurării: 1991
Compoziţia bazei sportive: Sală multifuncţională, terenuri cu bitum vestiare cu duşuri, grupuri sanitare,
cabinet metodic, centrală termică proprie, cantină şi internat cu 200 de locuri
Proprietar: Ministerul Educaţiei, Administrator Inspectoratul şcolar judeţean în folosinţa
Liceului Constantin Brâncoveanu din Horezu.
616
Județul Vâlcea
617
JUDEŢUL
VRANCEA
619
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 220 secţii activează în cele 39 structuri spor- natatie şi pentatlon modern, oina, orientare, patinaj,
tive de drept public, privat şi societăţi pe acţiuni polo, pescuit sportiv, popice-bowling, radioamato-
• 2751 de sportivi legitimaţi rism, rugby, schi-biatlon, scrabble, scrima, sp.pt.toţi,
• 62 de antrenori activi, 134 de instructori şi 83 şah, table-backgamon, taekwondo Wtf, tenis, tenis de
de arbitri; masa, tir cu arcul, tir sportiv, volei, yachting.
• 9 MS, 4 MES şi 3 AE sunt în activitate; • Principalele baze sportive: Sala de atletism
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, cu zgură, Stadionul Tineretului, Complexul sportiv
aikido, alpinism şi escalada, arte martiale, arte mar- Milcovul din Focşani, Poligonul de tir olimpic, Sala
tiale de contact, atletism, automobilism, badminton, polivalentă, Complexul sportiv Voinţa ş.a.
baschet, baseball, biliard (pool,carambol), bob-sanie, • Performanţe realizate pe plan naţional
box, bridge, canotaj, ciclism, culturism, dans sportiv, (2009): 102 medalii din care 14 de aur, 36 de argint
ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnastica, gimnastica şi 52 de bronz, cu 314.00 p locul al 35-lea în ier-
ritmica, go, golf, haltere, handbal, hochei pe gheata, arhia judeţelor;
judo, hochei pe iarba, kaiac canoe, karate kyokushin • Performanţe pe plan internaţional (2009):
- IKO 2, karate modern, karate traditional, karate 11 medalii din care 2 aur, 4 argint si 5 bronz, cu 189
Wkc, karting, kempo, lupte, modelism, motociclism, p locul al 26-lea în clasamentul judeţelor.
CARTEA DE AUR
620
Județul Vaslui
CAMPIONATE EUROPENE
1. Georgescu Gabriel, atletism, locul 7 la Berna. 5. Asan Teodor, participant la turneul UEFA din
2. Corneliu Iona, tir, locul 2 în 1975 şi locul 1 în 1962 în Portugalia.
1977 cu record mondial. 6. Coteţ Gabriela, atletism, locul 4 în 1981 în
3. Elena Verdeş, locul 3 cu echipa de volei a Româ- Olanda.
niei în 1963. 7. Marin Ştefania, gimnastică, locul 4 în 1982.
4. Ion Cernat, box, locul 3 în 1979 în Polonia. 8. Daniela Moroşan, baschet, locul 2 cu echipa
României în 1988.
CAMPIONATE BALCANICE
1. Coteţ Gabriela, atletism, în 1980-locul 2, în 1981 – 5. Pustianu Gabriela, atletism, în 1977 – locul 4.
locul 2, în 1982 – loc 1 şi un loc 2. 6. Papuc Mioara, atletism, în 1988 şi 1989 – locul 1.
2. Căpăţână Mihai, atletism, în 1981 – locul 3. 7. Paul Copu, atletism, în 1977 şi 1979 – locul 1.
3. Ciortan Carmen, atletism, în 1982 – locul 4. 8. Marana Tudor, gimnastică, în 1985 – locul 1.
4. Antoneac Felicia, atletism, locul 1.
621
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1996 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Campionatul Mondial - Porto Rico Două locuri 1
1996 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Campionatul Eoropean - Anglia Un loc 1 şi două locuri 2
Campionatul Balcanic Cadeţi
1996 Surlă Iulian C.S.S. Focşani - judo Locul 1 categ. 60 kg
Iugoslavia
1996 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Jocurile Olimpice - Atlanta Trei locuri 3 şi un loc 2
1996 Ţugurlan Mirela C.S.S. Focşani - gimnastică Jocurile Olimpice - Atlanta Locul 3 - echipe
Un loc 1 şi un loc 3 -
1996 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Cupa Mondială - Germania
bârnă şi sol
1997 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Campionatul Mondial - Lausane Locul 1 pe echipe
Locul 1 bârna şi sol,
1997 Gina Gogean C.S.S. Focşani - gimnastică Campionatul Mondial - Lausane
locul 3 sărituri
1997 Ţugurlan Mirela C.S.S. Focşani - gimnastică Campionatul Mondial - Lausane Locul 1 echipă
Campionatul European - Sankt
1998 Trandafir Dana C.S.S. Focşani - gimnastică Locul 2 cu echipa
Petersburg
1998 Mocanu Florin C.S. Unirea - judo Cupa Mondială - Ungaria Locul 1Categ. 85 kg
1998 Anghel Mirela C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Belgrad Locul 3 categ. 40 kg
1998 Croitoru Alina C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Belgrad Locul 1 categ. 56 kg
1999 Petrea Mădălina C.S Unirea - atletism Campionatul Balcanic - Grecia Locul 1 la heptatlon
1999 Anghele Mirela C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Bucureşti Locul 1 categ. 44 kg
1999 Brutaru Doru C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Bucureşti Locul 3 categ. 63 kg
2000 Anghele Mirela C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Iugoslavia Locul 1 categ. 50 kg
2001 Popescu Alina C.S.Unirea - atletism Campionatul Mondial - Ungaria Locul 1 la triplusalt
2001 Pitulac Iulian Dragon - art. marţiale Campionatul Balcanic - Atena Locul 3
2001 Zaizan Ion C.S.S. Adjud - atletism Campionatul Balcanic - Turcia Locul 1 LA 1500 m
Două locuri 1 - aer
2002 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Campionatul Balcanic - Turcia
comprimat
2002 Popescu Alina C.S. Unirea - atletism Campionatul Balcanic - Grecia Locul 1 la triplusalt
2003 Moldoveanu Alin C.S.Unirea - tir Zilele Olimpice - Cehia Locul 1 - aer comprimat
2003 Croitoru Alina C.S.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic Locul 3 la categ. 70 kg
Campionatul Mondial - Tampere -
2003 Popescu Alina C.S. Unirea - atletism Locul 5 triplusalt
Finlanda
2003 Popescu Alina C.S. Unirea - atletism Campionatul Balcanic - Constanţa Locul 1 la triplusalt
2003 Zaizan Marian C.S.S Adjud - atletism Campionatul Balcanic - Constanţa Locul 3 la suliţă
2003 Pavel Nicoleta Dragon Focşani - arte marţiale Cupa Mondială Locul 3 categ.44 kg
2003 Faur Cristi Dragon Focşani - arte marţiale Cupa Mondială Locul 3 categ. 54 kg
2003 Croitoru Alina L.P.S. Focşani - judo Campionatul European Locul 2 categ. 78 kg
2004 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Cupa Mondială - Germania Locul 1 aer comprimat
2004 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Campionatul European - Ungaria Locul 3 aer comprimat
2004 Popescu Alina C.S. Unirea - atletism Campionatul Mondial - Italia Locul 7 triplusalt
2004 Popescu Alina C.S. Unirea - atletism Campionatul Balcanic - Bosnia H. Locul 1 triplusalt
2004 Fusaru Daniel C.S. Unirea - arte marţiale Campionatul European - Germania Locul 2,3
2004 Giurgea Robert C.S. Unirea - arte marţiale Campionatul Mondial - Bucureşti Locul 1,3
Campioantul European Juniori 3
2005 Cătălin Petrişor L.P.S. Focşani - baschet Locul 2 echipă
- Polonia
2005 Moldoveanu Alin C.S.Unirea - tir Campionatul European - Germania Locul 5 aer comprimat
2005 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Cupa Mondială - S.U.A Locul 4 aer comprimat
622
Județul Vaslui
2005 Ţinică Roxana L.P.S. Focşani - judo Campionatul Balcanic - Bulgaria Locul 3 categ. 63 kg
Campionatul European - Salsburg
2005 Dorofte Georgian L.P.S Focşani - judo Locul 5 categ. 57 kg
- Austria
2005 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Cupa Mondială - Germania Locul 2 aer comprimat
2005 Moldoveanu Alin C.S. Unirea - tir Campionatul Balcanic - Iaşi Locul 1 aer compimat
2005 Pădurice Doiniţa S.L.D. Focşani - arte marţiale Campionatul Mondial - Danemarca Locul 2
2006 Pădurice Doiniţa S.L.D. Focşani - arte marţiale Campionatul Mondial - Danemarca Locul 2 categ. 60 kg
2006 Dorofte Georgiana L.P.S. Focşani - judo Campioatul Balcanic - Macedonia Locul 3 categ. 57 kg
2006 Croitoru Alina L.P.S. Focşani - judo Campionatul European - Moscova Locul 3
2007 Pădurice Doiniţa S.L.D. Focşani - arte marţiale Campionatul Mondial - Danemarca Locul 3
• 1868 – Septembrie, are loc la Focşani prima perioada 1929-1942 şi la A.N.E.F. şi I.C.E.F. în
alergare de cai cu participare feminină (trei tinere) perioada 1944-1952.
organizată cu ocazia unei expoziţii a oraşului. • 1920, profesorul Alexandru Copcescu înfiin-
• 1968, 21 aprilie, în judeţul Putna se naşte Ion ţează la liceul Unirea Focşani asociaţia sportivă
Atanasiu, fiziolog, prof.univ, militant al organizării “Unirea”, preşedinte fiind Spiridon Lăduncă.
în ţara noastră a “Institutul Superior în domeniul • 1920 un grup de tineri (Niţu Porumboiu, Mitică
Educaţiei Fizice”. Manea şi Gheorghe Manea) confecţionează prima
• 1891, Gimnastica este introduă ca obiect de garnitură de gimnastică – portic, trapez şi bară.
studiu la Liceul Unirea din Focşani. • 1920 - la Casa Ostăşească Focşani se deschide
• 1894, Alexandru M. Copcescu, profesor la o secţie de gimnastică, condusă de cpt. Popa.
Liceul Unirea Focşani introduce „ogoiul” (oina) în • 1920 – În Focşani ia fiinţă primul club de box
educaţia fizică, fiind a doua personalitate după condus de Nicu Sorani (de origine italiană)
Alexandru Lambrino care prezintă acest joc în • 1921 – Un tânăr sanitar, Dănilă, înfiinţează
lucrarea “Descrierea oinei şi altor jocuri cu mingea” Asociaţia Sportivă “Avântul”
în “Convorbiri literare” anul 1875. • 1921, 3 mai, a fost ziua când pe câmpul de
• 1897, 5 aprilie, la Congresul al XV- lea al instrucţie al Regimentului de Infanterie 10 Doro-
Corpului Didactic, Liceul Unirea Focşani prezintă banţi, s-a desfăşurat o mare sărbătoare populară unde
un raport în care printre problemele generale didac- au participat peste 1000 de spectatori. A urmat jocul
tice prezintă şi problemele gimnasticii. de fotbal dintre echipele oraşelor Focşani, Tecuci şi
• 1898, ca urmare a intervenţiei Corpului didac- echipa Aviaţiei. În deschidere, Alexandru Ioan Cuza
tic Focşani, ministrul Spiru Haret instituie concursuri a rostit primul cuvânt despre importanţa sportului în
anuale de oină între echipele şcolilor. oraşul Focşani.
• 1926. 16 iunie, la Focşani se înfiinţează Soci- • 1921 – 21 mai: Prima cuvântare despre sport
etatea Cultural-Sportivă “Junimea muncitoare”, care în judeţul Putna apărută în lucrarea “Importanţa
duce mai departe activitatea Asociaţiei pentru edu- sportului”
caţie fizică a muncitorilor “Prietenii naturii” (1921- • 1922 – Un grup de tineri evrei şi români
1924, filiala Focşani). (Stanciu, Alexandrescu, fraţii Dutchevici, fraţii
• 26.02.1898-10.03.1975 trăieşte prof. dr. doc. Lovel, Martinovici, Simionescu – Onţică, Valeriu
Gheorghe Tătăran, născut în Măicăneşti – Vrancea.. Beiculescu), înfiinţează Asociaţia Sportivă “Şoimii”
A ocupat catedra de igienă la I.M.F. Bucureşti în Focşani, cu două secţii: gimnastică şi fotbal.
623
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
624
Județul Vaslui
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi AS fără Total
Asoc. Fed. Ligi
Anul Drept Drept SC pe pers. Certif.de
Total judeţ pe r.s. sp. naț. profesiniste
public privat acţiuni juridică id. sp.
2002 4 15 19 3 27 49
2003 4 17 21 3 27 51
2004 4 20 24 4 27 55
2005 4 23 27 4 27 58
2006 4 24 28 8 37 73
2007 5 25 30 6 62 98
2008 6 27 33 8 81 122
2009 9 30 39 8 96 143
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. AE
afiliate legit. antrenori tori MES
1993 103 4502 123 36 162
1994 103 4502 123 36 162
1995 98 4802 122 32 162
1996 93 3059 126 18 209
1997 94 3059 126 18 189
1998 95 3171 134 24 202
1999 84 2914 148 4 235
2000 115 3193 96 73 183
2001 57 2708 74 82 173 2 1 2
2002 46 2795 51 43 78 1 1 1
2003 51 2963 63 46 75 1 1 2
2004 59 2771 57 42 121 3 2 3
2005 32 1078 53 13 87 3 2 4
2006 41 1098 57 50 85 3 1 4
2007 43 1224 52 49 82 2 1 1
2008 85 2779 63 120 48 9 4 4
2009 89 2751 62 134 83 9 4 3
625
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
626
Județul Vaslui
PUBLICAȚII:
Cronicul Moldova Focşani – 1937;
Zorile Putnei – 1945-1949;
Calea Nouă Focşani – 1950-1956
Milcovul Focşani – 1957-1967
Milcovul – 1968 - prezent;
Ziarul de Vrancea – 1998 - prezent
Monitorul de Vrancea 1993 – prezent
VranŞah, 2005 – prezent
(revistă de şah, editată de Asociaţia judeţeană de Şah Vrancea)
627
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
628
Județul Vaslui
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
AJ de FOTBAL Vrancea 2001 AJ de ŞAH Vrancea 2006
AJ de JUDO Vrancea 2003 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI 2006
AJ de ATLETISM Vrancea 2003 AJ de BASCHET Vrancea 2006
AJ de HANDBAL Vrancea 2004 AJ de RUGBY Vrancea 2006
629
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
Edgar Dall’Orso Reprezent. FSSR pt. Reg. Galaţi, inclusiv jud. Putna (ulterior Vrancea 1921-1933
Lichiardopol, Polidor Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Dunărea de Jos, inclusiv Jud. Putna 1934-1939
Ibrăileanu, Virgil, ing. Reprezentantul UFSR pt.Ţinutul Dunărea de Jos, 1939-1940
Micioară, avocat Preşed. Com.UFSR al Judeţelor Putna şi Rm. Sărat 1939-1940
Anghelescu, Diaconu Preşed. Com. OSR al Regiunii Brăila , inclusiv Jud Putna şi Rm.Sărat 1941-1944
Nadolu, Toma, col. Preşed. Com. OSR al Judeţului Putna 1941-1944
Nestorescu, I. prof. Preşed. Com. OSR al Judeţului Rm. Sărat 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1967
Pătraşcu, Iancu Preşed. CJEFS Vrancea 1968-1979
Negoiţă, Vasile Preşed. CJEFS Vrancea 1979-1980
Pătraşcu, Iancu Preşed. CJEFS Vrancea 1980-1987
Gheorghe, Gheorghiţă Preşed. CJEFS Vrancea 1987-1989
Miron, Ioan Directorul DJS Vrancea 1990-1990
Miron, Ioan Directorul DJST Vrancea 1990-1992
Miron, Ioan Directorul OJST Vrancea 1992-1993
Miron, Ioan Directorul DJST Vrancea 1993-1997
Ittu, Petru Directorul DJST Vrancea 1997-2001
Plopeanu, Petre Directorul DJST Vrancea 2001-2003
Plopeanu, Petre Directorul DJS Vrancea 2003-2009
Gongu, Daniel Directorul DJS Vrancea 2009-2010
Baciu, Adrian-Cătălin Directorul DJST Vrancea 2010-2011
Ciută, Costică Directorul DJST Vrancea 2011-
630
Județul Vaslui
FIGURI REPREZENTATIVE
631
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STADIONUL TINERETULUI
Adresa: Str. Alexandru Ioan Cuza nr.61 Focşani
Constructor: Primaria orasului Focşani
632
Județul Vaslui
Administrator: Clubul Sportiv Unirea Focşani. Transferată în anul 1973 de la Consiliul Popular
al Municipiului Focsani, iar în anul 2004 revine în administrarea Consiliului
Local al Municipiului Focşani.
-se compune din teren fotbal cu tribuna 3000 locuri, pista de atletism cu 6
culuare pe zgura si un teren de rugby.
SALA POLIVALENTA
Adresa: Str. B-dul Unirii nr.12 Focsani
Construita in: anul 1975
Finantata de: CNEFS Bucuresti
Administrator: Directia pentru Sport a judetului Vrancea
Sala Polivalenta este omologata de federatiile de specialitate pentru a se putea
desfasura competiții de handbal, baschet, volei , tenis si sporturi individuale
de sala, si o tribuna de 1.300 de locuri.
633
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
634
Județul Vaslui
635
MUNICIPIUL
BUCUREȘTI
637
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Țepeș, evenimentul fiind consemnat de hrisovul său teritoriului aproape că se dublează, 5641 ha. În anul
din 20 sept. 1459. Din sursele documentare rezultă 1929, Bucureștiul a fost împărțit în 4 sectoare:
că atât populația cât și suprafața orașului au crescut. galben, negru, albastru, verde. Centrul orașului, de
Dacă în perioada când a devenit reședință principală culoare roșie, completează structura administrativă
a domnitorilor valahi avea 5000 locuitori, în 1600 a Capitalei. Suprafața orașului ajunge, în 1948 la 12.
avea 10. 000, apoi 60. 000 în 1800, 232. 000 în 000 ha. În 1950, în urma raionării teritoriului RPR,
1898, 630. 941 în 1930, 1. 807. 239 în 1977, peste suprafața a rămas aceeași. Ea a fost însă redusă la
2. 000. 000 în 1990. Prin Legea pentru marginea 9. 700 ha în 1962, când capitala a fost împărțită în
suprafeței Bucureștiului din 5 mai 1895 suprafața 8 raioane.
638
Municipiul București
descrise de doctorul C. Caracas în lucrarea Topogra- toamna târziu. Bazinul de la Izvor, construit la ini-
fia Țării Românești și observațiuni antropologice țiativa ofițerului Ghe. Bomhes pentru învățarea
privitoare la igiena și bolelor locuitorilor ei, publi- înotului de către ostași (1830), școala de înot din
cată postum. Valoarea igienică, terapeutică a acestor mahalaua Izvorului (1835), școlile de înotare din
băi era recunoscută încă din sec. al XVI-lea. Băile cartierul Elefterie, de lângă băile nemțești (1852),
din Bucureștiul sec. XVI-XVIII aveau pardoseală cea aparținând lui Bukarester Turnverein-ului
din piatră încălzită pe dedesubt, iar alături de camera (1864), bazinul Societății Centrale Române de
de sudaţie se sflau sălile de masaj, de odihnă și de Arme, Gimnastică și Dare la semn, inaugurat în
gustare. Ele dispuneau de de aer cald şi de luxul 1880, reprezintă dotările existente în spațiul bucu-
întâlnite în lumea bizantină. Încă din secolele XVI- reștean pentru învățarea înotului în sec. al XIX. În
II-XIX, bucureștenii erau tot mai pasionați de plă- 1875 apare manualul intitulat Instrucția practică
cerea scăldatului, a înotului. Primele școli de înot pentru învățământul elementar al întatăriei. Litera-
apar ca peste tot în Europa, în incinta băilor publice. tura domeniului se completează cu lucrările lui Gh.
Ca si la Arad (pe malul drept al Mureșului) la Moceanu, Școala de patinaj și de înotatul (1882)
Oradea şi la București se înregistrează în 1835 o care era o traducere a cărții lui M. Closs, a lui D. I.
astfel de școală, prima de acest gen, situată în Aronovici, Înotarea și aplicațiunile ei (1893) și cea
mahalaua Izvorului. Se practica înotul iepurește, semnată de P. V. Năsturel, Societatea centrală
voinicește, pe spate - stiluri tradiționale întâlnite şi Română de Arme, Gimnastică, Dare la Semn și
la riveranii râurilor începând de la Bobotează până Natație (1906).
639
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
efectuată după prânz, într-un anumit loc, sub con- practica şi în Bukarester Turneverein (strada Brezo-
ducerea eforului si pedagogului. Nevoia pregătirii ianu). În 1873 a luat fiinţă Kegelklub Bukarest.
profesorilor de gimnastică, care să înlocuiască După izgonirea grecilor din Imperiul Bizantin, căzut
practica celor cu experienţă empirică, a determinat în mâna turcilor, comerţul şi viaţa social-culturală a
câteva iniţiative de instruire specifică. Pastorul Bucureştilor s-au modificat. Hanurile au fost înlo-
Andreias Sarai solicita, autorităţilor, în anul 1831, cuite cu hoteluri confortabile, care aveau la parter
să înfiinţeze un Institut de Educaţie şi Studii pentru cafenele în care se găseau mai multe mese de biliard
tinerii de neam, în planul căruia includea şi gimnas- (2-7). Erau renumite hotelurile: Atena, Londra,
tica pentru fete, scrima pentru băieţi, dansul etc. Patria şi mai cu seamă Concordia, unde în seara zilei
Institutul ia fiinţă în 1837. Reînfiinţarea armatelor de 23 ianuarie 1859 s-a decis alegerea lui Alexandru
pământene a contribuit la apariţia şcolii de înot Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. În acelaşi
(1833), a unei şcoli ostăşeşti (1838) şi a celei în care spaţiu se juca şi şah, activitate menţionată în nume-
predau gimnastica şi scrima (1849), maeștrii A. Pare roase documente. Călăria îşi are tradiţia sa seculară
şi N. Velescu. În 1853, din îndemnul domnitorului ca armă de elită a oştirilor voievozilor români şi ca
Barbu Știrbei, se deschide şcoala de gimnastică şi practică împământenită de evidenţiere a rangului
scrimă având ca maestru pe A. Pare şi scrimeurul boieresc. Aşa se explică preocuparea constantă
italian Spinzi. În 1856, pentru box, a apărut o insti- pentru îmbunătățirea rasei cailor. Mărturiile călăto-
tuţie similară menită să îmbunătăţească pregătirea rilor străini pe meleagurile noastre, începând cu
elevilor Şcolii Militare de Ofiţeri şi ai unităţilor de secolul al XVI-lea confirmă existenţa unui fond
pompieri asemănătoare oştirilor din Apus. În şcolile ecvestru remarcabil. Junii bucureşteni organizau de
deschise de specialiştii străini (francezi, germani, la Bobotează şi până la culesul viilor întreceri „de
greci) au studiat printre alţii, fraţii Constantin şi iuţeală” călare pe câmpiile Filaret, Tei, Colentina
Nicolae Blaramberg, ultimul fondator al ziarului etc. Bogăţia şeilor, frumuseţea exemplarelor
Sportul (1880), Al. și C. Racoviţă, cei din familiile cabaline reprezentau o modă, un gen de evidenţiere
Kiriţescu, Polizu, Urziceanu, Bolintineanu, implicaţi a măiestriei. Aşa se explică faptul că, în 1841,
atât de activ în promovarea exerciţiilor fizice din Comitetul Societăţii pentru Îmbunătăţirea Creşterii
deceniile următoare. Lor li s-au alăturat vlăstarele Cailor adresa o petiţie Sfatului Ţării Româneşti
familiilor grecești și otomane rămase în Peninsula pentru a aproba unele propuneri privind îmbunătăţi-
Balcanică: Zappa, Negroponte (fondatoar al Joc- rea rasei cailor, conservarea ei şi premierea cailor
key-clubului şi al Hipodromului de la Băneasa) ş. a. performanţi, stabilirea locului de alergare pe moşia
Anterior apariţiei hipodromului, călăreţii bucureş- târgului, fără plată, stabilirea unui buget anual din
teni se întreceau la gerid, joc cavaleresc de prove- visteria şi casa de rezervă a oraşului. S-au întocmit
nienţă turcească, asemănător turnirului medieval multe anaforale până către anii de domnie ai lui
apusean, mult susţinut de domnitorul Ioan Gh. Alexandru Ioan Cuza toate vizând crearea unor
Caragea. Jocurile se organizau în faţa viilor din jurul facilităţi pentru întreţinerea şi ameliorarea fondului
Mitropoliei. În 1817, printr-un hrisov, Vodă Ioan ecvestric al Principatelor Române și stimularea
Caragea a interzis jocul popicelor, atât de îndrăgit întrecerilor hipice, popularizate tot mai mult de
de populaţia germană a Capitalei. Acest joc se periodicele Bucureştiului.
640
Municipiul București
organizează învăţământul militar, lege care prevedea ducător de nivel naţional. Ca atare, în 1867 acest rol
obligativitatea gimnasticii în şcoli, ca şi înzestrarea i-a revenit Societăţii Centrale Române de Arme,
cu terenul necesar poligonului de tir și a altor ame- Gimnastică şi Dare la Semn, având ca preşedinte pe
najări ale Societăţii de Dare la Semn, anunţa inclu- V. Alexandrescu - Urechea. La scurt timp după
derea structurilor educative şi sportive în strategia constituire, conducerea Societăţii a publicat în Moni-
unificării naţionale şi a ierarhizării activităţilor. În torul Oficial nr. 170/1867, Regulamentul privind
1865 se publica în Monitorul Oficial Regulamentul amenajarea în fiecare oraş a unui spaţiu amenajat
pentru Instituirea primului Campionat naţional de tir, pentru tragerea la ţintă, în vederea participării la
cu etape comunale, judeţene şi generale. În comple- competiţia naţională anuală Dare la Semn. Prima
tare a fost elaborat şi oficializat Regulamentul pentru ediţie a fazei finale a avut loc în anul 1867, dotată
chemarea şi instruirea gloatelor şi introducerea în cu trofeul Colanul de Argint, decernat de către
programul de învăţământ, începând cu anul şcolar Regele Carol I al României. Această competiţie, de
1866/1867, a tragerii cu arma la ţintă, alături de fapt un prim campionat naţional de tir, a fost urmată
gimnastică. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alte ramuri sportive: scrimă, călărie, ciclism,
şi urcarea pe tron a prinţului Carol I, instituţiile, oină. În 1868, Societatea Centrală îşi inaugurează
legislaţia, investiţiile materiale, valorificarea resur- poligonul din gradina lui Iancu Manu. Societatea şi-a
selor umane au fost angajate în efortul naţional creat secţii de velocipedism (prima de acest profil în
pentru obţinerea Independenţei de stat a României. ţară în 1869) și apoi de înot şi călărie. Membrii
Educaţia şi pregătirea fizică a tinerei generaţii au fost Societăţii ecvestre române în frunte cu generalul I.
subordonate acestui obiectiv istoric. Astfel, Ordinul Em. Florescu (preşedinte), senatorul N. Racoviţă,
817 din decembrie 1871 al Ministerului Instruirii, procurorul N. Filitis, lt. col. Eraclie Arion şi ing.
institiua obligativitatea populaţiei şcolare de a parti- Alfred Berlic au pus în 1870 piatra fundamentală a
cipa la cursurile de instruire militară, organizate în unui edificiu destinat artelor şi culturii. Din cauza
fiecare zi de sărbătoare. Cadrul legislativ este com- războiului de independenţă (1877/1878) lucrările
pletat de Legea organizării puterii armate în România s-au oprit la nivel de fundaţie. Dar, prin efortul
şi de Legea organizării serviciului militar, odată cu arhitecţilor Alfred Galeron (francez), Al. Orăscu, Ion
intrarea în vigoare a Regulamentului pentru Consi- Mincu, Gr. Cerchez, C. Băicoianu s-a proiectat edi-
liile de Igiena Publică şi Salubritate (1874). Creşterea ficiul actualului Ateneu Român, în 1886 pe vechea
numerică a bazelor sportive a fost stimulată şi de o fundaţie. Începând de la mijlocul secolului al XIX-
Ordonanţă a Ministrului Instruirii şi Cultelor (1876), lea, documentele semnalează existența Şcolii de
care prevedea amenajarea în fiecare comună rurală Cavalerie, fondată în 1873, a Jockey-Club, constituit
a unui teren corespunzător practicării exerciţiilor în 1875, organizatorul marilor concursuri hipice din
fizice. Calificarea profesională a instructorilor a fost ţara noastră, în perioada 1875-1946, cum ar fi Derby
lăsată pe seama iniţiativei particulare, aproape timp Român, Premiul Jockey Clubului (competiţie inter-
de o jumătate de secol. Multe şcoli au preluat treptat naţională) şi altele. Regele Carol I şi principesa
nevoia formării cadrelor de predare. În 1876, de Maria erau mari animatori ai echitaţiei, suveranul
pildă, Şcoala de gimnastică şi scrimă condusă de Gh. aflându-se în fruntea Jockey-Clubului. de numele
Moceanu semna certificatul de absolvire a primei căruia se leagă organizarea primei curse internaţio-
promoţii de maeştrii, echivalentă cu cea dată ulterior nale de hipism din capitală şi din ţară (1875), la care
de Ministrul de resort profesorilor de gimnastică. au participat concurenţii din Ungaria şi Austria. Un
Din rândul acestor şcoli, societăţi, organizaţii reţinem alt promotor şi membru fondator al Jockey-Club a
Societatea de Dare la Semn Bucuresci, după modelul fost omul politic Al. Marghiloman. I s-au alăturat Th.
căruia au aparut numeroase societăţi de scrimă, Eliad, constructorul hipodromului bucureştean şi Al.
gimnastică şi tir, după modelul celei de la Bucuresci. Socec, boier şi om de cultură. Sub influenţa modului
Astfel, s-a resimţit nevoia constituirii unui for con- de viaţă occidental, tineretul era tot mai atras de
641
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
cursele de cai, patinajul pe lacul Cișmigiu, excursiile mului bucureștean, au stimulat hipismul bucureştean
pe velociped, concursurile de gimnastică, asalturile (cultivarea cailor de rasă), concursurile ecvestre
cu arme (săbii şi floretă), drumeţiile, petrecerea desfășurându-se pe câmpurile Floreasca și Colentina,
vacanţelor la munte, îndeosebi la Sinaia, staţiune pe hipodromul Suhr, lângă șoseaua Mogoșoaia și,
înfrumuseţată şi devenită reşedinţă regală. Consecin- mai târziu, pe hipodromul Băneasa, inaugurat în
ţele războiului franco-german din 1870, pregătirea 1908 (cu capacitate de 5000 de locuri), proiectat de
psihologică şi fizică pentru ideea şi nevoia de inde- arhitectul I. Berindey. Dezvoltarea industriei auto-
pendenţă statală, au stimulat înmulţirea poligoanelor mobilismului a generat curând ideea întrecerilor auto
de tir cu armă militară, instruirea tineretului şcolar de viteză și de durată (distanță) și a raliurilor. Familia
în acest sens. Întoarcerea de la studiile universitare regală (Carol I, Elisabeta și Ferdinand) a susținut
a tinerelor vlăstare boierești, mai ales din Franța, apariția automobilismului în peisajul urban româ-
Austria și Germania, a înfluențat într-o măsură nesc, iar industriaşul Gh. Assan a adus primul
oarecare intensificarea și diversificarea vieții spor- exemplar care circula cu 7-8 km/h. Tot atunci va
tive românești, încă dinainte de revoluția din 1848 apărea și ACR (1904) condus de principele Ferdi-
și în tot secolul XIX. Echipamentul de pregătire și nand și principesa Maria, de prințul Bibescu (ca
concurs s-a simplificat și nuanţat, în scopul facilită- preşedinte activ)și I. Cămărăşescu (secretar). Sub
riii desfăşurării actului motric. Vestimentația străzii egida ACR s-a fondat în 1906 Școala de inițiere în
a preluat această tendință. Pentru susținerea modei, conducerea automobilului. Primul raliu automobilis-
atât masculine și mai ales feminine, s-au adus meşteri tic s-a desfășurat în 15 iunie 1907, învingător fiindJ.
francezi. Atmosfera concursurilor (de patinaj, de Cămărăşescu pe mașina Darraq de 16 cp. Curând
scrimă, de alergări și de călărie) s-a amplificat, aveau să apară aviația sportivă (1909), Școala de
desfășurarea lor făcându-se la lumina lampioanelor pilotaj, înființată de cunoscutul aviator bucureștean
și în ritmurile de vals ale muzicii militare. Scriitorul Cerchez. Această perioadă deosebită din istoria
C. Bacalbaşa, pictorul Th. Aman au evocat, schițat educaţiei fizice şi sportului din ţara noastră a fost
și pictat concursurile de patinaj ale vremii. Fotogra- urmată de două evenimente impoprtante: în 1912 (1
fii s-au specializat în imortalizarea momentelor de decembrie) se înfiinţează Federaţia Societăţilor
întrecere. Cuplul regal - Ferdinand și Maria, boierii Sportive din România (FSSR), iar în 1914 (27
și oamenii politici, precum Al. Marghiloman, a cărui martie) Comitetul Olimpic Român (COR), recunos-
reședință fastuoasă se afla pe locul blocului Aro cut de Comitetul Internaţional Olimpic la Congresul
(Patria) din Capitală sau T. Eliad, inițiatorul hipodro- său din acelaşi an.
• 1600 - Primul document (stampă) ce redă în onerază existenţa corturilor „întinse în deal despre
imagini sugestive aspecte din timpul unui joc de Mihai Vodă”, precum şi a săriturii peste 8 bivoli
popice, practicat în curtea unei cârciumi din Bucureşti; alăturaţi, cu una două salturi în aer, executate de
• 1601 - La Veneţia apare cartea lui Hieronymus către pehlivani acrobaţi;
Mercurialis De arte Gymnastica libri six, prima carte • 1690 - Atestare documentară a „teleacilor”,
de gimnastică ce pătrunde în ţara noastră. Un exem- cei ce îndeplineau serviciul de maseuri în băile
plar se găseşte în Biblioteca UNEFS din Bucureşti; publlice din Ţările Române;
• 1667 - Este atestată prezenţa acrobaţilor, jon- • 1693 - Au loc spectacole acrobatice cu ocazia
glerilor şi saltimbancilor la cafenelele din Bucureşti; nunţii Mariei, fiica lui Constantin Brâncoveanu, cu
• 1676 - Logodnă domnească la care se menţi- Constantin Vodă Duca;
642
Municipiul București
• 1712 - La curtea lui Constantin Brâncoveanu Bucureşti, membru al Academiei Române, conside-
sunt prezenţi acrobaţi şi pehlivani, plătiţi de domni- rat întemeietorul igienei moderne din ţara noastră.
tor. Pentru reprezentaţia din 7 iunie 1712, de pildă, În monumentala sa lucrare Tractat de igienă publică
pehlivanii-acrobaţi au primit câte 70 de taleri şi poliţie sanitară, apărută în două ediţii (1870 şi
fiecare, postavuri şi mătăsuri, în vreme ce un măs- 1889), se argumentează ştiinţific necesitatea practi-
cărici a primit 8 taleri. În timpul domniei lui C. cării pe scară largă şi la orice vârstă a exerciţiilor
Brâncoveanu este atestat şantierul naval de la fizice, gimnasticii, masajului, ciclismului etc;
Giurgiu unde se lucrau diferite ambarcaţiuni (şeice, • 1835 - Inaugurarea Şcolii de înot din maha-
caiacuri ş. a.), inclusiv pentru agrement şi întreceri; laua Izvorului;
• 1773 - În perioada 1773-1928 trăieşte şi îşi • 1838 - Este elaborat manualul intitulat Carte
desfăşoară activitatea Constantin Caracaş, persona- de şah, rămas în manuscris la Biblioteca Academiei;
litate de renume a vieţii medicale româneşti care a • 1846 - În perioada 1846-1820 trăieşte Hercule
militat pentru cultivarea şi răspândirea educaţiei (Eracle) Gudju, unul din pionierii şahului din ţara
fizice, în primul rând, în instituţiile de învăţământ noastră;
şi ale armatei din ţara noastră; • 1848 - 1848-1820, anii de viaţă ai lui Adolf
• 1785 - Sunt menţionate mesele de biliard Albin, un alt pioner al şahului românesc, autor al
aparţinând lui Michaly, Dumitrache Papazoglu ş. a., primului manual de şah în limba română: Amiculu
ce se închiriau amatorilor; Jocului de Schachu. Theoreticu şi Practicu
• 1787 - Călărăţi valahi, în costume şi armuri (1872);
de epocă, sunt reprezentaţi într-o scenă de turnir în • 1849 - Se înfiinţează la Bucureşti, Şcoala
compania unor adversari străini, în una din minia- militară pregătitoare de ofiţeri, în programa căreia
turile realizate de Petrache Logofătul Zugravul, gimnastica şi scrima au o pondere însemnată, fiiund
miniaturi ce împodobesc manuscrisul Erotrocrit, predate de A Paré şi apoi de N. Velescu;
roman cavaleresc ce faceau referi şi la români; • 1850 - În perioada 1850-1918. trăieşte renu-
• 1798 - Cancelaria domnului muntean Constan- mitul medic şi chimist C. I. Istrati, membru al
tin Hangerli (1797-1799) eliberează unei trupe de Academiei Române, care prin opera şi activitatea sa
gimnaşti, acrobaţi şi dansatori străini, autorizaţia de a adus o importantă contribuţie la propăşirea educa-
a da spectacole în Ţara Românească; ţiei fizice şi gimnasticii medicale din ţara noastră;
• 1822 - În anii 1822-1823, la Bucureşti, sunt • 1850 - Este dată în folosinţă o sală de gimnas-
organizate demonstraţii spectaculoase de „gerid”, tică în Bucureşti;
efectuate de călăreţi din garda domnului Grigore • 1852 - Sunt semnalate, în cartierul Sf. Elefte-
Ghica, pe câmpul de instrucţie din preajma lacului rie „Şcolile de înotare, care funcţionau pe lângă
Tei, special amenajat pentru acest gen de întreceri cunoscutele Băi nemţeşti;
cavalereşti; • 1852 - Apare lucrarea Instrucţia pentru împuş-
• 1830 - În Regulamentul organic, apărut în carea la ţintă, un manual teoretico-metosic;
acest an, sunt înserate şi referiri la educaţie fizică, • 1853 - În perioada 1853-1937 trăieşte Armand
menţionăndu-se pentru prima oară sintagmele pro- Mauriciu o personalitate a şahului românesc;
fesor de gimnastică şi exerciţii gimnastice; • 1856 - Românca Elena Ghica, pe numele său
• 1831 - Apare lucrarea lui Pavel Vasici-Ungu- literar Dora d’Istria, escaladează vârful Mönch
reanul, unul dintre primii români doctori în medi- (4105 m) din Elveţia;
cină, intitulată Dietetica sau învăţătura de a păstra • 1857 - Se stabileşte la Bucureşti acrobatul
întreaga sănătate, de a domoli boalele, a se feri de Spinzi, devenit apoi maestru de gimnastică pentru
primejdia morţii şi a se mântui dintr-însa; pregătirea pompierilor. În 1860 este numit de însuşi
• 1832 - În perioada 1832-1905 - a trăit medicul domnitorul Al. Ion Cuza, profesor de gimnastică şi
igienist Iacob Felix, profesor la Universitatea din scrimă la Şcoala militară din Iaşi;
643
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1859 - În Pasajul Român, se deschide Centrul şcoli, societăţi şi aramată”. Fondator: prof. D.
de gimnastică şi scrimă, condus de către maeştrii Ionescu. În anul 1894 îşi schimbă titlul în Educaţi-
Cyrille, Paré şi Suyris. În 1861, cei trei s-au mutat unea Fizică, revistă mensuală a profesorilor de
la Iaşi , unde au continuat să predea scrima şi gim- gimnastică şi arme din România, iar din 1896 revine
nastica; la titulatura iniţială. La 14 septembrie 1907 Gim-
• 1859 - S-au nascut D. Dumitrescu (decedat în nasticul Român reapare ca Buletin al Federaţiei
1933), constructorul celor dintâi velocipede din ţara Societăţilor Române de Gimnastică;
noastră şi N. St. Velescu (decedat în 1816), unul din • 1863 - S-a născut la Ploieşti, Alois Pucher,
primii profesori de gimnastică, elev al lui Moceanu, viitor ciclist şi constructor de biciclete. Ulterior
primind investitura de profesor în 1876, odată cu proprietar al Hipodromului Victoria din Bucureşti;
medalia de aur; • 1863 - În perioada 1863-1937, trăieşte Pierre
• 1860 - Menţiuni în presa vremii despre acti- de Coubertin, părintele JO moderne, fondatorul
vitatea de patinaj din Bucureşti, în special de pe Ligii Franco-române, oaspete al ţării noastre, al
lacul îngheţat al grădinii Cişmigiu; Bucureştiului;
• 1861 - Începe să producă Arsenalul Armatei • 1863 - Elveţianul Louis Seres, absolvent al
care, pe lângă pirotehnie, pulberărie şi fabricarea Şcolii de scrimă din Geneva, deschide o şcoală de
armelor, va fabrica şi primele arme de tir sportiv din scrimă în casele lui Scarlat Rosetti, aflate lângă
ţara noastră; intrarea principală a Cişmigiului;
• 1862 - Se stabileşte la Bucureşti, venind de la • 1863 - Apare Legea asupra Instrucţiunii, prima
Cluj, profesorul de gimnastică Gheorghe Moceanu; lege prin care învăţământul se organiza în mod
• 1862 - În perioada 1862-1929, trăieşte drama- unitar. La articolul 116 se prevedea obligativitatea
turgul Alexandru Davila, amator de turism, vână- predării gimnasticii în licee, nu şi în gimnazii. A
toare, biliard, motociclism şi automobilism etc, intrat în vigoare din septembrie 1865 şi a rămas
editorul revistei săptămânale Revista sportivă, valabilă până în anul 1898;
apărută în Bucureşti, în perioada 3 martie-23 iunie • 1864 -Îşi începe activitatea Bukaresterer
1896 (14 numere); Turnverein, înfiinţată pentru populaţia de naţionali-
• 1862 - La Bucureşti, începe construcţia unui tate germană. Avea secţii puternice de scrimă,
stand de tir sportiv; popice, înot, tenis, turism, cu un bogat program de
• 1862 - Se unifică cele două şcoli militare de manifestări, inclusiv cursuri de iniţiere şi competiţii
ofiţeri, de la Iaşi şi Bucureşti, în una singură, cea separate pentru copii şi femei;
din capitală, moment ce a facilitat evoluţia învăţă- • 1864 - În perioada 1864-1946, trăieşte prof.
