Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAMUL DE STUDII: FARMACIE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Ş. L. DR. LUPU ELENA CARMEN
Student:
IORDAN OANA
CONSTANTA
2020
Introducere
Folosirea utilă a exerciţiului fizic trebuie întregită cu petrecerea plăcută, de agrement a timpului în
aer liber folosind:
• jocurile
• sporturile
• turismul
Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de:
• formare a personalităţii umane
• de educaţie permanentă
• mentinerea sanatatii pe tot parcursul vietii
CAPITOLUL I-ISTORIE
Folosirea mișcării în scopul dezvoltării și perfecționării finite
umane se pierde în istoria omenirii.
Putem afirma că ele există de când omul a început să fie conștient
de necesitatea formării semenilor, mai ales a tinerei generații,
pentru viață
Sunt unii autori care afirmă că originea exercițiilor fizice ar fi în
procesul muncii, în sensul că asigurarea supraviețuirii implică
activități mortice, cum sunt:
alergările
săriturile
înotul
aruncările
luptele
aruncarea suliței, utilizate în scopul apărării, al purtării războaielor.
• O prima concluzie desprindem,că originea
exercițiilor fizice este foarte complexă.
• Ea nu poate fi localizată într-o activitate sau o
sfera umană anume fiind tot atât de difuza, ca și
însăși geneza omului.
• Specificăm originea, determinarea și plasarea
exercițiilor în diferite zone:
• cosmică-divină
• biologică
• socială
• psihologică
Subsisteme si forme de organizare a
sportului
Sportul pt. toţi asigură fiecărui individ posibilitatea de
autoinfluenţare fizică si psihică
echilibrul optim al acestei sfere
starea de sănătate,
satisfacerea nevoii de mişcare
participarea la viața socială,
combate stresul
Sportul adaptat se împarte in doua categorii:
sport adaptat pt. terapie
sport adaptat pt. performanta
Obiectivele sportului adaptat in general sunt:
maximizarea potenţialului bio-motric existent
facilitarea exprimării subiecţilor deficienţi conform propriilor abilităţi
şi capacităţi
realizarea (in mod implicit) unor efecte terapeutice sonoginetice
(terapie colectiva, recreaţionala, sport-terapie, programe de sănătate)
Sportul de performantă cuprinde toate formele de activitati cu
caracter competițional , care reclama din partea individului o
capacitate motrica deosebita si aptitudini pt. obţinerea de rezultate
care depăşesc cu mult media.
Caracteristicile sportului de performanta sunt:
competiţia severa si permanenta (deoarece in acest domeniu
selecţia este permanenta si drastica)
antrenament riguros (care necesita mai multe ore pe zi, care
presupune o munca intensă)
eliminarea celor mai puţin puternici (competiţiile fiind
rezervate din ce in ce mai mult unei elite sportive)
Aceste caracteristici ale sportului de performanta au determinat unii
specialişti sa evidenţieze:
sport de performanta si înalta performanta practicat de amatori
sport profesionist
Capitolul II-BENEFICII
Beneficiile exerciţiilor fizice - de la prevenirea bolilor până la sporirea încrederii în
forţele proprii - sunt greu de ignorat şi sunt următoarele:
exerciţiile fizice vor îmbunătăţii starea de spirit şi imagine de sine, reducând
stările de depresie şi anxietate
combat bolile cronice,
controlează tensiunea arterială
nivelul colesterolului prin creşterea nivelului HDL ( colesterolul "bun")
scăderea LDL (colesterolul "rău"), de asemenea ajutând la prevenirea
diabetului şi a osteoporozei
exerciţiile fizice au rol în îmbunătăţirea sistemului respirator, vascular şi a
funcţionării optime a inimii
Exerciţiile fizice ajută la menţinerea controlului asupra greutăţii prin
arderea caloriilor, efortul depus netrebuind să fie de intensitate mare şi
nici nu necesită mult timp de practicare (urcatul scărilor, mers, jogging,
exerciţii compensatorii în pauzele de lucru);
Practicarea activităţii fizice oferă un somn liniştit, ajutând concentrarea,
productivitatea şi starea de spirit, fiind recomandate a fi executate în
cursul după-amiezii
Se pot înlătura :
Procesele de atrofiere musculară;
Depunerile nedorite şi repartizarea neuniformă a ţesutului adipos;
Alte beneficii:
Îmbunătăţirea ţinutei
Mărirea tonusului vital general
Scăderea riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară
Înlăturarea afecţiunilor la nivelul sistemului osos
CAPITOLUL III STUDII CLINICE
• Date cu rezultate relevante din studii naționale
Studiul privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația
adultă din România, CompSanRO, efectuat sub coordonarea INSP a urmărit
identificarea comportamentelor nesănătoase cu efecte asupra stării de sănătate,
printre care și activitatea fizică.
Principalele concluzii prezentate în 2017 au fost:
Munca fizică intensă este efectuată de aproximativ o pătrime dintre români, în
principal de către bărbaţi şi locuitorii din mediul rural.
Respondenţii din mediul rural prestează muncă fizică de intensitate mare cu o
pondere de aproximativ un sfert mai crescută decât cei din mediul urban.
71% dintre respondenți declară că fac minim 30 minute de mişcare (fie mers pe jos,
fie cu bicicleta) zilnic.
20% dintre respondenți efectuează sport sau alte activităţi recreative de intensitate medie sau
crescută , un număr mediu de 3 zile săptămânal. Bărbații, respondenții din mediul urban și
cei cu vârstă de 18-34 ani se implică în activități fizice recreaționale sau sportive într-un
număr semnificativ mai mare
Cei mai importanți factori care motivează respondenții să efectueze activitate fizică sunt
motivația personală (37%), sprijinul familiei și al prietenilor (26%) și disponibilitatea de
timp și bani (22%).
• Principalul factor motivant în practicarea activităților fizice este menţinerea sănătăţii.
• Pentru respondenţii de gen masculin şi persoanele mai vârstnice acest factor este mai
important decât pentru femei şi tineri.
• Femeile şi tinerii sunt mai interesaţi în practicarea activităților fizice pentru a arăta bine şi
pentru a scădea în greutate.
• Legat de comportamentul sedentar, respondenții declară că își petrec, în medie, 213 minute
(aprox. 4 ore) zilnic stând pe scaun sau culcat în afara timpului petrecut dormind.
Concluzii