mântului militar din toate punctele de vedere< Dumitru Ionescu, absolvent al Şcolii Centrale de
• 1862 - Ia fiinţă Soicietatea de Dare la semn Gimnastică din Roma, fondatorul şi editorul revistei
Bucureşci, din iniţiativa unui grup de entuziaşti, Gimnasticul Român;
printre care: Ghiculeştii (Scarlat, primul preşedinte • 1866 - Este dat publicităţii Regulamentul
de onoare, Pantazi, Demetriu ş. a. ), gen. I. Em. pentru instituirea dării la semn în România prin care
Florescu, Radu Rosetti, Barbu Bellu ş. a. se organizează un concurs popular de tir, desfăşurat
• 1862 - Ion Em. Florescu, Ordonanţa asupra annual, în trei etape: pe comune, pe judeţe şi pe ţară;
instrucţiunii gimnasticii prin corpuri şi stabilimente • 1866 - Maestrul şi profesorul de gimnastică
militare, Ordonanţă aprobată de domnitorul Al. I. Gh. Moceanu, intră ca dansator în trupa lui Iorgu
Cuza, la 13 septembrie 1862. Prin acest document Caragiale, unchiul marelui dramaturg I. L. Caragi-
se atestă că gimnastica a fost introdusă obligatoriu ale;
în armată şi şcolile militare; • 1866 - Apare în programa de învăţământ din
• 1862 - Apare în Capitală Gimnasticul Român, acest an şcolar (1866-1867) tragerea cu arma la
revistă mensuală pentru propagarea gimnasticii în ţintă, alături de gimnastică, prevăzută mai înainte;
644
Municipiul București
645
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1871 - Apare cartea Amiculu jocului de schach la 1 nov. 1930 a deţinut funcţia de director al ISEF;
Theoreticu şi Practicu, autor Adolf Albin. Ediţia a • 1874 - Se instituie cea mai importantă cursă
2-a se tipăreşte în 1878; hipică: Derby Român, care s-a organizat până în
• 1873- Ia fiinţă Şcoala de cavalerie din Bucu- anul 1946. Cu această ocazie se desfăşoară şi cea
reşti, o adevărată academie de hipism; mai importantă cursă hipică internaţională din
• 1873 - Pirotehnia de la Cotroceni înlocuieşte România, organizată până în anul 1944;
Arsenalul Armatei. Noul aşezământ a stimulat şi • 1875 - Sub egida Societăţii Centrale Române
accelerat progresul tehnicii în domeniu, inclusiv de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn apare „Instruc-
pentru tirul sportiv; ţia practică pentru învăţământul elementar al înotă-
• 1873 - La concursurile anuale ale societăţii toriei, un veritabil manual de învăţare a înotului;
TIRUL este premiată pentru prima dată o fată, o • 1875 - Ia fiinţă Societatea de încurajare pentru
gimnastă. Probabil fiica profesorului Gheorghe îmbunătăţirea rasei cailor din România (Jockey CLUB)
Moceanu; • 1875 - O formaţie de dansatori şi gimnaşti,
• 1873 - Apare la Bucureşti lucrarea Tratatu de pregătită de Gheorghe Moceanu, participă, cu mult
scrimă de Constantin Constantiniu; succes, la o reprezentaţie dată de Teatrul Naţional
• 1873 - Pe terenul de lângă Monetăria Statului, în beneficiul lui Matei Millo
pe dealul Filaretului. se amenajează un hipodrom; • 1875- Pe hipodromul de la Floreasca se orga-
• 1874 - Sosit în Capitală cu trupa circului din nizează, de către Jockey Club, prima cursă interna-
Franța, Jean Gauthier, englezul Murflison face ţională de hipism din ţara noastră. Au participat
demonstraţii acrobatice pe un biciclu de lemn. Astfel călăreţi din Austria şi Ungaria. Căştigători, călăreţii
de demonstraţii le repetă apoi la Piteşti. români, în majoritate ofiţeri;
• 1874 - Intră în vigoare Legea organizării • 1875 - Este emisă o Ordonanţă a Ministerului
serviciului sanitar, care la art. 115 stipula: în toate Instrucţiunii şi Cultelor prin care se prevedea ca, în
stabilimentele publice să nu fie neglijeată educaţiu- fiecare comună, să se amenajeze un teren pentru
nea fizică. De asemenea, a mai intrat în vigoare practicarea exerciţiilor fizice;
Regulamentul pentru Consiliile de higienă publică • 1876 - Şcoala de gimnastică şi scrimă,
şi salubritate, care la art. 20 prevedea, printre atri- condusă de Gheorghe Moceanu, dă prima promoţie
buţiile Consiliilor şi pe aceea de a inspecta, periodic, de absolvenţi, care dobândesc calificarea de maestru,
starea igienică a stabilimentelor de băi şi nataţiune; echivalentă cu cea de profesor de gimnastică. Printre
• 1874 - Prin Decizia nr. 1023 a Preşedinţiei absolvenţi: N. Velescu, medalia de aur, Simion
Consiliului de Miniştri şi a Ministerului de Interne, Petrescu, N. Rădulescu, Andrei Bagav ş. a. ;
se suspendă serbările naţionale de dare la semn, • 1876 - Apare Istoria, anatomia şi hygiena
instituite în 1867. gimnasticei dupe autorii cei mai renumiţi, cu figurile
• 1874 - Se desfăşoară un concurs de tir, la care principale traduse de Gheorghe Moceanu din Bucu-
participă şi trăgători din Ungaria, membri ai unei reşci;
societăţi de tir; • 1876 - 25. VIII. 1876 - 3. III. 1934, trăieşte
• 1874 - Se reorganizează şi îşi extinde activi- Wolfgang Pauly, cel mai bun problemist din ţara
tatea, prin includerea şi a scrimei, Şcoala de gim- noastră, unul din cei trei mari problemişti ai lumii.
nastică, fondată în 1871 de către Gheorghe Moceanu, Matematician de renume, astronom, vicepreşedinte
numindu-se acum Şcoala de gimnastică şi scrimă; al FR de Şah în perioada 1924-1926. Este autorul a
• 1874 - În perioada 28. XII. 1874 - 5. peste 4000 de compoziţii şahiste: studii, probleme
VIII,1944, trăieşte prof. univ. Francisc Rainer, n. în de toate genurile etc;
Rohozna, Hotin, membru de onoare al Academiei • 1876 - 3. IX. 1876 - 12. VIII. 1965, trăieşte
Române din mai 1843, primul şef al catedrei de Constantin Kiriţescu, s-a născut în Bucureşti. Doctor
anatomie de la INEF (1922-1930). De la 1 ian. până în ştiinţe naturale a Universităţii din Iaşi, profesor
646
Municipiul București
la catedra de istorie, teoria şi organizarea educaţiei de igienă din cadrul ISEF, în perioada 1930-1931;
fizice a ISEF, în perioada 1930-1941, director al • 1880 - Este inaugurat bazinul Societăţii
învăţământului secundar, al celui superior şi secretar TIRUL;
general al Ministerului Instrucţiunii Publice. Opere: • 1880 - În perioada 23. IV. 1880 - 2. VII. 1941,
Educaţia fizică, parte fundamentală a educaţiei trăieşte George Valentin Bibescu, pioner al aviaţiei
integrale. apărută în 1930: Concepţia bilogică a româneşti, preşedinte al Federaţiei Aeronautice
educaţiei fizice, apărută în 1831: Palaestrica apărută Internaţionale în perioada 1930-1941, as al pilota-
în 1940, ediţia 1-a şi în 1964 ediţia a 2-a, etc; jului european, automobilist de valoare, autor a
• 1876 - Ia fiinţă Clubul Român de dare la numeroase performanţe şi recorduri de răsunet.
popice; Membru al Comitetului Olimpic Român şi preşe-
• 1877 - Studentul român la Paris, Radu Porum- dinte al acestuia în perioada 1920-1923. Membru
baru, a escaladat vârful Mont Blanc Tot el este primul fondator, în al Federaţiei Societăţilor de Sport din
român care a parcurs, pe jos, distanţa Bucureşti-Paris; România;
• 1877 - Din iniţiativa unor cărturari, printre • 1880 - Inginerul român Dimitrie Văsescu
care şi medicul Carol Davila, se constituie în şcolile (1859-1909), aflat la studii, la Paris, apoi profesor
primare şi secundare din ţară Micii Dorobanţi, la Şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, constru-
organizaţie care avea în program pregătirea fizică şi ieşte unul din primele automobile cu aburi din lume;
morală a tinerilor, fete şi băieţi, prin exerciţii de • 1880 - Heracle Gudju participă la un concurs
gimnastică, militare şi jocuri; de şah la Paris, claându-se pe locul I;
• 1878 - Apare Programa studiilor din şcoalele • 1880 - Apare primul număr al ziarului Sportul,
primare urbane de băieţi, care precizează că gimnas- editat de doi pasionaţi, susţinători ai curselor de cai:
tica se va preda de un institutor deosebit (calificat); Al. Galeşescu şi C. Blaremberg;
• 1878 - Societatea TIRUL îşi inaugurează • 1881 - Apare Şahistul Român, prima revistă
marea hală de gimnastică din incinta noului sediu; de şah din ţara noastră ;
• 1879 - Este edictată Legea pentru numirea • 1881 - Ia fiinţă Societatea de scrimă a Joc-
profesorilor de gimnastică la gimnazii, licee şi şcoli key-Clubului, între membrii căruia s-au numărat
profesionale. Ca urmare, începând din anul 1880, au de-a lungul timpului şi prinţul G. V. Bibescu, Petre
fost instituite primele concursuri pentru ocuparea P. Carp, Gr. Cantacuzino, I. Em. Florescu, Al. şi Em.
catedrelor la această disciplină; Marghiloman, Grigore Alexandrescu, Theodor
• 1879 - Se votează statutele noului Institut de Palady şi alţii;
Gimnastică Medicală şi Ortopedie din Bucureşti, • 1881 –În perioada 1881- 23 aprilie 1965 tră-
unul din primele din Europa şi din lume. Iniţiator, ieşte prof. univ. dr. doc. Constantin Michăişescu n.
dr. Alexandru Simion Marcovici; în com. Vânătorii Mici jud. Vlaşca în anul 1881,
• 1879 - Concurs de şah la Paris în care studentul profesor titular la ISEF - catedra de fiziologie din
român, Eracle Gudju, se clasează pe locul al II-lea; 1928 până în 1944 la pensionare. În perioada 1938-
• 1879 - Concurs de patinaj, în nocturnă, pe 1941 şi câteva luni din 1944 a fost rectorul ANEF;
gheaţa lacului Cişmigiu; • 1881 - Spre sfârşitul anului, bucureşteanul
• 1880 - Apare lucrarea dr. C. I. Istrate intitu- Heracle Gudju câştigă unul din cele două premii
lată: Consideraţiuni asupra importanţei şi necesităţii decernate de Societatea Şahiştilor din Paris celor
gimnasticei din punct de vedere igienic şi social; mai buni şahişti;
• 1880 - Intră în vigoare Legea pentru înfiinţa- • 1882 - Echipa de dansatori şi gimnaşti,
rea unei fabrici de pulbere, de diferite categorii, condusă de Gh. Moceanu, efectuează un turneu în
destinate pregătirii militare; Italia şi Franţa ;
• 1880 - În perioada X. 1880 - 11. VIII. 1961, • 1882 - Se inaugurează hipodromul cel nou din
trăieşte prof. dr. Dumitru Mezincescu, şeful catedrei Bucureşti ;
647
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1882 - Gheorghe Moceanu publică la Bucu- • 1883 - Concurs hipic rezervat protipendatei,
reşti Şcoala de patinat şi de înotatu (traducere a organizat de Comandamentul Cavaleriei Capitalei,
cărţii lui M. Closs) ; cu următoarele probe: alergare militară de 1000 m,
• 1882 - Apare la Bucutreşti Regulament de alergare civilă de 1000 m, alergarea doamnelor pe
scrimă autor C. Constantiniu, primul regulament al distanţa de 800 m, alergarea trăsurilor pe 500 m;
acestui sport din ţara noastră; • 1883 - Polisportivul George Vessa înregis-
• 1882 - Ia fiinţă Societatea de Alergări pe Jos trează, în acest an, cele mai răsunătoare succese din
a elevilor de la liceele Sf. Sava şi M. Basarab, având cariera sa la emularea pedestrală, în lupta cu
în frunte pe tânărul FAR;macist, întors de la studii pumnul, în duelarea cu sabia şi în aredicarea de
din Viena, Louis Schmetau. Terenul societăţii era greutate;
situat în grădina lui Dimitrie Ghica, în apropiere de • 1883 - În perioada 31. X. 1883 - 30. XI. 1958,
Spitalul Militar. În 1885 societatea s-a dizolvat; trăieşte Ion Lascăr, n. în Socea/Rediu-Neamţ, prof.
• 1882 - În cadrul serbării populare anuale, dată univ. dr. general, unul dintre membri fondatori ai
în scop de binefacere de către Societatea Tirul, se ONEF şi INEF. Timp de 27 de ani (1922-1948) a
desfăşoară şi concursuri de alergări cu luntrile, predat fiziologia aplicată la educaţia fizică şi gim-
numite regate, în jurul insulei Fortunata; nastica medicală la INEF, ISEF şi ANEF. A fost
• 1882 - Societatea de Alergări pe Jos organi- primul preşedinte al Societăţii medicale de educaţie
zează prima ediţie a unui concurs atletic, constând fizică, fondată în 1932;
din probe de alergări - 100, 300 şi 1000 m şi o probă • 1883 - Societatea TIRUL organizează unul
de obstacole numită marele Derby steeple. Concur- dintre primele concursuri de gimnastică feminină;
sul se va organiza anual; • 1884 - Se constituie Clubul de gimnastică şi
• 1882 - Ia fiinţă, la Bucureşti, Societatea Olim- Societatea de Dare la Semn Hubertus;
pică Română, una dintre primele societăţi olimpice • 1885 - Apar lucrările: Gimnastica în şcolile
din lume, care îşi propune răpândirea ideii olimpice normale de fete şi Darea de seamă a Jockey Club;
şi a exerciţiilor (sporturilor) olimpice; • 1885 - Românul Alexandru Ciurcu, împreună
• 1882 - În perioada 6. 10. 1882 - 27. XII. 1944, cu Just Buisson experimentează cu succes o ambar-
trăieşte Virgil Bădulescu, născut în Călăraşi, primul caţiune cu motor reactiv. Această premieră în tehnica
director general al ONEF (1922-1935) şi al INEF universală s-a desfăşurat la Paris pe Sena, contra
(25. XI. 1922-1. I. 1930), profesor la Catedra de cursului apei, timp de un sfert de oră;
gimnastică a ISEF şi la Catedra de istorie şi organi- • 1886 - Se inaugurează sala de arme a Cercului
zare a IMEF, general din mai 1933, editor al revistei Militar Bucureşti, printr-un asalt de arme;
de specialitate Izvor de energie, apărută la Bucureşti • 1886 - Se aduc în capitală primele biciclete
începând din anul 1921, autor al unor construcţii şi pentru concurs. Printre posesorii lor: N. Velescu, Dr.
amenajări cu profil sportiv necesare studenţilor: Urechia, Al. Vlahuţă, B. Delavrancea, Al. Macedon-
sadionul ONEF (1926), complexul sportiv de la ski, B. Antonescu, D. Dumitrescu, Alois Pucher ş.a;
Eforie (1927-1932), Poligoanele de tir de la Eforie • 1886 - Un oarecare atlet, Dibbels, supranumit
(1934) şi Bucureşti (1935) etc. A publicat: Manual omul cal, aleargă timp de 60’ o distanţă de 18. 5 km,
de jocuri, în1928; Istrucţiuni asupra gimnasticii distanţă rezultată din ocolirea de 42 de ori a unui
suedeze şi a sporturilor, în 1913; manej din Capitală, lung de 440 m;
• 1882 - Se naşte în Bucureşti Mitică Dona; • 1886 - Se desfăşoară unul dintre cele mai
• 1883 - Concurs oficial de patinaj desfăşurat complete concursuri de hipism: Premiul Fulger-2000
pe lacul Cişmigiu la probele de mare iuţeală, mică m, alergare militară pentru ofiţeri; Premiul Societă-
iuţeală şi Vânătoarea drapelului; ţii de Încurajare a Îmbunătăţirii Raselor de Cai;
• 1883 - Se desfăşoară, la Bucureşti, a doua Marele premiu Regal-2500 m; Premiul Jockey Club-
ediţie a concursului anual de alergări pe jos; ului-3000 m, etc;
648
Municipiul București
• 1886 - În perioada 3 iunie - 3 septembrie a gia la INEF, ISEF şi ANEF mai întâi ca profesor
avut loc turneul în Orient al echipei de gimnastică suplinitor (1923-1930) şi apoi ca titular al catedrei
şi dansatori condusă de Gh. Moceanu şi N. Velescu; (1930-1938).
• 1886 - În programul concursurilor hipice. se • 1890 - Serbare de primăvară cu un program
introduc cursele de trap; compus în întregime din manifestări tradiţional-po-
• 1887 - Ia fiinţă Asociaţia Dezvoltarea; pulare cu profil sportiv: ţurcă, oină, poarcă, popice,
• 1887 - În grădina Cişmigiu se desfăşoară capra, zmeu, arşice, minge, jocuri cu inele etc;
serbarea anuală a Societăţii TIRUL, care avea în • 1890 - Se organizează cursa ciclisă Bucu-
program: concursuri de bărci, tir, alergări şi jocuri. reşti-Băneasa (10 km), câştigată de Dumitru Dumi-
• 1887 - Societatea de Dare la Semn Bucureşti trescu;
bate o medalie jubiliară de aramă, cu ocazia aniver- • 1891 - Ia fiinţă Cercul excursioniştilor;
sării a 25 de ani de existenţă; • 1891 - Concurs hipic cu participare internaţi-
• 1887 -Reprezentaţie de gimnastică acrobatică onală,â: doi concurenţi din Budapesta cu caii lor;
susţinută la Sala Dacia din Bucure;ti, de către • 1891 - Cursă ciclistă Bucureşti-Előpatak, cu
Simion Petrescu, unul dintre cei mai renumiţi gim- etapă la Braşov;
naşti ai timpului; • 1891 - Apare Instrucţiunea gimnasticii în
• 1887 - Apare Gimnastica populară raţională şcolile de băieţi, autor: Dimitrie Ionescu;
pentru uzul şcoalelor primare, secundare şi superi- • 1891 - Cursa ciclistă Otopeni-Rondul II (12
oare. Autori: Gh. Moceanu şi N. Velescu km), câştigată de D. Dumitrescu;
• 1888 - Apare cartea lui C. D. Gheorghiu • 1891 - Ia fiinţă Clubul velocipediştilor, care
Manual complet de gimnastică; organizează cele dintâi curse cicliste de amploare
• 1888 - Ia fiinţă la Bucureşti Tenis Raquets; din ţara noastră. În 1896 îşi schimbă titulatura în
• 1889 - Ia fiinţă Şcoala superioară de Război, Clubul Cicliştilor;
cu durata de doi ani; • 1892 - Societatea TIRUL organizează un
• 1889 - Barbu Belu aduce în Capitală primul Concurs de tragere în porumbeii zburători:
automobil Peugeot (4CP), numit şi trăsura cu patru • 1892 - Serbare de gimnastică organizată de
locuri; Bukarester Turnverein, cu prilejul aniversării unui
• 1889 - Cu concursul larg al lui Spiru Haret, sfert de veac de existenţă, la care participă şi soci-
Societatea TIRUL din Capitală îşi construieşte un etăţile din Iaşi. Galaţi, Braşov, Sibiu etc;
nou complex sportiv: sală de scrimă, de gimnastică • 1892 - Apare Scrima cu floreta şi sabia autor:
etc. El se afla alături de bazinul de înot şi a găzduit N. Velescu;
ulterior Teatrului de Operetă; • 1892 - Apare: Raport general asupra igienei
• 1889 - În acest an s-a născut în Dorohoi Radu publice autor:Dr. I. Felix
Olinescu prof. univ. dr. doc. m. coresp. al Academiei • 1892 - Apare în Capitală Gimnasticul Român,
de Medicină (1937), primul profesor de igienă de la revistă mensuală pentru propagarea gimnasticii în
INEF (1924-1931) şi titularul catedrei de igienă de şcoli, societăţi şi aramată. Fondator: prof. D.
la ISEF şi ANEF, în perioada 1932-1943. Principala Ionescu. În anul 1894 îşi schimbă titlul în Educaţi-
sa lucrare: Igiena sporturilor, 1942; unea Fizică, revistă mensuală a profesorilor de
• 1890 - Intră în vigoare noi criterii privind gimnastică şi arme din România, iar din 1896 revine
concursul pentru ocuparea catedrelor de gimnastică; la titulatura iniţială. La 14 septembrie 1907 Gim-
• 1890 - Ia fiinţă Cercul de şah Bucureşti; nasticul Român reapare ca Buletin al Federaţiei
• 1890 - În perioada 4. VI. 1880 - 15. III. 1940, Societăţilor Române de Gimnastică;
trăieşte Nae Ionescu n. la Brăila, prof. univ. dr. în • 1892 - Se desfăşoară în Cişmigiu Serbarea
filosofie. Paralel cu activitatea didactică la Uniner- sportivă populară organizată de Societatea Presei.
sitatea din Bucureşti, a predat psihologia şi pedago- În program au figurat: alergări pe velocipede, de
649
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
iuţeală, în saci, cu oala pe cap, prin butoaie, peste fesorilor de Gimnastică şi Arme din România;
plase etc; • 1893 - Apare primul număr al publicaţiei
• 1892 - Cursă ciclistă organizată de Clubul Bicicleta. După şapte numere îşi încetează apariţia;
Velocipediştilor din Capitală, pe distanţa Otopeni • 1893 - În perioada 1. XII. 1893 - 10. IV. 1988,
(km. 12)-Cantonul din faţa Hipodromului, cursă trăieşte Nicolae Dumitrescu, n. în satul Imoasa, j.
anuală câştigată de D. Dumitrescu, renumit con- Mehedinţi prof. univ. dr. docent. A predat la INEF şi
structor de diferite tipuri de biciclete ANEF la catedra de anatomie din 1927, iar din 1930,
• 1892 - În perioada 20. VIII 1892 - 20. VIII. şeful catedrei. Rector al ANEF în perioada 1942-1946;
1983, trăieşte Octav Onicescu n, ]n Boto;ani, prof. • 1894 - Încep lucrările de amenajare, la Capul
dr. în matematică, academician, Octav De la 1. X. Podului, pe locul unde azi se află Arcul de Triumf,
1924 a funcţionat ca prof. univ. la catedra de Meca- a primului manej pentru Şcoala de biciclete. Iniţial,
nică şi Statistică a INEF, catedră pe care a condus-o velodromul a avut o pistă de pământ de 250 m (deci,
în perioada 1930-1938. Din decembrie 1830 a un ocol), înălţată la turnante cu circa 1,30 m, pe
îndeplinit şi funcţia de director al ISEF, iar în peri- care, mai târziu, s-a aplicat un strat de lemn, cum
oada 1937-1938 a fost rectorul ANEF. După 1938 avea pe acele timpuri, numai velodromul Vigorelli
s-a retras la Facultatea de Ştiinţe; din Milano. Velodromul a fost amenajat prin grija
• 1893 - Introducerea obligatorie a gimnasticii lui Alois Pucher şi a celor doi fraţi ai săi, pentru a
ca obiect de învăţământ în şcolile primare, normale sluji şcolii de ciclism deschisă de aceştia. Şcoala
de fete şi seminarii; funcţiona pe lângă atelierul de reparaţii biciclete. În
• 1893 - Ia fiinţă la Bucureşti Societatea de 1895, când a fost inaugurat oficial, Velodromul a
Vânătoare; primit denimirea de Victoria;
• 1893 - Începe construcţia, la Şosea, între • 1894 - Apare Exerciţii şi jocuri gimnastice,
Bufet şi Arcul de Triumf, a velodromului cu pistă autor: M. Elian de la Gruia;
din lemn, amenajat prin contribuţia proprietarului • 1894 - Apare sub conducerea scriitorului şi
ziarului Universul, Luigi Cazazvilan. Lungimera ciclistului C. Cantilli, Revista ştiinţifică literară şi
pistei era de 333 m; în special sportivă, care număra printre colaboratori
• 1893 - Apare Înotarea şi aplicaţiunile ei, autor: pe Cincinat Pevelescu şi Al Macedonski;
D. I. Aronovici; • 1894 - Se desfăşoară cursa ciclistă pe traseul
• 1893 - Serbare sportivă organizată în Cişmi- Bucureşti-Ploieşti şi retur, organizată de Clubul
giu, în programul căreia figurau întreceri de alergări velocipediştilor;
pedestre şi cu velocipedele, distractive, precum şi • 1894 - Cursa ciclistă Bucureşti-Braşov şi
un concurs de atletică grea compus din întreceri retur, la care iau parte poetul Al. Macedonski,
între puternici(lupte), ridicarea unui cal în sus etc. publicistul, poetul şi dramaturgul C. Cantilli, stu-
Serbarea a fost dată în folosul celor ce au suferit de denţii în drept Athanase Soculescu, Tomescu şi
pe urma inundaţiilor de la marginea Capitalei; Chiriacopol. Această cursă a fost relatată apoi de
• 1893 - În perioada iulie - septembrie 1893, către C. Cantilli în cartea sa Pe velociped. Cursa
Gh. Moceanu se deplasează în SUA unde participă între Bucureşti şi Braşov, apărută la Bucureşti, cu o
la Chicago la Congresul internaţional al profesorilor prefaţă semnată de poetul simbolist Alexandru
şi maeştrilor de gimnastică; Macedonski;
• 1893 - Cursa ciclistă Bucureşti-Rm. Vâlcea şi • 1895 - Se organizează cursa pedestră de mare
retur, prin Titu-Găieşti-Piteşti-Curtea de Argeş-Ti- fond Bucureşti-Piteşti;
greni. Cursa a fost câştigată de D. Dumitrescu; • 1895 - Concurs de tragere la globuri zbură-
• 1893 - Din iniţiativa profesorilor_ C. Constan- toare (talerele de azi), organizat de TIRUL;
tiniu, D. Ionescu (Bucureşti), Vasile Negruţi (Iaşi), • 1895 - Apare cartea lui Gh. Moceanu Memo-
R. S. Corbu (Brăila), se pun bazele Societăţii Pro- riile mele asupra istoriei gimnasticii în România şi
650
Municipiul București
asupra călătoriikor mele în întreaga lume (1863- • 1896 - Prima cursă ciclistă între Bucureşti şi
1895); Craiova;
• 1895 - Apar cărţile Tratat de jocuri şcolare pentru • 1896 - Start în cursa pedestră Bucureşti-Pi-
uzul tuturor şcoalelor de ambele sexe, şi Gimnastica în teşti-Bucureşti (230 km), la care au luat parte 330
alcătuirea noilor programe, autor: D. Ionescu; concurenţi. Câştigător, mărşăluitorul Ilie Gheorghe
• 1895 - Serbare populară organizată în Cişmi- (sergent major), care a parcurs distanţa în 41 de ore
giu , în programul căreia au figurat întreceri cu şi 4 minute, medie orară 5362 m;
luntrele, curse de velocipede, pentru bărbaţi şi • 1896 - Competiţie (şi serbare) şcolară de
femei, jocuri etc; gimnastică, la care iau parte şi elevi din ţară. Ea a
• 1895 - Concurs de popice, dotat cu premii, vut loc la Liceul Lazăr şi a cuprins întreceri de
organizat de Clubul Intim din Capitală; săritura în înălţime, ridicare de greutăţi (haltere),
• 1895 - Cicliştii Mihăescu şi Mauriciu reali- probe noi, semnalate pentru prima oară, exerciţii la
zează cel mai bun timp, un record, al unui ocol (tur paralele, cu bastoane, trasul frâghiei etc;
de pistă) pe hipodrom (250 m), 28”,4/5; • 1896 - Se organizează, pe velodrom, prima
• 1895 - Mari alergări pe biciclete şi pedestre pe cursă din ţara noastră, de dame, pe distanţade 2080
velodromul Victoria al fraţilor Pucher din Capitală; m, adică 8 ture de pistă (260 m o tură);
• 1896 - Serie de reportaje (traduse) despre • 1896 - Se inaugurează primul velodrom
prima ediţie a JO de la Atena, publicate de către modern din ţara noastră denumit Velodromul
Gregoriu Maior în Gazeta de Transilvania; Român. A fost construit în zona dintre Arcul de
• 1896 - Revista sportivă semnalează unul Triumf şi Casa Presei. Velodromul avea o pistă de
dintre primele accidente din ciclism, o luxaţie, 333. 33 m din şipci de lemn şi tribune pe am,bele
rezultată dintr-un derapaj. părţi. În jurul anului 1907 a fost dezafectat, partea
• 1896 - La concursul internaţional de hipism lemnoasă fiind vândută pentru foc;
de la Paris participă şi doi cai ai proprietarului de • 1896 - Petre C. Lazăr, n. în Bucureşti la 11.
grajduri Al. Marghiloman (fondatorul premiului ce-i X. 1896, dr. în filozofie, absolvent al Şcolii Mili-
poartă numele, începând din acest an), cai ce cuce- tare de Educaţie Fizică din Join Ville le Pont
resc primele două locuri. Este prima participare (Franţa) şi al INEF (1926), conferenţiar la catedra
românească peste hotare; de istoria, teoria şi organizarea educaţiei fizice al
• 1896 - Pe terenul din preajma Muzeului Geo- INEF, ISEF şi ANEF, în perioada 1927-1947.
logic din Capitală se organizează primele meciuri Dintre lucrările mai importante:Programe analitice
de fotbal; de gimnastică teoretică, atletism şi masaj; Antro-
• 1896 - Ia fiinţă Turing-Club Velocipedic cu pomertia şi exerciţiile fizice; Contribuţii la peda-
scopul de a cutreiera ţara, având ca preşedinte de gogia educaţiei fizice; Compoziţia claselor primare
onoare pe Mihail C. Şuţu, iar ca preşedinte activ pe şi exerciţiile fizice pe grupe etc A decedat în 1987;
Nicolae Cerchez. Din 1887 s-a numit Uniunea • 1896 - Se desfăşoară, în Capitală, Mari aler-
Velocipedică a României; gări naţionale şi internaţionale de ciclism cu parti-
• 1896 - Cursă ciclistă de mare fond Bucureşti-Iaşi ciparea celor mai buni ciclişti români, elveţieni,
(540 km), la care au participat: D. Şuţu, Rosetti Bălă- germani, austrieci, francezi, italieni şi belgieni;
nescu şi G. Mititelu, distanţă parcursă în 5 zile; • 1896 - În cadrul Societăţii TIRUL ia fiinţă
• 1896 - Se organizează Campionatul de ciclism Şcoala Română de Velocipedie;
al României pentru amatori şi profesionişti, câştigă- • 1896 - Se constituie, Societatea Stejarul cu
tor - Vlădoianu; activitate de popice, jocuri gimnastice, distractive etc;
• 1896 - Demonstraţie pe o bicicletă tandem • 1897 - Ia fiinţă Uniunea Velocipedică a Româ-
efectuată de perechea Bruno von Büchner şi austri- niei, cu sediul la Bucureşti. Din 1900 s-a numit
aca Elsa Müller, pe velodromul de la Şosea; Societatea Generală a Cicliştilor din România;
651
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1897 - S-a născut în Bucureşti Ion H. Gudju primare, secundare, normale şi seminariilor;
prof. universitar, jucător de şah de valoare, maestru 1898 - Ordin-circulară emis de ministrul Spiru
emerit al sportului, membru. fondator al FR Şah şi Haret, adresat primăriilor din capitalele de judeţ,
al FIDE; prin care se solicită rezervarea şi amenajarea în
• 1897 - La spitalul Pantelimon, se amenajează parcurile oraşelor a câte unui teren de oină de circa
o sală pentru gimnastică medicală, una dintre 100x80 m;
primele de acest gen din ţara noastră; • 1898 - Se editează, prin grija şi sub semnătura
• 1897 - S-a născut în Dorohoi la 8 martie lui Spiru Haret, Regulamentul oficial de oină pentru
Gheorghe Zapan prof. univ. dr. în filozofie şi ştiinţe, concursurile interşcolare, lucrare la care şi-a adus
cadru didactic de elită la INEF, ISEF, ANEF 1924- contribuţia prof. R. S. Corbu din Brăila. Regulamen-
1938. A decedat în 1978; tul, intitulat Jocul de oină a intrat în vigoare la 1/13
• 1897 - Intră în funcţiune prima instalaţie de mai 1898;
nocturnă a velodeomului. Evenimentul a fost marcat • 1898 - Ia fiinţă Şcoala militară de scrimă,
prin organizarea de curse cicliste naţionale şi inter- prima instituţie care a pregătit instructori de scrimă
naţionale pe biciclete şi tandem, pentru juniori, necesari armatei;
seniori amatori şi profesionişti, bărbaţi, femei şi • 1898 - Profesorul neurolog Gh. Marinescu
mixte; realizează, printre primii din lume, o serie de filme
• 1897 - Se desfăşoară Marele premiu al oraşu- pentru depistarea tulburărilor de mers, gest şi atitu-
lui Bucureşti la ciclism (1200 m), la care participă dine ale pacienţilor clinicii de neurologie de la
C. Cantilli, Tomescu, Chiriacopol, precum şi cele- Spitalul Pantelimon;
brii: Pasini, Tominarelli (Italia), Michelet (Franţa). • 1898 - Dr. C. I. Istrati ş. a. publică Rapoarte
Această primă ediţie a fost câştigată de Pasini, iar asupra organizării învăţământului gimnasticii;
cea din 1898 de Lafranchi (Italia); • 1898 - Se publică Regulamentul provizoriu
• 1897 - Curse cicliste internaţionale pe rutele: asupra exerciţiilor gimnasticii pentru trupele de
Bucureşti-Budapesta şi Bucureşti-Rusciuk (Ruse), infanterie;
precum şi Mari alergări de biciclete, tandem şi • 1898 - În perioada 26. II. 1898-10. III. 1975
cvadruplete; trăieşte Gh. Tătăran, (n. în com. Măicăneşti jud.
• 1897 - Se desfăşoară campionatul României Vrancea), prof. univ. dr. docent la catedra de igienă
la ciclism. Medalia de aur şi titlul de campion au a IMEF(1928-1942) şi şeful catedrei de igienă de la
revenit ciclistului bucureştean Niţulescu, ANEF şi ICF(1944-1952), autor a numeroase
• 1898 - Apare în Buletinul Oficial Programa de lucrări;
gimnastică pentru şcolile primare şi secundare din • 1898 - Se desfăşoară Campionatul de ciclism
ţară, Programă alcătuită de C. I. Istrati, N. Velescu al României. Câştigător, bucureşteanul Dabija
şi S. Petrescu; • 1898 - În zilele de 5-6 aprilie se desfăşoară un
• 1898 - Intră în vigoare Legea învăţământului concurs de alergări pe jos ;
secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret şi C. • 1898 - Se constituie Clubul Muncitoresc
Dumitrescu-Iaşi, prin care se introduce gimnastica având şi o secţie cultural-sportivă;
o oră pe săptămână, iar joia şi sâmbăta după amiază • 1898 - În perioada 8. V. 1898-20. VIII. 1977,
«jocuri gimnastice şi excursii». Se instituie exame- trăieşte Leonida Alexiu, (n. la Craiova), prof. univ.
nul de capacitate pentru obţinerea titlului de maestru dr. docent, general. În perioada 1927-1948 a funcţi-
în vederea ocupării unei catedre la această disci- onat şi la catedra de fiziologie de la INEF. ISEF,
plină; ANEF. A deţinut funcţia de rector al ANEF(1946-
• 1898 - Decizia ministrului Spiru Haret privi- 1948);
toare la instituirea concursurilor anuale de oină sub • 1898 - Mare serbare şcolară de gimnastică
forma unor producţiuni publice pentru elevii şcolilor organizată în prezenţa ministrului Spiru Haret;
652
Municipiul București
• 1899 - George Gh. Bibescu este ales membru sa. Cantilli a descris această cursă în cartea: Din
al CIO pentru România, până în 1901 când a zborul bicicletei Bucureşti-Paris;
decedat; • 1901 - Apare Regulamentul Concursurilor de
• 1899 - Este dată publicităţii noua programă educaţiune fizică (gimnastică n. n. ) pentru elevii
analitică, în care este prevăzută o oră de gimnastică şcoaleleor primare şi secundare;
pe săptămână în învăţământul secundar (licee, • 1901 - Profesorul Gh. Moceanu este distins cu
gimnazii, şcoli secundare de fete), Intră în vigoare medalia Răsplata Muncei;
de la 1 septembrie 1899; • 1901 - Intră în vigoare Legea privind introdu-
• 1899 - Se desfăşoară pe un teren situat la cerea instrucţiei militare în şcolile normale şi
Şoseaua Kiseleff, primul Concurs general de oină. primare;
Au participat 18 echipe, reprezentând şcolile secun- • 1901 - Ia fiinţă la Societatea Ştiinţifică şi
dare din ţară. Câştigătoare a titlului de campioană Literară Tinerimea Română, care organizează anual,
şi a Ştafetei sportive (creată de Spiru Haret), echipa până în 1905, concursuri sportive rezervate elevilor;
Lic. N. Bălcescu din Brăila. Această competiţie s-a • 1901 - Circulă în Bucureşti 12 automobile,
desfăşurat, anual, până în 1913 şi s-a reluat, după între care şi Buik-ul cu care George Valentin
război, în 1920; Bibescu realizase cursa Geneva-Bucureşti (1927
• 1899 - Începe să circule pe străzile din Bucu- km) în 73 de ore, rămasă celebră prin performanţa
reşti automobilul cumpărat de industriaşul Basil mondială de 25 km/oră. Automobilistul român este
George Assan, cumpărat de la firma Panhard din considerat iniţiatorul turismului automobilistic
Liège. Circula cu o viteză de 7-8 km pe oră. A fost european;
înregistrat cu nr. 1 la Serviciul de circulaţie; • 1901 - Apare lucrarea lui Horia C. A. Rosetti
• 1900 - Ia fiinţă Uniunea cicliştilor excursio- Teoria sau alfabetul scrimei şi Codul duelului cu o
nişti din Bucureşti; prefaţă de George Gh. Bibescu;
• 1900 - Se înfiinţează secţia de lupte în cadrul • 1901 - Apare Sportul, Revistă de vânătosre,
Societăţii TIRUL; călărie şi bicicletă;
• 1900 - În incinta Băilor Eforie este semnalat • 1901 - Din iniţiativa prof. de gimnastică D.
bazinul acoperit, pentru învăţarea înotului; Ionescu de la Liceul Gh. Lazăr, ia fiinţă Societatea
• 1900 - Apare lucrarea Jocul de oină, autori: Viitorul, patronată de un comitet alcătuit din părin-
D. Ionescu şi N. Velescu; ţii elevilor. În scurt timp, a devenit societatea
• 1900 - Ia fiinţă Societatea de Gimnastică a sportivă a tuturor elevilor din Capitală;
Corpului Didactic; • 1902 - Apare un nou Regulament de oină, care
• 1900 - În intervalul 22. III - 19 V, se desfă- dinamizează jocul, făcându-l mai atractiv. În 1905
şoară Cursa pedestră Bucureşti-Paris efectuată de şi 1912 - i se aduc îmbunătăţiri care au rămas vala-
globtroterul bucureştean Const. Milo-Lière Oprescu, bile până în anul 1950;
fost elev al Liceului D. Cantemir; • 1902 - Renumiţii gimnaşti, fraţii Mitu şi
• 1900 - Ciclistul român Alois Pucher parcurge Florian Dumitrescu,elevi străluciţi ai prof. Gh.
pe bicicletă distanţa Bucureşti-Paris (2720 km) în Moceanu, supranumniţi de contemporani şi Campi-
aproape 12 zile, după ce, în drum, s-a oprit la Viena onii Europei, efectuează un turneu la Chicago
şi a luat parte la o cursă ciclistă de 50 km câştigată (SUA) unde, împreună cu Campionii Americii H.
de el, îmbunătăţindu-şi recordul personal; Vermette şi H. Dionne, realizează reuşite spectacole
• 1900 - În perioada 20-31. VIII C. Cantilli de gimnastică;
parcurge distanţa Bucureşti-Paris în 10 zile şi 6 ore, • 1902 - Se desfăşoară, în sala Băilor Eforie
îmbunătăţind performanţa stabilită anterior de primul Campionat de Lupte Român. Câştigător:
compatriotul său, Alois Pucher. La Paris, ciclistului Mitică Dona, cel care în 1904 va fi distins cu medalia
român i s-a înmânat o medalie, pentru performanţa de aur a Societăţilor de Gimnastică din Capitală;
653
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1902 - În perioada 8. II. 1902-25. XI. 1982, mureş, prof. univ dr. docent, general, profesor de
trăieşte Iacob Mihăilă (n. În com. Grid, jud. fiziologie la INEF, ISEF, ANEF, ICF, IEFS în
Făgăraş), licenţiat în educaţie fizică (1926) şi ştiin- perioada 1930-1971. Autor a numeroase şi valoroase
ţele naturii (1934), dr. în biologie, cadru universitar lucrări de specialitate;
la INEF, ISEF, ANEF până în 1951, primul doctor • 1904 - Se naşte Gh. T. Dumitrescu, prof. univ.
în educaţie fizică din ţara noastră, unul din înteme- dr. a catedra de pedagogie a IEFS, autor între altele
ietorii ergonomiei; a lucrării: Educaţia fizică în evoluţia gândirii peda-
• 1902 - Din iniţiativa dr. I. Cantacuzino, chi- gogice;
mistului C. I. Istrati, geologului Munteanu Murgoci • 1904 - Apare Decizia nr. 16350 a Ministerului
şi Traian Lalescu, renumit matematician, se consti- Instrucţiunii de atestare a Şcolii pregătiroare de
tuie în Capitală Societatea Turiştilor Români sau maeştri şi maestre de gimnastică din Iaşi, fondată în
Societatea Turiştilor din România. Din conducerea cadrul şi din iniţiativa Societăţii locale de gimnas-
societăţii au mai făcut parte Grigore Antipa, Simion tică şi muzică. Şcoala a pregătit cadre de specialitate
Mehedinţi, Al. Vlahuţă ş. a. Se reorganizează în până în anul 1926, când a absolvit prima promoţie
1907 şi durează până în 1916; a INEF;
• 1903 - Intră în vigoare Ordinul nr. 1951 al • 1904 - Ia fiinţă Clubul de fotbal Colentina din
Ministerului Instrucţiunii. Cuprinde o nouă pro- Bucureşti;
gramă şcolară la educaţie fizică pentru elevii şcoli- • 1904 - Se înfiinţează ziarul Hipodromul, ziar
lor primare urbane, rurale şi normale; sportiv, fondat de căpitanul de cavalerie G. Moruzi,
• 1903 - În perioada 19. IX. 1903-10. IV. 1970, care stabileşte primul record mondial într-o cursă
trăieşte Nicolae Deleanu, cel care între anii 1928- hipică, parcurcând cei 52 de km cu o medie de 24.
1936 a condus în calitate de secretar, Institutul 5 km/oră;
Muncitoresc de Sport şi Educaţie din România • 1904 - Ion Marinescu, campionul României la
(IMSER); ciclism, aflat în Bulgaria ca angajat, câştigă toate
• 1903 - Concurs internaţional de scrimă şi cursele de ciclism organizate în ţara vecină înperi-
gimnastică la Ruse, în Bulgaria, la care iau parte şi oada 1904-1906;
membrii Societăţii de gimnasatică, scrimă şi lectură • 1904 - Pe velodromul de la Şosea au loc
Aurora din Bucureşti; primele curse internaţionale de motociclism;
• 1903 - Apar Elementele jocului de şah autor • 1904 - Este reactivat/reorganizat Cercul prof.
I:Vasilescu şi Anuarul societăţii turiştilor (până în de gimnastică din Capitală, având ca preşedinte pe
1915); Gh. Moceanu;
• 1903 - Se constituie Societatea Diana a vână- • 1904 - Se constituie la Bucureşti Societatea
torilor din Capitală. Primul preşedinte, D. V. vânătorilor Lunca;
Ursachi; • 1904 - Are loc la Liceul Sf. Sava sărbătorirea
• 1903 - În perioada 15. III. 1903-1. VII. 1988, ieşirii la pensie a prof. Gh. Moceanu, după 40 de ani
trăieşte Virgil Roşală, n. în satul Cuciulata, din com. de profesorat, Cu acest prilej i s-a oferit sărbători-
Vaida-Recea, licenţiat în educaţie fizică (1926), tului o frumoasă statuetă de bronz reprezentând
filozofie şi pedagogie (1935), profesor eminent la Gloria;
catedra de gimnastică a INEF, ISEF, ANEF şi ICF • 1904 - Se înfiinţează Automobil Clubul
în perioada 1926-1928 şi 1932-1956; Român (ACR) şi secţiile din Botoşani, Brăila,
• 1903 - Se desfăşoară pe velodromul de la Buzău, Caracal, Giurgiu, Lehliu, Muscel, Tecuci,
Şosea primele curse naţionale de motociclism din Târgovişte ş. a. La 12 dec. 1905 s-a afiliat la Aso-
ţara noastră; ciaţia Internaţională. ACR a fost recunoscut per-
• 1903 - În perioada 3. XI. 1903-1973, trăieşte soană morală şi juridică la 22 ian. 1908. Cu acest
Florian Covaci Ulmeanu n. în com. Ulmeni j. Mara- prilej, Prefectura poliţiei Capitalei a elaborat primul
654
Municipiul București
regulament privitor la circulaţia automobilelor prin dare la semn şi jocuri sportive, dotarea cu materiale
Bucureşti; şi folosirea la maximum a sălilor de sport existente
• 1904 - Se desfăşoară un festival de gimnastică în gimnazii şi licee;
şcolară; • 1905 - Iau fiinţă Societatea pentru educaţie
• 1904 - În perioada 26. VIII. 1904-2. VIII. fizică şi sentimentală şi Societatea sportivă din
1972, trăieşte prof. dr. doc. Adrian Ionescu (n. în Bucureşti;
com. Pătroaia-Vale j. Dâmboviţa), licenţiat în edu- • 1905 - Românul Corneliu Marinescu, în vârstă
caţie fizică, medicină (1930), litere şi filozofie de numai 16 ani, participă la o cursă ciclistă în
(1931), doctor în medicină şi filozofie, profesor la FRA;nţa, clasându-se pe locul al III-lea;
catedra de gimnastică medicală a ISEF, ANEF şi • 1905 - Apare Anuarul Automobil Clubului
ICF, în perioada 1931-1965. Printre lucrările publi- Român (ACR), cu apariţie până în 1930;
cate: Efectele exerciţiului fizic(1933), Gimnastica • 1905 - Ia fiinţă Societatea israelită de gimnas-
articulară(1954), Masajul în sport(1960), Despre tică. Avea o publicaţie de propagandă, periodicul
atitudinea corectă a corpului(1961), Femeia şi Sportul nostru;
cultura fizică(1964), Cultura fizică pentru cei vârst- • 1905 - În perioada 27. II. 1905-1983, trăieşte
nici(1965), Automasajul(1966), Masajul(1970); Anghel Manolache (n. în com. Scrioştea j. Teleor-
• 1904 - Cursă automobilistică, organizată de man) prof. univ. dr. docent în ştiinţele pedagogice,
ACR pe traseul Bucureşti-Giurgiu şi retur (120km), şeful catedrei de pedagogie şi psihologie de la
una din primele în ţara noastră şi din această parte ANEF-ICF în perioada 1948-1962. Rector al IP din
a Europei. Cursa a fost câştigată de prinţul G. V. Bucureşti 1962-1965. Prorector al UB 1965-1970,
Bibescu care, pilotând un Mercedes de 40 CP, a autor a numeroase lucrări de specialitate;
parcurs distanţa în 1h48’ (58’ la ducere şi 50’ la • 1905 - Ia fiinţă Asociaţia de popice, având ca
întoarcere), realizând o medie orară de 66,66 km, preşedinte pe Ioan Petrescu, iar ca secretar pe Puiu
cea mai mare viteză obţinută până la acea dată în Ioaniţescu, renumiţi popicari ai vremii;
Europa într-o cursă de regularitate pe şosele publice; • 1905 - Se desfăşoară prima ediţie a cursei
• 1904 - Ia fiinţă Clubul de fotbal Olimpia, hipice Premiul Dianei;
având terenul la Bolta rece; • 1905 - Ia fiinţă Societatea de gimnastică Popu-
• 1904 - Se constituie, din iniţiativa profesoru- lara, iniţiativă a maestrului N. Velescu, a cărei activi-
lui D. Ionescu, Soc. de gimnastică, muzică, dare la tate a încetat în 1916, odată cu moartea acestuia;
semn şi scrimă; • 1905 - Se desfăşoară un concurs automobilis-
• 1905 - Se creează pe lângă Ministerul Instruc- tic Cupa George A. Plagino (pe kilometrul lansat).
ţiunii şi Cultelor Corpul instructorilor militari Câştigător, Leon Leonida;
şcolari, având ca scop instrucţia militară teoretică şi • 1906 - Iau fiinţă Societatea de gimnastică a
practică, a tuturor elevilor din şcolile de băieţi; elevilor de la liceul Sf. Sava din Capitală, Societatea
• 1905 - Se inaugurează turismul automobilistic românească de sport (secţie a Societăţii juriştilor din
intercontinental de către prinţul G. V. Bibescu şi România) şi Societatea de tenis Doherty, după
Mihai Pherekide care, însoţiţi de Martha Bibescu, numele celor doi fraţi, mari campioni englezi de
Maria Pherekide şi de scriitorul francez Claude tenis de la răscrucea celor două secole;
Anet, parcurg distanţa Galaţi-Ispahan (fosta capitală • 1906 - Se inaugurează, printr-un turneu,
a Persiei) în 70 de zile; terenurile de tenis ale Doherty Club, situate în
• 1905 - Fondarea Federaţiei Societăţilor spatele actualului Muzeu de Istorie a României.
Române de Gimnastică şi Dare la Semn; • 1906 - Apar publicaţiile: Sportul şi Hipo,
• 1905 - Circulară a Ministerului Instrucţiunii Revista luptelor şi Sportul (1906-1916), precum şiâ
şi Cultelor prin care se cere sprijinul întregii ţări cartea lui P. V. Năsturel intitulată Societatea centrală
pentru crearea de noi societăţi de gimnastică, scrimă, română de arme, gimnastică, dare la semn şi nataţie;
655
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
656
Municipiul București
de fotbal: Olimpia-Roma (1-7). S-a jucat pe platoul • 1908 - Se desfăşoară prima cursă automobi-
din faţa Rondului II; listică cu circuit închis. A fost ales circuitul de la
• 1907 - Se publică Ordonanţa nr. 198 a Prefec- Băneasa cu o lungime de 6670 m, parcurs în 6 ture,
turii Capitalei privitoare la circulaţia automobilelor aproximativ 40 km. Principalul trofeu: Cupa Clubu-
în oraş. Între altele se interzice depăşirea vitezei de lui sportiv. Câştigător: Ion Cămărăşescu cu timpul
15 km/oră; de 32 minute, realizând o medie orară de 74,376 km;
• 1907 - Ia fiinţă Clubul călăreţilor. În lunile • 1908 - La Arenele Romane se organizează prima
următoare, în cadrul clubului,s-a creat o şcoală de Serbare Federală de gimnastică (486 de gimnaşti pro-
călărie, unde s-au predat lecţii practice şi teoretice veniţi din 15 societăţi sportive). În program au figurat
de dresaj, călărie în teren, vânătoare călare etc; demonstraţii de gimnastică sportivă (la bară, cal, para-
• 1907 - Ion Stroescu (1888-1961) efectuează lele) şi populară, concursuri atletice, de haltere, scrimă,
primele experienţe cu aeromodele propulsate cu tir cu puşca, revolver, carabină şi arme de salon etc. ;
ajutorul unor minirachete; • 1908 - În iunie se desfăşoară campionatele
• 1908 - La Paris, Federaţia Internaţională de interşcolare de atletism;
Aeronautică îi acordă titlul de Cel mai tânăr zbură- • 1908 - În iulie turneu naţional de tenis câştigat
tor din lume lui Ion Romanescu, pentru planorul de Mircea Iconomu;
celular construit de el, o premieră mondială; • 1908 - În aceiaşi zi, pe 26 august, se organi-
• 1908 - Concurs internaţional de ciclism cu zează campionatele naţionale de atletism şi ciclism;
participare internaţională, pe pista de lemn a cele- • 1908 - Concurs de turism auto, pe traseul
brului velodrom Buffalo din Paris, la care concurează Bucureşti-Piteşti-Bucureşti;
pentru prima dată şi un român, Corneliu Marinescu; • 1909 - Aurel Vlaicu construieşte planorul A.
• 1908 - Din iniţiativa lui Spiru Haret, ministru Vlaicu 1909 , cel mai reuşit din încercările de până
al Învăţământului Public şi al Cultelor, în programa atunci, cu care a zburat în luna iunie a aceluiaşi an,
învăţământului preuniversitar se introduc orele de după ce îl încercase fără om la bord;
cerc sportiv; • 1909 - O delegaţie a ACRR semnează la Paris
• 1908 - Iau fiinţă Societatea pentru protecţia Convenţia internaţională de circulaţie a automobi-
copiilor cu o secţie de gimnastică şi Clubul sportiv lelor, intrată în vigoare de la 1 mai 1911;
român, cu sediul în str. general Mircescu, care după • 1909 - Ia fiinţă prima şcoală de pilotaj din
Unire a luat numele de Dragoş Vodă; România. Iniţiativa a aparţinut cunoscutului aviator
• 1908 - Se desfăşoară Marele asalt de arme, Cerchez;
organizat cu concursul maestrului de scrimă Guyon, • 1909 - Iau fiinţă: Asociaţia cluburilor de fotbal
francez stabilit în România; din România şi Asociaţia cluburilor atletice din
• 1908 - Ia fiinţă Centrul de antrenament de România;
lupte şi haltere al societăţii Tirul; • 1909 - Apar: Călăuza automobiliştilor români
• 1908 - Concurs de dexteritate în conducerea autor: Ion Cămărăşescu, Educaţia fizică a copilului,
automobilului şi de regularitate, concurs organizat autor:V. Pauchet, precum şi periodicele Vânătorul
de ACR la Arenele Romane. Această manifestare a şi Jockeul;
fost precedată de o expoziţie de automobile amena- • 1909 - Se desfăşoară primul campionat inter-
jată la şoseaua Kiseleff şcolar de tenis şi prima ediţie a Cupei Cămărăşescu
• 1908 - Apar periodicele: Sportul Modern, Revista la acest sport, Cupă câştigată de Doherty Club;
Sportul, publicaţiune lunară, ilustrată a Societăţii • 1909 - Clubul călăreţilor din Bucureşti organi-
Sportive, Pronosticul alergărilor de la Băneasa ş.a.; zează la Arenele Romane primul său concurs hipic
• 1908 - Ia fiinţă cercul Tineretul muncitor, în oficial;
cadrul căruia fiinţa şi o Comisie de Artă şi Sport, cu • 1909 - Se inaugurează un patinoar artificial,
filiale în principalele oraşe ale ţării. din iniţiativa Circului Sidoli;
657
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1909 - Se organizează unul din primele mondial Jack Johnson şi valorosul sportiv român
meciuri de rugby din România; Jean Terzieff.
• 1909 - A încetat din viaţă, la Bucureşti, în ziua • 1910 - Întreceri de spadă în aer liber organi-
de 9 septembrie, apreciatul prof. de gimnastică Gh. zate în Parcul Cotroceni de Cercul sportiv român,
Moceanu; întreceri dominate de Neagu Boerescu;
• 1909 - Societatea Principele Carol împreună • 1910 - Pe şoseaua Bucureşti-Predeal, ACR
cu Revista Automobilă organizează primul campio- instalează primele indicatoare şi semnale de obsta-
nat de ciclism pe şosea, atât pentru proba de viteză-1 cole;
km, cât şi pentru cea de fond-120 km, pe traseul • 1910 - Se instituie Cupa de argint, numită şi
Bucureşti-Ploieşti-Bucureşti, câştigată de valorosul Cupa Hertzog (de la numele donatorului ei Hans
ciclist Corneliu Marinescu; Hertzog, preşedintele Sport-Clubului ), competiţie
• 1909 - Demonstraţii de box într-un ring deschisă tuturor grupărilor fotbalistice din ţară;
improvizat în Grădina Cişmigiu, la care îşi dau • 1910 - SC Olimpia cucereşte titlul de campi-
concursul francezul Martuin şi irlandezul O’Mara; oană la cel dintâi Campionat naţional de fotbal:
• 1909 - Pe hipodromul din Băneasa au loc 1909/1910;
demonstraţii aviatice ale aviatorului FRA;ncez • 1910 - Apare, până în 1928, Anuarului TCR;
Louis Blériot, invitat de ACRR. Întregul moment • 1910 - Patru tineri globtroteri: Dumitru Dan,
aviatic, susţinut de cel ce, la 25 iulie a aceluiaşi an Paul Pârvu, Gheorghe Negreanu şi Alex. Pascu,
traversa primul Canalul Mânecii la bordul unui părăsesc Capitala îndreptându-se pe jos spre Braşov,
avion, a fost filmat de Huques d’Eywo, realizân- de unde la 3 aprilie, pornesc spre Budapesta pentru
du-se una din primele pelicule cu acest subiect; a ajunge la Paris. Aici, iau startul la cursa pedestră
• 1909 - În ziua de 26 octombrie se desfăşoară de 100. 000 de km la care s-au înscris 200 de con-
prima ediţie a campionatului de alergări pedestre, curenţi din 25 de ţări. După şase ani, aproximativ
câştigător la 100 m C. Chiriacescu iar, la 2000 m 2200 de zile, singurul care a parcurs distanţa prevă-
Gh. Cristinel din Câmpina; zută a fost românul Dumitru Dan. El a străbătut 5
• 1909 - Meci de fotbal, pe terenul de la Bolta continente, 76 de ţări, 3 oceane şi 7 mări. I s-a
Rece, între o selecţionată a Asociaţiei Cluburilor de conferit titlul de campion mondial, precum şi un
Fotbal din Bucureşti şi una similară din Istanbul. premiu în valoare de 100. 000 de franci;
Meciul a fost câştigat de oaspeţi; • 1910 - Se desfăşoară la Cluj două meciuri
• 1909 - Din iniţiatiava lui Ion Cămărăşescu, amicale de fotbal între selecţionatele oraşelor Bucu-
Ion Costinescu şi Leon Leonida, ia fiinţă Clubul reşti şi Ploieşti cu echipa Clubului atletic şi apoi cu
Sportiv Săniuţa; cea a Clubului Academic (universitar) din localitate,
• 1909 - Se desfăşoară Conferinţa Asociaţiei ambele câştigate de gazde;
Internaţionale a Automobil Cluburilor recunoscute • 1910 - Pe traseul Bucureşti-Ploieşti-Bucureşti
persoană morală; se desfăşoară primul campionat şcolar de ciclism.
• 1909 - Se desfăşoară finala primei ediţii a Cupei Este reluat în anul 1912;
de fotbal, câştigată de Colentina FC din Capitală; • 1910 - Se desfăşoară la Brăila cele dintâi aler-
• 1910 - Generalul P. V. Năsturel, preşedintele gări pedestre publice pe distanţa de 1350 m, manifes-
FSGR este ales membru în Biroul Fed. Europene de tări la care iau parte şi sportivi din Bucureşti şi Galaţi;
Gimnastică; • 1910 - Yvonne Cămărăşescu efectuează un
• 1910 - Iau fiinţă Liga Naţională de Aviaţie, zbor de 10 km, pe un biplan Farman, performanţă
sub auspiciile ACR şi Societatea de scrimă Gh. unică la acea dată pentru o femeie. Yvonne Cămă-
Lazăr; răşescu figurează printre cei 3 pasageri luaţi de
• 1910 - Demonstraţii de box pe scena cinema- pilotul francez Georges Osmont în zborul său, din
tografului (fost circ) Sidoli, susţinute de campionul 3 mai, pe traseul Bucureşti-Paris;
658
Municipiul București
• 1910 - Ia fiinţă Tenis Club Român (TCR), des- • 1910 - Aviatorul Tabutean din Bucureşti, reali-
prins din Tenis Sport Club, grupare ce avea ca preşedinte zează cu biplanul său H. FAR;man, aparat cu pânză
pe Ion Cămărăşescu şi secretar pe Grigore Caracostea. cauciucată tip Continental, un nou record mondial:
Avea următoarele secţii: tenis, fotbal, rugby, sporturi 584,800 km în 7 ore şi 40’, într-un singur zbor;
atletice şi de iarnă, nataţie, rowing, tir ş. a. ; • 1910 - Iau fiinţă Societatea de încurajare a
• 1910 - Concurs de tir cu premii organizat în scrimei şi Societatea Sporturilor de Iarnă;
grădina din str. Carol Davila, cu prilejul aniversării • 1911 - Dinu Cesianu participă la un concurs
a 48 de ani de la înfiinţarea Societăţii de dare la internaţional de scrimă la Paris şi se clasează pe
semn Bucureşci; locul 2 la spadă;
• 1910 - Marele premiu al ACRR, circuit auto- • 1911 - Mihai Savu participă la un concurs inter-
mobilistic desfăşurat pe traseul Buc-Târgovişte-Buc, naţional de scrimă în localitatea Vriage Les Baines din
în cadrul căruia s-a înregistrat pentru prima dată pe Franţa. Se clasează pe locul I şi câştigă trofeul: o sta-
şoselele noastre, de către Ion Cămărăşescu, viteza tuetă din bronz şi marmură a Jeannei d’Arc;
de 97 km/oră; • 1911 - Concursuri generale de scrimă organi-
• 1910 - Se desfăşoară o cursă ciclistă, pentru zate de Societatea de Arme, Gimnastică şi Dare la
un premi de 1000 lei, între campionii naţionali S. Semn;
Zancoff (Bulgaria) şi Corneliu Marinescu • 1911 - Ediţie a 2-a a Cursei cicliste Crcuitul
(România), cursă căştigată de ciclistul român ; Munteniei pe ruta: Bucureşti-Ploieşti-Sinaia-Târgo-
• 1910 - Prima ediţie a unei curse pe etape_ vişte-Câmpulung-Curtea de Argeş-Piteşti-Bucureşti.
Circuitul Munteniei, 278 km. Bucureşti-Sinaia; Cursa a fost câştigată de Jean Walter, intrând în
Sinaia-Târgovişte-Bucureşti. Câştigătorul circuitului posesia Cupei George V. Bibescu. Cei 455 de km au
şi al Cupei de Aur, dăruită de G. V. Bibescu ca fost parcurşi în 20h şi 58’, realizându-se o medie
trofeu, a fost bucureşteanul Sala Mario, care a rea- orară de 27. 6 km/h. În caravana Circuitului, pentru
lizat timpul de 10h50’03». Organizat din iniţiativa prima dată a fost inclus şi un medic. ;
Revistei Automobile şi a Clubului velocipediştilor. • 1911 - CN de ciclism proba de viteză 1000 m,
Circuitul s-a desfăşurat anual, iar din anul 1934 a câştigată de Zamfiropol, precum şi proba de fond pe
devenit Turul Ciclist al României; ruta Bucureşti-Ploieşti-Bucureşti, câştigată de N.
• 1910 - Finala Campionatului Sinaiei la tenis, Acelinescu;
campionat câştigat de echipa Doherty Clubului din • 1911 - În zborul Bucureşti-Constanţa fără
Bucureşti; escală, slt. Ştefan Protopopescu doboară recordul
• 1910 - La Chitila se inaugurează cursurile naţional de distanţă şi viteză, iar N. Capşa pe cel de
şcolii de piloţi civili; altitudine, reuşind performanţa de 2500 m;
• 1910 - Yvonne Cămărăşescu, parcurge, cu un • 1912 - Au loc, în Parcul Cotroceni, Asalturile
biplan, distanţa Ploieşti-Chitila-54 km la o înălţime de arme pentru inaugurarea concursurilor de Cam-
de 600 m, doborând recordul mondial feminin de 30 pionate ale amatorilor (primul CN);
km, care aparţinea unei franţuzoaice; • 1912 - Cursă ciclistă Bucureşti-Ploieşti-Târ-
• 1910 - Se desfăşoară CN de ciclism şosea pe govişte-Bucureşti;
distanţa de 100 km, Bucureşti-Ploieşti- Bucureşti şi • 1912 - Concurs internaţional de scrimă intitu-
proba de 1000 m. Câştigători: N. Micşunescu şi Sala lat: Marea Săptămână a României la care au luat
Mario; parte valoroşi sabreuri şi floretişti din FRA;nţa,
• 1910 - La Ploieşti are loc finala Cupei anuale Italia, Belgia şi Ungaria, printre care: Nedo Nadi,
de fotbal între United din Ploieşti şi Bucureşti, campion olimpic, Hanssy-campionul tinerilor
câştigată de bucureşteni cu scorul de 4-1; maeştri, Robert Feyrik-campionul Belgiei la sabie,
• 1910 - Se desfăşoară al II-lea Congres Inter- Vanier şi Lachevre-maeştri şi profesori de scrimă
naţional de Educaţie Fizică pentru Tinerime; din Bucureşti ş. a. Concursul a fost organizat de
659
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Societatea de încurajare a scrimei din România în internaţional dotat cu Cupa Gauthier Vignal, orga-
rotonda Atheneului Român. şi a fost câştigat, la nizat la Paris;
ambele arme de către Dinu Cesianu, care devine • 1913 - Încetează din viaţă Horia C. A. Rosetti,
astfel campion al României la aceste arme; membru al Academiei de Arme din Paris, animator
• 1912 - Concurs la sporturile de iarnă, organi- al scrimei româneşti;
zat, la Sinaia, de Cercul Sportiv Român din Bucu- • 1913 - Ia fiinţă Clubul polisportiv Colţea,
reşti. Fiind zăpadă puţină, nu s-au desfăşurat toate iniţiativă a fraţilorAurel şi Ion Pavel. Avea următoa-
probele prevăzute; rele secţii: fotbal, atletism, oină, patinaj, schi, bob,
• 1912 - Gheorghe S. Papoiu realizează cu box ş. a. În anii următori, clubul şi-a creat filiale, cu
planorul primele zboruri din ţara noasrtă cu decolare acelaşi nume, la Braşov, Ploieşti şi Tr. Măgurele;
şi aterizare pe zăpadă, pe un teren din apropierea • 1913 - Redeschiderea Cercului de scrimă
oraşului Bârlad. Papoiu este totodată unul dintre cei Înainte, de pe Calea Victoriei 144;
care au pus bazele Şcolii de zbor fără motor din • 1913 - Cursă de moto pe traseul Bucureşti-Si-
Capitală; naia şi retur, 250 km. Cursa a fost organizată de
• 1912 - Câţiva jucători de şah din Bucureşti Societatea sportivă bucureşteană Zboru. Cursa a fost
organizează primul concurs de şah prin corespon- câştigată de A. Ieniştea, care a realizat o medie de
denţă din ţara noastră; 44 km/h;
• 1912 - La 1 decembrie se constituie Federaţia • 1913 - Apare, la Bucureşti România Şahistă
Societăţilor de Sport din România (FSSR); • 1914 - Se desfăşoară la Sinaia CN de bob
• 1913 - Apare broşura Jocul de şah - noţiuni intercluburi, dotat cu Cupa G. V. Bibescu, câştigată
pentru începători, autor Ion H. Gudju; de echipa Liceului Mihai Viteazu din Capitală, CN
• 1913 - Serbare sportivă tradiţională organizată interşcolar de bob, câştigat de echipa Lic. Gh. Lazăr
în Parcul Cotroceni din Bucureşti, serbare cunoscută din Bucureşti. CI de bob pe echipe, dotat cu Cupa
sub numele de Asalturile de arme. Concursul de I. Kronprinţului Germaniei, câştigată de echipa
spadă a fost câştigat de I. I. Miclescu, iar pe cel de Şcolii Comunităţii Evanghelice Din Bucureşti. CN
floretă de Ioan Lambrino; de schi, pe distanţa de 3 km. dotat cu Cupa Ion
• 1913 - Reprezentativa de scrimă a României, Cămărăşescu pentru amatori seniori şi şcolari;
alcătuită din Dinu Cesianu, Dan Gheorghiu şi Aurel • 1914 - La 27 martie are loc constituirea Comi-
Heruia, s-a clasat pe locul al III-lea la Concursul tetului Olimpic Român;
În prima etapă, în vremea neutralităţii, guvernul ra-Samurcaş, George Costescu, Carol Davila, George
român era preocupat de asigurarea înzestrării şi Valentin Bibescu, Gr. Caracostea, Dinu Cesianu,
pregătirii armatei pentru evenimentele ce aveau să George Plagino, G. Iconomu ş. a. Noul organism,
urmeze. Viata sportivă, ca şi întreaga economie de menit să promoveze ideile şi valorile olimpismului
altfel, a fost orientată în direcţia creşterii ponderii în România, s-a afiliat la Comitetul Internaţional
activităţilor cu profil tehnico-aplicativ şi militar. Olimpic, întrunit la Paris, la 19 mai, în cea de-a
Mişcarea olimpică, prefigurată cel puțin ideativ încă XVI-a sesiune a sa. La rândul său, Ministerul
de la 1882, când lua fiinţă Societatea Olimpică Instrucţiunii găsea de cuviinţă să participe mai mult
Română, se organiza în martie 1914 - în Comitetul la educaţia şi instrucţia multilaterală a tineretului,
Olimpic Naţional, având ca preşedinte pe Principele elaborând în acest sens decizia din 21 aprilie 1914 -,
Carol, iar ca membri pe Gh. Murgoci, Al. Tziga- privitoare la ameliorarea situaţiei educaţiei fizice în
660
Municipiul București
învăţământul de toate gradele. Un rol determinant în că era ultimul an de neutralitate a României. S-au
apariţia acestei decizii 1-a avut profesorul de educa- desfăşurat, în continuare, campionatele naţionale de
ţie fizică de la liceul Gh. Lazăr, Dimitrie Ionescu, un fotbal, atletism, cele interşcolare de oină şi fotbal -
colaborator statornic al lui Spiru Haret. Fondator şi rugbi, cursele hipice etc. S-au înfiinţat cluburile
director al publicaţiei Gimnasticul Român - revista sportive Belvedere (al Manufacturii de tutun),
mensuală pentru propagarea gimnasticei în şcoli, precum şi cele de fotbal - Gloria F. C. - Societatea
societăţi şi armată, profesorul D. Ionescu, a fost cel sportivă naţională, Colentina atletic-club, Comisiu-
care 1-a invitat la Bucureşti, pentru un ciclu de nea centrală de fotbal etc. După ce corpurile legiui-
conferinţe, pe cunoscutul George Demeny, directorul toare, prin decretul regal nr. 727/25 aprilie 1915 au
Cursului Superior de Educaţie Fizică de la Sorbona. recunoscut FSSR-ului calitatea de persoană juridică,
Împreună au mers apoi, în cursul lunii mai în câteva căpătând dreptul de a-şi crea comitete regionale,
oraşe, expunerile sale fiind însoţite de demonstraţii acest for central al mişcării sportive îşi inaugura
practice. Anul 1914 este anul recunoaşterii oficiale oficial la Bucureşti, în toamna aceluiaşi an, propria
a organizaţiei „Cercetaşii României” (fondată cu un bază multifuncţională: Parcul sportiv. Ulterior,
an în urmă), având ca preşedinte pe generalul G. Parcul FSSR a căpătat alte denumiri: Stadionul
Berindei. Organizaţi în centurii şi cohorte ce formau Tineretului, Stadionul Arcul de Triumf, Ştrandul
apoi Marea Legiune a Cercetaşilor, avându-l coman- Dante, Gherman, Ştrandul Tineretului. Această stare
dant suprem pe profesorul Gh. D. Mugur, aceşti de normalitate a vieţii sportive bucureştene se regă-
tineri cuprinşi între 11 şi 19 ani şi-au adus o contri- sește şi în faptul că în anul 1915 au apărut, în capi-
buție deosebită în timpul Primului Război Mondial. tală, nu mai puţin de 13 publicaţii periodice, dintre
În anii neutralităţii, Organizaţia a avut ca buletin care 8 de hipism şi câte una pentru şah, vânătoare,
lunar ”Cercetaşul”, care a reapărut în 1919, cu artă şi sport. În prima parte a anului următor s-au
întreruperi, sub direcţia marelui literat Gh. Ada- instituit concursurile Micii atleți (pentru copii de
mescu. Foarte populară, cu mii de aderenţi, Organi- 11-14 ani) şi pentru dobândirea titlului de Atlet
zaţia s-a implicat în educaţia tineretului din complet. Acestora li se adaugă spectacolul oferit de
învăţământul secundar, prin activităţi sportive şi ieşirile la pădurile şi lacurile din împrejurimi, moda
tehnico-aplicative, marşuri, orientare în teren, excur- plimbărilor la Şosea, pe jos, cu bicicleta, trăsura,
sii etc. În perioada 1917-1919, a trebuit să-şi înceteze apoi cu automobilul, cursele de cai de la Hipodromul
activitatea, dar a prefigurat Straja Ţării, organizaţie Băneasa etc. După semnarea la Bucureşti (4/17
ce reunea tineri cu vârste între 7 şi 21 de ani ce avea august 1916) a Tratatului de Alianţă între România,
să apară în anii ’30. La 21 iunie 1914, cu exact o de o parte, şi Antanta (Franţa, Marea Britanie, Rusia
lună înainte ca guvernul României şi Consiliul de şi Italia), pe de altă parte, în vederea intrării Româ-
coroană să hotărască adoptarea unei politici de niei în război pentru satisfacerea dezideratului
neutralitate armată, Societatea Scriitorilor Români recuperării teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria,
marca cei 25 de ani de la moartea lui Mihai Emi- o bună parte a tineretului a fost mobilizată pe front.
nescu printr-o serie de manifestări, la care s-au În urma mobilizării, armata română reunea 813. 758
asociat, spre a-i saluta geniul şi acțiunile desfăşurate soldaţi şi 19. 843 ofiţeri, însă mulţi militari aveau o
în Cişmigiu: alergări, exerciţii gimnastice, ciclism instrucţie insuficientă. La scurt timp, conform decre-
etc. Seria manifestărilor enumerate până acum a tului din 15 august 1916, a fost introdusă starea de
condus la înfiinţarea în anul 1914, la Bucureşti, a asediu. Au fost interzise toate întrunirile şi se sus-
Societăţii de Educaţie Fizică, România Viitoare. pendau până la noi ordine, spectacolele culturale,
Adunarea Generală a FSSR din decembrie 1914 a artistice şi competiţiile sportive. Deja la 12/25 sept.
admis răspândirea acestei Societăţi, prea puţin 1916, Bucureştiul era bombardat de aviaţia inamică,
cunoscută. În anul 1915, activitatea sportivă bucu- iar la 12/25 nov. a aceluiaşi an, autorităţile de stat
reşteană era cea obişnuită. Nimic şi nimeni nu anunţa părăseau capitala şi se mutau la Iaşi, unde vor
661
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
rămâne timp de peste 700 de zile. Bucureştiul avea liniilor de tramvai electrice (populaţia întorcându-se
la 6 ian. 1917 o populaţie de 308. 887 locuitori, la tramvaiele cu cai), închiderea şcolilor şi universi-
dintre care 25. 099 supuși austro-ungari, 2732 tăţilor. Au fost rechiziţionate nu numai automobilele,
germani, 1233 turci, 1126 bulgari. Un număr de 119. motocicletele şi bicicletele, toate armele, de la
860 (38,82%) erau bărbaţi, 198. 027 (61,19%) erau revolver şi puşcă de vânătoare, la sabie şi floretă - ci
femei. În majoritatea lor, bărbaţii fie se aflau sub şi alimentele, lemnele, combustibilul, sârma, cablul,
arme, fie s-au refugiat. Părăsirea Capitalei de către clopotele, lâna. Ocupanţii au suspendat apariţia
autorităţile centrale şi de către corpul diplomatic, ziarelor româneşti lăsând capitala numai cu cotidia-
evacuarea arhivelor unor ministere şi mutarea lor la nul Scena - ziar zilnic de Teatru, Muzică, Literatură,
Iaşi, distrugerea unor documente de valoare de către Artă, Sport, care a apărut în perioada 27 sept. -11
armata Puterilor Centrale, rechiziţionarea şcolilor, nov. 1919. Ziarul îşi avea redacţia pe Calea Victoriei
terenurilor şi sălilor de sport, retragerea în Moldova nr. 60, fiind realizat de un grup de scriitori în frunte
sau în străinătate a unor oameni de sport, începând cu Liviu Rebreanu şi cuprindea unele ştiri din fotbal,
de la 1/14 oct, 1916, pe lângă nemărginita durere, a tenis, atletism etc. furnizate în majoritatea lor de
retragerii, au făcut ca viaţa sportivă a Bucureştiului către Marcel Florini. Abia la 11 aprilie 1917, ocu-
şi a ţării înceteaze. Ocupând Bucureştiul (nov. 23/ panţii au admis cererea insistentă a autorităţilor
dec 6), din care armata română se retrăsese, trupele româneşti de reluarea cursurilor şcolare. Nu însă şi
germano-austro-ungare treceau sub stăpânirea a celor universitare, precum şi a ultimelor două clase
aproape două-treimi din teritoriul ţării. (a VII-a şi a VIII-a) ale liceelor de băieţi. Cum o
După trei zile a fost creat aşa-numitul „Guver- bună parte a tinerilor din Capitală s-au refugiat în
nământ Imperial al Cetăţii Bucureşti”, aflat peste Moldova sau erau mobilizaţi pe front, activitatea
drum de Cişmigiu, în localul care găzduia atunci sportivă, redusă la câteva meciuri de fotbal şi oină,
Ministerul Lucrărilor Publice (actualul sediu al Pri- a fost paralizată timp de peste 700 de zile. Dintre
măriei). După alte trei zile, hotelul Athenee Palace locuitorii Capitalei, doar elevii şi-au continuat între-
devenea reşedinţa şi Cartierul General al armatei lui cerile specifice vârstei, fie spontan, fie organizat sub
Mackensen. În localul Automobil Clubului, aflat în îndrumarea profesorilor de educaţie fizică rămaşi
faţa actualului restaurant Cina, a fost instalat Spitalul nemobilizaţi. Fotbalul, înotul, oina - acestea erau
de răniţi nr. 119 al Crucii Roşii. In următoarele zile sporturile vremii. Oina - sportul nostru naţional - ca
deţinuţii găzduiţi provizoriu în manejul Palatului frondă, era o formă de opoziţie a şcolarilor faţă de
Regal (actuala ANEFS) au fost aduşi la Cercul duşmanul ocupant. Chiar în toamna anului 1917, s-a
Militar. Cluburile sportive mai reprezentative şi în desfăşurat finala campionatului de oină al Capitalei
primul rând Jockey, Tinerimea, Automobilul, au fost câştigată de echipa liceului Matei Basarab, unde
transformate în Soldatenheim, unde gradele inferi- funcţiona ca profesor şi Constantin Kiriţescu, un
oare din armatele germană, austro-ungară, bulgară şi animator al acestui sport din partea Ministerului de
turcă luau masa, ascultau muzică sau făceau sport. resort. Un mic semn de nobilă energie, arătat în
Într-adevăr, Bucureştiul era considerat de ocupanţi, această perioadă de restrişte, rămâne data de 13
locul cel mai prielnic pentru recreaţie, loisir, refacere decembrie 1919, când s-a desfăşurat în Bucureştiul
sau convalescenţă. Cei veniţi de pe front umpleau liber prima întrunire de după război a Biroului
atât cafenelele, restaurantele cu mesele lor de biliard Central al FSSR. Ordinea de zi viza reluarea atribu-
sau pistele de popice, cât şi cele câteva patinoare, ţiilor şi activităţii generale a acestui for central la
terenuri de sport, circuri, săli de teatru şi de sport, scara României reîntregite prin actul istoric al Unirii.
chiar dacă de la 1 ianuarie 1919 s-au impus taxe de Sfârşitul Primului Război Mondial a găsit România
intrare, la asemenea distracţii. Începuse o perioadă în tabăra învingătorilor (nov. 1919). Pierderile umane
grea, de restricţii, confiscări, rechiziţii, demontarea şi materiale au fost imense: 338..117 morţi şi 116.000
unor instalaţii, desfiinţarea aproape în întregime a prizonieri.
662
Municipiul București
• 1914 - În fotbalul bucureştean se instituie Cupa Hippică; Sportsmanul; Zori de Zi şi Noua Revistă
Niculescu şi Cupa Harwester (pe două categorii Hippică; Tribuna Sportivă; Revista - Vânătoarea în
valorice). Apar periodicele: România şahistă. Revistă România; Veselia Sportivă; Jocheul; Şahul.
exclusiv şahistă; Revista Sportivă Ilustrată pentru Apr. Decret regal nr. 727/25 apr. prin care
dezvoltarea fizică a Poporului; Comedia. Literatură, Corpurile legiuitoare recunosc FSSR-ului calitatea
Teatru, Muzică, Artă, Sport, Umor; Ardeiul Sportiv; de persoană juridică, cu dreptul de a-şi forma comi-
Teatrul. Revistă artistică, literară, sportivă; Cerceta- tete regionale.
şul. Buletin lunar al Asociaţiei Cercetaşilor României; Mai 19. George Costescu, - membru fondator
Curierul Automobiliştilor; Noua Revistă Sportivă; al FSSR şi CON, director al periodicelor Sportul şi
Crăvaşa. Ziar sportiv săptămânal. Revista automobilă - este distins cu medalia Răs-
Apr. - Concurs aviatic de viteză, înălţime şi plata Muncii pentru Învăţământ, clasa I (premieră),
evoluţii libere (N. Capşa). distincţie care , ulterior, avea să fie înlocuită cu
- Concurs aviatic Bucureşti-Paris, dotat cu Cupa Meritul Cultural pentru Sport.
G. V. Bibescu. Sept 20 - Oct 8. Concurs de Probleme de şah în
Mai - Cursă moto Bucureşti - Piteşti - Bucureşti două mutări, lansat de ziarul Rampa Nouă Ilustrată.
(216 km) organizată de Societatea Zborul (C. Siliş- • 1916 - Apar: Bazele ştiinţifice ale educaţiei
teanu, categ. I cu 63 km/h şi C. Chiriţescu, categ. Il-a). fizice, de Ion Athanasiu, precum şi publicaţiile: Bericht
Iun. - Ia fiinţă C. S. Tricolorul. über die Vereinsjahr; Cursele; Revista hipică; Derby.
- Al IV-lea Concurs hipic naţional, organizat de - Apar secţiile şi companiile de schiori în cadrul
Clubul Călăreţilor Bucureşti. Regimentului Vânătorilor de Munte
Iul. - Apare (M. O. nr. 58 din 14 iul. ) Regula- - Se reorganizează: Sporting Club Universitar
mentul asupra circulaţiei automobilelor. Studenţesc (actualul Sportul Studenţesc).
Aug. - Şcoala de mecanici şi conducători auto, Mart. 23 - Apr 5. Rugbiştii Petre Sonda (pro-
patronată de ACRR, devine instituţie a Statului. fesor de nataţie şi forţă la Societatea Tirul), J. Ter-
- Are loc a III-a ediţie a Campionatului inter- zieff şi M. Sonda (de la Matei Club) sunt acuzaţi de
şcolar de ciclism. profesionism de Comisia Centrală de Rugby - prima
Sept. - In fiinţă C. S. Teiul. In scurt timp fuzi- acuzaţie de acest gen înregistrată în România
onează cu C. S. Tricolorul, rezultând Tricolorul Apr. 22 - mai 5. Primul Cross-country (alergare
Fotbal Club. de 8 km pe teren variat) intercluburi
- Se fondează Rugby Club Român, iniţiativă a Mai 26 iun - 8 iun. Finala Cupei Miuţa, cam-
lui George Iconomu. pionat de fotbal redus (Tricolorul F. C. )
Nov. - Prima ediţie a Cupei T.C.R., cea de a doua Iun. 21 - iul 4. Comisia Centrală de Fotbal -
mare competiţie naţională de rugby (Sporting Club). Asociaţie, instituie Criteriul Naţional la acest sport.
- Săptămânalul Sportul devine Buletinul Oficial • 1917 Apare publicaţia Scena - ziar zilnic de
al FSSR. Teatru, Muzică, Literatură, Artă, Sport.
Dec. - Se constituie Stadiul Român, asociaţie • 1919 Ia fiinţă, în cadrul ACRR, Serviciul
polisportivă iniţiată şi condusă de Nicolae Mărăşescu. Drumurilor, care în 1928 devine Oficiul Central de
• 1915. Apar publicaţiile: Calendarul reuniuni- Turism
lor de primăvară, vară şi toamnă; Calendar Săptă- Iun. Încep înscrierile echipelor de fotbal pentru
mânal; Turful Român şi Hippodromul; Noua Revistă reluarea Campionatului naţional 1919/1919
663
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
După împlinirea idealului suprem al României înmulţirea paginilor sportive ale presei, creşterea
întregite consfiinţit prin jertfele ostaşilor noştri şi bazei materiale şi dotarea ei cât de cât corespunză-
prin actele plebiscitare de la Chişinău, Cernăuţi şi toare de la începutul anilor ’20, reflectă interesul
Alba Iulia (1 dec. 1918), viaţa publică şi-a regăsit opiniei publice a capitalei, stimulat de dezvoltarea
făgaşul normalităţii. Printre altele, tribunele stadi- pe plan continental şi olimpic a ramurilor sportive
oanelor şi-au realuat cursul şi semnificaţia. Bucu- înmulţite şi a diverselor forme de turism si divertis-
reştiul pierduse un mare număr de tineri. În 1918, ment în aer liber şi de natură motrică. Apariţia şi
el avea 382. 853 locuitori şi o suprafaţă de 5614 ha. impunerea conceptului de loisir, de petrecere activă,
Cluburile şi echipele sportive interbelice îşi relua- prin mişcare a timpului liber, a crescut prin cucerirea
seră numele şi competiţiile, multe dintre ele cu celor 3x8 de la începutul secolului al XX-lea, care
caracter memorialistic (Cupa aviator Mircea Zori- au echilibrat timpul de efort, la muncă cu cel de
leanu, căzut la datorie, Cupa C. Seceleanu, în odihnă şi de relaxare, au stimulat nevoia instituţio-
memoria atletului căzut pe front în 1916, Cupa M. nalizării practicării tot mai organizate a exerciţiilor
Eliescu, iniţiată de clubul bucureştean Unirea Tri- fizice. Şcoala şi armata au constituit mediul propice
color în amintirea eroului de la Mărăşeşti în vara lui implementării gimnasticii, atletismului şi mai ales a
1919). Aceasta cupă ultimă era un concurs mixt jocurilor (printre care şi oina, sub influenţa minis-
individual şi pe echipe de cross country, pe distanţe trului învăţământului, Spiru Haret), înotului, etc. în
800 - 10. 000 m, care s-a desfăşurat anual, până în viaţa cotidiană a bucureşteanului. Potrivit ordinului
toamna lui 1948. Cu trei luni înainte de semnarea Ministrului de Război, I. Răşcanu, toate corpurile
tratatului de la Paris, guvernul francez, prin mare- de trupă trebuie să-şi amenajeze câte un câmp de
şalul J. J. C. Joffre, a decorat oraşul Bucureşti cu sporturi, după modelul Şcolii Militare de Educaţie
Crucea de Război (1920) pentru comportamentul Fizică. În 1922 se înfiinţează Institutul Naţional de
eroic al populaţiei sale în timpul bombardamentelor Educaţie Fizică, având ca rector pe generalul V.
şi ocupaţiei străine. Mareşalul J. J. C. Joffre, fostul Bădulescu, comandantul Academiei Militare, apro-
şef al marelui cartier general al armatei franceze, în piat regelui Carol al II-lea. În iunie 1923 va intra în
timpul războiului, era şi membru al Comitetului vigoare Legea educaţiei fizice. Orientarea programei
organizator al Jocurilor Sportive Interaliate (sau al didactice a INEF a fost influenţată de doctrina
Armatelor Aliate). La această primă competiţie suedeză, franceză şi mai apoi anglo-saxonă, ceea ce
sportivă de prestigiu (2-6 iunie 1919), sportivii reflectă o receptare autentică a noutăţilor şi moder-
României Mari, dintre care mulţi erau bucureşteni nismului din conţinutului şi opţiunilor practicării
au obţinut rezultate notabile: medalie de argint la extensive şi mai apoi intensive a exerciţiilor fizice,
călărie - Jacob Filip, medalie de bronz la box - Virgil direct şi puternic determinate de evolutia domeniu-
Salvanu, floretă, locul IV - VI la tir, atletism, rugby, lui pe plan internaţional şi mai ales european. Cer-
fotbal. Unificarea vieţii sportive româneşti s-a rea- cetarea realităţii practicării diversificate a
lizat treptat, Bucureştiul jucând un rol important. exerciţiilor fizice în spaţiul bucureştean în perioada
Fuzionarea unor cluburi şi asociaţii sportive din interbelică scoate în evidenţă discrepanţa dintre ce
provinciile alipite cu cele din vechiul regat, occi- s-a făcut şi ce s-a scris. Bibliografia timpului respec-
dentalizarea şi diversificarea activităţilor sportive, tiv este săracă. Consemnăm apariţia în 1919 a
664
Municipiul București
Manualul Schiorului, Manualul automobiliştilor în care au semnat cronici, reportaje, ştiri, interviuri,
1921, Manualul de educaţie fizică suedeză, în 1922, analize etc. consemnăm pe cele ale lui: N. Boerescu,
Organizarea învăţământului de educaţie fizică, în J. Dumitrescu, O. Luchide, A. San, N. Mărăscu, G.
1922, semnată de dr I. Athanasiu şi cele două lucrări Tinta, L. Roşianu, P. Steinbach, V. Ludu, A. Neagu,
ale lui C. Kiriţescu - Educaţia Fizică - parte funda- P. Gaţu ş. a. Dintre colaboratori este important de
mentală a educaţiei şcolare integrale (1936) şi amintit numele unor scriitori consacraţi: Ionel
Palaestrica (1943). În intervalul 1919 - 1944 au Teodoreanu, Camil Petrescu, Şerban Cioculescu,
apărut 372 publicaţii periodice de specialitate. Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi ş. a. În acest interval
Dintre acestea 182 au apărut în ţară (într-un sfert de de un sfert de secol asistăm la intensificarea vieţii
veac), iar în Bucureşti au fost publicate circa 50% sportive, tenisul, baschetul, voleiul, atletismul,
(66 în limba maghiară şi 23 limba germană). Dintre boxul, automobilismul (în anii ’30 erau înregistrate
ziariştii cei mai informaţi şi citiţi reţinem pe George 2550 maşini) cunosc o răspândire tot mai acentuată.
Costescu, Neagu Boerescu, Grigore Caracostea, În mişcarea sportivă a Capitalei se cultivă ideea de
Dinu Cesianu, Arthur Vogel, J. Dumitrescu, Jack perfomanţă, de record, pe care Legile Educaţiei
Beraru, Marc - primul nostru caricaturist sportiv ş. Fizice din 1923 şi 1928 nu o prevedeau. Viaţa,
a. O adevarată şcoală jurnalistică s-a creat in jurul Jocurile Olimpice, campionatele mondiale, conti-
Gazetei Sporturilor, publicaţie periodică zilnică, nentale şi balcanice la începuturile lor reclamau
apărută în septembrie 1924 şi dispărută în aprilie sportul de elită, mărirea dimensiunii sale pe plan
1947. Din aprilie 1925 Gazeta Sporturilor a devenit naţional. O circulară a FSSR, din 6 ian 1926, către
oficiosul Comitetului regional Bucureşti al FSSR, Comitetele sale regionale, de pildă, se referea la
care în 1934, după 10 ani de existenţă (1500 numere) intensificarea şi răspândirea sporturilor sezonului
apărea în 6 pagini zilnic. Printre condeiele inspirate rece, mai ales după apariţia JO de iarnă.
• 1919 - Iau fiinţă sau se reorganizeză: CS Febr. Societatea Sportivă şi Literară Tricolorul
Juventus Val - Vârtej Spiru Haret, Avântul Sportiv, organizează în cartierul Colentina o grandioasă
Federatia Sălilor de Arme din România, Prietenii manifestare cultural -sportivă pentru comemorarea
naturii, Hanul Drumeţilor - asociaţie patriotică pierderii celor patru membri ai săi, cazuţi in luptele
pentru răspândirea turismului şi crearea de parcur- de la Mărăşti si Mărăşeşti şi pentru strângerea unor
suri naţionale în România. Apar: Regulamentul de fonduri în folosul copiilor orfani;
organizare a Concursurilor atletice pentru campio- Apr. 23 - 24 Societatea Cicliştilor şi Motoci-
nate, cupe oficiale şi Jocurile Olimpice; Th. Rosetti cliştilor Principele Carol din Bucureşti organizeză
- Solescu, Manualul schiorului, precum şi publica- prima cursă moto de regularitate de după Unire, pe
ţiile periodice: Rampa (ziar zilnic de teatru, artă, traseul Bucureşti - Ploieşti - Sinaia - Braşov;
muzică şi sport); Sclipiri (revistă literară, teatrală, Mai. Iau fiinţă organizaţia sportivă Macabi (a
sportivă); Turful Român. Hippodromul si Sportsma- iubitorilor educaţiei fizice şi sportului din rândul
nul; Hippodromul Ilustrat; Ecoul Hipic; Revista tineretului evreu din Capitală) şi Triumf Fotbal
Sportului Foot-Ball; Ecoul Hipic si Hippodromul; Club. În luna următoare se constituie Uniunea
Viaţa Sportivă; Curierul artelor (ziar artistic săpta- Cluburilor de Fotbal Asociaţie (UCFA), uniune
mânal pentru teatru, muzică, pictură, sculptură, independentă ieşită de sub subordonarea FSSR;
arhitectură, coregrafie (din 1921 şi) gimnastică, arte Oct. Sesiune de exemene pentru admiterea la
decorative) etc, Auto; Şcoala Militară de Scrimă si Gimnastică - embrionul
665
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Institutului Naţional de Educaţie Fizică, fondat în Ian. Fuziunea cluburilor de fotbal Tricolorul şi
anul 1922; Stadiul. Din februarie li se alătură şi jucătorii de la
Dec. Finala Cupei Harwester (fotbal) între Educaţie Fizică.
Venus şi Unirea Tricolor (2-1); Ian. 30. Apare primul număr al săptămânalului
• 1920 - Iau fiinţă: Boxing Club Român, Soci- bucureştean România sportivă;
etatea Ciclistă Acvila (care, la 1 ian 1935, fuzio- Febr. Inaugurarea, la Liceul Matei Basarab, a
nează cu C. S. Maraton, luând numele de Aqvila Şcolii de Lupe şi Box Velescu - Moceanu;
- Maraton), Societatea Sportivă Staruinţa; - Ia fiinţă Societatea Sportivă Radu Sinezia (a
- Sportivul bucureştean Grigore Filipescu (n. tinerilor din raionul Viitorul), având sediul pe str.
1986), absolvent al Şcolii Politehnice din Zürich şi Radu de la Afumaţi, nr. 78;
al Şcolii de Drept din Paris, este ales membru de - Se crează marele club sportiv Universitatea în
onoare al Academiei de Arme din Capitala FRA;nţei; urma fuziunii grupărilor Politehnica, Sportul Stu-
Este elaborat şi dat publicităţii primul proiect denţesc şi Şcoala de Silvicultură;
de lege a educaţiei fizice din istoria mişcării sportive Mart. 15. Se fondează Turing Clubul României
a României; - club de turism şi protecţie a naturii;
Ian. Îşi începe activitatea, sub îndrumarea Apr. Apare Izvor de energie. Revistă de educa-
cunoscutului maestru Lachèvre, Cercul de Scrimă ţie fizică (condusă de Virgil Bădulescu), care din
Bucureşti; în noua sală aflată în incinta sediului iun/iul devenea Organ Oficial al FSSR;
FSSR (Str. Corăbiei 6, ulterior Clemenceau); Apr. 16. Ia fiinţă secţia sportivă a cercului
Ian - febr. Din iniţiativa unor frecventatori ai Junimea Culturală;
sălii de scrimă a cunoscutului profesor FRA;ncez H. Mai. 1. Apare periodicul Triumf. Revistă pentru
Pipart, se constituie Cercul de Spadă şi Pistol, propaganda sportivă;
avându-l ca preşedinte pe prinţul Gr. Ghica; Iun. 1-3. Prima dă Sportivă Şcolară, competiţie
Apr. Pe peluza Hipodromului de la Băneasa se iniţiată de Tinerimea Română;.
desfăşoară demonstraţii de golf, sport practicat spora- Iul. Ia fiinţă Societatea Sportivă Tudor Vladi-
dic in Capitală şi mai frecvent de către familia regală; mirescu, cu sediul pe str. Nicopole, nr. 8;
Iun. Ia fiinţă Polo Club Român, avându-l ca Sept. 19. Apare primul număr al săptămânalului
preşedinte pe generalul M. Botez; bucureştean Ecoul Sportiv;
Iul. 4. Bucureştiul gazduieşte prima ediţie a Oct. 27 - nov. 26. Turneu inaugural de volei,
Campionatului Naţional de atletism (juniori şi organizat de Clubul Triunghiul ROŞU YMCA pe
seniori) la care participă şi sportivii cluburilor din terenurile sale de pe bulevardul Brătianu, la care iau
Basarabia, Bucovina, Transilvania si Banat. Cu acest parte echipele liceelor D. Cantemir (locul I), M.
prilej s-au introdus probele combinate: pentatlon şi Viteazul, Gh. Lazăr, Sf. Sava, Gh. Şincai, M.
decatlon; Basarab, Şc. Comercială şi ŞC. Evanghelică;
Dec. 12. Se constituie Clubul Sportiv al Medi- Nov. - dec. Iau fiinţă societăţile sportive Sportul
ciniştilor Bucureşteni, continuatorul Societăţii (a tinerilor din zona străzii Sfinţii Apostoli) şi
Sportive Medicina, fondată în anul 1912 -. CSMB Săgeata (a celor din preajma Halei Traian);
avea secţii de atletism, fotbal, scrimă, ciclism, rugbi Dec. Curs de masaj aplicat la diverse sporturi
şi turism, dintre care unele mai fiinţează şi astăzi; inaugurat si condus de dr. Mina Minovici;
• 1921 - Se fondează cluburile: Sparta (Str. - Se fondează Clubul Sportiv Aurora, al lucră-
Sărindar, nr. 14), Dâmboviţa (Str. Abatorului, nr. torilor din artele grafice;
24), Steaua (Club de fotbal) şi Societatea Turistică • 1922 - Iau fiintă: Asociaţia de Ciclism Princi-
Natura (Str. Imprimeriei, nr. 77); pele Nicolae, grupările Gager şi Hercules, Clubul
Apar: Virgil Cândea, Manualul automobilistu- Sportiv Chicot Aquila (Calea Grivitei nr 55), CS
lui; ACR, Ghidul drumurilor din România; Aeronautic (Regimentul de Artilerie);
666
Municipiul București
- Apare: Ion Bucovineanu, Manualul de educa- Apolo (Str. Iatropol, nr. 8), CS Vârtejul (Str. Bona-
ţie fizică suedeză; parte, nr. 38), Viforul Dacia (Str. St. Luchian, nr. 1),
- Se desfăşoară la Bucureşti Primul Congres al CS Turda, Rugbi Club Bucureşti (Str. Sf. Ionică, nr.
Federaţiei Macabi din România. Una din rezoluţiile 12), Soc. Sportivă Principele Mihai (Calea Rahovei,
adoptate viza introducerea scoutismului (cercetăşiei) nr. 72), CS Elveţian (Club de fotbal, Str. General
în rândul tineretului evreu; Florescu, nr. 20) si Oficiul Naţional de Educaţie
- Se fondează Societatea de Încurajare pentru Fizică (ONEF) pentru coordonarea activităţilor
Îmbunătăţirea Rasei Cailor din România - Jockey - sportive;
Club; Mart. Apare primul număr al publicatiei bucu-
Se instituie Premiul Arcului de Triumf - premiu reştene Hipodromul;
şi concurs anual care au durat până în 1946; Mart. Se construieşte Hipodromul Floreasca,
Mart. Se constituie Societatea Sportivă Sf. după planurile arhitectului I. Constandache;
Sava, a elevilor acestui liceu; Mai 23. Are loc inaugurarea Complexului
Mart. Din iniţiativa şi cu concursul material al Sportiv Romcomit (b-dul Elisabeta), alcătuit din
lui G. Negropontes si I. Luca Niculescu se amena- teren de fotbal cu tribune, terenuri de tenis, bazin de
jează pe terenul Viei Floreasca un nou hipodrom înot, sală de scrimă, de box;
(Câmp de curse), mai aproape de centrul oraşului cu Iun. Au loc meciuri amicale de rugby ale
2 km decât Hipodromul Băneasa care avea un selecţionatei Bucureştiului cu o echipă germană
parcurs de 2000 m, o linie dreaptă de 550 m şi (TM Ruder Gesellschaft Heidelberg). Sunt primele
tribune cu o capacitate de aproximativ 6.000 de meciuri cu o echipă străină;
locuri; Iun. 12. Se inaugurează Complexul Sportiv
Apr. Se constituie Societatea Sportivă Romco- (cuprindea terenuri pentru golf, tenis, polo călare,
mit, a funcţionarilor Băncii Comerciale Italo-Ro- bazin de înot) aparţinând Country - Club-ului.
mâne. În anul 1925 a fuzionat cu Triumf; Amenajat sub conducerea colonelului american
Apr. 29. Se organizează primul meci de box Grebble, aproximativ în faţa vilei Dr. Minovici,
profesionist desfăşurat după regulamentul internaţi- complexul sportiv era frecventat îndeosebi de diplo-
onal, susţinut de I. Georgescu - Pălămidă si Al. matii acreditaţi la Bucureşti;
Iacoblovici, câştigat de primul după cele 10 runde; Iun. 25. Ia fiinţă Asociaţia Cultural Sportivă
Mai. Se desfăşoară prima ediţie a campionatu- CFR (cu sediul pe Calea Griviţei, nr. 343), nucleul
lui şcolar de baschet dotat cu Cupa YMCA, compe- Clubului de astăzi;
tiţie caştigată de echipa Liceului Mihai Viteazul; • 1924 - Iau fiinţă CS Junimea (Str. Alexan-
Aug. 11. Ia fiinţă Clubul Nautic Bucureşti; drescu, nr. 82), CS Phoenix (Str. Lipscani, nr 28),
Nov. 26. Apare periodicul Sportul, revistă Hockey Club Român (Calea Victoriei - Magazinul
sportivă editată de societatea Barbu Nemţeanu; Praga), CS Petrolul (al Societăţii Steaua Română);
Dec. Bucureştenii Virgil Bădulescu - preşedin- Apar: Anuarul automobilelor din ţară si trăsu-
tele Comisiei Centrale de Gimnastică a FSSR, rilor din Bucureşti; Th. Rosetti - Solescu, C. Mede-
director al INEF, George Pascu - membru in CC al leanu, Regulamentul concursurilor de SKI;
FSSR, preşedintele Comisiei Sporturilor de Iarnă, Ian. 20. Apare Sportblatt - supliment al cotidi-
George Plagino - membru al CC al FSSR, al COR anului Bukarester Deutche Tagepost;
si delegat al CIO pentru România, sunt distinşi cu Mart. 15. Se tipăreşte primul număr al ziarului
Ordinul Steaua României, iar C-tin Cesianu Sportul. Organ bi-săptămânal al întregii activităti
-membru al CC al FSSR si preşedintele Comisiei sportive;
Centrale de Scrimă, cu Bene Merenti; Apr. 1 Apare primul număr al periodicului
• 1923 - Iau fiinţă: Hellas Sport Club, Societa- Automobilistul. Organ al Sindicatului Automobiliş-
tea Sportivă a Cercetaşilor, Moto Club Român, CS tilor Profesionişti din Bucureşti.
667
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Mai 11. Ia fiinţă CSM Grafica, club al tipogra- Nov. 4. Cursă hipică specială organizată la
filor; Hipodromul Băneasa, prilejuită de vizita la Bucu-
Iul. 27. Asociaţia Prietenii Naturii este scoasă reşti a ducelui de Spoleto, însoţit de maresalul
în aFAR;a legii; Badoglio, ca răspuns la vizita în Italia (în sept. ) a
Sept. 14. Apare primul număr al cotidianului generalului Averescu. Premiul Spoleto, al cursei,
Gazeta Sporturilor; valora 100. 000 lei.
Oct. Se fondează Societatea Academică de Dec. 17. Ia fiinţă Aeroclubul Albastru (al sec-
Turism România; torului 3 din Capitală);
• 1925 - Se constituie: CS Renaşterea (Str. • 1927 - Se constituie: Societatea de turism
Schitul de Sus, nr. 1), CS Vulturul Negru (Str. Prietenii Mării, Secţia Sanitară şi de Educaţie Fizică
General Bugulescu, nr 47), CS Zburătorul (Str. a Oficiului Universitar (de pe lângă Catedra de
Oborului, nr 48), CSM (Str. Brezoianu, nr 37), CS Sociologie a Universităţii), condusă de Sociologul
Carmen, Uniunea Armeană de Cultură Fizică Dimitrie Gusti;
- Se organizează prima ediţie a Circuitului - Este introdus Hocheiul pe iarbă în programa
Bucureşti la marş; de învăţământ a INEF;
- Cursă pedestră Bucureşti - Paris (3380 km) - Pornind din Bucureşti la 16 ian, Al. Racoviţă
efectuată de P. Condeescu, Ioan Constantinescu şi ia parte la Raliul Monte Carlo, ocupând locul V din
Nicolae Velciu; 52 de concurenţi;
Febr. Ia fiinţă Cercul Boxerilor Profesionişti: Apr. 22. Se desfăşoară cursa moto Bucureşti -
Întărirea Neamului. Craiova - Bucureşti (454 km), câştigată de George
Mart. Are loc pe Hipodromul Floreasca prima Nadu cu timpul de 6 ore şi 45 minute;
ediţie a Campionatului Calului de Arme - concurs Mai 27. Ia fiinţă Societatea Sportivă a PTT:
hipic rezervat militarilor, desfăşurat cu regularitate Iul. 1. Se constituie Frăţia Munteană, societate
până în anul 1938; turistică intrată in iulie 1933 în Turing Clubul
Iun. Are loc inaugurarea terenului Clubului Atletic României;
Bucureşti cu meciul de fotbal Venus - CS Slovan Praga, Sept. 16-19. Cursă ciclistă de fond, dotată cu
meci arbitrat de romancierul M. Sadoveanu; Cupa Negel, desfăşurată pe traseul Bucureşti -
• 1926 - Se constituie: Cercul Cultural - Sportiv Braşov - Avrig - Rm. Vâlcea - Piteşti - Bucureşti
Belvedere, Societatea Sportivă Generală a Funcţio- (572), câştigată de Anton Voiculescu;
narilor Comerciali (Str. Bărăţiei, nr. 23), Unirea Oct. 1-2. Lucrările Reuniunii Polisportive a
Tricolor; Secţiilor Makabi din România;
Mart. 1. Conferinţă Zborul fără motor, ţinută Nov. 4. Ia fiinţă departamentul Sportului în
la Fundaţia Carol I de către ing Ramiro Gabrielescu; cadrul Uniunii Naţionale a Studenţilor Români;
Apr. Juventus îşi ia ca antrenor pe Hlavay Dec. 23. Boxerul Lucian Popescu, în vârstă de
(Ungaria), fiind primul club de fotbal care angajează numai 15 ani, susţine primul său meci oficial: cel cu
un antrenor străin; Nelu Oprescu. Peste doi ani, Lucian Popescu a
Mai. 10. Inaugurarea oficială, în prezenţa devenit boxer profesionist’
regelui Ferdinand şi a familiei regale, a stadionului • 1928 - Se constituie: Clubul Academia (al
ANEF - primul stadion modern din Bucureşti şi din Academiei de Ştiinţe Economice), Societatea Spor-
ţară - cu meciul de rugbi dintre reprezentativele tivă Arsenal, Şcoala de Înot (a maestrului Werner
României şi Armatei FRA;nceze; Borck), Uniunea Conducătorilor de Automobile din
Oct. Apare primul număr din periodicul Auto- România, Comisia Feminină de Hazenă, Oficiul
mobil Sport, revistă ilustrată de automobilism, Central de Turism;
aviaţie, hipism şi toate sporturile atletice. Organ - Apar: Regulamentul de handbal al Federaţiei
oficial al Automobil - Clubului Regal Român; Internaţionale (prima traducere în lb. română),
668
Municipiul București
Educaţie Fizică, Buletinul lunar al Oficiului Naţio- câştigat în repriza a 6-a de boxerul român;
nal de Educaţie Fizică; Mai 19. (Stadionul ANEF). Finala Campiona-
Ian. Prima ediţie a concursului popular de tului Universitar de fotbal, prima ediţie, organizată
patinaj organizat de ziarul Universul de Uniunea Studenţilor Creştini din România
Febr. 2. Meciuri de box susţinute de Umberto (USCR), competiţie care a mai cuprins întreceri la
Lancia şi campionul austriac Hana şi de Lucian atletism, nataţie şi scrimă
Popescu şi Fox Bondoc - ambele câştigate de români Mai 21. Demonstraţii de Jiu-jitsu cu maestrul
la puncte; japonez Ishiguro Keishichi;
Mai 24. Circuitul Băneasa - concurs moto de Mai 25. (Arenele Romane). Meci de box în
viteză organizat de Moto Clubul Român şi câştigat nocturnă, organizat de Clubul Stadiul Român, intre
de G. Sădeanu; o echipă de boxeri de culoare şi echipa României
Iun. Ia fiinţă Cercul Aerotehnic - grupare care alcătuită din Moţi Spakov, C. Nour, D. Călinescu şi
îşi propunea să propulseze noutăţile în tehnica M. Alexandrescu;
aeronautică; Iul. Iau fiinţă AS Grănicerul şi Asociaţia Dru-
Iun. 20-21. Primul concurs naţional de decatlon meţilor din Munţii României (ADMIR), având ca
(10 probe). Câştigător - Virgil Ioan; preşedinte pe dr. Gh. Dumitrescu şi filiale la
Aug. 8. Concurs aviatic, desfăşurat pe aerodro- Câmpina, Câmpulung - Muscel etc;
mul de la Pipera, rezervat ţărilor membre ale Trata- Iul. - Aug. Apare primul număr al publicatiei
tului Mica Înţelegere (Antanta). Cel mai bine clasat Turismul României. Buletin lunar editat de Societa-
- Gogu Ştefănescu; tea Academică de Turism;
Sept. Deschiderea, la Facultatea de Ştiinţe, a celui Sept. 28. Meci de box profesionist între Lucian
dintâi curs al Şcolii de Propagandă Aviatică Marele Popescu şi campionul FRA;ncez al categoriei, René
Voievod Mihai. Din 1930 a luat numele de Şcoala de Challange, meci câştigat de român. (Sala Sidoli);
Mecanici si Pilotaj de avion Marele Voievod Mihai; Oct. Raid aerian Bucureşti - Paris, fără escală,
Oct. 26. Miting aviatic organizat de Aeroclubul dotat cu Cupa G. V. Bibescu, prima ediţie; Inaugu-
Regal al României; rarea Stadionului Muncitoresc (compus din tribună
Oct. (sf). Încheierea vizitei la ONEF a unei din beton acoperită - prima din ţara noastră - teren
delegaţii militare japoneze, în urma căreia judo-ul a de fotbal şi atletism), amenajat pe un teren din
fost introdus în programa de învăţământ a Institutu- Parcul Veseliei (Cartierul Ferentari). În anii postbe-
lui Naţional de Educaţie Fizică. Cursul a fost condus lici s-a aflat în îngrijirea asociaţiei Electromagne-
de maestrul japonez Ishiguro Keishichi, iar din vara tica;
anului următor de către prof. Emilian Teacă; Dec. Ia fiinţă Spartacus - grupare sportivă de pe
Dec. Ia fiinţă secţia de lupte greco-romane din lângă Sindicatele Unitare. Din vara anului 1931 si-a
cadrul Uzinelor Fichet. ; schimbat numele în Aurora.
• 1929 - Iau fiinţă: Societatea Sportivă Univer- • 1930 - Se constituie: Direcţia Educaţiei Popo-
sitară de Educaţie Fizică (SSUEF), Uniunea Moto- rului (dir. general Liviu Rebereanu) cu secţia sa de
ciclistă Română si Clubul Sportiv al ANEFS. educaţie fizică condusă de Dinu Cesianu, Federaţia
Inaugurarea Strandului Kiseleff - ulterior Tineretului Română de Rugby (preşed. Grigore Caracostea),
Campionat de baschet intercluburi (8 echipe) orga- Asociaţia Profesorilor licenţiaţi in Educaţie fizică
nizat în premieră de YMCA, competiţie câştigată de (continuatoarea Societăţii Profesorilor de Educaţie
echipa TCR; Fizică din România), secţiile de hochei pe gheaţă
Febr. 2. Apare periodicul Ringul Prima Foaie ale cluburilor: Telefon Club Român, Politehnica
Săptămânală (de box) Tenis Club Român, Poliţia, Viforul Dacia. Este anul
Mai 8. (Sala Circului Sidoli) Meci de box când acest sport a pătruns pentru totdeauna în Capi-
profesionist între Lucian Popescu şi Hermanson, tală şi în ţară (Cluj, M. Ciuc, Cernăuţi, etc. );
669
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
- Cursă automobilistică Bucureşti - Paris, cu Iun. 7. Gală de box în care Lucian Popescu
care prilej Bâzu Cantacuzino, dr. Dinopol şi Jan învinge după 10 reprize pe FRA;ncezul Kid Oliva
Calcianu acoperă distanţa în 44 de ore, corectând (cat. muscă), devenind la cei 19 ani ai săi campion
recordul stabilit cu 4 ani în urmă de către Henri C. al Europei - primul titlu european la box profesionist
Manu; obţinut de un român;
- Se instituie Cupa de Toamnă la rugbi şi Cupa Iul 27. Marele raid aerian Dortmund - Bucu-
Jean Bart la nataţie; reşti, fără escală, câştigat de căpitanul aviator
- Ioana Cantacuzino dobândeşte Brevetul de Romeo Popescu cu timpul de 10h, 15’
pilot aviator feminin cu nr. 1 din România. Ea a fost Aug. 13-14. Concurs de nataţie, dotat cu Cupa
directoarea Şcolii de Pilotaj Ing. Mircea Cantacu- interoraşe, prilejuit de inaugurarea Bazinului Lido;
zino din Bucureşti, fiind prima femeie într-o aseme- Aug 16. Meci de box în care Lucian Popescu
nea funcţie. În anii 1930-1932, Ioana Cantacuzino îşi apără titlul de campion al Europei, la cat. Muscă,
a adus, în zbor, din Germania, avioane pentru şcoala în faţa FRA;ncezului R. Challange;
pe care o conducea Dec. 12-13. Se desfăşoară lucrările Congresului
Ian. Inaugurarea Pationoarului Oteteleseanu - societăţilor si cluburilor hipice din România în
primul din ţară cu gheaţă artificială; vederea federalizării lor. Atunci s-au pus bazele
Ian. 6. Polisportivul bucureştean George Valen- Federaţiei Equestre din ţara noastră, care se va afilia
tin Bibescu este ales preşedinte al Federaţiei Aero- in acelaşi an la Federaţia Internaţională de Hipism;
nautice Internaţionale (FAI), funcţie pe care a Dec. 13. Meci de box Gh. Axioti - Moţi Spakov
deţinut-o până în anul 1941; pentru titlul de campion la toate categoriile (de fapt,
Ian. 19. Ia fiinţă Marea Legiune a Cercetaşilor la trei: mijlocie, semigrea şi grea), câştigate de
României; Axioti (Sala Sidoli);
Ian. 28 - febr. 6. Raliu Automobilistic Bucu- • 1931- Se constituie: Telefon Club Român
reşti - Monte Carlo, organizat de ACRR. Cele mai (club de hochei), Clubul Alpin, Societatea de
bune rezultate au obţinut dr. Al. Berlescu - locul II, Cultură si Sport a Poliţiştilor (cu scopul de a contri-
pe un Desoto, şi Ernest Urdărianu - locul VI, pe un bui la pregătirea acestei profesii, prin cursuri de
Fiat; iniţiere în ciclism, automobilism, motociclism,
Mai 4. Inaugurarea, printr-o cursă ciclistă, a conferinţe, etc.). Gheorghe Dinu parcurge pe jos
velodromului amenajat (modernizat) în incinta distanţa Bucureşti - Paris în 50 de zile, iar automo-
actualului Parc Sportiv, numit atunci Velodromul bilistul M. Butculescu, pilotând cu Chrysler Impe-
Capitalei; rial, cu motor de 6500 cmc, parcurge aceeaşi
Mai 15. Meci de box între D. Călinescu (cam- distanţă în sens invers în 38 h şi 45’, îmbunătăţind
pionul României la cat. semi-uşoară) şi Maxime recordul anterior. Se desfăşoară în Capitală prima
Frère (campionul Franței), câştigat la puncte de cursă de antrenament mecanic (ciclism);
român; Ian. 7. Iau fiinţă secţiile de schi şi turism ale
Mai 21. Ia fiinţă România Pitorească - asociaţie Societăţii Victoria. Din 16 ian. 1932 s-au constituit
de turism şi sport; în Encian- Societate de Schi şi Turism;
Mai 25. Se prăbuşeste cu Klemm-ul său, acci- Sept. 20. Boxerul profesionist Lucian Popescu
dentându-se mortal, pe când executa un zbor şcoală, (cat. Cocoş) învinge la puncte, după 15 reprize, pe
renumintul pilot Mircea Cantacuzino, considerat spaniolul Carlos Flix, devenind campion al Europei
unanim intemeietorul turismului aerian, deţinătorul la această categorie
Brevetului de turism aerian nr. 1. În memoria sa a Dec. 3. Primul campionat de volei şi de baschet
fost instituit concursul anual dotat cu Cupa M. (masculin) al Bucureştiului şi al ţării. Competiţia s-a
Cantacuzino; încheiat în martie 1932 şi a fost câştigată de YMCA
Iun. Inaugurarea Stadionului Obor; - la baschet şi Apărătorii Patriei - la volei;
670
Municipiul București
Dec. 6. Se deschide la Sala Ileana de la Cartea rul Cupei Mondiale de fotbal care-i poartă numele;
Românească, prima expoziţie românească de foto- Sept. 15. Inaugurarea Sălii de scrimă din Str.
grafii alpine. Următoarea s-a inaugurat la 15 mai Biserica Enei nr. 10, a cărei activitate este condusă
1932; de binecunoscutul maestru Virgil Pellegrini;
Dec. (sf. ) Ia fiinţă Asociaţia Propietarilor si Oct. Ia fiinţa Centrul Cultural - Sportiv Cult
Crescătorilor de Cai de Trap; Mod din conducerea căruia a făcut parte şi scriitorul
• 1932 - Ia fiinţă AS Metropola (a funcţionarilor Al. Sahia;
Societăţii de Gaz şi Electricitate si Uzinele Comu- Nov. Ia fiinţă Clubul de Schi al germanilor din
nale din Capitală), asociaţie cu secţii puternice de Bucureşti (DSCB);
fotbal, tenis, atletism, hochei şi canotaj. Prima Dec. Paraşutista Smaranda Brăescu a fost
întâlnire internaţionala de nataţie găzduită de Capi- decretată unanim Sportiva nr. 1 a lumii. Performan-
tală: Bucureşti - MTK Budapesta. Primele meciuri ţele sale reprezintă primele recorduri mondiale
de fotbal călare - joc de inspiraţie germană şi înregistrate de aviaţia sportivă bucureşteană şi de
engleză introdus la noi de către Regimentul de mişcarea sportivă din ţara noastră
Gardă Călare şi extins apoi cu concursul Şcolii de • 1933 - Ia fiinţă AS Leonida şi apar publicaţi-
Aplicaţie a Cavaleriei; ile: Sportul românesc, Darea de seamă - Societatea
Mart. Primul meci de hochei feminin. Echipele Naţională pentru îmbunătăţirea rasei cailor SNIC şi
erau formate din patinatoare ale TCR; Buletinul nautic. În acelaşi an ia fiinţă rubrica
Mart. 19. Meci de box profesionist între Lucian sportivă permanentă a ziarului Adevărul, rubrică
Popescu şi italianul Domenico Bernasconi, în urma întreţinută de Arthur Vogel;
căruia boxerul român a pierdut titlul de campion al Ian. Intră în funcţiune prima fabrică de articole
Europei la cat. Cocoş; sportive. Proprietar: Ion Darlau;
Mart. 30 - apr. 16. Celebrul pilot Ionel Ghica Jucătorul bucureştean de bridge, Dinu C. Mătă-
efectuează cursa Bucureşti - Saigon - Bucureşti, saru câştigă concursul de probleme organizat de
zburând 150 de ore pe un avion Set; Wienner Bridge - Magazin - una dintre cele mai
Apr. 15. Ia fiinţă Societatea Medicală de Edu- autorizate reviste de specialitate - si totodată Cupa
caţie fizică. În următoarele luni Societatea a organi- de Argint - trofeu final. La acest concurs, jucătorul
zat la Bucureşti şi Techerghiol cursuri de informare român a fost notat cu 1163 puncte, fiind urmat cu
şi iniţiere a medicilor interesaţi a lucra în domeniul 1152 puncte de jucătorul J. Klein din Zagreb;.
medicinei sportive şi a editat Buletinul Societăţii Mart. 24. Ia fiinţă Asociaţia Cultural Sportivă
Medicale de Educaţie fizică, publicaţie care, din Albastru (a funcţionarilor Primăriei sectorului 3),
anul 1937, a continuat să apară cu numele de având sediul în Calea Rahovei, nr. 3, secţii la majo-
Analele Educaţiei Fizice; ritatea ramurilor sportive şi un teren pe Şoseaua
Apr. 15. S-a născut Lia Manoliu (v. Personali- Olteniţei;
tăţi); Iun. Apare, trimestrial, Buletinul Alpin. Revista
Iun. 8 - 12. Manifestări sportive şi cultural Asociaţiei Drumeţilor din Munţii României;
artistice desfăşurate pe Stadionul ONEF cu prilejul Iun. 23. Curse hipice la Hipodromul Băneasa,
serbării Restauraţiei. O mare demonstraţie a sportu- dotate cu Premiul Regal. Participă şi regele Carol al
rilor (alergări, marşuri, ştafete, box, lupte greco-ro- II-lea. Seara, suveranul ia parte la masa oferită în
mane, ciclocros, Jiu-Jitsu, piramide, etc. ) susţiută onoarea sa de către Jockey - Club;
de elevi, studenţi, corpul gardienilor publici (cu 300 Iun. 24. Meci de box pentru cucerirea titulului
de oameni), militari, etc; de campion european, la cat. Mijlocie, între Gh.
Din cadrul serbărilor a făcut parte şi amicalul Axioti şi belgianul Gustave Roth, pierdut de român
de fotbal România - FRA;nţa, din 12 iunie, scor 6-3 după 15 reprize;
(3-0), meci la care a asistat şi Jules Rimet, fondato- Iun. 30. Fuziunea Societăţii Turistice Frăţia
671
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Munteană cu Touring - Clubul României; lui Necunoscut, din Parcul Carol, a Ştafetei Flacăra
Iul. 31. Primul maraton redus (30 km) al Bucu- Sfântă, venită de la mausoleul din Mărăşeşti. O
reştiului. Câştigător: I. Comănescu, de la Viitorul ştafetă similară avusese loc la 11 nov 1932. Tot la 6
Dacia, cu 1h 37’ 46’’; aug s-a dat startul din Capitală în prima ediţie a
Aug. 20. Ia fiinţă AS a Funcţionarilor Uzinelor Turului Ciclist al României (1026 km), cursă inter-
Comunale Bucureşti (UCB), direcţia apă şi canal; naţională organizată anual;
Aug. 28. Felicia Bădăliţă Ţigănescu - prima • 1935 - Se înfiinţează Clubul Gaz - Electra (al
planoristă a României - obţine Brevetul de plano- sindicatului Societăţii de gaz şi electricitate), Clubul
ristă, fiind a 5-a în ordinea brevetelor româneşti; IMEF, Societatea de Gimnastică a Studenţilor de la
- Apare la Bucureşti, până în dec. 1933, ISEF.
Auto-Jurnal, organ independent pentru apărarea - Apar lucrările: Exerciţiul fizic ca element în
intereselor tuturor categoriilor de automobilişti terapeutică - autor Dr. M. Corneanu; Zborul fără
(automobilism, motociclism, aviaţie, ciclism, turism, motor - autor Gh. Lipovan. Se organizează, din
sporturi); iniţiativa ACRR, Raliul Bucureşti (cu plecare din
Oct. 1. Pe Lacul Snagov se desfăşoară una diferitele oraşe din ţară şi sosirea în capitală) şi un
dintre primele regate cu vele din ţara noastră; concurs de Gimkana (dexteritate în conducere) pe
Ia fiinţă AS a Funcţionarilor Muncipali, iar din terenul clubului Venus.
22 oct. scoate ziarul propriu intitulat Buletin sportiv; - Încep lucrările de amenajare a Stadionului
• 1934 - Iau fiinţă: AS Rond - asociaţie de Giuleşti (din cartierul cu acelaşi nume), inaugurat
canotaj şi Asociaţia Presei Şahului Românesc; în 1938 şi reconstruit în 1947 (105x70m şi 28.700
Apar în Bucureşti publicaţiile: Buletin nautic al locuri);
Yacht Clubului Regal Român (1934 - iul 1938), Ian. 5. Inaugurarea în Bucureşti a primului
Calendar săptămânal. Touring - Clubul României teren de tenis acoperit din ţara noastră;
(1934 - 1938; 1938 - 1940), Almanahul Sportiv - Mart. 31. Ia fiinţă o secţie ADMIR (desfiinţată
primul de acest gen şi Almanahul Trapului la 8 iunie 1938);
Renumita paraşutistă Smaranda Brăiescu obţine Apr 14 - 24. Raidul celor 3 avioane sportive
Brevetul de pilot aviator, iar sportivilor Lucian ICAR - Universal pe traseul Bucureşti - Cape Town
Popescu (box), Ludovic Gall (atletism), Emeric - Bucureşti performanţă de valoare mondială;
Vogel (fotbal), C. Cantacuzino, Achile Bălcescu şi Apr. 21. Demonstraţie de zbor fără motor orga-
C. Machedon (călărie) li se decernează Medalia nizată de Cercul Aerotehnic din Capitală în cadrul
pentru Merite Sportive Excepţionale; căreia Valentin Popescu a executat pentru prima dată
Ian. Turneul echipei de baschet Juventus în în ţară figuri de acrobaţie (Aeroportul Băneasa);
Cehoslovacia - prima deplasare în străinătate a unei Mai 27. Pilotul Bâzu Cantacuzino parcuge, cu
echipe româneşti la acest sport. un avion Caudron-Taifun, distanţa Bucureşti - Paris
Mart. 8. Bucureşti. Adunare de constituire a în 6 ore şi 24’, stabilind un nou record oficial;
Clubului Alpin Român, prin transformarea Grupării Iun. 16-17. Belgrad. Prima ediţie a triunghiula-
Alpine ce exista din anul 1931; rului atletic Belgrad - Bucureşti - Praga - capitalele
Iun. 8 - iul. 8. Expozitie demonstrativă a edu- ţărilor membre ale Tratatului Mica Înţelegere - com-
caţiei fizice, prima manifestare naţională de acest petiţie în care sportivii bucureşteni au ocupat locul III;
gen. Iniţiată de ONEF, expoziţia a ilustrat, îndeosebi Iun. 19. Bucureşti. Concurs - numit de presă
prin intermediul fotografiei, principalele realizări campionat mondial - de lupte greco-romane (pentru
ale mişcării sportive din România acelor ani; profesionişti), cu prilejul căruia au avut loc şi
Aug. Apare lunar până în mai 1937, revista primele demonstraţii de catch;
Lumea Turistică; Iul. Lacul Snagov. Primul CN de canotaj des-
Aug. 6. Are loc sosirea la Mormântul Soldatu- făşurat pe acest lac;
672
Municipiul București
Iul. 16. Locotenentul aviator Al. Papană, pilo- (Aeroportul Băneasa). Cu acest prilej compozitorul
tând un avion IAR-16 de serie, cu motor Bristol de romanţe şi muzică uşoară, pilotul Ionel Fernic a
Mercury de 560 CP, stabileşte un nou record efectuat prima sa lansare cu paraşuta;
mondial de altitudine (1631 m); Mai 31 . iun. 1. La Bucureşti se organizează a
Nov. 2. Bucureşti. Întâlniri amicale de volei, doua ediţie a triunghiularului atletic Praga - Belgrad
altetism, fotbal, etc. între reprezentativele studen- - Bucureşti. Atleţii bucureşteni - locul III, după cei
ţeşti ale Institutelor de Educaţie Fizică din România din Praga;
şi Polonia; Iun. Inaugurarea Ştrandului Izvor, amenajare
• 1936 - Iau fiinţă: Federaţia Aeronautică socotită la acea dată o mare realizare tehnică
Regală a României (FAR;R, care a preluat parţial Iun. 8. Planoristul Valentin Popescu este distins
prerogativele ACRR), Olimpic Club - primul club cu Ordinul Virtutea Aeronautică clasa Crucea de
de tir calibru redus, Yacht Club Bucureşti (la Herăs- Aur, fiind primul sportiv căruia i se acordă acest
trău). Apar lucrările: Sinulescu, S. şi Popescu ordin;
Valentin - Modele sburătoare (teorie - construcţie - Vara. Se fondeză Federaţia Aeronautică Regală
sbor), Editura Cartea Românească; Kiriţescu Con- a României (FAR;R). Aflat în vizită la Bucureşti,
stantin - Educaţia fizică - parte fundamentală a unde a şi conferenţiat la Ateneul Român, celebrul
educaţiei şcolare integrale. Sportivilor Manole aviator şi scriitor Antoine de Saint - Exupery, ia
Stroici (tir), Toma Aurel (box) şi N. Marinescu parte la banchetul oferit în onoarea sa de către soţii
(scrimă) li se conferă medalia UFSR pentru Merite George Valentin Bibescu (preşedinte al Federaţiei
Sportive Excepţionale. Marele Premiu Naţional Aeronautice Internaţionale în perioada 6 ian. 1930
pentru Sport a revenit polisportivului C-tin M. - 1941) şi soţia sa Martha Bibescu;
Cantacuzino. Se instituie: cea de-a treia divizie de Iul. 27. Bucureşti. Boxerul profesionist Toma
fotbal (div. C), Cupa Carol al II-lea la atletism (in Aurel (cat. Cocoş) îl învinge pe Poppy Decico şi
locul Cupei Principele Carol), Cupa Fantineli la intră în posesia titlului de campion european. În
volei, Cupa Universul la baschet, Cupa Olimpică la decembrie acelaşi an titlul i-a fost retras de către F.
rugbi Curs de formare a instructorilor de înot. Prima I. de specialitate;
ediţie a Marelui Premiu al Oraşului Bucureşti - cursă Nov. 22. Are loc, din iniţiativa clubului bucu-
internaţională auto organizată de Grupul Sportiv reştean Stadiul Român, primul cros naţional sătesc;
Motor, una din cele mai importante curse de viteză. Nov. 24. Apare Decretul nr. 2874 prin care
În tentativa de record pe distanţa Bucureşti - Braşov, Pierre de Coubertin a fost distins cu Ordinul Meritul
Al. Papană, pilotând un Chrysler Air-Flow, a stră- Cultural Cavaler clasa I;
bătut această distanţă într-o oră, 48’ 46’’; Dec. 1. Legea desfiinţării ONEF, unele din
Ian. 24. TCR - selecţionata de hochei a Japo- atribuţiile sale fiind preluate de Institutul Superior
niei, 2-2 (1-0, 0-0. 1-2); de Educaţiei Fizică (ISEF), altele de catre OETR şi
Ian. 31. Raliul Monte Carlo - cea mai impor- UFSR, devenit organ delegat al acestuia;
tantă competiţie automobilistică din Europa - este • 1937 -. Iau fiinţă: A. S. Dentara - asociaţie cu
câştigat pentru prima dată de echipajul bucureştean o puternică secţie de rugbi, Fabrica de paraşute
Ion Zamfirescu - Petre Cristea pe un FORD V 8. IRVIN. Premiul Naţional pentru Sport pe anul în
Este unul dintre cele mai mari succese internaţionale curs a fost atribuit călăreţului Henri Rang, iar
ale automobilismului românesc; Medalia pentru Merite Sportive Excepţionale a
Febr. Apare, lunar, până în anul 1944, Buletinul revenit sportivilor: Iacob Filip (călărie), Anton Oşca
pregătirii premilitare şi al educaţiei fizice; (box) şi lui Virgil Economu pentru lucrarea Fotbal,
Apr. Apare, până în febr. 1940, Buletinul OETR; una dintre cele mai apreciate şi în zilele nostre.
Mai 30. Miting aviatic internaţional în care au - Prima cursă ciclistă internaţională de 1000 m
predominat zborurile demonstrative şi acrobatice, viteză pe velodrom. Era dotată cu Cupa ing. N.
673
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Caranfil şi organizat anual până în 1938. Câştigător Buletinul Clubului Alpin Român.
- C. Tudose; Planoristul bucureştean Hubert Clompe obţine
Febr. 27. Apare la Bucureşti, până în 1940, insigna de Argint a FAI, fiind al doilea membru al
Sportul Capitalei. Ziar pentru popularizarea sportu- Federaţiei Aeronautice Regale Române (după Valen-
lui românesc; tin Popescu) căruia i se acordă această distincţie.
Mart. Iau fiinţă: Ski Club Bucureşti (având ca Este brevetată ca pilot Virginia Duţescu (a 13-a), cea
preşedinte pe ing. Basil George Assan), club care a cu care începe şirul lung al instructoarelor de zbor
organizat in acelaşi sezon şi primul concurs de cu motor din România. Pe apa lacului Cişmigiu,
coborâre pe Valea Cerbului (în Bucegi): Cupa Buce- Mihai Konteschweller experimentează navomodelul
gilor şi AS Phenix, a iubitorilor a sport din Fabrica teleghidat inventat de el, unul dintre primele din
de uleiuri vegetale (un club sportiv cu acest nume lume. Echipajul Al. Budişteanu - J. Mihalcea (cu un
mai fiinţa în Capitală încă din anul 1924); Renault Viva Grand Sport) îmbunătăţeste cu o
Mai 24 - iun. 7-8 Cluj şi Bucureşti. Are loc, sub secundă şi o zecime recordul în cursa auto de viteză
auspiciile Societăţii Medicale de Educaţie Fizică, Bucureşti - Braşov;
primul „Congres naţional de medicină aplicată la Mart. 19. Apare primul număr al ziarului Uni-
educaţie fizică şi sport”. La Congres s-a hotărât şi versul - sport (16 pagini). Apare până în 1942;
introducerea, în luna iunie, a cursului de medicină Apr. 1. Inaugurarea celei de a doua expozi-
sportivă la Facultăţile de medicină; tii-concurs de afişe pentru propagandă turistică,
Iun. 8. Se desfăşoară pe stadionul ANEF Ser- organizat de ONT;
bările Restauraţiei - ansamblu de demonstraţii Mai. Aurel Mărăşescu, Camil Ioan şi Ferdinand
gimnastice, atletice etc. în care au fost angajaţi Ferk obţin clasificarea de arbitru internaţional - fiind
numeroşi sportivi şi peste 1000 de tineri premilitari; primii din România cu această acreditare;
Sept 5-12. Se desfăşoară pentru prima dată în Iun. 6. Paraşutistul şi compozitorul aviator
România J. B. de atletism, ediţia a VIII-a. Atleţii Ionel Fernic este distins cu Crucea de Aur a Ordi-
români s-au clasat pe locul II, cucerind 6 titluri de nului Virtutea Aeronautică, fiind al 2-lea paraşutist,
campioni: A. Ghiţescu - 100 m, Nicolae Iordache - după Smaranda Brăescu, căruia i s-a conferit acest
200 şi 400m; Dinu Cristea - 10. 000m; Nicolae ordin de către regele Carol al II-lea. Încetează din
Gurău - aruncarea greutăţii; ştafeta balcanică. Cu viaţă în 22 iulie într-un accident de avion;
ocazia Jocurilor, sculptorul Constantin Baraschi a Iun. 8 – 16 (Hipodromul Băneasa). Concurs
realizat cunoscuta lucrare Aruncătorul de lance; hipic internaţional (8 ţări), dominat de sportivii
Oct. 14. Apare primul număr al revistei Foot- români, competiţie ce se va desfăşura în locul Cam-
ball, Revistă săptămânală pentru deprinderea jocului pionatului Naţional. Juriul era prezidat de generalul
curat în sport, artă, literatură şi viaţa socială. George Moruzi - inspector general al cavaleriei;
Revista, scrisă şi condusă de N. Grămătic - unul din Iun. 11. Inaugurarea (în platoul ONT) a unei
pseudonimele scriitorului Camil Petrescu, a apărut expoziţii de turism şi sporturi nautice, organizate de
până la 27 noiembrie 1937; F. R. de Sporturi Nautice şi ONT sub patronajul
Dec. 1. Bucureşti. Aniversarea unui sfert de veac generalului adj. Paul Teodorescu, pe atunci ministrul
de la constituirea FSSR - primul for central al miş- Aerului şi Marinei;
cării sportive din România. Cu acest prilej a apărut Iun. 27. Masă festivă la Jockey-Club, la care ia
şi prima emisiune filatelică cu tematică sportivă; parte şi regele Carol al II-lea, cu prilejul încheierii
• 1938 - Se înfiinţează: Comisia de Ping-pong întâlnirii bilaterale de atletism România - Cehoslo-
din UFSR, Asociaţia Nautică Româno-Americană şi vacia (78-85 p. ) din zilele de 25-26 iun;
gruparea sportivă Standard. • 1939 - Ia fiinţă în Bucureşti primul centru de
Apar: F. R. Rugby Anuar 1938, Anuarul Yacht navomodele creat de Federaţia de Canotaj pentru a
Clubului Regal Român, Anuarul Sportiv UFSR, dezvolta gustul tineretului pentru construcţia de
674
Municipiul București
ambarcaţiuni si a-i oferi cele dintâi noţiuni de sport - Boxerului Lucian Popescu, care la 3 ian.
nautic; acelaşi an, cucerise titlul de campion european la
Apar lucrările: D. Ionescu: Istoricul gimnasticei cat. pană, i-a fost decernat Premiul Naţional pentru
şi al educaţiei fizice la noi; Dr. Iuliu Haţieganu: Sport;
Educaţia fizică la sate. • 1940 - Iau fiinţă organizaţia Muncă şi Lumină
- Belgrad (Iugoslavia). Marele Premiu al oraşu- (avea şi preocupări culturale, sportive) şi FR de
lui Belgrad - cursă câştigată de automobilistul Jean Sporturi de Apă (preşedinte - V. Catina).
Calcianu, care a concurat pe o maşină Alfa Romeo - Apar publicaţiile: Hronicul sportului românesc
de 2600 cmc. În acelaşi an sportivul român a corec- (1940-1942); Buletinul arbitrilor.
tat recordul de 1h, 38’ şi 30’’ pe distanţa Bucureşti Mai 20. Prima ediţie a JB de ciclism;
- Braşov, stabilit de Al. Papană, aducându-l la 1h Iun. Se constituie Comisia mixtă a Străjii Ţării
30’54’’ - record în vigoare şi az;. si UFSR, care conduce mişcarea sportivă până la
Febr. 19. Ia fiinţă Asociaţia de Drumeţie Hai la crearea Organizaţiei Sportului Românesc (OSR);
drum; Iun. 6-8. Concursurile sportive ale străjerilor
Febr. 19. În Bucureşti se organizează cursa din Capitală;
ciclistă dotată cu Cupa FRAȚII Arion - prima ediţie. Iun. 16. Concurs de atletism în care D. Tâlma-
Locul I - Vasile Petrescu; ciu îmbunătăţeşte recordul naţional de j. la 800m:
Apr. 14-30. Expoziţie de stampe pe tema Turis- 2’00’’6. O săptămână mai tarziu, la 22 iunie, E.
mul în Ţările Române acum un veac; Popescu (Viforul Dacia) ameliora recordul la j. la
Mai 21. Pe traseul Bucureşti - Ploieşti - Sinaia aruncarea discului (41,36m), iar atleta N. Grozoiu
- Păduchiosul - Pucioasa - Târgovişte - Băneasa se (Victoria) pe cel de 800m (2’48’’);
desfăşoară prima ediţie a Criteriumului motociclist • 1941. mart. 28. Meciuri de box pentru Cupa
II Cupa Jubilară a Moto Clubului Român - cursă de Război, cupă câştigată de sportivii Asoc. Sp.
organizată pe patru clasamente diferite: sport, curse, Turda;
ataş şi general; Apr. 23. Circuitul Kiseleff - concurs de marş 8
Iun. Bucureşti. Este acordată Crucea de cavaler km. Alte ediţii ale circuitului s-au desfăşurat la 4
al Ordinului Meritului Cultural secretarului general mai şi 3 august, acelaşi an.
al Comitatului Olimpic Italian - G. Vaccaro; Apr. 27. Concurs de marş pe traseul Bucureşti
- Pe Lacul Herăstrău, asanat cu o lună în urmă, - linia de centură (12 km). Asemenea concursuri de
când a fost amenajat Parcul Naţional Regele Carol marş s-au repetat deseori în perioada războiului:
al II-lea, delimitat de Şoseaua Kiseleff, Bulevardul Circuitul Leonida, Circuitul Arcului de Triumf,
Aviatorilor, Aleea Trandafirilor şi lac, se desfăşoară Circuitul Gorea, Circuitul mersului corect, Circuitul
CN de iolă olimpică, dotat cu Cupa Dan Simionescu Bucureştilor etc;
- Râmniceanu - competiţie câştigată de YCRR; Mai 31. Viena. Meci de box Lucian Popescu -
Iul. 6. Inaugurarea (în prezenţa ministrului Ernst Weiss, în care boxerul român pierde titlul
Aerului şi Marinei - general Paul Teodorescu) a continental la cat. pană, pe care-l deţinea din 1938;
Şcolii de Zbor fără Motor ARPA - Dudeşti Cioplea; Iun. Prima ediţie a Crosului Nautic (10 km),
Sept. 17. Este dat în folosinţă Velodromul de la care consta în traversarea lacurilor cu caiacul
Belu (Şos. Olteniţei); • 1942 - Se constituie: Comisia Sportului Uni-
Nov. 15. Scriitorul Ionel Teodoreanu este ales versitar a Centrului Bucureşti (preşedinte - prof.
preşedinte al Comisiei de Judecată a FR de Ciclism, univ. Constantin Stoicescu, rectorul Universităţii),
decernându-i-se totodată, Insigna de Onoare a UFSR Consiliul Superior de Îndrumare a Sportului Univer-
(clasa a III-a); sitar, cu reşedinţa în Bucureşti (preşedinte - prof.
Nov. 16. Inaugurarea sălii de gimnastică şi sport univ. Iuliu Haţeganu, rectorul Universităţii din Cluj
a Băncii Naţionale a României; - Sibiu). Apare în Bucureşti, editat de OSR, Anuarul
675
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
sportului românesc. Campionatul regional (pe Ligi) si prorector al ei, redactor al periodicului Olim-
de baschet este înlocuit cu Cupa de război, care pishen Rundschau, autor a numeroase cărţi între
devine cea mai importantă competiţie, iar CN de care şi Theorie der Gymnastick;
canotaj se desfăşoară doar la iole olimpice, la cele- Febr. 14. Cupa Geo Mirea (Handicap) la tir,
lalte ambarcaţiuni organizându-se numai campionate competiţie la care St. Popescu (cu 400 p handicap
regionale. Tenismanul bucureştean (născut în com. 6p) a cucerit locul I, iar Iosif Sârbu (cu 400 p han-
Independenţa, jud. Galaţi) Constantin Tănăsescu dicap 12p) locul II;
este distins cu Premiul Naţional pentru Sport; Mai 1,2. Ceferiada echipelor de box amatoare;
Mai 4-10. Prima Săptămână Universitară, Mai 16. Stadionul ANEF. Meciuri de box pro-
ansamblu de manifestări cultural-sportive (la atle- fesionist organizate de FRB; pentru strângerea
tism, box, cros, fotbal, ping-pong, tenis, tir etc. ) şi fondurilor necesare construirii Palatului Invalizilor.
patriotice, la care iau parte peste 800 de sportivi S-au vărsat pentru acest aşezământ 330. 000 lei;
studenţi din toate centrele universitare. Pe primele Aug. 28. Inaugurarea Pavilionului de recreaţie
3 locuri s-au clasat studenţii de la Drept, ANEF şi şi sport pentru personalul CFR, amenajat de secţia
Medicină; de canotaj Băneasa;
Mai 10. Cursă ciclistă Bucureşti - Olteniţa - Sept. Ordin transmis, prin OSR, instituţiilor
Giurgiu - Bucureşti câştigată de Ion Silvestru cu 3h publice prin care se face cunoscut autorităţilor de
16’25’’ cu o medie de 34,196 km/oră; stat că Preşedintele Consiliului de Miniştri pune în
Mai 17. Cursă ciclistă Bucureşti - Olteniţa - vedere constituirea asociaţiilot sportive pe instituţii
Bucureşti (116 km) dominată de Marin Niculescu după modelul asociaţiei sportive a PTT - Bucureşti;
cu timpul de 3h 51’ (30,121 km/oră); Sept. 6. Ordine ale Ministrului Instrucţiunii nr.
Mai 24. Cursă ciclistă Bucureşti - Ploieşti - 176822 şi 46716 prin care sunt reduse orele de
Bucureşti (108 km) câştigată de acelasi M. Nicu- educaţie fizică (tot atunci şi cele de muzică, desen
lescu cu timpul de 3h 41’(28,280 km/oră); şi caligrafie) în programa şcolilor secundare teore-
Mai 31. Reggio Emilia (Italia). Lucian Popescu tice, începând cu anul şcolar 1943/1944;
atacă din nou titlul de campion european la cat. pană, Sept. 19. Vernisajul expoziţiei retrospective
dar este învins de boxerul italian Gino Bondavalli; Sportul Românesc, amenajată la Ateneul Român;
Iul. (Ştrandul Obor). Curs de înot pentru copii; Oct. 3. Cupa Bucureştiului la baschet;
Oct. 4. Inaugurarea, printr-o serbare sportivă, a • 1944 - Apar publicaţiile Teatru şi Sport, Atle-
Stadionului PTT; tism, Gazeta Hipică;...
Dec. 1. Cu prilejul manifestărilor organizate Sept. 15. Ia fiinţă Organizaţia Sportului Popular
pentru a se marca aniversarea a trei decenii de la (OSP). Funcţionează până în martie 1946, paralel
constituirea primului for central al mişcării sportive cu OSR si UFSR, după care, rămâne singura orga-
din România (FSSR), ia fiinţă Consiliul de Îndru- nizaţie sportivă, conducătoare a sportului românesc.
mare Sportivă, (Sala Dalles); În 1949 este înlocuită de CCFS;
• 1943 - Apar: Buletinul OSR (până în 1944), Sept. 17. Este dat în folosinţă Stadionul ANEF
Bucureşti; C. Kiriţescu: Palaestrica - o istorie uni- ce fusese bombardat de trupele hitleriste. În anul
versală a educaţiei fizice; 1947 stadionul a intrat în reparaţie capitală: a fost
Febr. Vizita dr. Karl Diem - director al Comi- refăcută pista de 400 m (care avea 500m), iar tribu-
tetului Olimpic Internaţional, unul din întemeietorii nele au fost amenajate din beton (fuseseră din lemn)
Şcolii Superioare de Educaţiei Fizică din Germania în structură ovală modernăş;
676
Municipiul București
Actul de la 23 august 1944 și alte multe eveni- biblioteci, programele didactice schimbate și subor-
mente ulterioare au determinat intrarea României în donate unor obiective noi cu rezonanțe sociale, care
sfera Uniunii Sovietice şi instaurarea, pentru jumă- nu pot fi ignorate sau eludate la o analiză atentă și
tate de veac a orânduirii comuniste. Viața, în ansam- nepărtinitoare. Astfel, noțiunea și activitatea privind
blul său, statul și instituțiile lui, activitățile, relațiile sportul de mase conținea un generos demers atunci
interumane au fost profund restructurate. Şi sportul când se dorea ca exercițiul fizic să-și amplifice
a fost supus unor modificări profunde, de formă și efectul, devenind un factor de educație, de sănătate
conținut. Bucureștiul, la sfârșitul anului 1947 avea a oamenilor din toate straturile sociale. Au fost
1. 041. 807 locuitori și o suprafață de 12. 198,8680 organizate o serie de competiţii având drept scop
ha. împărțit în 4 sectoare cu 38 de circumscripții și angrenarea în special a tinerilor în practicarera
13 localități suburbane, ele constituind centrul exerciţiilor fizice şi pentru depistarea unor viitori
politic, administrativ, economic, cultural și sportiv sportivi de performanţă: Crosul popular, Concursu-
al țării. Înlocuirea treptată a organului de conducere rile populare de schi, şah, înot, călărie, ciclism etc.
a sportului, prin apariția în sept 1944 a Organizației Cupa Unităţii Tineretului, Triatlonul popular la
Sportului Popular (OSP), care va prelua, coexistând atletism. Realitatea sportului de masă trebuie ferită
un timp cu UFSR, rolul de organ central. După actul și discutată în afara subjugării ei ideii și tendinței
de naționalizare (iunie 1948), al reformei învăță- de pregătire populației în vederea altor scopuri,
mântului (sept. 1948) și al intrării României în printre care și cele de esență militară. În acest
CAER (1948) structurile fundamentale ale țării au proiect, inclus în planurile anuale și cincinale ale
fost sovietizate, asemănător celorlalte țări din dezvoltării Bucureștiului s-au înmulțit și modernizat
centrul și sudul Europei. În sport au fost restructu- multe baze sportive: stadionul ANEF a fost recon-
rate cluburile, asociațiile și echipele, așa zise bur- struit în 1947; fostul complex sportiv din parcul
gheze, înlocuite cu altele, reprezentante ale Progresul TCR (str. doctor Staicovici), care aparți-
ministerelor militare (MFA, MAI), ale sindicatelor, nuse Tirului a fost reamenajat și va deveni templul
învățământului și ale diferitelor ramuri de producție. tenisului românesc din anii ’60-’70, hipodromurile
Și denumirile, uneori au fost preluate din sportul Capitalei, terenurile de pe malurile lacurilor Herăs-
sovietic (CCA, Spartak etc). Au apărut periodice noi trău, Tei, Snagov, vor fi integrate în activitatea
care au înlocuit pe cele tradiționale, promovând sportivă și de agrement a capitalei. Au fost constru-
ideea de-acum dominantă că în artă, cultură și în ite sala și bazinul de înot și polo de la Floreasca, și
sport se acționează cu tendință. Originea socială a Parcul de Cultură și Sport 23 August construit doar
sportivului, antrenorului, specialistului prevala în 3 luni în 1953 în groapa Vergului. Acest complex
asupra competenței, urmărindu-se o asa-zisă ”puri- sportiv va găzdui Festivalul Mondial al Tineretului
ficare” a cadrelor de pretutidndeni. Lupta de clasă din 1953 și Universiada din 1981, manifestații
a generat eliminarea și înlocuirea oamenilor de sportive internaţionake de prestigiu. Construcția
valoare, cu competențe recunoscute pe plan național Complexului sportiv inaugurat in 13 oct. 1951, a
și internațional. În consecință și în activitatea spor- Patinoarului acoperit Flamaropol, a stadioanelor și
tivă specialiști, sportivi, cadre didactice cu origini terenurilor de jocuri sportive Constructorul, Știința,
sociale nesănătoase au fost interziși ori au emigrat, Sănătatea , Baza nouă şi cea veche de sporturi
cărțile de toate profilurile, implicit și cele cu conți- nautice4 de la Snagov ş. a. au constituit cadrul și
nut de educație fizică și sport au fost scoase din suportul material necesare practicării sportului de
677
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
performanță din București. S-a înfiinţat Centrul de rale, clase cu program sportiv, care au contribuit la
Cercetări Ştiinjţifice, transformat ulterior în Institu- crearea bazei de masă a sportului de performanţă. O
tul Naţional de Cercetări pentru Sport, şi-a lărgit statistică efectuată în anii respectiv a demonstrat că
activitatea Centru de Medicină Sportivă, devenit peste 75% dintre medeliaţii români la JO, CM şi CE
Institutul Naţional de Medicină Sortivă. Timp de au fost depistaţi, iniţiaţi şi pregătiţi pentru sportul
peste 40 de ani au apărut cu regularitate periodicele de performanţă în aceste unităţi sportive şcolare
Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, bucureştene. Toate acestea, talentul sportivilor,
Revista Română de şah, Vânătorul şi pescarul, priceperea şi cunoştinţele antrenorilor şi specialiş-
Revista ilustrată Stadion ş. a. În anii 50 a apărut o tilor bucureşteni şi nu numai au contribuit, în aceste
editură specializată: Editura Sport-Turism, care a decenii, la afirmarea sportului românesc concretizată
editat sute de cărţi de specialitate. În această peri- prin clasarea sportivilor săi, majoritari în potenția-
oadă, Bucureştiul a fost gazda a numeroase Campi- liul respectiv al țării, în primele 10 țări ale lumii.
onate mondiale, europene şi balcanice la mai multe Sediul central al organelor de conducere statală a
ramuri de sport. S-a îmbunătăţit considerabil activi- sportului românesc în acea perioadă a fost Bucureș-
tatea în domeniul sportului şcolar şi universitar. Au tiul: Comitetul pentru Cultură Fizică și Sport de pe
apărut 7 cluburi sportive şcolare independente, lângă consiliul de Miniștrii (1948), Uniunea pentru
cluburi sportive universitare pe lângă marile insti- Cultură Fizică și Sport (1957), Consiliul Național
tuţii de învăţământ din Bucureşti. Ca o continuitate de Educație Fizică și Sport (1967), Comitetul
a SMTCF-ului au fost înfiinţate licee şi şcoli gene- Olimpic Român.
678
Municipiul București
anul 1961 în cadrul UCFS, devenind Comisia Cen- revista a luat numele de Cultură fizică şi Sport apoi
trală şi, în cele din urmă, FR de Radioamatorism. Educaţie Fizică şi Sport, apărând lunar pînă în 1980;
Se construieşte Complexul sportiv Floreasca, alcă- • 1948 - Se schimbă denumirea ANEF în Insti-
tuit din două săli de sport şi un bazin de înot. Apar: tutul de Educaţie Fizică. Apare: Handbal. Manual
Revista de Şah [lunar]. Director: Mihail Sadoveanu, pentru SMTCF, autor V. Cojocaru;
având din 1948 şi până în 1951 titlul şi subtitlul Ian 10 Este inaugurat in Capitala, Cabinetul de
schimbate: Şah,Revista vieţii şahiste din România; traumatologie sportivă al OSP - primul nucleu de
V. Mazilu: Problemele antrenametului sportiv; asistenţă medicală permanentă a sportivilor;
Ian/Feb. Au loc la ANEF cursurile Şcolii de Feb. 24. Apare Bukaresti Nép sport. A népi
antrenori de fotbal, primul la acest nivel; sportszervezet. Központi lapja. Tip. Scrisul liber.
Feb. 27. Ia fiinţă Comisia terenurilor şi sălilor Sept. Deschiderea cursurilor Şcolii Medii
de sport; Tehnice de Cultura Fizică (SMTCF). Alte asemenea
Mar. 20-21. Se desfăşoară in Capitală prima şcoli au luat fiinţă şi la Braşov, Galaţi, Timişoara,
conferinţă Naţională a Uniuniii Asociaţiilor de Elevi Cluj şi Tg. Mureş;
din România (UAER). Din Biroul Comitetului • 1950. Apar lucrările: Terminologia gimnasticii
Central al UAER ales atunci a făcut parte şi Ion şi Să invăţăm metodic şahul de Gh. Sergiu (Sergiu
Iliescu, ca secretar cu problemele sportului. Din Samarian). Institutul de Educaţie fizică îşi schimbă
resortul sportiv a făcut parte şi elevul Anghel Vrabie; titulatura în Institutul de Cultura Fizică. Din acelaşi
Mai. 14. Ia fiinţă A. S. Pompierul, clubul de mai an s-au introdus cursurile de specializare a studen-
târziu, având secţii de fotbal, tenis de masă şi şah; ţilor, începând din semestrul al V-lea de studiu.
Iun. 14. Se desfăşoară ultimele meciuri de box Bucureştiul posedă 110 asociaţii şi 8 cluburi spor-
profesionist din Capitală şi din ţară; tive. Este dat în folosinţă Parcul Sportiv . Pe str. V.
Iul. Se dă în folosinţă Turnul de Paraşutism din Conta se construieşte sediul forului de conducere a
actualul Parc Sportiv Lia Manoliu şi încep cursurile mişcării sportive;
Şcolii de Zbor fără motor pe microareodromul din Ian 3. Este inaugurat oficial Patinoarul Flo-
vecinătatea turnului; reasca.
Sept. 3 Inaugurarea stadionului ANEF, viitor Iun. Inaugurarea terenului de sport din Apără-
Republicii, cel mai modern si mai mare (40. 000 de torii Patriei.
locuri). Astăzi este acoperit cu pământ, iar o parte • 1951 - Apar: Cartea sportivă. Buletin biblio-
este afectată de construcția fostei Case a Poporului grafic al Editurii Cultură Fizică şi Sport. Clubul
- actuala clădire a Parlamentului României. Festivi- Casa Centrală a Armatei (CCA), ulterior Steaua,
tatea inaugurării s-a repetat la 25-27 sept cu concur- câştigă pentru prima data de la fondare (1947),
sul internațional de atletism la care a participat și Campionatul naţional şi Cupa României la fotbal;
celebrul fondist ceh Emil Zatopek; • 1952 - Apar sub semnătura lui M. Bâră, Lia
Oct. 19 Încep cursurile primei Şcoli Medii Manoliu, I. Sârbu: Cum să ne antrenăm şi monogra-
Tehnice de Cultură Fizică (SMTCF); fia lui V. Cojocaru: Handbal. tehnica şi tactica
Oct. 26 Ia fiinţă Sportul Şcolaresc, prima aso- jocului. Iau fiinţă: prima librarie de carte sportivă,
ciatie sportiva în cadrul UAER; secţia fără frecvenţă (durata studiilor 5 ani) a ICF,
Oct. 31 Prima ediţie a Cursei moto Marele Clubul Sportiv Tânărul vist;
Premiu al Oraşului Bucureşti; • 1953 - Apare în Bucureşti primul număr al
Nov. Au fost naţionalizate Eforia Spitalelor periodicului Caiet documentar de medicina culturii
Civile, Cabinetele şi Sanatoriile particulare; fizice, multiplicat de Ministerul Sănătăţii. Centrul
Dec. Revista Sport, care apărea la Timişoara, se de documentare medicală. Cuprinde: norme de ali-
tipăreşte de acum înainte la Bucureşti,devenind (de mentaţie pentru sportivi, experimente valoroase,
la nr. 11) Buletin Tehnic al CC al OSP. Ulterior, referate, recenzii, traduceri din lb. rusă a unor
679
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
680
Municipiul București
681
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
nic la gimnastică, omologat în același an la Zürich Sport și legendă de V. Bănciulescu; Există o limită
de către Comisia Tehnică a Federației Internaționale fizică a recordurilor sportive, de S. Aurelian; Exer-
de Gimnastică. Planoristul bucureștean Nicolae ciții cu partener, de Bedo Carol, ș. a; Exercitii cu
Mihățiă efectuează pe ruta Clinceni–Tecuci–Fetești– aparate elastice, autori: A. Dragnea C. Atanasiu;
Clinceni (510 km) - cel mai lung zbor, cu care a • 1969 - Apar: Tradițiile sportive ale românilor,
obținut al treilea diamant pe Insigna Internațională autori N. Postolache, Maria Postolache, Editura
de Aur, fiind al doilea după Finescu, cu cele trei CNEFS; Îndemânarea și metodica dezvoltării ei, de
diamante. Bucureşti cucereşte pentru prima dată V. Ludu;
titlul de campioană naţională în ediţia 1963/1964; Sept. 16-20. Simpozion internațional (22 de
Ian. TI de hochei, Cupa oraşului Bucureşti, țări) pe tema Bazele ştiințifice ale sportului de
locul I Spartak Pilsen; performanță, organizat de CNEFS, în colaborare cu
Febr. TI de tenis de masă la Bucureşti, sportivii Comitetul Internațional de Educației Fizică și Sport
români câştigă patru probe; (CIEPS) de pe lângă UNESCO;
• 1965 - Apare lucrarea Despre tactica sportivă, Sept. 30 - Oct. 3. Are loc la București al II-lea
autor L. Teodorescu. Se organizează, de către FIMS, Congres European (peste 30 de specialiști din peste
primul seminar internațional de medicină sportivă, 20 de țări) de Medicină Sportivă, congres organizat
în cadrul căruia numeroși medici români au obținut sub egida FIMS;
diplomă de specialist internațional în medicină Oct. 26. Primul turneu fulger de tenis pe teren
sportivă. Bucureștiul dispune de 548 de asociații și acoperit, dotat cu Cupa Fair Play, oferită de ziarul
20 de cluburi sportive. Sportul. Ilie Năstase - locul I;
• 1966 - Apar: Îndrumătorul instructorului Dec. 16-17. Reuniune internațională a specia-
sportiv; Cum organizăm o competiție, autor Gh. liștilor în problemele Sportului pentru toți, organi-
Mitra; zată sub egida CIEPS de pe lângă UNESCO;
Febr. Cupa Orașului București - turneu intern- Dec. (sf. ) Tenismenul bucureștean Ilie Năstase
țional de hochei (București - locul II). (Steaua) este declarat Cel mai bun sportiv al anului;
• 1967 - Apar: Anuarul sportiv 66 București, • 1970 - Apar: Sportul românesc de-a lungul
elaborat de UCFS. Secția instruire sportivă, cercetări anilor, autori: Emil Ghibu, Ion Todan; Teoria edu-
științifice și documentare tehnică. [Poligrafiat]. cației fizice și sportului, de I. Șiclovan; Mens sana
Educație Fizică (Caiet documentar de uz intern). in corpore sano periodic editat de Institutul de
Ministerul Învățământului. Institutul de Cultură Petrol, Gaze și Geologie, Catedra de educație fizică,
Fizică, Lunar. Poligrafiat; C. Răduț: Criterii de Clubul sportiv universitar CSU. Regizorul bucureș-
selecție în sport. Are loc la București finala Cupei tean Andrei Blaier realizează filmul Rachetele de
Campionilor Europeni (ediția a VIII-a) la volei (m) argint, dedicat celor doi tenismeni români I. Țiriac
disputată între două echipe românești: ultima adju- și I. Năstase, finaliști în Cupa Davis;
decând-și victoria și Cupa de Argint, trofeu pus în Apr. 24. Hotărâre a Biroului CNEFS mr. 347
joc în acel an de Federația Internațională de speci- de înfiițare a Muzeului Național al Sportului, prima
alitate, deoarece cel vechi (Cupa de Cristal) a fost instituție cu acest profil din Capitală și din țară.
câștigat definitiv de cealalta valoroasă echipă • 1971 - Apar: Careul magic, autori: Paul Ochi-
bucureșteană; (1961, 1961, 1965); albi și Petre Henţ, Editura Stadion; Mic dicționar
Dec. Luptătorul Clubului Steaua, Ion Baciu, a medico-sportiv, autori: Clement Baciu, I. N. Robă-
fost declarat cel mai bun sportiv al anului; nescu, Thedora Alexandrescu; Glob sport, Index
• 1968 - Apar: Buletin informativ, redactat de anual şi Ghidul studentului lucrări ale Ministerul
Institutul de Construcții, Catedra de Educație Fizică, Învățământului, Institutul de Educație Fizică și
Clubul Sportiv București; Decenii de aur (1947- Sport; Evoluția automobilismului, autori: Gh.
1967), autori: D. Gârleșteanu, Nicolae Mărășescu; Frățilă, N. Chimu;
682
Municipiul București
683
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Jocurile Mondiale Universitare de vară. Buletin nescu, Vlad Dogaru, Lia Manoliu, Dan Popper,
editat UASC din Centrul Universitar București și Septimiu Todea şi coordonatorul colectivului prof.
Clubul de fotbal. Sportul Studențesc; Buletin hipic Anghel Vrabie. Mai mult decât o victorie de V.
editat de Cal Clubul Român București; Bănciulescu. Steaua, campioana Europei de H.
Iul. 19-30. Bucureștiul găzduiește a XI-a ediție Alexandrescu. Confesiuni la marginea gazonului
a JMU competiție organizată de FISU, supranumită de M. Ionescu. Bob-Sanie de Ion Matei;
și Mica dă. Iau parte 5000 de sportivi din 100 de • 1988. - Apar: Frumoasele noastre dimineți
țări, la 10 ramuri. În clasamentul neoficial pe de I. Chirilă. Dezvoltare, armonie, frumusețe de
medalii, echipa României a ocupat locul II, cu 67 Gh. Cișmaș. Este desființat ca edificiu și aco-
de medalii, dintre care 30 de aur și 17 de argint; perit cu pământ Stadionul Republicii (fost
• 1982 - Apar: Antrenori la ora confesiunilor de ANEF);
Mihai Ionescu. Infernul gloriei de Hristache Naum. • 1989 - Apar: Orele astrele ale sportului de
Stelele Universiadei de Horia Alexandrescu; V. Bănciulescu. Revanșă târzie de I. Bucheru.
• 1983 - Apar: Legendele Olimpului atletic de Practica medicinii sportive de I. Drăgan. Crista-
Vladimir Morariu. Raliurile automobilistice de lele pasiunii de E. Fântâneanu;
Dumitru Lazăr. Aproape totul despre fotbal de Dec. 21. Întreg sistemul competițional și
Chiriac Manusaride şi Chevorc Ghemigean. Biblio- toate manifestările sportive, de orice fel, sunt
grafia educației fizice și sportului de Maria şi interzise.
Nicolae Postolache. Galeria Rapidului primește un Dec. 24. Apare în București primul număr din
spațiu anume sub tribună pentru organizarea activi- „Gazeta sporturilor”. Cotidian al sportului româ-
tăţii suporterilor işti; nesc (Serie nouă).
Mart. 3-8. Bucureștiul găzduiește Campionatul Dec. dupa 24. Asociaţia Presei Sportive din
Mondial de hochei pentru juniori până la 20 de ani, România, în urma tradiţionalei anchete, a dese-
grupa C. Reprezentativa României, cucerind primul menat pe Paula Ivan (atletism) şi naţionala de
loc, promovează în grupa B pentru anul următor. fotbal ca fiind Cei mai buni sportivi români în
Bucureștiul dispune de 854 de asociații și 38 de anul 1989. Aceeaşi valoroasă atletă a fost desem-
cluburi sportive; nată de agenţia B. T. A Sofia drept Cea mai bună
• 1984 - Apar: Fotbal. Cadran mondial de Mihai sportivă din Balcani în anul 1989;
Flamaropol. Sportul ilustrat (serie nouă), care înlo- Dec. 26. Se constituie Comitetul de Sprijin
cuieşte revista Sport; din CNEFS al Frontului Salvării Naţionale, în
Mai. 6. Are loc la Palatul Sporturilor și Culturi frunte cu Lia Manoliu, la propunerea prof.
gala de adio a gimnastei Nadiei Comăneci. Cu acest Anghel Vrabie, organism ce-şi propune ca obiec-
prilejul Nadia primește din partea președintelui CIO tive imediate participarea nemijlocită la efortul
- Juan Antonio Samaranch - prezent la gală, Ordinul comun de reintrare a vieţii sportive în cursul ei
Olimpic; normal, contribuţia tuturor celor din mişcarea
• 1985 - Apar: Olimpia de Tudor Gheorghe şi sportivă la Fondul Contului 1989, reluarea cât
Virgil Ludu şi Ramul de măslin al Olimpiei de Ion mai grabnică a activităţii competiţionale interne
Matei; şi internaţionale... , elaborarea unei noi strategii
Apr. 1. Plecarea către Himalaia a primului lot privind liniile de perspectivă ale activităţii spor-
de alpiniști, acțiune organizată cu prilejul Anului tive din ţara noastră...
Internațional al Tineretului. Dec. 30. Decretul nr. 27 al Consiliului Provi-
• 1986 - Apar: România la Jocurile Olimpice zoriu de Uniune Naţională privind înfiinţarea
(ediţia a 2-a a lucrării Jocurile Olimpice - partici- Ministerului Sportului.
parea sportivilor români) autori: Maria Bucur-Io-
684
Municipiul București
Înlăturarea orânduirii comuniste din țara ţele desfăşurării unei activităţi normale. . Federați-
noastră după revoluția din dec 1989 a modificat ile sportive, înmulțite și-au dobândit independența
profilul structurilor statale care au dăinuit 45 de ani, conducerii și deciziilor dar nu și cea financiară. În
ca și relațiile interumane, natura lor. Renașterea consecință, au fost desființate sau împuținate struc-
proprietății private, diminuarea drastică a celei de turile care selectau, inițiau și pregăteau centralizat
stat, acționarea legilor economiei de piață, înlocu- copiii, tineretul la ramurile sportive tradiționale, în
irea unor instituții, a vieții planificate și centralizate special cu profil olimpic (lupte , atletism, box,
au determinat apariția unui alt regim politic, a unei sporturi naționale) Profilul competițiilor s-a redus,
alte economii. Sportul românesc va intra într-o altă cercetarea a fost marginalizată. S-a înlăturat însă
eră, ca dealtfel întreg procesul educativ, cultural și voalul amatorismului de stat, profesionismul
spiritual al vieții noastre sociale. Modificările s-au agresiv inundând îndeosebi zona jocurilor sportive.
produs în primul rând în structura, în modul de Patronatul rudimentar și discreționar a înlocuit sau
organizare și funcționare a sistemului naţional de a limitat politica de stat în sport. Cluburi de tradiție
educaţie fizică şi sport. A fost creat un Minister al (Spartac, Progresul, Semănătoarea, Voința, ) și-au
Sportului, care a durat 6 luni în 1980, devenind în redus activitatea sau au dispărut pur și simplu, mai
iulie Ministerul Tineretului și Sportului, după întâi în capitală apoi și în teritoriu. Cluburile
modelul occidental (francez). Aceste schimbări de emblematice și departamentale (Steaua, , , Știința)
natură organizatorică, administrativă nu aparțin cele municipale, sau școlare și-au limitat potențialul
exclusiv forurilor bucureștene, ele sunt de dimen- performanțial, reflectat în valoarea scăzută a titlu-
siuni naționale, dar s-au petrecut în perimetrul rilor și medaliilor la JO, CM, CE din ultimele două
bucureștean, încât convențional le putem atribui decenii. S-a înregistrat o infuzie și o dezvoltare
Capitalei țării. Ministerul Tineretului si Sportului exponențială a artelor marțiale, într-o mare diver-
va fi inlocuit de o institutie de rang inferior - sitate de stiluri. Sportul de masă a supraviețuit prin
Agenția Națională a Sportului, integrată într-un sintagma, sportul pentru toți, înstituționalizat
sistem instituțional administrativ național adecvat printr-o federație. Marile demonstrații sportive,
activităților atât de diversificate ale vieții sociale. festiviste, obositoare, costisitoare și formale au
Ignorându-se vădit însemnătatea sportului, atât de dispărut, pierzându-și sensul și semnificația. Presa
reprezentativ pentru prestigiul unei țări, guvernele sportivă și-a mărit paginația, dar a pierdut din
succesive au tot diminuat nivelul organului de calitate, cultivând doar informația zgomotoasă,
conducere a educației fizice și sportului din conflictuală, ingnorând analiza și perspectiva.
România. Agenția a devenit Autoritate și de curând Cartea sportivă a proliferat, editorial dar nu și
activitatea a fost integrată în sfera Ministerului tematic. Multe baze sportive au dispărut, dezafec-
Educației, Cercetării și Tineretului. Această diluare tate sau acaparate de interesele imobiliare. În aceste
și diminuare formală, dar și de conținut a fost condiții, educația fizică și sportul și-au creat un alt
continuu însoțită de o finanțare cu mult sub cerin- cadru organizatoric și funcțional.
685
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1990 - Iau fiinţă: Federaţia Naţională a Spor- Ian. 16. Ordin al Ministerului Sportului prin
tului Universitar, Asociaţia Campionilor de Tenis care se abrogă unele documente cum ar fi: Progra-
din România, Grupul Interdisciplinar Consultativ in mul cu privire la perfecţionarea continuă a educaţiei
Educaţie Fizică şi Sport. Comisia Sportului pentru fizice şi sportului de masă şi de performanţă pe
Handicapaţi (în anul 1992 devine federaţie, structu- perioada 1989-1995, care cuprindea şi unele hotărâri
rată pe următoarele tipuri de handicapaţi: hipoacu- şi prevederi prin care se interziceau organizarea
zici, nevăzători şi motorii), precum şi Federaţiile cercurilor şi asociaţiile de yoga, karate, bridge etc:
Române de Badminton, Bridge, Culturism, Gimna- Ian. 20. Ia fiinţă FR de Arte Marţiale, care
tică ritmică sportivă, Go, Hochei pe iarbă, Orientare înglobeză stilurile: Karate, Taekwondo, Qwan-ki-do
(care preia activitatea fostei Comisii din cadrul FR şi Kido;
de Turism-Alpinism), Pentatlon modern, Polo pe Ian. 23. Ordin al Consiliului FSN prin care Sala
apă, Scrabble (în acelaşi an se şi afiliază la FI de Polivalentă, din Parcul Tineretului, trece în patrimo-
Scrabble Francofon), Tir cu arcul (desprinsă de FR niul mişcării sportive;
de Tir), Turism Salvamont-Speologie (desprinsă şi Ian. 27. Are loc prima ediţie a concursului de
ea din FR de Turism-alpinism), Yachting; culturism Trofeul Libertatea;
Apar: Sportul Capitalei. Ziar de stiri, informa- Ian. 28. Ia fiinţă în Capitala Federaţia Română
ţii şi opinii. Fotbal integrame magazin. Sport star. de Badminton;
Săptămânal de informaţii şi opinie sportiv. Etapele Febr. 4. Iau fiinţă Federaţiile Române de Tir cu
formării atletului - D. Gârleanu. 64 premii de fru- Arcul, de Baseball şi Softball;
museţe [şah] de Elisabeta Polihroniade. Autoapărare Febr. 5. Se fondeează Federaţia Română de
fizică de Enache Iondache. Competiţii de neuitat de Orientare turistică;
C. Teaşcă. O viaţă pentru sport de Dumitru Febr. 20. Se constituie Federaţia Română de
Popescu-Colibaşi. Mingea-o copie a soarelui: În Yachting;
căutarea lui Pelé, Maradona, Dobrin, Balaci, Hagi Mart. 12- Se reînfiinţează Federaţia Română
de Gheorghe Nicolaescu. Sport şi sănătate de de Hochei pe Iarbă;
Andrei Demeter. Sportul in litaratură (antologie. . Mart. 20. Publicistului bucureştean Victor
Italia ’80 de Ioan Chirilă. Pedagogia educaţiei Bănciulescu i se acordă Trofeul CIO pentru cel mai
fizice şi sportului de Nicolae N. Ceauşescu. Socio- bun ziarist olimpic. Este primul ziarist român care
logia sportului de Gheorghe Cârstea. Handbal: 500 primeşte acest trofeu decernat anual;
de jocuri pentru învăţarea jocului de Ioan Bota. Mai. 20. Ia fiinţă în Capitală federaţia Română
Planşă cu velă de Agripa Popescu. Particularităţile de Polo;
dezvoltării calităţilor motrice în atletism de Tiberiu Aug. 21-22. Are loc în Capitală prima ediţie a
Ardelean; Cupei Revoluţiei Române la rugbi, competiţie
Ian. Reorganizarea mişcării sportive naţionale. internaţională iniţiată de Direcţia municipală pentru
Cluburile sportive ies, în mare lor majoritate, de sub sport Bucureşti;
tutela unor departamente sau unităţi economice, Sept-oct. Manifestări prilejuite de sărbătorirea
putând funcţiona de acum înainte ca unităţi de sine a 75 de ani de olimpism românesc şi de la crearea
stătătoare. Reorganizarea se produce şi în federaţiile la Bucureşti a COR. Cu această ocazie - onorată de
de sport. CS Dinamo Bucureşti ia, pentru scurtă prezenţa preşedintelui CIO, Juan Antonio Sama-
vreme, numele de Unirea Tricolor; ranch - marele nostru campion Ivan Patzachin si
686
Municipiul București
antrenorul emerit de handbal Ioan Kunst Ghermă- vară: Tokyo 1964, Mexico City 1968, München
nescu au primit Ordinul Olimpic, iar campionii 1972, Montreal 1976, Moscova 1980, Los Angeles
olimpici de la Seul (Daniela Silivaş, Paula Ivan, 1984, Seul 1988, Barcelona 1992 de Ion Drăgan.
Rodica Arba, Olga Homeghi, Sorin Babii şi Vasile Antrenament sportiv: teorie şi metodică de Adrian
Puşcaşu) Insigna Olimpică de aur; Dragnea. Orientarea metodică/1981-1982 de
Dec. 15. Ia fiinţa în Capitală Federaţia Română Dumitru Hâtru. Judo şi Kata de Vlad Grigore Laşcu.
a Sportului pentru Persoane cu Handicap; Studiu comparat al dinamicii performanţelor spor-
• 1991 - Apar: Arma. Revista de sport şi diver- tivilor români şi străini în anul 1992 de Nicu Alexe.
tisment. Divertis. Magazim sportiv. Fotbal Bucureş- Raţionalizarea antrenamentului sportiv (1983-1986)
tean. Ziar bilunar de informaţii sportive. Regia de Nicu Alexe. Studiu comparativ al potentialului
fotbalistică. Sport Non-Sport. Sport star magazin. biomotric al elevilor din clasele I-IV la a treia ediţie
Sportul românesc. Steaua sport magazin. Ştiri spor- a evaluării de Virginia Paraschiv;
tive. Turist Club. Tripleta de aur: Pelé-Baratkz-Do- Ian. 28. Ia fiinţă în Capitală Sportul pentru toţi,
brin, de George Mihalache. Stele ale sportului federaţii având sediul în Str. Vasile Conta nr. 16;
românesc, Iolanda Balaş. Coppa del mondo ’90 Se conferă Premiul Naţional pentru Sport,
văzută de specialişti de Mihai Ionescu. Campioana acordat de Ministerul Tineretului şi Sportului în anul
unei mari iubiri: Universitarea Craiova-o echipă 1992 Laviniei Miloşovici (gimnastică) pentru meda-
pentru Europa de Laurenţiu Dumitrescu. Boxerii liile obţinute (2 aur, 1 argint, 1 bronz) în competiţia
români pe treptele afirmării de Ioan Dumitrescu. de gimnastică de la JO Barcelona şi medalia (1 aur)
Teoria şi metodica dezvoltării calităţilor motrice: la CM gimanstică de la Paris;
compediu de Adrian Dragnea. Viteza şi forţa în • 1993 - Apar: Auto-moto-velo-sport; Club.
atletism: Contribuţii teoretice şi practico-metodice Rebus fotbal; Fotbal and rebus magazin; Fotbal.
privind valorificarea potenţialului de viteză la copii Flash. Idol Club; Judo sport magazin; Pescar
de 11-14 ani de Tiberiu Ardelean; modern; Sport clip: nr. 1 în sport; Antrenament
Sept. 19. Ia fiinţă în Capitală Federaţia Română sportiv modern de Nicu Alexe (coord. ). Conducerea
de Dans Sportiv; ştiinţifică a activităţii de educaţie fizică şi sport de
• 1992 - Apar: Actualitatea sportivă; Săptămăna Marin Bîrjega. Contribuţii la ameliorarea metodo-
fotbalistică; Sport magazin; Sportul de performanţă; logiei procesului de educaţie fizică şi sportivă
Sprint Police; Stadion; Verticale. Supliment alpin al şcolară în condiţiile unor activităţi autonome ale
ziarului; Cotidianul; Zece săptămâni pentru un elevilor şi profesorului de Gheorghe Cârstea. Mara-
milion de lei. Planificarea antrenamentului sportiv: tonul meu de Ioan Chirilă. Elemente de statistică
Modele - Nicu Alexie - Bucureşti; Jogging: ghid - aplicată: materiale pentru lucrările practice de
Buiac, Dumitru - Bucureşti: Editura Editis, Rugby metodologia cercetării activităţilor corporale, de
la copii: Jocurile dinamice pentru invaţarea elemen- Ştefan Tüdöş. Masaj-Automasaj de Ioan Drăgan.
telor fundamentale ale jocului - Chiriac, Réné - Medicaţia în efortul fizic de Ioan Drăgan. Psiholo-
Bucureşti, (Tipografia FRR;). Rugby: Pregătire gie: compediu de Mihai Epuran. Tenisul românesc
fizică; Aspecte metodice - Chiriac, Réné - Bucureşti, la clipa ... adevărului de Alexandru Lăzărescu.
Lucrări practice de igiena educaţiei fizice şi sportu- Modern Pentathlon: organizatin of competitions/
lui - Alexandrescu, Constantin - Bucureşti. Masajul: Union Internationale de Pentathlon Moderne et
tehnici şi aplicaţii în sport - Cordun, Mariana - Biathlon de Ioan Mureşan;
Bucureşti. Fotbaliştii români: Uruguay 1920, Italia Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
1980 - Clenciu, Al. - Bucureşti, Editura Divertis. pe anul 1993 gimnastei Lavinia Miloşovici pentru
Orientări şi tendinţe în metodologia antrenamentului medaliile (1 aur, 2 argint) obţinute la CM de gim-
sportiv (atletism feminin de înaltă performanţă) - nastică şi boxerului F. Vaştag pentru titlul de
Davidovici, Petru - Bucureşti. Martor la 8 de de Campion Mondial la Box (CM Tampere, 71 kg).
687
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1994 - Apar: Arte şi lupte, Auto Clip, Arte Mondial la Box (CM Berlin, 71 kg), Leonard Dorof-
marţiale Budo-Kung Fu Magazin/Serie Nouă; Curi- tei (box) pentru titlul de Campion Mondial la Box
erul pronosport; Presing. Contribuţii la programarea (CM Berlin, 60 kg);
şi dirijarea dinamicii efortului în pregătirea handba- • 1996 - Apar: Atletismul românesc, Sport XXI,
liştilor de Ioan Bota. Ergofiziologia: dirijarea medi- Ziua - Sport, ProSport, Integrame - sport show:
cală a antrenamentului de Ioan Drăgan. Orientare revista care te antrenează, Turismul României: breviar
metodică/1994-1996 de Dumitru Hârtru. Baschet: statistic. Antrenamentul sportiv: teorie şi metodică de
Particularităţi morfo-functionale şi psiho-motrice ale Adrian Dragnea. Antrenamentul sportiv de Adrian
juniorilor; variaţii specifice juniorilor baschetbalişti Dragnea. Arte marţiale aplicative de Iordache Enache.
de Corneliu Negulescu. Tehnologia audiuvizuala în Pedagogia olimpismului: precursori si succesori ai
educaţie fizică şi sport: pentru uzul studenţilor de jocurilor olimpice de întrecere ale grecilor de Romeo
Teodor Roibu. Educaţia fizică şi sportul pentru toţi, Poenaru. Gimanstica ritmică sportivă de Viorica
sportul de perfomanţă. Medicina sportivă aplicată de Mociani. Fotbalul la copii şi juniori - Florin Motroc.
Réné Atanasescu. Organizarea activităţilor sportive Onoare lui Evanghelie Zappa: Românism - elenitate
pe plan internaţional de Teodor Roibu. - olimpism. de Nicolae Postolache;
Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
pe anul 1994 Laviniei Miloşovici (gimnastică) pe anul 1996 sportivilor: Simona Amânar (gimnas-
pentru medaliile obţinute (1 aur, 2 argint, 1 bronz) tică) pentru medaliile obţinute (1 aur, 1 argint, 2
la CM şi medaliile (2 aur, 1 argint, 1 bronz) la CE bronz) la JO Atlanta, medalia (1 argint) la CM şi
de gimnastică, Ginei Gogean (gimnastică) pentru medaliile (3 aur) la CE de gimnastică, Laura Badea
medaliile obţinute (2 aur, 1 bronz) la CM şi meda- (scrimă) pentru medaliile obţinute (1 aur, 1 argint)
liile (3 aur, 1 bronz) la CE de gimnastică, Reka la JO Atlanta şi medalia (1 aur) la CE de scrimă,
Szabo Lazăr (scrimă) pentru medaliile obţinute (2 Dan Burincă (gimnastică) pentru medalia obţinută
aur) la CM de scrimă, Gheorghe Hagi (fotbal) pentru (1 argint) la JO Atlanta, gimnastică, Marius Urzică
banderola de căpitan al echipei naţionale partici- (gimnastică) pentru medalia obţinută (1 bronz) la JO
pantă la Turneul final al Campionatului Mondial de Atlanta, gimnastică, echipajul 8+1 (canotaj) (Con-
fotbal din SUA; stanţa Burcică, Camelia Macoviciuc, Anca Tănase,
• 1995 - Apar: Fotbal: la noi şi în lumea bună. Vera Cochela, Ioana Olteanu, Mărioara Popescu,
Supliment al Cotidianului Sportul românesc; Sport Doina Ignat, Elena Georgescu, Doina Spiru, Elisa-
magazin; Turism: revistă lunară; Turism magazin; beta Lipă, Liliana Gafencu) pentru medalia obţinută
Deprinderi motrice la preşcolari de Dragomir A. (1 aur) la JO Atlanta, canotaj;
Barta. Istoria sportului în România de Nicolae Pos- • 1997 - Apar: Preludii: revistă cultural - artis-
tolache. Săbii, spade şi florete în România în lumea tică de educaţie fizică şi divertisment. Şcoala nr.
sportului de Tiberiu Stama. Medicaţia la sportivi de 142; Munţii Carpaţi. Revistă lunară. Pariul hipic:
Ioan Drăgan. Educaţia şi sportul în pregătirea stu- Jurnalul curselor de cai. Atena - Atlanta, 1986-1986:
denţilor: lucrare practico-metodică de Mircea Pe urmele medaliaţilor noştrii olimpici şi mondiali
Popescu. Jocul de fotbal: Elemente de strategie şi de Iolanda Balaş-Söter. Orientare. Sport şi turism în
tactică de Viorel Cojocaru. Fotabl feminin: Probleme Carpaţii României de Liliana Becea. Probe şi norme.
de selecţie, antrenament şi joc de Ion Motroc. Evaluarea pregătirii fizice a jucătorului de rugby de
Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport Réné Chiriac. Schimbarea unei mentalităţi. Modul
pe anul 1995 sportivilor: Lavinia Miloşovici (gim- de abordare a jocului (proiect). Apărare la grămada
nastică) pentru medaliile obţinute (1 aur, 1 bronz) ordonată. Contraatacul de Réné Chiriac. Evaluarea
la CM de gimnastică, Laura Badea (scrimă) pentru şi determinarea tehnico-tactică a modelului de
medaliile obţinute (1 aur, 1 argint) la CM de scrimă, concurs la lupte greco-romane de Gheorghe Cismaş.
Francisc Vaştag (box) pentru titlul de Campion Presa sportivă din România (1864-1987): istoric -
688
Municipiul București
cronologia periodicelor - indici de Nicolae Postola- Direcţii privind optimizarea pregătirii de Silvia-Vi-
che. . Aspecte noi şi contribuţii privind dezvoltarea oleta Mate. Studiu experimental privind posibilită-
forţei în probele de aruncări la atleţii de performanţă ţile şi particularităţile aplicării eforturilor mari şi
şi înaltă performanţă de Ioan Sabău. Bazele meto- foarte mari, în pregătirea copiilor la înot, pentru
dologice - experimentale ale psihodiagnozei în realizarea modelului corespunzător nivelului III-II
sportul de performanţă - tir de Maria Teodoru. de Gheorghe V. Marinescu. Semnale de pe planeta
Ian. 12. Se constituie Federaţia Română de Sport de Emanuel Valeriu;
Karate Modern Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport pe
Nov. Ia fiinţă în Bucureşti Federaţia Română de anul 1998 sportivilor: Simona Amânar (gimnastică)
Taekwondo WTF. pentru medaliile obţinute (1 aur, 2 argint, 2 bronz) la
Dec. Se conferă Premiul Naţional pentru Sport CE de gimnastică, Dorel Simion (box) pentru titlul
pe anul 1997 sportivilor: Gina Gogean (gimnastică) de Campion European Box (CE Minsk, 63,5).
pentru medaliile obţinute (3 aur, 1 bronz) la CM de • 1999 - Apar: Pro turism; Ambidextrie în jocu-
la gimnastică, Gabriela Szabo (atletism) pentru rile sportive: Exemplificări şi aplicaţii în volei de
titlurile mondiale obţinute (1 aur, 5000m) la CM Doina Croitoru. Contribuţii la studiul ambidextriei
Atena şi (1 aur, 3000m) la CM Paris-Bercy, Mihai (tehnica simetrică) în jocurile sportive şi la perfecţi-
Leu (box) pentru cucerirea titlului mondial de box onarea metodologiei şi antrenamentului specific în
profesionist, categoria semimijlocie, versiunea volei. de Doina Croitoru. Curs practico-metodic de
WBO, Dorel Simion (box) pentru titlul de Campion autoapărare fizică de Dan Deliu. Teoria activităţilor
Mondial la Box (CM Budapesta, 63,5 kg). motrice: educaţie fizică, sport, activitate de timp liber,
• 1998 - Apar: Turism club: săptămânal de kinetoterapie, activitate de expresie corporală Adrian
informaţie turistică. În acelaşi an schimbă subtitlul Dragnea. Înot: Tratat metodic de Ioan-Sebastian
în Magazin lunar de informaţie turistică; Pariul Pro Jivan. Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie
Sport. Supliment săptămânal de concursuri; Voiaj fizică şi sport de Adrian Gagea. Longetivitatea în
magazin. Revistă lunară de turism; Jurnal de călă- gimnastică de Vasilica Grigore. Gimnastica ritmică
torie. Supliment turistic al cotidianului României de performanţă de Sabina Macovei; Gimnastica
liberă. Revista trimestrială a D[irecţia] T[ineret şi] ritmică şi supleţea de Sabina Macovei. Elemente de
S[port a] M[unicipiului] B[ucureşti]; 800m. Femei psihologia sportului de performanţă şi mare perfor-
de la A la ... Z: Pregătirea şi participarea alegătoa- manţă de Marian Niculescu. Supleţea de Sabina
relor de performanţă la marile concursuri de Corina Macovei. Volei: Gândirea factor de optimizare a
Barbu. Jocurile Sportive: teorie şi metodică de modelării de Marcel-Horaţiu Şerban. Impactul evo-
Evuleţ Dumitru Colibaba. 40 de ani de activitate în luţiei teoriilor şi tehnologiile de prelucrare a informa-
slujba sportului de performanţă: Clubul Sportiv ţiei asupra metodologiei sportului de performanţă de
Triumf Bucureşti 1958-1998. Cultura fizică - Andrei-Bogdan Teodorescu. Elemente de balistică cu
fenomen social. ediţie revăzută de Florian Geor- aplicaţii în tirul sportiv de Marian Teodoru. Mono-
gescu. Gimnastica de performanţă: Notiuni grafia tirului sportiv de Marian Teodoru. Capacităţile
introductive de Vasilica Grigore. O strategie coe- condiţionale, coordinative şi intermediare: compo-
rentă de pregătire a juniorilor pentru fotbalul de nente ale capacităţii motrice. de Virgil Tudor. Tenis:
înaltă performanţă de Viorel Cojocaru. Supleţea, tactica jocului de dublu de Silviu Zancu;
contribuţii teoretice şi practico-metodice cu aplica- Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport pe
ţii în gimanstica ritmică sportivă de Sabina Macovei. anul 1999 sportivilor: Gabriela Szabo (atletism) pentru
Pregătirea fizică în jocul de baschet de Alina-Dani- titlurile mondiale (1. 500m şi 3. 000m - indoor) la CM
ela Moanţă. Copii şi performanţa în înot de Gheor- Maebashi şi (5000m - outdoor) CM Sevilla, Constan-
ghe V. Marinescu. Structura şi caracteristicile tin Lăcătuşu (alpinism) pentru performantele deosebite
efortului competiţional în voleiul de performanţă: din alpinism prin cucerirea vârfului Everest (8. 848m
689
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
în anul 1985) şi a vârfului Cho-Ozu (8. 210m în anul spate), pentru cele trei medalii de argint (50m,
1988) din Munţii Himalaia; 100m şi 200m spate) obţinute la Campionatele
• 2000. Apar: Vacanţe şi călătorii. Revista timpu- Europene de înot, echipajul de canoe masculin
lui tău liber; Martial Art. Revista de popularizare de (kaiac-canoe) (Florin Popescu şi Mitică Pricop)
informaţii, opinii şi comentarii despre lumea artelor pentru titlul de Campion Olimpic (C2-1000m) şi
marţiale şi a sporturilor de luptă; VIP turist şi sportiv; pentru medalia de bronz (C2-500m) din competiţia
La Roumanie aux Jeux Olympiques, 1986-2000 de de canoe de la JO Sydney;
Emanuel Fântâneanu. Istoria exerciţiilor fiztice de Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
Alexe Nicu. Baschet de Lucian Vasilescu. Anuarul pe anul 2001, la feminin: Andreea Răducan-gim-
Sportului [Publicaţie serială oficială a Agenţiei Naţi- nastică, iar la masculin Marian Drăgulescu.”
onale pentru Sport] de Andrei Teodorescu. România • 2002 - Apar: Enciclopedia Educaţiei Fizice
la Jocurile Olimpice de Anghel Vrabie şi colaboratorii şi Sportului - 4 volume, 3149 pagini, coordonator
Atletism: Metodica predării exerciţiilor de atletism în Alexe Nicu, România la Jocurile Olimpice de
lecţia de educaţiei fizică - Barbu Corina : Editura ediţie a 3-a revăzută şi actualizată de Anghel
Printech; Teoria educaţiei fizice şi sportului - Bora, Vrabie, autori: Maria Bucur-Ionescu, Vlad Dogaru,
Aura : Editura Cartea Şcolii; Ergofiziologie - Bota Lia Manoliu, Dan Popper, Septimiu Todea, Anghel
Cornelia : Editura Globus; Valorile sportive: încerca- Vrabie.
rea de întemeiere a axiologiei sportive - Bâtlan Ion - Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
Bucureşti - Editura Semne; Sydney 2000. Martor la a pe anul 2002, la feminin Georgeta Andrunache şi
X-a dă de vară: De la Atlanta 1996 la Sydney 2000 - Viorica Susanu canotaj în proba de 2 rame, iar la
Drăgan Ioan - Bucureşti: Editura Z; Structura antre- masculin Marian Drăgulescu gimnastică.
namentului de judo - Hantău Ioan: Editura Printech; Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
Handba, Hantău Cezar: Editura Alpha; Istoria educa- pe anul 2003, la feminin, Dorina Mihai scrimă,
ţiei fizice şi sportului, Iancu Horia: Editura Printech; iar la masculin Silviu Simiocencu şi Florin
Handbal/Kunst-Ghermănescu: Editura Fundaţiei Popescu la canoe dublu.
România de Mâine; Polo pe apă: Tehnica - Marinescu • 2004 - Apar: Comitetul Olimpic Român - 90
Gheorghe, Editura Printech; Personalitatea sportivului - 1914-2004, autor: Anghel Vrabie.
de performanţă: factori de personalitate condiţionali Apr. Are loc Adunarea generală a COR în
ai performanţei sportive de vârf - Niculescu Marian: care se alege o nouă conducere: preşedinte Octa-
Editura Didactica şi Pedagogică; Marketing sportiv: vian Morariu, secretar general: Ioan Dobrescu. Se
culegere de lecţii. - Mitrea Daniel: Editura Ex Ponto; aprobă modificarea denumirii Comitetului
Volei: Efort competiţional - Planificare. - Teodorescu Olimpic Român în Comitetul Olimpic şi Sportiv
Mate Silvia: Editura Printech; Criterii psihologice în Român.
fundamentarea şi structurarea pregătirii sportive - Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
Tüdöş Ştefan: Editura Paideia; Gimnastica aerobică pe anul 2005, la masculin Marian Drăgulescu-gim-
(de întreţinere) şi sportul aerobic - Stoenescu Gineta: nastică şi Claudiu Covaliu-scrimă, iar la feminin,
Editura ISPE; Capacităţile motrice în atletism - Stoica echipa naţională de handbal;
Marius: Editura Printech. Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
Dec. Se acorda Premiul Naţional pentru Sport pe anul 2006, Marian Drăgulescu - gimnastică
- 2000 sportivilor: Diana Mocanu (nataţie - înot) Dec. Se acordă Premiul Naţional pentru Sport
pentru titlurile de Campion Olimpic (100m şi 200m pe anul 2007, Lucian Bute - box
690
Municipiul București
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Ligi AS fără
Asoc. judeţ Fed. sp. Total certif.
Anul Drept Drept SC pe profesio- pers;
Total pe r. s. naț. de id. sp.
public privat acţiuni niste juridică
2002 27 268 1 296 15 52 1 68 432
2003 28 319 1 348 19 54 1 80 501
2004 28 375 7 410 19 54 1 85 578
2005 28 447 8 483 20 55 1 85 654
2006 28 489 10 527 21 55 1 119 722
2007 28 553 11 593 22 57 1 136 809
2008 28 606 12 647 22 57 1 206 933
2009 28 640 12 681 24 57 1 241 1004
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
afiliate legit. antrenori tori AE
1993 1030 45400 1242 823 1532
1994 1030 45400 1242 823 1532
1995 885 45958 1336 834 1604
1996 857 40132 1455 801 2159
1997 866 40512 1455 792 2159
1998 885 33988 1488 855 2068
1999 801 32367 1486 284 1723
2000 959 32871 1279 467 1579
2001 680 32355 1381 633 1437 584 250 192
2002 529 28495 994 651 1286 515 280 273
2003 516 28895 1130 804 1530 700 313 276
2004 720 35298 1224 861 1486 892 346 244
2005 578 27670 1128 503 1008 537 260 221
2006 638 26468 1233 835 1044 611 357 254
2007 659 28919 1427 850 1076 601 329 240
2008 779 31611 1243 854 1195 616 328 257
2009 861 32690 1362 1358 1204 732 361 279
691
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
692
Municipiul București
STRUCTURI SPORTIVE
693
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
694
Municipiul București
695
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
116 Moto Club Racing Elis 2002 446 CS Sport Univers 2005
117 Sport Club Juventus 2002 447 CS H2O 2005
119 Rugby Club Juventus 2002 448 CS Magic Fire 2005
119 CS Alpassport 2002 448 Clubul de Dans Sportiv Spanish Line 2005
120 CS Aiko-Shin 2002 450 CS Impetus 2006
121 CS Aiko 2002 451 CS Şah Apa Nova 2006
122 CS Karate Do Aiko 2002 452 CS Moto Adventure 2006
123 CS Oyama 2002 453 FC Mertropolis 2006
124 Tenis Club Bim 2002 454 CS Eurovest 2006
125 CS Sakura 2002 455 CS Midnight Racers România 2006
126 Livone Tenis Club Ilie Năstase 2002 456 CS Domar Energetica 2006
127 CS Antilopa 2002 457 CS Quicksilver 2006
128 FC Voinţa Temerarii 2002 458 CS SquadM ototrsport 2006
128 Clubul Călăreţilor Armatori din România 2002 458 CS Auto Solution 2006
130 CS Electroaparataj 2002 460 Volei Club Lemtarns 2006
131 Clubul Mondo Dreams 2002 461 Andrei Sport Spirit Club 2006
132 CS Pro Tenis Pro 2002 462 Olympia Club Women Basket - Ball 2006
133 Clubul de Echitaţie Agrointernaţional 2002 463 Clubul de Echitaţţie 2006
134 Clubul Kiai 2002 464 Arconia Pro Club 2006
135 CS Jeco-Centrocoop 2002 465 CS TenisM all 2006
136 Clubul de Arte Marţiale Budu-Seishin 2002 466 CS Star 2006
137 Clubul de Fotbal Ripensia 2002 467 CS First Motorsport 2006
138 CS Aversa 2002 468 CS Sport Bike Zone 2006
138 CS de Box Ring Mercur 2002 468 CS Cris 2006
140 CS Internaţional Bitoku 2002 470 Altius Tenis Club 2006
141 CS I. O. R. 2002 471 CS Kyai Nicu 2006
142 CS H. R. T. 2002 472 Clubul de dans Dance Vision 2006
143 CS Machedonu 2002 473 CS Alexander 2006
144 CS Tigrul & Dragonul 2002 474 CS Silvestru 2006
145 CS Cautis Steaua Sudului 2002 475 Elite SC 2006
146 FC Rocar 2002 476 CS I. C. S. -Rancing 2006
147 Tenis Club 2000 2002 477 CS Aeropower 2006
148 CS Dojo 2002 478 CS Motoracing Zone 2006
148 Clubul Ying Quan 2002 478 CS Ager 2006
150 CS Casamil 3 2002 480 Club Sportiv Water Polo 2006
151 Clubul Român de Kendo 2002 481 CS de Arte Marţiale Olimpic 2006
152 CS Pacific Security Dojo 2002 482 CS Karma 2006
153 Clubul de Fotbal Chihaias Boys 2002 483 Valahia CS 2006
154 Clubul de Dans Phoenix 2002 484 Clubul de Scrimă Engarde 2006
155 CS Smart Sport 2002 485 CS Năvodari 2006 2006
156 Tenis Club Mihai Vanţă 2002 486 Clubul Sport Kombat 2006
157 CS Stecky Angel 2002 487 CS Hockey Sistem 2006
158 Tenis Club 2002 488 Fotbal Club Ruşanu 2006
158 CS Cobra Topaz 2002 488 FC Petre Viziru 2006
160 CS Pro Swing 2002 480 CLUB 7 2007
696
Municipiul București
161 Independent Tenis Club 2002 481 Club Sportiv TOTAL BOX 2007
162 FC Viitorul 2002 482 Hochei Club Tools 2007
163 CS Gold Tennis Club 2000 2002 483 Fotbal Club Titans 006 2007
164 CS Şcolar Nr. 38 2002 484 Magic Dance Club 2007
165 CS Spartacus 2001 2002 485 Club Sportiv Aqua Team 2007
166 CS Star-Lai 2002 486 CS Vilis 2007
167 Clubul Go 2002 487 CS Războinicii 2007
168 CS Tudori 2002 488 CS Senzor 2007
168 Clubul de Dans Sportiv Impetus 2002 488 CS Angels 2007
170 Clubul Ghepeş Dojo 2002 500 CS Phoeyx-San 2007
171 CS Domino Tenis 2002 501 CS SASORII 2007
172 CS Impact 2002 502 Baschet Club LAGUNA 2007
173 CS Electromagnetica 2002 503 CS PESCAR FOREVER 2007
174 CS Varan 2002 504 CS DREAM SKATE 2007
175 CS T. C. Dia 2002 505 CS KENYU-KAY 2007
176 CS de Karate Shotokan F. M. K. 2002 506 CS MILANNETO 2007
177 CS Bucur 2002 507 CS OLIMPIC T. G. 2007
178 CS Amalia Tennis Park 2002 508 CS PELICANUL 2007
178 CS Speranţa NFS 2002 508 CS AUTOTEHNICA 2007
190 CS Amicii Baschetului 2002 510 CS SNOW-BOARD 2007
191 CS Pygmalion 2002 511 CS CHIBA SHOTOKAN KARATE 2007
192 CS ICSIM 2002 512 Clubul de PESCUIT CRAPUL 2007
193 CS Kick Boxing Silcris 2002 513 CS ALCOR Bucuresti 2007
194 FC ICAR Gemi-Mod 2002 514 CS ULISSE 2007
195 Delphi Club 2002 515 CS LEON S Martial ARTS 2007
196 CS Hipic Asil Horse 2002 516 CS ALFA - Q 2007
197 Club Table Tennis 2002 517 Şah Club Asclepios D. G. T. Bucuresti 2007
198 SC IGUANA 2002 519 Cadenta Club 2007
198 CSA fter Dark 2000 2002 519 Clubul de Pescuit Sportiv Drill 2007
190 Club Ecvestru Calypso 2002 520 CS Respect GYM 2007
191 Baschet Club Omnilogic 2002 521 CS Baschet Time 2007
192 CS Sportin 2002 522 Handbal Club Municipal 2007
193 CS Telecom 2002 523 CS Sport Team 2007
194 CS Sănătatea 2002 524 CS 68 2007
195 Clubul Dance Impact 2002 525 CS Palestra Bucuresti 2007
196 CS Tigrul Alb 2002 526 CS Grand 2007
197 CS TAIJIDO 2002 527 CS Cobra-Unifight 2007
198 CS Texas Express 2002 528 FC Calcio 2007
198 CS JISSEN DO 2002 528 CS Show Me Dance 2007
200 Club Tenis SportC omimpex 2002 530 FC Speranţa CCA 2007
201 CS Tenis Prim 2002 531 CS de Înot Neptun 2007
202 Clubul de Dans Sportiv Mihai Petre 2002 532 Handbal Club Şcoala Nr. 88 Mihai Viteazul 2007
203 Clubul Aerotin Kiai 2002 533 CS Rolling Bowlwers 2007
204 Clubul Român de Sporturi Marţiale SIG 2002 534 Tenis ClubA B. C E. 2007
205 CS Titanii 2002 535 CS Off Road Bucovina 2007
206 CS Rugby Club Zimbrii 2002 536 Club Sportiv Shin-Dojo 2007
207 Ecvestră SC Dragon 2002 537 CS Clasic Dome 2007
697
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
698
Municipiul București
699
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
1 S.C. Fotbal Club STEAUA S.A. 2003 7 BOX STOICESCU S.A. 2004
2 Clubul Sportiv STAR - LAI S.A. 2004 8 1948 S.A. 2005
3 Fotbal Club NAŢIONAL 2000 S.A. 2004 8 Fotbal Club S.A. 2006
4 S.C. STEAUA Ştefăneşti S.A. 2004 10 Fotbal Club Bucharest Sport S.A. 2006
5 CS de Golf HERĂSTRĂU S.A. 2004 11 FC SPORTUL STUDENTESC S.A. 2007
6 Box Club Promotion LĂCĂTUŞ S.A. 2004 12 S.C. FC UTA S.A. 2008
700
Municipiul București
701
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Încă de la sfârșitul secolului XIX-lea Bucureș- aviație (condusă de polisportivul George Valentin
tiul a cunoscut numeroase inițiative ale românilor și Bibescu), Școala militară de schiori ş. a. urmate în
străinilor menite să instituționalizeze procesul for- anii de după 1949 de Şcolile medii tehnice de cultură
mării și calificării cadrelor necesare educării și cul- fizică (SMTCF), Şcolile sportive de elevi (ŞSE),
tivării psiho-fizice a fiinţei umane, pregătirii sale Cluburile sportive şcolare (CSŞ), Liceele, Şcolile
pentru eventualele performanțe în acest domeniu. generale şi clasele cu program sportiv. toate acestea
Crearea unor grupări sportive unde profesorii Gh. au creeat cadrul organizatoric de depistare, selecţio-
Moceanu, N. Velescu, C. Constantiniu, Dimitrie nare şi pregătire a viitorilor mari performeuri, cam-
Ionescu ș. a. de la liceele Sf. Sava, Matei Basarab, pioni olimpici, mondiali şi europeni, reprezentanţi de
Gh. Lazăr, Școala Normală, inițiau în tainele perfor- frunte ai sportului românesc. Acestea au fost posibile
manței elevii lor, după orele de gimnastică, califica- datorită priceperii, profesionalismului profesorilor de
rea unora dintre foştii lor elevi ca profesori, care au educaţie fizică din aceste unităţi sportive şcolare,
profesat până la absolvirea primelor generații ale pregătiţi la ICF şi FEF. În asemenea unități de învă-
INEF, apoi crearea la 1893, a Societății profesorilor țământ s-au format toți cei care au susținut procesul
de Gimnastică din România - toate acestea sunt instructiv-educativ de educație fizică, au organizat
trepte și etape ale evoluției până la unitățile școlare competiții școlare, au pregătit sportivii și performan-
și universitare de profil din zilele noastre. Evoluţia, țele vremii, obținute începând cu cele din 1919
progresul şi înfăptuirile din răstimpul unui secol și (Jocurile Pershing), continuând cu cele din perioada
jumătate, în spatele cărora s-au aflat mii de profesori interbelică şi culminând cu clasarea sportului româ-
pasionați și pricepuți, ar trebui să constituie obiectul nesc în primele zece naţiuni ale lumii la JO de la
unor studii și cercetări aparte, mai bine cunoscute și Melbourne 1956 (IX), Roma 1960 (X), Montreal
mediatizate decât până acum. Puțini colegi de-ai 1976 (V), Moscova 1980 (VI), Los Angeles 1984 (II),
noștri mai știu azi câte ceva despre Școala de scrimă Seul 1988 (VIII), precum şi numeroşi campioni
și gimnastică din Bucureștiul anilor 1860, de pildă, mondiali şi europeni. La aceste rezultate o contribuţie
școala care a evoluat ca instituție de pregătire a însemnată au avut-o profesorii de educaţie fizică,
cadrelor până la fondarea INEF, în anul 1922, trecând antrenorii şi conducătorii din perioadele respective,
prin diferite etape organizatorice și de ordin curricu- unii dintre ei numărându-se printre cei care au pus
lar. Același rol l-au îndeplinit la Iași Școala pregăti- bazele educaţiei fizice, sportului şcolar şi universitar:
toare de maeștri și maestre de gimnastică, Institutul Gh. Moceanu, N. Velescu, D. Ionescu, V. Bădulescu,
de gimnastică Medicală și Ortopedie din București, P. Lazăr, L. Alexiu, E. Pălăngeanu, V. Roşală. V.
creat în 1879, și numeroasele Societăți de educație Cojocaru, St. Gheorghiu, S. Negreanu, I. Gheorghiu,
fizică ale elevilor. Este de amintit contribuţia şi celor V. Ioan, A. Ionescu, V. Tibacu, P. Tănăsescu, Angela
care au absolvit Școala Normală Militară de Scrimă Filip şi mulţi alţii care se regăsesc în paginile acestei
încă din a doua jumătate a secolului XIX și până la Enciclopedii. Ei au impus un anumit respect pentru
evoluția sa în Institutul Militar de Educație Fizică, acest domeniu, prin atitudinea lor au determinat
din păcate, după 1990, desfiinţat. Licee cu program autorităţile statului şi au stimulat iniţiativa particulară
de educație fizică dar cu pronunțat caracter tehnic, pentru promovarea valorilor educaţie fizice şi spor-
aplicativ au ființat încă de la începutul secolului tului şcolar şi universitar, au fost factori importanţi
trecut, numindu-se, Liceul Mănăstirea Dealului, în elaborarea legislației în domeniu șamd. Bucureștiul
Liceul Militare de la Chișinău, Școlala militară de s-a numărat printre cele 6 orașe ale țării unde la 1
702
Municipiul București
septembrie 1949 au început să funcționeze acele Şcoli renume, ci și cu titlul de Antrenor emerit. Din grupul
medii tehnice de cultură fizică. La vremea respectivă lor, 1293 de sportivi au ajuns în loturile naționale,
capitala a avut nevoie de o asemenea unitate de 18 au participat la JO, 42 la CM, 197 la CE, iar
învățământ. Absolvenții SMTCF au acoperit multe 1352 au fost transferați la cluburile de seniori înde-
goluri din învățământ și din mișcarea sportivă, ei osebi Steaua, Dinamo și Rapid. Sunt nume bine
dovedindu-se buni practicieni și organizatori ai cunoscute: Petre Astafei - atletism, Stănescu Virgil
fenomenului sportiv, ai vieții sportive a capitalei în - baschet, Tomoiaga Vasile, Robu Valentin, Armă-
ansamblu. Mulți dintre ei și-au continuat apoi studiile sescu Mihaela - canotaj, Nițu Claudia, Cirste Marius
și după 1960 în ICF, căpătând astfel dreptul de a - karate, Lăutaru Gheorghe, Cârja Costel, Novac
profesa și în învățământul superior unde se simțea o Gruia - ciclism, Vaiscovici Claudiu Timofte, Daniel
mare nevoie de cadre după intrarea în vigoare a HCM Fulga Ionel, Cernea Cornel, Niculescu Radu - fotbal,
nr. 1148 din iunie 1951 prin care educația fizică Zamfirescu Gheorghe, Lazăr Radu, Dan Cristian,
devenea o disciplină obligatorie la anii I și II de studii Zaharia Mihai - polo pe apă, Stoenescu Radu - gim-
ai tuturor facultăților de neprofil. Buni și foarte buni nastică, Marinescu Mihai, Goran Gheorghe, Oprea
specialiști, acești SMTCF-iști au ajuns în conducerea Cezar, Licu Robert, Ene Ionel - handbal, Pantelimo-
unor unități sportive de masă și de performanță, la nescu Ionel, Ionescu Ioana, Dănciulescu Costel,
cârma unor echipe care au pregătit loturile sportive Badea Laura - scrimă, Floricoiu Filip, Moldoveanu
ale capitalei și ale României la conducerea unor școli Adrian, Florescu Constantin, Andreescu Robert,
sportive de elevi, create prin ordinul Ministrului Barca Aurel, Ștefănescu Andreea - judo, Bădescu
Învățământului din 14 august 1958 și chiar în condu- Otilia, Ciosu Emilia, Călăuz Adrian - tenis de masă,
cerea unor unități școlare obișnuite. Numele multor Boicu Smaralda, Călinescu Gruia - șah.
profesori de educație fizică figurează azi pe plăcuțele
din bronz sau marmură ale liceelor Gheorghe Lazăr, Școala Sportivă de elevi nr. 2 (Bulevardul
Sfântul Sava, Mihai Viteazu, Gh. Şincai, Aurel Ferdinand, nr. 2), fondată în anul 1959 sub directora-
Vlaicu, Dimitrie Cantemir, I. L. Caragiale ş. a. , Prin tul lui Constantin Popescu și Romulus Spirescu
înființarea ŞSE, care au evoluat apoi în cluburi spor- (adjunct), două nume arhicunoscute în epopca de
tive școlare (7 în București), s-a intenționat crearea glorie a handbalului românesc, epocă ce coincide în
unor unități profilate numai pe selecția și instruirea mare cu directoratul lor (1959-1976). Ei au predat
unor sportivi pentru marea performanță. În general, ștafeta directoratului tot celor de la Jocuri Sportive:
aceste pepiniere bucureștene au reușit să-și îndepli- Nicolae Petrică (handbal) - 1976-1990, Nicolae Crețu
nească acest rol. (volei) - 1990-2010, Traian Marinescu (volei) - 2010.
Această unitate școlară semicentenară, denu-
Școala sportivă de elevi numărul 1, creată în mită CSS nr. 2, i-a avut ca directori adjuncţi pe
anul 1958 schimbă numele în 1976 în Clubul sportiv Ionel Marinescu (baschet), Dan Budișteanu
şcolar nr. 1, iar din 1995 ia numele de CSS 1 Pajura. (ciclism), Nicolae Crețu (volei), Rafael Somotei
De la 4 discipline, 28 norme didactice și 550 de (kaiac), Remus Bianu (hochei), Costică Dârjan
elevi, după anul 2000 are 13 secții, 47 norme didac- (baschet), Nicoleta Pătran (volei), Dorina Popa
tice și 1628 de elevi sportivi. Aici și-au desfășurat (handbal) și Cristina Tăbăraș (baschet). În grupele
activitatea ca profesori, antrenori Irina Climovschi, antrenorilor-profesori ai acestei unități bucureștene
Maria Alexandru, Doina Bălașa, Florian Frazei, Ion s-au pregătit și au devenit nume cunscute în sportul
Diaconescu actualul director, Dragoș Vărzaru, Ana românesc:
Pascu, Vasile Dumitrescu, Marius Lăzărescu, BASCHET: Simon Svetlana, Ioana Cocârlan,
Olimpiu Nodea, Dan Ionescu, Ioan Radu Abălaru, Tufan Alina, Camelia Filip, Vasile Elena, Dolinschi
Daniel Antohe, Aurel Urzică, mulți dintre ei onorați Monica, Florentina Rusu, Strugaru Andreea
nu numai cu gloria performanțelor ca sportivi de CICLISM: Dumitru Stanca, Azochin Ion, Cojo-
703
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
caru Ion, Totora Ilie, Marin Valentin, Sârbu Traian, a rezultatelor acestui club sportiv școlar, în care au
Globincu Florin, Șarpe Aurel, Căpitanu Vasile, Ion activat 23400 elevi sportivi (610 categoria I, 860
George, Toma Marin, Decu Petre, Mitu Petruș, categoria II, 1260 categoria III și 11234 copii),
Bârsan Marcone, Badila Ion, Mărgărit Adrian dintre care 9 maestre emerite ale sportului la gim-
DANS SPORTIV: Petre Mihai, Mihălceanu nastică (Silvia Stroescu, Alexandra Eremia, Lore-
Raluca, Ciobanu Bogdan și Ciobanu Elena, Pascu dana Boboc, Carmen Ionescu, Sandra Izbașa,
Dumitru și Derdeana Mariea - Panait Iulian și Floarea Leonida, Alina Stănculescu, Daniela
Bortea Andreea Drumcea, Andreea Grigore), între ele și medaliați la
FOTBAL: Mircea Sandu, Mircea Lucescu, JO (Loredana Boboc, Alexandra Eremia, Silvia
Alexandru Nicolae, Marica Vladimir, Merla Iulian, Stroescu și Sandra Izbașa, arată proveniența unor
Stainici Costel, Paraschiv Ilie, Crăciunescu Virgil, glorii sportive românești și numele celor care le-au
Mindileac Marius, Nefroiu Valentin, Strat Nicolae, pregătit, distinși și ei, cu tilul de Antrenor emerit sau
Antonov Valentin, Naca Nicolae, Tătărușanu Marius. cu Ordinul Meritul Sportiv, ca în cazul profesoarei
GIMNASTICĂ: Simona Pauca, Rus Lenuța, Angela Cacoveanu. Aici s-au pregătit cei care au
Golea Eugenia, Badea Augustina, Velicu Elena, obțiunut apoi medalii de argint la JO Elisabeta
Cordoș Dorina, Drăgan Alina, Dumitrescu Fran- Guscanu (scrimă), Petre Becheru(haltere), Alina
cisca, Astafei (atletism) și alții.
HANDBAL: Gațu Cristian, popa Maria, Butan
Aurelia, Gheorghe Elena, Niță Maria, Crăciunescu Clubul Sportiv Școlar nr. 4 (Aleea Buchetului,
Floriac, Iordache Niculina, Țurlui Sanda, Vărgalui nr. 5, sector 3) creat în anul 1982, clubul provine
Ion, Draganita Cezar, Mălai Gheorghița, Peta Doina, din Școala Sportivă de Atletism, înfiinţată în anul
Ceavdaridis Anestina, Ignat Aurelia, Grigore Sevas- 1968. La conducerea acestei unități sportive școlare
tita, Andrei Aurelia, Dobre Vasilica, Râpă Daniel, s-au aflat Zoltan Benedek, Maria Zamfirescu, Paul
Radu Valentina, Gongea Roxana, Racman Ștefania, Iacobini, iar ca directori adjuncți Eveline Ghimpu,
Chirilă Roxana, Moldovan Carmen, Lefter Sorina, Constantin Pascal, Dan Săndulache, Mihai Dul-
Bălănică Viorica, Napar Elena, Tudorache Liliana, gheru. De numele acestui club si-au legat pasiunea,
Ignat Aurelia, Vasile Gabriela, Pandele Oana, Tase priceperea, talentul și măiestria profesorii-antrenori:
Ion, Marinescu Adrian, Radu Ionuț, Dan Alexandru, Ion Puică - antrenor emerit atletism, Ardeleanu
Ionuț Radu. Alexandru - antrenor emerit lot atletism, Ghimpu
HOCHEI GH: Turtureanu Doru, Justinian Evelina - antrenor emerit baschet, Dan Serafim -
George, Gheorghe Florian, Netedu Valerian, Moraru antrenor emerit și antrenor federal atletism Pandele
Vasile, Tone Eugen, Tin Mihai, Santa Eugen, Malahin Alexandru - antrenor emerit, antrenor lot olimpic,
Alexandru,Gliga Marius, Constantinescu Marian, Spiridon Alexandru - profesor atletism și inspector
Savastru Mihai, Panaitescu Bogdan, Stainici Ion, în Ministerul Învățământului, Firea Victor - secretar
Gheorghe Daniel, Tatuta Catalin, Albu Daniel, general FR atletism Iolanda Balaș Soter prof. –camp.
Casmoiu Răzvan, Halnga Vasilica, Marinescu Tudor, olimpică, Petrescu Rodica–vicecampioană mondială,
Palanga Dan, Gherbe Valentin, Popescu Robert, Grosu Stoica Mihaela–campioană europeană, Delegeanu
Mădălin, Mihăilescu Mihai, Mihăilescu Claudiu. Dan–elev sportiv și viceprimar sector 4, Preotescu
Dan–elev sportiv în lotul național și director Enel,
Clubul sportiv Școlar nr. 3 a fost fondat în Ecobici Gabriela–elev sportiv, director de bancă,
anul 1965 iar din anul 1975 prin fuziune, a devenit Obreja Constantin- elev sportiv, lot național, loc 8
CSS 3 Steaua. La conducerea acestui club s-au aflat la JO, viceprimar Sulina, Iacob Gabrila–campioană
Mihai Nedelcu, Maria Trofin, Mihăiță Constnatin, mondială, Ilie Niculina-elev sportiv campioană
Mihai Starc, Nicolae Danețiu, Paul Iliescu, Ion europeană și participant la JO, Horațiu Giurgiu–
Paraschiv, Petre Nemeș, Mihai Stoica. O radiografie antrenor emerit baschet, Chiraleu Gheorghe–antre-
704
Municipiul București
nor emerit baschet, antrenor federal, Popa - locul II la CE (juniori) de la CM de judo (2010),
Constantin-elev sportiv baschet, jucător în SUA, Monica Nicolescu - locul III, de la CM de judo
Mihai Uricheanu-elev sportiv baschet, jucător în (seniori) în 1998, Mihai Petrache - locul III la CM
SUA, Vlad Moldoveanu-elev sportiv baschet, de judo (juniori) ediția 2004, Cristian Costescu,
jucător în SUA, Daian Matei-elev sportiv baschet, locul III la aceeași competiție, edițiile 2008 și 2009,
jucător în SUA, Mihai Halmagean–elev sportiv Bogdan Tudor - locul V la CM de atletism (seniori)
baschet în lotul național, Robert Ribciuc–elev și VI la CE - la săritura în lungime, Estera Petre -
sportiv baschet, student în SUA la Harvard, Pârvu- locul V la CE (juniori) la sărituri în înălțime, ediția
lescu Dumitru - profesor lupte greco-romane, 2007 și locul VI la ediția din 2008, Claudia Rădu-
campion olimpic, Gheorghiță Ștefan–elev sportiv lot lescu - locul III la CE de baschet junioare, Roxana
olimpic, loc V la JO și loc III la CE, Iacobini Paul– Josef - locul III la CE de volei (junioare), ediția
dr. în educație fizică și sport. 2004, Molea Romica, Leahu carmen și Scarlat
Cristina - componente ale lotului participant la CM
Clubul Sportiv Şcolar nr. 5: Fondat în anul de volei (senioare) și alții. Acești sportivi au fost
1967 sub denumirea de Şcoală Sportivă de Elevi și pregătiți de profesorii-antrenori Badea Carol - antre-
transformat în anul 2001 în Club Sportiv Școlar, nor emerit (lupte greco-romane), Stelian Călinescu,
această unitate își are sediul și principalele secții de Valentin Ștefănescu și Teicu Dumitru (lupte libere),
atletică grea într-o zonă centrală a Capitalei: Calea Sorin Arjoca (judo), Aurelia Mărculescu și Maria
Plevnei nr 124 Sectorul 6, un sector ce are ca primar Covaci (handbal).
un fost luptător de valoare: ing. Cristian Poteraș,
președintele Federației Române de Lupte. Clubul Clubul Sportiv Școlar nr. 6, Str. Luică nr 70,
este condus de doi profesori - antrenori la lupte: sect. 4, a fost fondat în anul 1990, la conducerea sa
Stelian Călinescu și Valentin Ștefănescu și se aflându-se Eminescu Rotaru (1990-1993), Desideriu
detașează în capitală prin rezultatele obținute de Blaier (1993-2001), Sandu Pop (2001-2003) și Mișu
sportivele Elena Iorga și Alina Dobrin - componente Rolea (din 2003). Clubul are în componența sa 14
ale lotului de handbal participant la CM de tineret secţii, însă numai jumătate dintre ele au reușit să dea
(1995), Neagu Cristina componentă a lotului seni- performanței câteva nume: Paul Helcioiu și Bogdan
oare participant la ultima ediție a CM de handbal, Popescu (baschet), Cristian Mureşan, George Con-
Constantin Mircea - locul II la CM de lupte gre- stantinescu şi Irina Popescu (badminton), Cristina
co-romane seniori şi acelaşi loc II la CE (juniori), Gâscă, Ionica Munteanu şi Mihaela Galai (Handbal),
Mareș Nicolae - locul III cu echipa, Albuţ Crtistian Ionuţ Anghel, Dan Cristea şi Ionuţ Mitrea (kaiac-ca-
- locul IV, Motroaşe Laurențiu - locul V, Mihai noe), Răzvan Tătar, Marius Bobeică (baseball),
Tenea - locul VII-VIII la acealeași CE (juniori) de Marian Grindei (Rugby), Andrei Muraru, Cristian
lupte greco-romane; Dumitru Ion - participant Chiirilă și Sabina Popescu (șah).
(neclasat) la lupte-libere, la JO, Badea Nicoleta,
triplă campioană de juniori la CE de lupte libere Clubul Sportiv Școlar nr. 7 Dinamo, Șos.
edițiile 2000, 2001 și 2002, Croitoru Cristina locul Ștefan cel Mare, nr 7-9, sector 2, condus din 2007
III și Popa Ana Maria - locul III la CE de lupte de Paul Liviu Pavel, acest club a fost fondat în anul
libere (juniori), Mircea Frățilă locul I la CM univer- 1979. Dintre personalități ar fi de citat aici antreno-
sitare de Judo, locul I la CE de seniori și medaliat rii Ștefan Argalaș, Vasile Chiorean și Marius Urzică
cu bronz la JO de la Los Angeles, Buruiană Virgil (gimnastică), Ficzi Balasz și Mihai Constantinescu
locul I la CM (juniori) de culturism (1998), Cernat (haltere), precum și sportivii Marian Drăgulescu,
Florina - triplă campioană mondială de juniori la Robert Stănescu și Larisa Iordache (gimnastică),
edițiile 2004, 2005 și 2006 (Judo), Ion Orian - locul Dragoș Coman și Bogdan Urichian (înot), Ninel
II la CE (seniori) de judo (1999), Cristian Costescu Miculescu (haltere). Clubul mai are și secții de
705
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
atletism, lupte gtrco-romane, judo, karate modern, naționale de volei juniori și seniori: Marian Con-
scrimă și tir. Numeroase secții sportive funcționează stantin (n. 1965), Valentin Adâncime (n. 1973),
în cadrul unor colegii tehnice și licee bucureștene Bogdan Birca (n. 1976), Mario Drăghici (n. 1976),
cum ar fi: Colegiul Național Octav Oncescu (str. Răzvan Găvan (n. 1977), Silviu Oancea (n. 1977),
Trivale, nr. 29, sector 4), fondat în anul 1959 ca Radu Dumitru (n. 1977), Răzvan Tănăsescu (n.
liceu, absolvit de fotbalistul și antrenorul de azi 1979), Liceul Mircea Eliade (Splaiul Independenței,
Mircea Lucescu. Colegiul are o secție de atletism; nr. 315-317, sect 6), fondat în anul 1986, având
Colegiul Tehnic Media (str. Jiului, nr 2, sect 6), secții puternice de judo și fotbal. Elevi-campioni:
provenit din Școala Medie Tehnică de Arte Grafice, Alina Dumitru, Robert Floricioiu, Robert Andreescu
fondată în anul 1948, școală cu tradiții în ramurile (judo), Robert Niță, George Ogăraru, Marin Mitu,
sportive care au susținut ani în șir secțiile de jocuri Sorin Paraschiv, Costin Lazăr, Alin Stoica, Alexan-
sportive ale fostului club al Combinatului Poligrafic dru Piturcă, Alin Mlitu, Erik Lincar (fotbal); Cole-
Casa Scânteii (azi Casa Presei); Colegiul Tehnic giul tehnic Anghel Saligni (Bd. Nicolae Grigorescu
Feroviar Mihai I (str. Butuceni, nr 10, sect 1) fondat nr 12, sect 2), fondat în 2009; Liceul Emil Racoviță
în anul 1979. Coordonatorul Clubului Sportiv Școlar (str. Maior Coravu) profilat pe natație; Liceul Elec-
CFR, de la fondare și până în prezent este profesorul troaparataj profilat pe fotbal. Acestea din urmă și-au
Ioan Soacă - antrenor emerit. Peste 30 de elevi diminuat foarte mult activitatea sportivă de perfor-
sportivi ai acestui club au făcut parte din loturile manță, datorită condițiilor materiale precare.
Printre pionierii care au deschis calea prezenţei punctele de vedere - concepţional, organizatoric,
educaţiei fizice şi a profesorilor de specialitate în metodologic, al structurilor care formează cadrele de
şcolile noastre s-au aflat: Gheorghe Moceanu, numit specialitate şi altele - se poate constata urmărind
în 1863 profesor (maestru de scrimă şi gimnastică) la numele şi numărul profesorilor de educaţie fizică care
Liceul “Matei Basarab” (unde la înlocuit pe Grig au funcţionat, pe parcursul anilor în unităţile de
Koroschetz fost ofiţer în armata austriacă) şi în acelaşi învăţământ, precum şi efectele acestui proces pedago-
timp şi la Liceul “Sf. Sava”. Gh. Moceanu venise în gic evidenţiate în starea de sănătate a elevilor şi în
Bucureşti de la Cluj unde fusese profesor la liceele afirmarea celor dotaţi în competiţiile interne şi inter-
Catolic, Reformat şi Unitar. Există informaţii că în naţionale. Este regretabil că nu peste tot s-a găsit
1877 trei dintre cei mai buni elevi ai lui Gh. Moceanu înţelegerea şi sprijinul necesare pentru a putea pre-
absolvenţi ai cursurilor de gimnastică de la Societatea zenta integral numele şi perioadele celor care pe
Romană de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn - cărora parcursul a peste 150 de ani s-au îngrijit de “educaţi-
li se acordă titlul de profesor - şi anume: Simeon unea trupească şi morală a tineretului” - aşa cum
Petrescu a fost numit la Liceul “Matei Basarab” în remarcau numeroase personalităţi din domeniile cul-
locul lui Gh. Moceanu demisionat; Nicolae Velescu turii şi învăţământului. Acesta este şi motivul principal
numit la Gimnaziul “Cantemir” şi ulterior şi la “Matei pentru care această bună intenţie nu s-a putut realiza
Basarab”, după plecarea lui S. Petrescu în străinătate; pentru toate unităţile şcolare cu numele profesorilor
Andrei Bagav numit la Gimnaziul “Lazăr”. Acesta a care au activat pe parcursul anilor.
fost începutul deloc uşor. Cât de mare este diferenţa Nu a fost uşor nici drumul parcurs pentru intro-
dintre acest început şi drumul parcurs, din toate ducerea educaţiei fizice în învăţământul superior.
706
Municipiul București
Aceasa problemă a cunoscut numeroase dezbateri, dezbateri pe această temă, Rectorul universităţii
propuneri şi iniţiative. Însuşi Nicolae Iorga, Recto- clujene Iuriu Haţieganu având un rol important în
rul Universităţii din Bucureşti, propunea senatului, netezirea drumului spre adevărata oficializare - în
în 1929, adoptarea unei astfel de măsuri însă fără 1934 se introduce la Facultatea de Medicină iar din
succes. Din informaţiile publicate rezultă că primul 1936 la toate facultăţile. Această activitate fiind
pas spre oficializarea introducerii educaţiei fizice în încredinţată unui colectiv de profesori format din:
învăţământul universitar din ţara noastră a fost făcut Dr. Onoriu Cheţianu (coordonator), Teofil Faur, Gh.
de către Academia Comercială din Cluj, care îl Comânar, Andrei Chiuhan, Zelma Precup, Coca
încadrează pe Teofil Faur ca profesor de educaţie Suciu, Al. Nicoară, Ion Arnăutu, Iosif Drimuş. La
fizică (1932-1934). În anul următor, Politehnica din fel s-au petrecut lucrurile și în Bucureștii unele date
Timişoara îl angajează pe Florentin Bodnar (1933- rezultând din prezentarea fiecărei instituţii de învă-
1935). Au urmat alte conferinţe, congrese, acţiuni şi ţământ superior.
DIRECTORI – RECTORI
prof. univ. g-ral Virgil Bădulescu 1922-1930 prof. univ. dr. Leon Teodorescu 1965-1973
prof. univ. dr Francisc Rainer 1.01-1. 11.1930 prof. univ. Ion Șiclovan 1973-1981
prof. univ. acad. Octav Onicescu 1930-1937 prof. univ. I. Kunst Ghermănescu 1981-1984
prof. univ. dr. g-ral C-tin Michăilescu 1938-1941 prof. univ. dr. Elena Firea 1984-1990
prof. univ. dr. doc. Horea Dumitrescu 1942-1946 prof. univ. dr. Tiberiu Ardelean 1990-1992
prof. univ. dr. doc. Leonida Alexiu 1946-1948 prof. univ. dr. Dumitru Alexandrescu 1992-1996
prof. univ. dr. Leon Teodorescu 1950-1951 prof. univ. dr. Ioan Sabău 1996-2000
conf. univ. Gh. Teodorescu 1951-1956 prof. univ. dr. Gheorghe Cismaș 2000-2008
prof. univ. Ion Șiclovan 1956-1965 prof. univ. dr. Viorel Cojocaru 2008-
707
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
DIRECTORI ADJ-PRORECTORI
conf. Sabin Antonescu 1964-1968 conf. univ. dr. Ion Negulescu 1996–2000
conf. univ. Virgil Teodorescu 1969-1973 prof. univ. dr. Gheorghe Cismaș 2000-2008
prof. univ. dr. Mihai Epuran 1969-1976 prof. univ. dr. Poenaru Radu-Sorin 2000–2008
prof. univ. Titus Tatu febr.-mai 1992 prof. univ. dr. Corina Tifrea 2008–2012
prof. univ. Ion Bota 1992-1996
DECANI
prof. univ. dr. Leon Teodorescu 1948-1950 conf. univ. Elena Firea 1980-1984
șef. lucrări Tiberiu Földvari 1958-1963 conf. univ. Corneliu Negulescu 1990-1992
șef. lucrări Alexandru Forțu 1958-1963 colonel prof. Vasile Teodorescu 1991-
conf. univ. Titus Tatu 1966-1976 conf. univ. Gheorghe Cismaș 1992-2000
conf. univ. Titus Tatu 1984-1990 prof. univ. dr. Cârstea Gheorghe 2000-
conf. univ. Lucian Vasilescu 1971-1974 prof. univ. dr. Ispas Cristian 2000-
conf. univ. Aristea Hrișcă 1972-1980
PRODECANI
șef de lucrări Aristea Hrișcă 1967-1972 șef de lucrări Ionel Stănescu 1972-1974
șef de lucrări Gheorghe Ilie 1972-1974 conf. univ. dr. Marcel Șerban 1996 -
708
Municipiul București
709
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
LIMBI STRĂINE
asistent univ. Bădulescu Elena 1922-1925, limba franceză
lector univ. Florescu Taisa 1954-1979, limba rusă
lector univ. Otasievici Svetostar 1961-1990, limba rusă
lector univ. Pădureț Ileana 1962-1996, limba franceză
asistent univ. Pavlovna Nina 1950-1954, limba rusă
asistent univ. Cerniavin Igor 1949-1950, limba rusă
asistent univ. Axler Henri 1954-1968. limba engleză
asistent univ. Simion Mihaela 1988-1992, limba engleză
asistent univ. Heintz Rose-Maria
asistent univ. Petrescu, Răzvan 1992-, limba germană
asistent univ. Popescu Lavinia 1995- limba franceză
ANATOMIE
prof. univ. dr. Dumitrescu Nic. Horia 1927-1949, şef de catedră
prof. univ. dr. Rainer Francisc 1922-1930, şef de catedră
șef de lucrări Popa Gr. T 1022-1927
prof. univ. dr. Palade George Emil 1935, suplinitor
prof. univ. dr. Vereanu Dumitru 1938-1947
prof. univ. dr. col. Iliescu Andrei 1949-1978
conf. univ. dr. Ianculescu Mircea 1949-1953
conf. univ. dr. Gavrilescu Dora-Irina 1967-1980
conf. univ. dr. Ifrim Mircea 1973-1990, şef de catedră
conf. univ. dr. Baciu Clement 1947-1948 şi 1965-1972
lector univ. dr. Portărescu Eugenia 1952-1980
asist. univ. Șarpe Emil 1960-1963
asist. univ. Iliescu Temistocle 1959-1963
asist. univ. Brăgărea Georgeta 1964-1968
asist. univ. Cotrobiescu Constantin 1970-1972
asist. univ. Petrescu Georgeta 1970-1974
asist. univ. Ritivoiu Viviana Magdal. 1996-
preparator univ. Login Traian Radu 1995-
asist. univ. Scurtu Andrei Liviu 1994-
lect. univ. Buzerscu Alexandru 1994-
prof. univ. dr. Cordun Mariana 2000- șef catedră;
prof. univ. dr. Bota Cornelia 1992-2000, șef catedră;
conf. univ. dr. Crețu Antoaneta
lector univ. Anton Bogdana
lector univ. Berceanu Horia Mihai
lector univ. Djamo Olga
710
Municipiul București
FIZIOLOGIE
prof. univ. dr. Paulescu Nicolae 1923-1930
prof. univ. dr. gen. Michăilescu Constantin 1922-1944
prof. univ. dr. gen. Ulmeanu Covaci Florian 1930-1971
prof. univ. dr. Georgescu Miron 1946-1963
prof. univ. dr. gen. Alexiu Leonida 1922-1948
prof. univ. dr. Demeter Andrei 1962-1978
prof. univ. dr. Drăgan Ioan 1954-1957 şi 1983-1990
șef de lucr. dr. col. Dumitrescu Traian 1937-1959
șef de lucrări Perovici Constantin a predat biochimia
șef de lucrări dr. Avramoff Eugen 1963-1979
șef de lucrări Alexandrescu Teodora 1958-1987
lector univ. Ciobanu Corneliu 1963-1982
prof. univ. dr. Bota Cornelia 1962-2000
asist. univ. Kessler Klaus 1958-1980
asist. univ. Popescu Ciprian 1960-1967
asist. univ. Dumitrescu Georgeta 1959-1961
asist. univ. Huhulea Gheorghe 1960-1963
asist. univ. Gherman Vintilă 1961-1963
asist. univ. Petrușel Răzvan 1963-1968
asist. univ. Miroiu, Rodica 1995-
IGIENĂ-CONTROL MEDICAL
prof. univ. dr. Mezincescu Dumitru 1930-1931
prof. univ. dr. Olinescu Radu 1923-1943
prof. univ. dr. Tătăranu Gheorghe 1929-1952
prof. univ. dr. Alexandrescu Constantin 1950-1993
conf. univ. dr. Rapotescu Silviu 1952-1956
șef de lucrări dr. Nițu Cleante Petre 1936-1953
șef de lucrări dr. Tărâta Sergiu 1952-1956
șef de lucrări dr. Dumitrescu Zoe 1965-1975
lector univ. Iota Marilena 1986-1995
asist. univ. Dorel Mihai 1956-1958
711
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
GIMNASTICĂ
g-ral, prof. univ. Bădulescu I. Virgil 1922-1940);
căpitan Botez C. A. 1922-1927;
prof. univ. Roșală Virgil 1926-1956, şef cat. 1929-931;
asist. univ. Mihăilă Iacob 1926……. .
prof. univ. Stroescu Adina 1935 şi 1952-1974, șef cat. 1956-1974;
prof. univ. Ghișoiu Gheorghe 1948-1982, şef cat. 1954, 1971-1983;
prof. univ. drd. Hidi Iosif Arpad 1954-1998), şef catedră 1990-1998;
conf. univ. dr. Petre Lazăr Constantin 1926 -1947;
conf. univ. Băiașu Gh. Nicolae 1944-1980,şef cat. la Ins. Ped. 1963-1972;
conf. univ. Podlaha Robert 1949 -1980;
conf. univ. Ionescu Popescu Elena 1931 -1952;
712
Municipiul București
713
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
GIMNASTICĂ RITMICĂ
prof. univ. Capsali Florica 1927-1933, conducerea secției de gim. ritm;
prof. univ. Ciortea Vera Proca 1935-1951), șef de disciplină 1937-1951;
prof. univ. Petreanu Sima Ileana 1952-1989), sef catedră 1983-1989;
conf. univ. Mociani Viorica 1986-1997, șef catedră 1986- 1994;
conf. univ. Mănescu Ioana 1949 -1961;
conf. univ. dr. Macovei Sabina din 1977 ), șef catedră ;
lector univ. drd. Târnoveanu Manos Mihaela, din 1990);
balerină Iris Barduba 1 1933-1937;
asist. univ. Zmeu Hărgălaș Anișoara 1952-1956);
asist. univ. Călățeanu Lucia 1963-1978;
asist. univ. Solomonov Mihaela, 1962-1971;
asist. univ. Ștefănescu –Vișan Alice din 1991;
cercet. științ. II Jurcă Ioan -
DANSURI POPULARE
instructor Dobrescu Alexandru 1924-1940;
prof. Săuțeanu Elena 1942-1945;
instructor Buruc Dumitru - jurist 1946-1947 a predat dansuri populare;
instructor Grama Ion 1956;
conf. univ. Dimitriu Valentin 1961-1966;
asist. univ. Rădășan Mureș 1970-1980;
asist. univ. Zamfirescu Valentin 1970-1972;
COREPETITORI
corepetitor Celibidache Sergiu 1933-1937;
corepetitor Popovici Lupa în 1937;
corepetitor Strătilescu Lavinia 1944-1949;
corepetitor Târnoveanu Radu 1948-1972;
corepetitor Stabișevschi Carol 1961-1976;
corepetitor Niculescu Gina 1971-1974;
corepetitor Folle Mihaela 1973-1976;
corepetitor Vărzaru Silvia 1973-1978;
corepetitor Nițu Adriana din 1977;
corepetitor Grigore Cornel din 1990;
corepetitor Maier Radu din 1989.
714
Municipiul București
ATLETISM
prof. univ. g-ral Pălăngeanu Emil 1923-1930 primul coordonator la atletism;
prof. univ. Bran Eugen Laurențiu, 1941-1972 șef de catedră 1948-1972;
prof. univ. Tatu Titus 1952-1984, șef de catedră 1972 și 1976-1984;
prof. univ. Alexandrescu Dumitru 1953-1996), șef de catedră 1990-1992;
prof. univ. dr. Ardeleanu Tiberiu 1960-1992, șef de catedră 1972-1976, 1984-1990;
prof. univ. dr. Sabău Ion 1961-2000, șef de cat. atl,sp. naut. sp. iarnă 1992-1996;
conf. univ. Zeno Dragomir 1947-1967;
conf. univ. Stănescu Ionel 1963-1974;
conf. univ. Plocon Elena 1960 - 1996;
lector univ. Nicoară Nicolae 1949-1956;
șef de lucrări Medrea Ileana 1948-1955;
conf. univ. Földvari Tiberiu 1957- 1964, 1971-1989, și schi;
lector univ. Roman Dumitru 1951-1977;
lector univ. Drăghiță Sorin 1954-1993;
lector univ. Haffer Iuta 1951-1977;
lector univ. Nagy Andrei 1956-1975;
lector univ. Tănăsescu Marin 1956-1990;
lector univ. Dumitru Constantin 1958-1988 și schi;
lector univ. Diaconescu Maria 1963- 1995;
lector univ. Forțu Elena 1971-1978 și schi, înot;
conf. univ. dr. Stoica Marius din 1990 și schi, șef de catedră în 2000;
conf. univ. dr. Țifrea Barbu Corina, din 1990;
lector univ. Petrescu Toma 1995 - 2005;
asist. univ. Medrea Ileana (... ... ... . . )
șef de lucrări Gheorghe Daniel 1993 - 2004;
șef de lucrări Ivan Corina din 1993);
șef de lucrări Sabău Elena 1997-2005;
asist. univ. Preisner Emerich 1931-1939 și înot, gimnastică;
asist. univ. col. Medeleanu Constantin 1930-1942, și atletism, schi;
antrenor Stewens A. SUA 1930-1933;
antrenor Brown A. ,SUA 1930-1933;
asist. univ. Schrooeder C. Louis 1928-1930, din Germania;
asist. univ. Calistrat Ferdinand 1940-1948), și box,rugby, schi, scrimă, tenis;
asist. univ. Pop Vasile 1941-1944, și fotbal;
asist. univ. Belba Martin 1950-1954;
preparator univ. Pădureanu Gheorghe 1950-1951;
asist. univ. Sebesy Adam 1952-1953;
preparator univ. Ciulianu Ion 1952-1953;
asist. univ. Lăzăreanu Mihai 1952-1953;
asist. univ. Zâmbreșteanu Gheorghe 1953-1954;
asist. univ. Pop Lia 1949-1951;
asist. univ. Gârleanu Dumitru 1971-1978;
preparator univ. Petcu Vasile 1964-1967;
prof. univ. dr. Todea Septimiu 1962-1964;
715
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
JOCURI SPORTIVE
BASCHET
prof. univ. Teodorescu Leon – (1948 - 1965), 1951 șef catedră (1965-1973);
prof. univ. Vasilescu Lucian – (1971 - 1989), șef de catedră (1989-1992);
prof. univ. dr. Predescu Teodora – (1974 -. 200, șef de catedră (1989-1992);
prof. univ. Izbiceanu Andrei Filofteia – ... . .
prof. univ. Negulescu Corneliu – (1958-200... . );
prof. univ. dr. Colibaba Evuleț Dumitru – (19... - );
conf. univ. Hrișcă Aristeia – (1951-1995);
șef lucrări Herold Constantin – (1951-1955);
șef lucrări Popescu Vasile – (1950-1957);
șef lucrări Nedef Mihai, – (1958-1974);
șef lucrări Negrău Constantin – (1960-1977) și teoria și metodica educației fizice;
șef lucrări Călugăreanu I. Cornel – (1971-1977);
asist. univ. Roșu Gheorghe – (1951-1954);
asist. univ. Petroșanu Adrian – (1960-1961);
asist. univ. Schneider Manea Roland – (1950-1954);
asist. univ. Vadasz Ernest – (1954-1956);
asist. univ. Nicolau I. – (1970-1980);
asist. univ. Predescu Aurel – (1955-1962);
preparator univ. Bujanca Ilie – (1991-1993);
preparator univ. Preda Cosmin Tibor – ... .
lector univ. Popescu Florentina – 2003;
lector univ. Moanță Alina Daniela – (din 1994);
lector univ. Preda Cosmin Tibor – (din 1994);
lector univ. Ghițulescu Iulian
VOLEI
prof. univ. dr. Stroie Ștefan, antrenor – (1952-1995);
conf. univ. Murafa Nicolae, antrenor – (. . - 1989);
conf. univ. Surugiu Victor – (1954- 1961, 1971-1979);
conf. univ. Ghibu Cornelia – (1949-1978);
conf. univ. dr. Tudor George Stelian – (din 1971);
lector univ. Terchila B. I. Nicolae – (1953-1964, 1990-1992);
lector univ. Roman Ștefan, – (1958-1969, 1976-1989);
lector univ. Ilie Gheorghe – (1963-1992) și la secția de schi până în 1995;
asist univ. Drăgan Aurel – (1964-1974);
716
Municipiul București
HANDBAL
conf. univ. Kunst Ghermănescu Ioan, – 1950-1997…. (șef de catedră,1984-1989);
prof. univ. dr. Bota Ion, – (1961-1979,1989 -2000);
lector univ. Cojocaru Victor – (1944-1949);
lector univ. Jianu Elena – (1954-1984), șef catedră 1971-1984;
lector univ. Gogâltan Valeriu – (1966-1988);
șef de lucrări Igorov Maria –Aurelia – (din 1992);
asist. univ. Liță Cosma – (1957-1959);
asist. univ. Căliman Iulian – (1954-1956);
asist. univ. Helwig Wielhelm – (1954-1958);
asist. univ. Simionescu Cornelia – (1952-1954);
asist. univ. Firan Haralambie – (1957-1977);
asist. univ. Grigorovici Sorin – (1970 - 1977);
asist. univ. Leonte Mircea – (1970-1979), a predat fotbal și rugby;
asist. univ. Nicolae Constantin – (1970-1972);
prof. univ. dr. Negulescu Ion – (………);
lector univ. Hantău Cezar – (din 1993);
lector univ. drd. Caracaș Valentin – (din 1991);
FOTBAL
conf. univ. Roșculeț N. – (1952-1971);
conf. univ. Niculescu Angelo – (1972-1974);
șef de lucrări Simionescu Cornel – (1971-1977);
șef de lucrări Voica Ion – (1962-?);
șef de lucrări Rădulescu Mircea – (1968-1974);
șef de lucrări Bârsan Mihai – (1972-1980);
maior Săvulescu Al. – (1922-1932);
antrenor Vogl Emerich – (1951-1952);
asist. univ. Petrescu Nicolae – (1952-1954);
asist. univ. Ola Gheorghe – (1953-1959);
antrenor Kolomon Braun – (1952-1953);
lect. univ. Motroc Florin – (din 1996);
prof. univ. dr. Motroc Ion – (din 1960), șef de catedră din 1990;
conf. univ. Cojocaru Viorel – (din…);
lect. univ. drd. Ciolcă Sorin –Mirel – (din 1991);
lect. univ. drd. Grigore Gheorghe – (1994-... . . ).
717
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
RUGBY
șef de lucrări Chiriac René – (1968-1994);
căpitan Drăghici Al. – (1922-1940);
asist. univ. Pădureanu Nicolae – (1953-1957);
antrenor Vogl Arthur – (... . . );
lector univ. Badea Dan – (... . . );
TENIS
conf. univ. Moise Gheorghe – (1960-2000);
asist. univ. Lăzărescu Alexandru –
asist. univ. Constantinescu-Zeller Ela – (în perioada anilor 1960);
asist. univ. Moise Gheorghe – (1959-20??);
antrenor Viziru Gheorghe – (în 1950);
preparator Moise Gheorghe Dan – (din 1997);
lector univ. drd. Stănescu Rareș -
718
Municipiul București
BOX
conf. univ. Mărgărit Eustațiu – (1949- 19??);
lector. univ. Florea Constantin – (1956-1982);
maestru de box Alexandrescu Petre – (1923-1948);
asist. univ. Poenaru Costică – (1948- 1949);
maestru de box Popa Ion – (1949-1950);
asist. univ. Dumitrescu Titi – (1955-1956);
asist. univ. Vladar Alexandru – (1956-1957);
asist. univ. Predescu Gheorghe – (din 1988);
asist. univ. drd. Neacșu Cristian -
LUPTE, JUDO
prof. univ. Waskul- Popovici Ioan, – (din 1956-);
prof. univ. dr. Cismaș Gheorghe – (din 1971 -);
antrenor japonez Ishiguro Keishiko – (1927-1929);
antrenor emerit Cocoș Francisc – (1948-1950);
asist. univ. Cornianu Ion – (din 1953-1955);
prof. univ. Ozarchievici Constantin – (din 1994);
antrenor emerit I. M. H. Aurel, –;
antrenor Cotelet Vasile –
prof. univ. dr. Hantău Ioan – (din 1962 -);
conf. univ. dr. Deliu Dan –
conf. univ… Bocioacă Laurențiu –
HALTERE
conf. univ. Hâtru Dumitru, – (1957-
asist. univ. Amzuică Nicolae – (1955-1957);
asist. univ. Cornel Bucur – (1954-1956);
prep. univ. Murărețu Daniel –
SCRIMĂ
conf. univ. Poenaru Radu Sorin – (din 1972);
719
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
TIR
conf. univ. Paladescu Teodor – (1959-1997);
asist. univ. Paraschiva Elekeș
asist. univ. Baia Mircea – (...);
antrenor Iosif Sârbu – ...;
antrenor Pineta D. I. – ...
asist. univ. Constantinescu-
asist. univ. drd. Teodoru Marian –
asist. univ. drd. Ciolcă Corina
720
Municipiul București
721
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
722
Municipiul București
723
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
asistent univ. Deleanu Irina 2002- 2010, ME, președ FR Gim. Rit.
asistent univ. Chihaia Romulus 2005- fotbal
asistent univ. Chihaia Lucia 2007- jocuri sportive
asistent univ. Hossu–Longin Lăcrămioara 2008- baschet
plata cu ora au mai predat:
general Papură Stelian prima decadă 1960, tir
prof. Frazzei Florin 1960-1965, judo
prof. Baia Mircea 1965-1965, tir
UNIVERSITATEA
conf. univ. Ionescu Mihai 1952-1972, şef de catedră
lect. univ. Luciana Cornea 1952- 197, gimnastică
lect. univ. Georgeta Constantin-Niţoiu 1951-1972, volei
asist. univ. Valentina Pădureanu 1952-1977, baschet
asist. univ. Rodica Sehovitz-Cocinschi 1952-1977, baschet
lect. univ. Lucian Zoican 1952-1975, atletism
asist. univ. Viorel Rarinca 1953-1974, gimnastică
prof. Baruţiu Arghezi 1953-1957, gimnastică
lect. univ Maria Ionescu 1953-1987, gimnastică
conf. univ. Victor Ionescu 1953-1990, handbal, şef catedră
lect. univ. Valentina Bănăţan 1953-1986, gimnastică
asist. univ. Victoria Moldovan 1954-1964, gimnastică
asist. univ. Elena Caraiman (Dudău) 1955-1981, volei
conf. univ. Viorel Teleguţă 1957-2002, baschet
prof. univ. Alexandru Bizim 1957-2004, atletism, şef catedră
lect. univ. Ioana Lupan 1958-1985, gimnastică
lect. univ. Claudia Mujicicov 1958-1987, gimnastică
conf. univ. Antonică Bălan 1958-1990, canotaj, şef catedră
lect. univ. Nicu Stoica 1958-1990, volei
asist. univ. Mihai Tătărescu 1958-1961, fotbal
conf. univ. Alexandru Ionescu 1958-1985, gimnastică
conf. univ. Ioan Petruţiu 1960, baschet
lect. univ. Ion Tudoran 1960-1977, gimnastică
lect. univ. Ion Rădulescu 1961-1987, scrimă
conf. univ. Teodor Petrescu 1961-1995, fotbal
lect. univ. Eliza Nedef 1962-1987, gimnastică
lect. univ. Grigore Costescu 1962-1987, baschet
asist. univ. Marin Ivan 1962-1976, handbal
asist. univ. Ştefan Ursu 1962-1982, atletism
conf. univ. Mihai Stoian 1962-2002m box, tenis de masă
conf. univ. Aurora Leonte 1962-2007, handbal
asist. univ. Gheorghe Vasile 1964-1993, gimnastică
asist. univ. Lidia Scorţescu 1964-1971, gimnastică
asist. univ. Gheorghe Vlădică 1964- 1970, atletism
lect. univ. Florin Moraru 1964-1972, volei
724
Municipiul București
725
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
726
Municipiul București
727
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
35 prof. cons. Bulugioiu Ion 1970 - prezent, sef catedră 1984-1990 canotaj
36 asist. Rotaru Nicolae 1972-1977 tir
37 conf. Costescu Grigore 1972-2000 baschet
38 asist. Herman Ion 1972-2009 judo
39 ş. l. Vasilescu Mircea 1973- ? baschet
40 conf. Pârşu Suzana 1973-prezent baschet
41 ş. l. Tudoran Ion Silviu 1975-? gimnastică
42 ş. l. Haffer Iuta Erma 1976-? atletism
43 conf. Dinescu Constantin 1976-1995 baschet
44 ş. l. Răducanu Antoaneta 1976-1998 cultura fizică medicală
45 prof. dr. Predea Liviu 1976-2011 atletism
46 prof. dr. ColibabaEvuleţ Dumitru 1977-? baschet
47 ş. l. Forţu Elena 1977-1986 atletism
48 ş. l. Negrău Constantin 1977-2000 baschet
49 ş. l. Roman Dumitru 1979-1987 atletism
50 ş. l. Bota Ion 1979-1994 handbal
51 conf. Surugiu Ion 1979-1993 volei
52 conf. Constantinescu Emil 1979-1997 atletism
53 conf. dr. Becea Liliana 1979-prezent schi
54 prof. dr. Uscatu Teodor 1979-2012, 2008-2012 şef catedră handbal
55 asist. Voiculescu Eugeniu 1980-1984 tir
56 asist. Mastacan Niculae 1980-1985 gimnastică
57 asist. Alexandrescu Constantin 1981 -1992 schi
58 ş. l. Gorgorin Nicolae 1981-prezent fotbal
59 ş. l. Bărbulescu Marius 1982-1997 baschet
60 conf. dr. Netolitzchi Mihaela 1987-prezent, 2012 - director departament baschet
61 ş. l. dr. Petrof Marian 1988-prezent baschet
62 conf. dr. Dragulin Ileana 1990-prezent gimnastică
63 asist. Preda Lorena 1995-2001 tir
64 ş. l. Pelin Raluca 1995-prezent gimnastică
65 asist. drd. Hortopan Claudiu Victor 2001-prezent fotbal
66 asist. Gheorghe Monica 2002? ?
67 asist. dr. Rachită Iancu 2002-prezent judo
68 asist. dr. Neagu Narcis 2003-prezent nataţie
69 asist. drd. Maier Mihai 2004 -prezent volei
70 asist. drd. Vălu Carmen 2004- prezent gimnastică
71 asist. Radu Adrian 2004-2007 volei
72 asist drd. Aldea Teodora 2007-prezent tenis de câmp
73 asist. drd. Florescu Oroles 2008-prezent tenis de câmp
74 asist. dr. Pricop Adrian 2009- prezent fotbal
728
Municipiul București
729
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
730
Municipiul București
731
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
732
Municipiul București
733
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
734
Municipiul București
735
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
736
Municipiul București
737
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
738
Municipiul București
739
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
740
Municipiul București
741
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
742
Municipiul București
743
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
744
Municipiul București
745
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
746
Municipiul București
747
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
748
Municipiul București
749
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
750
Municipiul București
751
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
752
Municipiul București
753
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
754
Municipiul București
755
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
756
Municipiul București
757
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
758
Municipiul București
759
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
760
Municipiul București
761
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
762
Municipiul București
763
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
764
Municipiul București
765
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
766
Municipiul București
767
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
768
Municipiul București
769
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
770
Municipiul București
771
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
772
Municipiul București
773
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
774
Municipiul București
775
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
776
Municipiul București
777
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
778
Municipiul București
PANĂ, EDUARD 1944-2009 Brăneşti-IF Sp. antr. hochei. MES. AE. v. FRH;
PANĂ, EDUARD (I) 1914 Bucureşti Sp. hochei şi rugby. v. FRH;
PANĂ, LASCĂR STAVRU 1934 Constanţa Sp. hand,AE,v. FRH;
PANĂ, VASILE 1916-1981 Buzău Sp. box v. FRB;
PANĂ-GONCIAR, ELENA 1951 Bucureşti Sp. popice. MES. v. FRP;.
PANĂ-GONCIAR, ELENA 1951 Bucureşti Sp. antr. popice,v. FRP;
PANAIT, ION IULIAN 1981 Baba Ana Sp. lupte, v. FRL;
PANAITESCU, DRAGOŞ 1944 Budapesta SP. ciclism şi bob. v. FRB;
PANDELE, ION 1950 Bucureşti Director în MTS, v. pers;
PANDELE, LIXANDRU 1931 Cosoba-GR Antr. atletism,antr. fed. AE. v. FRA;
PANDELE, MARIA 1935 Arad Sp. antr. v. FRA;
PANDREA, ANTON 1948 Mărgineni-BV Sp. fot. v. FRF;
PANESCU, CONSTANTIN 1900-1979 Doiceşti-GJ Sp. antr. scrimă. AE. v. FRS.
PANETH, FAR;CAŞ 1917 Cluj Sp. şi antr. de tenis de masă. v. pers;
PANGICĂ, NICOLAE 1914-1992 Măldăreni Sp. paraşutism, v. FAR;
PANTAZI, MIHAI 1906-1936 Bucureşti Sp. pilot. prof. v. FRA;
PANTEA, NICOLAE 1946 Beliu-AR Sp. antr. fotbal,UTA,MS. v. FRF;
PANTELIMON,OANA 1972 Tecuci Sp. atletism,CSŞ G-ţi,MES. v. FRA;
PANŢURU, VALERIU 1928 Moroeni-DB Sp. antr. arb. tir,AE. v. FRT;
PĂNULESCU, IRINEL 1964 Ploieşti Sp. antr. prof. efs înot, v. FRNPM
PAOLAZZO, IOSIF 1928 Galaţi Sp. antr. Radioclubul,MS. v. FRR;
PAPANĂ, I. ALEXANDRU 1906-1946 Bucureşti Pilot,ing. constr. de avioane,v. pers;
PAPUC, EMILIAN 1939 Bucureşti Sp. patinaj. MS. v. FRP;.
PAPUC, IOANA-CRISTINA 1984 CL Moldov. Sp. canotaj, v. FRC;
PAPUC, NICOLAE 1973 Trivalea-TR Sp. pentatlon. MES. v. FRNP.
PAPURĂ, STELIAN 1912 Cârna-Dun. -DJ Antr. arb. tir. AE. v. FRT;
PARIZESCU, VASILE 1925 Brăila Pictor v. pers;
PARTHENIU, ALEXANDRU 1915-1991 Bucureşti Medic şi prof. de mat. ,v. pers;
PARTNOI, VICTOR 1970 Mahmudia Sp. canoe, v. FRKC;
PASCU, RADU Reprez. UFSR pt. Ţinutul Bucegi,
PASCU, MIRCEA 1934 Petroșani Prof. efs, cond. fotbal, v. FRF
PASCU-ENE, ANA 1944 Bucureşti Sportivă-scrimă,v. pers;
PAŞCA, COSMIN 1972 Hunedoara Sp. canoe. MES. v. FRSN;
PAŞCU, ION MIRCEA 1949 Satu Mare Om politic, sp. înot-polo, v. FRP;
PAŞOVSCHI, HARITON 1932-2009 Craiova Sp. bob,atl. ,prof. efs. v. FRSB;
PATRAS, DUMITRU (MIMI) 1924-1964 Constanţa Sp. antr. volei,v. FRV;
PATRICHI, ERNEST 1926 Bacău Sp. polo şi înot. polisportiv. v. FRP;.
PATZAICHIN, IVAN 1949 Mila 23 Ofiţer, sportiv. canoe. v. pers
PAULESCU, NICOLAE 1869-1931 Bucureşti Descoperitorul insulinei,vpers;
PAULICĂ, ION 1983 Brăila Sp. rugby, v. FRR;
PAULY, WOLFGANG 1876-1934 Dohna/Germ Sp. şah. compoziţie. şahistă. v. FRŞ;
PAVEL, ERAST 1950 Slava Rusă-TL Sp. kaiac,MES. v. FRKC;
PAVEL, NICOLAE 1939 Timişoara Sp. antr. CFR Timiş. MS. AE. v. FRL;
PAVEL, VASILE 1937 Peştişani-GJ Sp. antr. arb. volei. MES. v. FRV;
PAVELESCU, CINCINAT 1872-1934 Milcov Scriitor, magistrat v. pers
779
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
PAVLOV, MIRCEA 1937 Salonta-BH Sp. antr. şah. MI. MS. v. FRŞ;
PAVLOVICI, ALEXANDRU 1944 Ciacova Sp. arb. rugby, v. FRR;
PAVLOVSCHI, MIHAIL 1905 Cetatea A/U Sp. pilot profrsionist. v. FRA;
PAXINO, PETRE 1941 Bucureşti Sp. motociclism. MS. v. FRM;.
PĂCURARU, LETIŢIA 1949 Caransebeş Sp. antr. arb. patinaj. v. FRP;
PĂDURARU, DENIS 1958 Bucureşti Med. sp. v. pers;
PĂDUREANU, ELENA 1931 Bucureşti Sp. handbal. MES. v. FRH;
PĂDUREANU, JEAN 1936 Băileşti-DJ Sp. cond. fotbal. v. FRF;
PĂDUREANU, NICOLAE 1924-2001 Bucureşti Sp. antr. rugby. v. FRR;
PĂIŞ, NICOLAE 1886-1952 Bucureşti Contraamiral v. pers;
PĂLĂNGEANU, EMIL 1891-1953 Piatra Neamţ Ofiţer, Prof. efs. v. pers;
PĂTRĂŞCOIU, ANCA 1967 Baia Mare Sp. înot. MES. v. FRNP.
PĂTRAŞCU, DAN 1937 Bucureşti Ziarist sp. la Inf. Buc. v. pers;
PĂTRAŞCU, STELIAN 1968 Roşiorii de V. Sp. judo. MS. v. FRJ;
PĂUCA, SIMONA 1969 Azuga Sp. antr. gim. v. FRG;.
PĂUN, GHEORGHE 1950 Ciocăneşti-AG Sp. şi cond. go,v. FRG;.
PĂUN, ION 19542005 Drăganu-AG Sp. lupte. MS. v. FRL;
PĂUN, ION 1922-2004 Balta Doamnei Cond. sp. v. pers;
PĂUNESCU, ADRIAN 1943 Copăceni/R. M. Poet şi publicist,v. pers;
PĂUNESCU, ALIN-CĂTĂLIN 1964 Roeşti Prof. efs dr, v. pers;
PĂUNESCU, OPREA 1937 Bucureşti Sp. canotaj. MES. v. FRSN;
PĂUNESCU, VALENTIN 1933-2005 Valea cu A-GJ Ziarist la Sp. Popular. v. pers;
PĂUNESCU, VIOREL 1935 Fărcăşeşti-GJ Polisp. cond. fotbal. v. FRF;
PĂUNESCU,ANGELA 1933 Iaşi Sp. antr. canotaj. MS. v. FRSN;
PĂUŞESCU, MARIAN 1953 Bucureşti Sp. antr. volei. B. MES. v. FRV;
PÂRCĂLAB, MARIN 1952 Daia-GR Sp. lupte. Progresul. MS. v. FRL;
PÂRCĂLAB. ION 1941 Bucureşti Sp. antr. fotbal. MES. v. FRF;
PÂRCĂLĂBESCU, GH. 1920-2004 Bucureşti Ing. agronom. sp. de rugby. v. pers;
PÂRŞU, SUZANA 1948 Tg. Mureş Sp. baschet,prof. efs,. MES. v. FRB;
PÂRŢOC, EMIL IOAN 1959 Ielop Sp. arb. rugby, v. FRR;
PÂRVAN, GHEORGHE 1976 Voineşti-DB Sp. canotaj,v. FRC;
PÂRVAN-TOFAN, ANCUŢA 1978 Huşi Sp. canotaj, v. FRC;
PÂRV, CRISTINA 1972 Turda Sp. volei, v. FRV;
PÂRVULESCU, DUMITRU 1933-2007 Bucureşti. Sp. antr. lupte. MES. v. FRL;
PÂRVULESCU, ODISIE 1898-1970 Craiova Cond. OSP v. pers;
PELEI, ANDREEA 1975 Bucureşti Sp. scrimă, v. FRS
PELENGHIAN, VARAC 1920-2004 Bucureşti Antr. arbitru handbal. v. FRH;
PELLEGRINI, AMADEO 1952-1997 Bucureşti Antr. scrimă. AE. v. FRS.
PELLEGRINI, ANGELO 1913-1986 Timişoara Sp. antr. scrimă. AE. v. FRS.
PELMUŞ, CORNEL 1933 Bucureşti Sp. antr. scrimă. v. FRS.
PENCIU, ALEXANDRU 1932 Bucureşti Jucător şi antr de rugby. v. pers;
PENCIU, NICOLAE 1933 Bucureşti Sp. rugby, v. FRR;
PENEŞ, MIHAELA 1947 Bucureşti Prof. efs,camp. ol. JO-64 v. pers;
PENU, CORNEL 1946 Galaţi Sp. antr. handbal. MES. v. FRH;
PEPTAN, CORINA 1978 Bumbeşti-GJ Sp. antr. şah. MMI. MES. v. FRŞ;
780
Municipiul București
781
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
782
Municipiul București
783
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
784
Municipiul București
785
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
786
Municipiul București
RUSU, MIHAI OCTAVIAN 1948 Bucureşti Prof. efs, ziarist la Sportul,. v. pers;
RUSU, MIRCEA 1933 Blaj Sp. rugby. v. FRR;
RUSU, ŞTEFAN 1956 Rădăuţi Sp. lupte. v. FRL;
RUSU, STELA 1926 Arad Sp. antr. baschet,v. FRB;
RUSU, STELA 1926 Arad Sp. antr. v. FRB;
RUSU, VASILE 1968 Bucureşti Sp. antr. rugby,v. FRR;
RUSZI, ALEXANDRU 1928-2004 Tg. Mureş Sp. antr. lupte. Bucureşti. . v. FRL;
RUZICI, VIRGINIA 1955 Câmpia Turzii Sp. antr. tenis. v. FRT;
SABĂU, IOAN 1937 Oprişan-CJ Sportiv-atletism,v. pers;
SABĂU, IOAN OVIDIU 1968 Câmpia Turzii Sp. antr. fotbal,v. FRF;
SABĂU, N. IOAN 1930 Alba Iulia Sp. antr. gim. v. FRG;.
SABĂU, RĂZVAN 1977 Bucureşti Sp. antr. tenis. v. FRT;
SADOVEANU, ION MARIN 1893-1964 Bucureşti Om de cultură v. pers;
SAIDOROV, ACHIM 1936 Crişana-TL Sp. canoe, MES. v. FRKC;
SAMEŞ, ŞTEFAN 1951 Dobroieşti. IF Sp. antr. fot,v. FRF;
SAMUNGI, VALENTIN 1942 Bucureşti Sp. handbal. MES. v. FRH;
SANDU, MARIAN 1972 Ploieşti Sp. lupte. v. FRL;
SANDU, ŞTEFANIA 1976 Bucureţti Sp. karate modern, v. FRM;
SANDU, TRAIAN MIRCEA 1952 Bucureşti Presed. FRF;v. pers;
SARAFOLEANU, DORIN 1936 Timişoara Medic, v. pers;
SARANCIUC, VIOREL 1948 Bucureşti Sp. antr. haltere. v. FRH;
SATMARI, LUDOVIC (I) 1944 Salonta-BH Sp. antr. fotbal. v. FRF;
SATMARI, SORIN 1944 Bucureşti Prof. efs, ziarist,v. pers;
SAVA, DOINA-GABRIELA 1951 Bucureşti Antr,prof. de înot. v. FRNPM.
SAVA, GEORGE 1966 Bucureşti Sp,antr. rugby, v. FRR;
SAVA, ION 1938-1993 Bucureşti Sp. rugby. MES. v. FRR;
SAVEL, ILIE 1927 Buceşti-GL Sp. atletism,MS. v. FRA;
SAVOPOL, ALEXANDRU 1889-1938 Bucureşti Sp. radioamatorism. . v. FRR;
SAVU, ALIN DAN 1942 Galaţi Sp. baschetLic. . v. FRB;
SAVU, ECATERINA 1946 Bucureşti Sp. baschet. MES. v. FRB;
SAVU, GHEORGHE 1960 Frătăuţii V-SV Sp. lupte,Metalul Rădăuţi,v. FRL;
SAVU, ILIE 1920 Cornţelul-DB Sp. antr. fotbal,AE. v. FRF;
SAVU, MIHAI 1894-1968 Bucureşti Polisportiv, cond. sp. v. pers
SĂCĂLICI -PETROŞANU,IL. 1935-1959 Cluj-Napoca Sp. gimnastică,v. FRG;.
SĂDEANU, NICOLAE 1926-1957 Bucureşti Sp. antr. motociclism. MS. v. FRM;.
SĂDEANU, RODICA 1924 Bucureşti Sp. antr. volei. MES. v. FRV;
SĂDEANU, SIMION 1917-1990 Bucureşti Sp. antr. baschet. MES. v. FRB;
SĂLĂGEANU,AURELIA 1936 Mintiu-CJ Sp. antr. handbal,. v. FRH;.
SĂNDULACHE, ŞT. CRISTIAN 1977 Preşed. DMS Buc. 2008-2009;
SĂNDULESCU, MIRCEA 1943 Bucureşti Sp. alpinism
SĂVESCU, ANDREI 1926-2004 Braşov Secret. gen. al FRA;
SĂVINESCU, MARIA 1933 Gărcina Sp. antr. prof. efs volei, v. FRV;
SĂVULESCU, EUGENIU 1901-1964 Bucureşti Promotor al sportului, v. pers;
SĂVULESCU, JEANINE 1931 Bucureşti Sp. înot, v. FRNPM
SÂMBOTEANU, ULISE 1885-1960 Turnu Severin Ofiţer, dir. adj. la ONEF. v. pers;
787
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
788
Municipiul București
789
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
790
Municipiul București
791
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STUPARU, DAN 1951 Rm. Vâlcea Sp. instr. kar. trad. v. FRAM;
STUPINEANU, ILIE 1930 Bucureşti Prof. efs. v. pers;
STURZA, DIMITRIE ALEX. 1833-1914 Miclăuşeni-NŢ Om politic,deputat,ministru. v. pers;
SUCHIANU D. IOAN 1895-1985 Bucureşti Istoric de film v. pers
SUCIU, EDUARD 1952 Bucureşti Sp. antr. rugby, v. FRR;
SUCIU, IOAN SILVIU 1977 Sibiu Sp. gim. MES. v. FRG;.
SUDUREAC, PETRU 1974 Botoşani Sp. lupte,v. FRL;
SURUGIU, VICTOR 1926 Bucureşti Sp. antr. volei. . Şt. ICF. AE. v. FRV;
SUSANU, VIORICA 1975 Galaţi Sp. canotaj. CS MES. v. FRSN;
SZABO, ALEXANDRU 1937 Cluj-Napoca Sp. antr. arb. polo. v. FRP;
SZABO, ARPAD 1957 Reghin Sp. judo. leg. MES. v. FRJ;
SZABO, GERGELY 1983 Bucureşti Sp. şah v. FRŞ
SZABO, GEZA 1940 Miercurea C. Sp. hochei. MS. v. FRH;
SZABO, IULIU 1940 Miercurea C. Sp. hochei. v. FRH;
SZABO, LUDOVIC 1932-1980 Tg. Mureş Sp. motociclism. leg. MS. v. FRM;.
SZABO, VILMOŞ 1964 Braşov Sp. scrimă,leg. Tract. Bv. ,MS. v. FRS
SZABO. VASILE 1932 Tg. Mureş Sp. motociclism. leg. MS. v. FRM;.
SZABO-ORBAN, OLGA 1938 Cluj-Napoca Sp. antr. scrimă. MES. v. FRS;
SZEKELY, LADISLAU 1935 Braşov Antr. culturism,ziarist. v. FRCF;
SZÖCS, LADISLAU 1929 Bucureşti Prof. efs, s/g al FR Popice, v. pers;
SZÖCS-REZAC, CRISTA 1935 Bucureşti Sp. antr. popice. AE. v. FRP;.
ŞANDOR, PETRE 1937 Oradea Sp. antr. tir. v. FRT;
ŞEICARU, PAMFIL 1894-1980 Beceni Ziarist v. pers;
ŞELARU, NARCIS 1970 Bucureşti Ziarist la Fotbal Plus. v. pers;
ŞERBAN, CONSTANTIN 1941 Piua Pietrii-IL Sp. antr. rugby. MES. v. FRR;
ŞERBAN, GHEORGHE 1930-2006 Bucureşti Sp. rugby. . MS. v. FRR;
ŞERBAN, ILIE CORNEL 1963 Făgăraş Sp. judo,MES,v. FRJ;
ŞERBAN, MARCEL 1946 Blaj Prof. antr. volei. v. FRV;
ŞERBAN, NICU-ROMICĂ 1970 Borcea Sp. kaiac, v. FRKC;
ŞERBAN, OCTAVIAN 1943 Iarăşi Sp. antr. baschet, v. FRB;
ŞERBĂNESCU, NICOLAE 1944 Bucureşti Ziarist. Direct. Muz. Sp. v. pers;
ŞERBĂNESCU, SORIN 1981 Bucureşti Sp. bsb v. FRBSF;
ŞERBĂNESCU, VASILE 1911- Seimenii Mari Sp. box v. FRB;
ŞERBAN-PÂRVAN, ELENA 1977 Bosanci Sp. canotaj, v. FRC;
ŞERBAN-PREDESCU, MARIA 1943 Bucureşti Puvblicistă A publ. 4 cărţi. v. pers;
ŞERPE, CONSTANTIN 1928-1993 Păstrăveni-NŢ Medic sp. . v. pers;
ŞICLOVAN, HORIA 1954-2008 Bucureşti Prof. efs, antr. hand. v. pers;
ŞICLOVAN, ION 1921-1985 Arad Prof. efs, rector 17 ani,v. pers;
ŞICLOVAN, RODICA 1932 Iaşi Sp. antr. volei. v. FRV;
ŞINTIE, ANA-MARIA 1967 Bucureşti Prof. efs, cond. sp. v. pers;
ŞIPERCO, ALEXANDRU 1920-1998 Tatar B. -UCR Membru. al CIO,publicist. v. pers;
ŞIRETEANU, ALEXANDRU 1984 Iaşi Sp. scrimă, prof. efs, v. FRS
ŞIŞIU, NICOLAE 1954 Bucureşti Sp. rugby. v. FRR;
ŞNEP, IOAN GABOR 1966 Negreşti-Oaş Sp. canotaj. Triumf. . MES. v. FRSN;
ŞNEP-BĂLAN, DOINA-LILI 1963 Liteni-SV Sp. canotaj,leg. MES. v. FRC;.
792
Municipiul București
793
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
794
Municipiul București
795
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
796
Municipiul București
797
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
798
Municipiul București
799
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
800
Municipiul București
• 1800-1850 - Locuri de promenadă, petreceri, gurarea a avut loc la 25 octombrie 1915 prin organi-
agrement şi întreceri din prima jumătate a secolului zarea unor competiţii sportive. În anul 1924 a fost
al XIX-lea: Dumbrava Băneşti (Văcăreşti) pentru inaugurat şi complexul de bazine de înot, cunoscut
hipism unde se cultiva şi mersul pe jos, plimbările sub numele de Strandul Kiseleff;
călare, se a juca criket, popice etc; Herăstrău pentru În afara acestor parcuri şi locuri de agrement,
înot, canotaj, agrement; Teii pentru înot, canotaj, sunt de menţionat:
tenis, agrement; Dealul Mitropoliei, Grădina cu Cai, • 1684 - Sala de gimnastică şi jocuri a Colegiu-
Grădina Trocadero, Grădina Cişmigiu ş. a. lui Sf. Sava;
• 1850 - Parcul Herăstrău, se întindea, la înce- • 1840 - Baia de la Grădina cu Cai din str.
putul sec. al XIX-lea, pe o suprfaţă de 197 ha. De-a Elefterie;
lungul timpului a cunoscut diferite reamenajări şi • 1841 - Băile reci şi bazinul şcolii de înot
restrângeri. A găzduit numeroase manifestări printre (1845) din mahalaua Izvorului;
care şi serbarea din seara zilei de 7 iulie 1912 - în • 1848 - Sala de gimnastică- scrimă şi terenul cu
cinstea generalului maior Engelhardt. Pentru ilumi- parcursurile tehnico-aplicative ale Şcolii Militare de
nat s-au folosit butoaie cu păcură aprinsă. Un început pregătire a ofiţerilor;
de nocturnă pe care ţările europene nu-l descoperise. • 1848 - Manejul pompierilor pentru iniţiere la
Parcul dispunea de ambarcaţiuni pentru vâslit, ulte- călărie de la Cişmigiu;
rior terenuri de sport pentru jocuri sportive, leagăne, • 1852 - Şcolala statornică de gimnastică de la
tobogane, căluşei etc. Curtea Arsă. A fost înfiinţată prin Hotărârea Depart.
• 1858 - Parcul (Grădina) Cişmigiu, loc de din Năutru (de interne);
agrement pentru cetăţenii oraşului. Iniţial, spaţiul • 1852 - Stabilimentul de gimnastică cu toate
respectiv a fost depistat la începutul sec. al XVIII-lea anexele sale trebuincioase pentru execiţiul ostaşilor
şi amenajat în spiritul parcurilor anglo-saxone. din Roata de Pompieri;
Meritul principal l-a avut prinţul Barbu Dimitrie • 1853 - Şcoala de învăţat a înota din Cazarma
Ştirbei (1788-1868). Aproape zilnic domnul muntean Cavaleriei;
a supravegheat lucrările de amenajare a acestei mari • 1857 - Grande salle d’armes et de gymnastique
suprafeţe dintr-o mlaştină într-un autentic parc de á Tehismidjiou Concordia, proprietar profesorul
agrement, inaugurat oficial în anul 1854. În perioada francez Cyrille;
de vară se organizau concursuri de canotaj (cu • 1861- Arsenalul Armatei, fabrică şi depozit de
bărcile din dotare ale lacului), iar iarna, gheaţa armament, muniţie, inclusiv a armelor de tir sportiv;
lacului din mijlocul parcului constituia un loc exce- • 1863 - Şcoala de scrimă condusă de elveţianul
lent spaţiu pentru practicarea păatinajului. În 1884 Louis Seres în casele lui Scarlat Rosetti, în apropie-
se organizează demonstraţii de nave în miniatură, iar rea intrării principale a Cişmigiului;
în 1934, Mihai Koteschweller înregistrează o premi- • 1864 - Poligonul şi terenul pentru activităţi de
eră românască, primul navomodel românesc teleghi- gimnastică, alergări şi jocuri ale Societăţii Germane
dat din lume, model experimentat pe Lacul Cişmigiu. de Dare la Semn Bukarest Turnverein. În 1875 era
• 1915 - Parcul sportiv al Tineretului (Terenurile condusă de Ludovic Fiala;
FSSR), bază sportivă donată sportului printr-un • 1864 - Sala de scrimă Floreta din Piaţa Rosetti,
document semnat de către Regele Ferdinand. Inau- proprietatea Horia Rosetti;
801
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1865, după - Sala de gimnastică şi popicărie a • 1903 - Baza hipică din B-dul Timişoarei 2-4;
Societăţii Turnverein din Str. Brezoianu 6; • 1905 - Baia publică Eforie cu bazin acoperit,
• 1865/1866 - Parcul de sporturi Tenis Club saună, masaj din b-dul Elisabeta nr. 5, propr. Primă-
Român cu Standul de tir la porumbei, teren de rugby, ria Capitalei;
patinaj şi hochei pe gheaţă,teren acordat prin decret • 1905 - Hipodromul Băneasa pentru cursele de
domnesc de către Al. I. Cuza Societăţii de Dare la galop, construit după planurile arh. Ion D. Berindey,
Semn din Str. Carol Davila nr. 8. Actual Parc cu propr. Jockey Club;
platani al BNR (stadionul Progresul); • 1906 - Ternurile de tenis (4) Doherty Club din
• 1868 - Hipodromul din Pantelimon, unde se Cartierul Băneasa, proprietar Jockey Club;
află prima şcolaă de Agricultură; • 1907-1909 - Patinoarul Parcul Carol din b-dul
• 1868/1870 - Standul de tir al Societăţii Mărăşeşti;
Române de Gimnastică şi Dare la Semn din Grădina • 1909 - Terenul de fotbal Olympia din şoseaua
Iancu Manu; Giurgiului;
• 1870 - În Parcul Cişmigiu se patinează şi seara, • 191... - Bazinul Melzer din str. Căuzaşi nr. 8;
în nocturnă, la lumina unor lămpi cu petrol; • 191... - Baia Centrală cu bazin, saună şi masaj
• 1874 - Hipodromul de pe Dealul Filaretului, din str. Biserica Enei 10;
lângă Monetăria Statului, depe str. Monetăriei; • 1911 - Ring de patinaj pe rotile, proprietar
• 1874 - Velodromul Suhr din Şoseaua Mogoşoaia; Skating Club Român;
• 1874 - Sala de scrimă a Jockey Club din str. • 1913 - Sala de scrimă Înainte din Calea Victo-
Episcopiei; riei nr. 144;
• 1877 - Şcoala de călărie din str. Ţăranului, În perioada interbelică au apărut mai multe baze
proprietatea Al. Blarenberg; sportive, printre care:
• 1878 - Se dă în folosinţă marea hală de gim- • 1921 - Baza sportivă a Clubului Medicinişti-
nastică Tirul, în 1978 bazinul de înot, iar în 1988 sala lor, aparţinând Facultăţii de Medicină;
de scrimă; • 192... - Sălile şi şcolile de gimnastică ritmică
• 1880 - Parcul sportiv al Soc. Române de Arme şi dans din str. Luterană, prof. Floria Capsali; din
şi Gimnastică Tirul cu săli de gimnastică, scrimă, B-dul Lascăr Catargiu, prof. Leria Nicky Cucu; din
box şi bazin de înot; Piaţa Al. Lahovary, prof. d-na Sibille;
• 1882 - Hipodromul cel nou pentru curse de • 192... - Terenurile de tenis (3), Davis Club, din
trap şi concursuri hipice, proprietar: Societatea str. arh. Mincu;
Hipică Română; • 192... - Sala de box Jean Constantinescu din
• 1886 - Sala de scrimă Cercul Militar din str. str. Claudiu nr. 16 unde a funcţionat prof. Cr. Negrilă;
Sărindar nr. 1; • 192... - Spitalul de mecanoterapie din Calea
• 188... - Sala de gimnastică şi jocuri sportive a Floreasca nr. 8. Pproprietar: Asociaţia Patronală;
Liceului Gheorghe Lazăr din b-ul Elisabeta, propri- • 192... - Sala de box şi cultură fizică Ringul
etar Soc. Înainte; Constructori din b-ul Regina Maria nr. 28;
• 188... - Sala de arme Palatul Camerei de • 192... - Sala de scrimă profesor Virgil Pele-
Comerţ din Str. Bursei nr. 4, proprietar BNR; grini din str. Biserica Enei 10 bis;
• 1886 - Velodromul Român din zona Arcului de • 192... - Teren. de tenis (2) Politehnica din
Triumf, proprietar: Luigi Cazzavillan; b-dul Elisabeta nr. 64; 2 teren. de tenis Sp. studen-
• 1887 - Sala de gimnastică medicală a Spitalu- ţesc din b-dul Elisabeta nr. 60;
lui Pantelimon din şos. Pantelimon, propr. Primăria; • 192... - Sala de gimnastică, Societatea Aurora
• 1890 - Baza hipică din Calea Plevnei; din str. Mircea Vodă nr. 20;
• 190... - Bazinul de înot Malmaison, aparţinând • 192... - Terenurile de tenis (10), Club House,
Cazarmei cu acelaşi nume; Parc-omni-sportiv, Tenis Club Român, din M.
802
Municipiul București
803
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
tru (sectorul III), situat la Rond, precum şi terenurile • 1948 - Parcul sportiv Dinamo;
sportive din şoseaua Olteniţei. Proprietar: Asociaţia • 1948 - Cabinet de traumatologie sportivă din
cultural sportivă a funcţionarilor Primăriei de Albas- Splaiul Independenţei, ulterior Dispensarul central
tru cu sediul în Calea Rahovei nr. 38; pentru sportivi;
• 1933/34 - Terenul de fotbal Macabi din Calea • 1949 - Patinoarul artificial Mihai Flamaropol,
Dudeşti nr. 127, inaugurat în 1934; reamenajat 1958, acoperit 1970;
• 1936 - Ştrandul Izvor cu bazin de înot şi • 1950 - Complexul sportiv Floreasca;
trambulină pentru sărituri în apă din str. dr. Staico- • 1953 - Complexul sportiv Recolta din şos.
vici nr. 44; Iancului 128;
• 1938 - Complexul sportiv Giuleşti din Calea • 1953 - Complexul sportiv 23 august;
Giuleşti nr. 19 (iniţial 343). Cuprindea: stadionul de • 1960 - Baza sportrivă Semănătoarea;
fotbal cu tribune având o capacitate de 20 mii de • 1960 - Baza sportivă Chimistul;
locuri prevăzut cu nocturnă, săli pentru jocuri spor- • 1961 - Complexul sp0rtiv Olimpia;
tive (handbal, baschet, volei), atletică grea, popice • 196... - Complexul sportiv Voinţa, Stadionul
precum şi sediul CS , iniţial Asociaţia cultural şi de fotbal, sala de popice;
sportivă CFR. A fost inaugurat în 1938 şi reamena- • 196... - Complexul sportiv Constructorul, din
jat în 1947; b-dul Energeticienilor cu sala de jocuri sportive
• 1938 - Sala de gimnastică şi sport a BNR Şc. pentru handbal, baschet şi volei, terenuri de tenis,
Atanasiu din str. Bursei nr. 4, ianugurată în 1938; minihotel pentru sportici;
• 1938 - Şcoala de zbor fără motor ARPA din • 196... - Complexul sportiv Agronomia, din
Dudeşti Cioplea din proprietatea Ministerului b-dul Mărăşti nr. 58 cu sala de jocuri sportive pentru
Aerului şi Marinei; handbal, volei, baschet,teren de fotbal gazonat,
• 1938 - Velodromul de la Belu din şos. Olteni- terenuri de tenis;
ţei existent încă de la începutul sec. al XX-lea, • 196... - Complexul sportiv Antilopa din str.
reamenajat în 1938 şi 1947; Dudeşti-Pantelimon nr. 44, cu sală de jocuri pentru
• 1938- Stadionul PTT din şoseaua Mihai Bravu handbal, baschet şi volei, terenuri de tenis şi fotbal,
cu teren de fotbal (rugby) şi pistă de atletism, rea- mini hotel cu 30 de locuri;
menajat în 1942; • 196... - Parcul Drumul Taberei de agrement cu
• 1943 - Pavilionul de recreaţie şi sport pentru terenuri de joacă pentru copii, 3 bazine de înot,
personalul din CFR de la Băneasa, reamenajat patinoar, terenuri pt. joc. sp;
pentru canotaj; • 196... - Parcul Titan situat în apropierea unui
După 1944: lac folosit pentru plimbări cu ambarcaţiuni. De ase-
• 1945 - Biblioteca pentru carte sportivă din str. menea, sunt numeroase spaţii de joacă pentru copii;
Gogu Cantacuzino nr. 38 în proprietatea OSP; • 1965 - Complexul sportiv Progresul-BNR din
• 1946 - Poligonul de tir Tunari Str. Dr. Staicovici
• 1947 - Se redă în folosinţă Stadionul ANEF, • 197... - Clubul Sportiv al sporturilor Tehni-
reamenajat şi modernizat; co-Aplicative - CSAT - din aleea Mateloţilor;
• 1948 - Turnul de paraşutism şi zbor fără motor • 197... - Ştrandul Ciurel cu bazine de înot,
amplasat în actualul complex din b-dul Basarabiei terenuri pentru jocuri sportive şi spaţii de joacă
34-38; pentru copii;
• 1948 - Parcul Lacul Tei cu terenuri pentru m • 197... - Parcul Tineretului cu Orăşelul copiilor,
ulte sporturi; Palatul Pionierilor, ulterior al Copiilor, loc de agre-
• 1948 - Clubul Central de Şah la etajul I într-o ment, piste pentru alergare, spaţii de joacă pentru
clădire de pe Calea Victoriei colţ cu str. General copii, paviloane de tir ş. a. ;
Berthelot, deasupra Magazinului Radu • 1971 - Complexul sportiv Valentin Prescure;
804
Municipiul București
• 1974 - Complexul sportiv Steaua din Ghencea • 1978 - Baza sportivă IMGB;
• 1977 - Sala de sport polivalentă Ion Kunst • 1983 - Clubul central de şah şi sediul FR Şah,
Ghermănescu; ulterior sediul COR, din str. Oţetari nr. 2 (Vila
• 1977 - Parcul Plumbuita, loc de agrement cu Matilda);
numeroase terenuri de joacă pentru copii; • 1985 - Complexul sportiv al RATB Trapezul;
805
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
806
Municipiul București
STADIONUL OLIMPIA
Adresa: Calea Vitan nr. 176-204, sect. 3 o suprafaţă de 5.000 mp, fânar, teren manej cu
Anul inaugurării: 1961 zgură, grajduri pentru 30 de cai; 6 terenuri de tenis
Compoziţia bazei sportive: Teren de rugby cu zgură; 5 vestiare şi 2 grupuri sanitare.
gazonat, cu suprafaţa de 8.000 mp, cu tribune meta- Proprietar: MTS/ANS, în folosinţă şi adminis-
lice pentru 3.000 de locuri; pistă de atletism cu trare CS.
zgură; bază hipică amenajată cu obstacole hipice pe
807
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
pentru baschet şi volei; tribună cu 1 000 de locuri; 7. Velodromul: pistă ovală beton; tribună cu 3
vestiare, grup refacere, saună. 000 de locuri; sală de haltere; vestiare, duşuri.
3. Bazinul de înot: bazin de înot în aer liber cu 8. Terenuri de fotbal pentru antrenament: teren
apă încălzită, de 50×22,5 m; instalaţ ie de nocturnă; gazonat de 130×70 m numit „Piţi Varga”, cu cabană
tribună cu 2 000 de locuri; sală de fitness; vestiare, pentru centrul de copii şi tineret; teren gazonat
saună. numit „Victoria”, tribună cu 5 000 de locuri şi
4. Sala de gimnastică şi lupte: sală cu pardo- vestiare; teren cu zgură de 100×60 m.
seală din lemn; tribună; vestiare, duşuri. 9. Terenuri de tenis: 10 terenuri regulamentare
5. Poligonul de tir: poligon puşcă 50 m aer cu zgură.
liber; poligon pistol viteză 20 m aer liber; poligon 10. Sere: complex de sere pentru material verde
pistol viteză 20 m acoperit; poligon puşcă şi pistol necesar întreţinerii complexului.
aer comprimat 10 m, acoperit; sală pentru antrena- 11. Sediul administrativ: clădire cu 3 niveluri în
ment judo; vestiare, duşuri. care funcţionează un hotel cu 60 camere, un restau-
6. Sala de box cu ring regulamentar; bacuri rant sportiv cu 120 de locuri şi birourile clubului.
pentru kaiac-canoe pe timp de iarnă; vestiare, Proprietar: CL, în administrarea Ministerului
duşuri, saună. de Interne.
BAZA HIPICĂ
Adresa: B-dul Timişoara nr. 2-4 grajd de 1 100 mp; teren competitiv de 300 mp;
Anul construcţiei, inaugurării: 1903 fierărie.
Compoziţia bazei sportive: manej de 860 mp; Proprietar: MapN.
808
Municipiul București
809
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
810
Municipiul București
CĂMINUL . HOTEL
Adresa: Str. Mircea Vulcănescu nr. 140, sect. 6 Proprietar: MEC, în administrarea Clubului
Compoziţia bazei sportive: Cămin-hotel, cazare Sportul Studenţesc.
sportivi; 40 de locuri.
SEDIUL CLUBULUI
Localitatea: Bucureşti serviciul organizare competiţii; serviciul financi-
Adresa: Str. Mihai Moxa, nr. 5, sect. 1 ar-contabil; garaje auto (2); cabinet medical.
Compoziţia bazei sportive: conducerea adminis- Proprietar: MEC, în administrarea Clubului
trativă-tehnică; cabinet metodologic (antrenori); Sportul Studenţesc.
CS TEHNICO-APLICATIV BUCUREŞTI
Adresa: Aleea Mateloţilor nr. 2, sect. 1 786 mp; sediul 378 mp; pista modelism 4 350 mp;
Anul construcţiei, inaugurării: 1988 27 cuşete din beton.
Compoziţia bazei sportive: Sediul administrativ Proprietar: MTS, CS Tehnico-Aplicativ.
şi Baza sportivă Băneasa (modelism), suprafaţa 10
STADIONUL ANEF
Stadion al Academiei Naţionale de Educaţie ite din beton (fuseseră din lemn), în structură ovală,
Fizică, amenajat în Capitală între 1924-1926 şi extins având o capacitate de 40.000 de locuri. După 30
apoi în anii 1930-1931, fiind considerat cel mai mare decembrie 1947, stadionul ANEF avea să se
din ţară (cca 20.000 de locuri) până în anul 1953, numească „Republicii”. El a fost inaugurat la 23
când a fost construit Stadionul „23 August”. Bom- august 1948, brigadierii prestând 193.607 ore de
bardat de aviaţia germană în august 1944, Stadionul muncă voluntar-patriotică, iar elevii, studenţii şi alţi
ANEF a fost reparat şi dat în folosinţă la 17 septem- tineri din capitală, 45.000 de ore. A fost baza didac-
brie acelaşi an. În 1947 stadionul a intrat în reparaţie tică a ANEF, unde s-au desfăşurat competiţii interne
capitală; au fost refăcute pista de 400 m (care avea şi internaţionale de fotbal, atletism, handbal etc. până
500 m), câmpul de joc, iar tribunele au fost constru- în anii `80, când a fost demolat.
ARENELE ROMANE
Construcţie în forma amfiteatrului roman, cu demonstraţii acrobatice, manifestări de circ etc.,
bănci de beton în lateral, realizat la începutul anului devenind unul din locurile cele mai căutate de
1906 în Parcul Carol din Bucureşti, pe un teren de populaţia din capitală. În anul *1909 -, din iniţiativa
6.300 mp, cu prilejul Expoziţiei internaţionale şi cu concursul lui Spiru Haret, ministrul Educaţiei,
organizată aici. Sala de spectacole în aer liber are s-a organizat la „Arenele Romane” prima serbare
3.038 de scaune fixe şi 2.088 de scaune mobile, federală de gimnastică din ţara noastră . manifestare
dispuse în amfiteatru. Începând din anul inaugurării amplă susţinută de Federaţia societăţilor de gimnas-
s-au desfăşurat la „Arenele Romane” concursuri de tică din România, la care au participat 486 de gim-
ciclism, automobilism (în special probe de îndemâ- naşti proveniţi din 15 societăţi sportive. Ulterior,
nare şi frumuseţe), haltere, reuniuni de box şi lupte, „Arenele Romane” s-au numit „Arenele Libertăţii”.
811
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Arena Naţională
Arena Naţională
812
Municipiul București
813
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
814
Municipiul București
815
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stadionul Dinamo
816
Municipiul București
817
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stadionul Aversa
818
Municipiul București
Stadionul IMGB-Vulcan
Stadion nr. 6 din Complexul sportiv Ghencea
Stadionul Voinţa
819
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stadionul Juventus
820
Municipiul București
Stadionul Cotroceni-Progresul
821
CUPRINS
JUDEŢUL IALOMIŢA............................................................................................................................ 7
JUDEŢUL IAȘI....................................................................................................................................... 21
JUDEŢUL ILFOV.................................................................................................................................. 73
JUDEŢUL MARAMUREȘ..................................................................................................................... 87
JUDEŢUL MEHEDINȚI...................................................................................................................... 125
JUDEŢUL MUREȘ............................................................................................................................... 159
JUDEŢUL NEAMȚ.............................................................................................................................. 195
JUDEŢUL OLT..................................................................................................................................... 235
JUDEŢUL PRAHOVA......................................................................................................................... 261
JUDEŢUL SATU MARE...................................................................................................................... 309
JUDEŢUL SĂLAJ................................................................................................................................ 335
JUDEŢUL SIBIU.................................................................................................................................. 365
JUDEŢUL SUCEAVA........................................................................................................................... 389
JUDEŢUL TELEORMAN................................................................................................................... 461
JUDEŢUL TIMIȘ................................................................................................................................. 505
JUDEŢUL TULCEA............................................................................................................................ 545
JUDEŢUL VASLUI.............................................................................................................................. 575
JUDEŢUL VÂLCEA............................................................................................................................ 593
JUDEŢUL VRANCEA......................................................................................................................... 619
MUNICIPIUL BUCUREȘTI................................................................................................................ 637
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
VOLUMUL V
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL LA NIVEL JUDEȚEAN ȘI
AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
ISBN 978-606-516-780-3
ISBN 978-606-516-785-8
Editura MĂIASTRA
Târgu-Jiu, Str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, Nr. 20
Tel. 0253-212.991, Fax: 0253-218343
BUCUREȘTI
2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L VIII
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-788-9 VIII MĂIASTRA • 2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L V
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-785-8 V MĂIASTRA • 2015