MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORȚELOR ARMATE

“ALEXANDRU CEL BUN”
CATEDRA SPORT

REFERAT
TEMA: Istoria jocurilor olimpice
antice

Realizat: std. MERIACRI CĂTĂLIN

Chișinău, 2020

1
 CUPRINS:
1. Introducere........................................................................................................3
2. Sportivii.............................................................................................................4
3. Spectatorii..........................................................................................................5
4. Declinul
jocurilor...............................................................................................6
5. Importanța jocurili Olimpice
antice...................................................................7
6. Dezvoltarea jocurilor Olimpice antice...............................................................8
7. Flacăra
Olimpică................................................................................................9
8. Concluzie...........................................................................................................9
9. Bibliografie......................................................................................................10
 2

1.Introducere

De la concursuri de box fără clasificări de greutate sau punctaje punctuale până la

curse de caruri în care pericolul se ascundea în fiecare colț, este ușor de văzut de ce
Jocurile Antice i-au încântat pe greci atât de mult. 
Pline de sânge, pasiune și fapte extraordinare de efort atletic, Jocurile Olimpice au
reprezentat punctul culminant sportiv, social și cultural al calendarului antic timp
de aproape 12 secole.
Amenințarea sau nu a invaziei, Jocurile au avut loc la fiecare patru ani de la 776
î.Hr. până la cel puțin 393 d.Hr. Toți bărbații liberi aveau voie să participe, de la
fermieri la moștenitori regali, deși majoritatea olimpienilor erau soldați. Femeile
nu puteau concura sau chiar participa. Cu toate acestea, a existat o lacună la
această regulă misogină - proprietarii de caruri, nu călăreții, au fost declarați
campioni olimpici și oricine ar putea deține un car.
În primii 250 de ani, toată acțiunea a avut loc în sanctuarul Olimpiei, situat în
nord-vestul Peloponezului. Jocurile au durat cinci zile întregi până în secolul al V-
lea î.Hr. și au văzut evenimente de alergare, sărituri și aruncări, plus box, lupte,
pankrație și curse de caruri. Cel puțin 40.000 de spectatori ar fi fost prezenți pe
stadionul în fiecare zi la apogeul popularității Jocurilor, în secolul al II-lea d.Hr.

Deși Jocurile antice au fost organizate în Olympia, Grecia, din 776 î.Hr. până în
393 d.Hr., au trebuit 1503 de ani pentru revenirea olimpiadelor. Primele olimpiade
moderne s-au ținut la Atena, Grecia, în 1896. Omul responsabil de renaștere a fost
un francez pe nume baronul Pierre de Coubertin, care a prezentat ideea în 1894.
Gândirea sa inițială a fost să dezvăluie Jocurile moderne în 1900 în localitatea sa
natală. La Paris, însă delegații din 34 de țări au fost atât de încântați de concept,
încât l-au convins să mute Jocurile până în 1896 și ca Atena să fie prima gazdă.
 3

2. Sportivii

Sportivii instruiți sub privirea atentă a unui antrenor profesionist sau a unui
antrenor fizic care au știut să dezvolte cel mai bine anumite mușchi, cea mai bună
dietă și cantitatea corectă de exerciții care trebuie făcute. Antrenorii au fost adesea
mulțumiți de sportivii lor mai de succes prin dedicarea unei statui a acestora pe
site. 

Sportivii au concurat goi, probabil pentru libertatea deplină de

mișcare. Evenimentele au fost deschise tuturor bărbaților greci gratuiți, iar lista
învingătorilor ilustrează cât de pan-eleni au fost Jocurile cu sportivi care veneau
din toate părțile Greciei, iar în epoca romană regula pentru străini a fost
relaxată. Victorii au fost cei care au învins toți ceilalți concurenți. Practic nu există
înregistrări ale timpilor și distanțelor realizate de sportivii victorioși, deoarece
aceștia pur și simplu nu au fost considerați importanți, ideea a fost să fie primul
dintre cei mai buni, să nu bată recorduri.

Fiecare sporitv trebuia sa respecte următoarele reguli :

 Toți sportivii au concurat goi

 Luptătorii și pankrația (un fel de artă marțială mixtă care combinau boxul și
lupta) concurenții luptau acoperiți de petrol
 Pedeapsa corporală îi aștepta pe cei vinovați de un început fals pe pistă
 În pankrație existau doar două reguli - fără mușcături și fără scobituri
 Boxerii au fost îndemnați să evite atacul organelor genitale masculine afișate
 Nu au existat puncte, nici limite de timp și nici clasificări ale greutății în box
 Sportivii din sporturile de luptă au trebuit să-și indice predarea ridicând
degetele arătătoare - uneori au murit înainte de a putea face acest lucru
 Boxerii care nu puteau fi separați ar putea opta pentru klimax, un sistem prin
care unui luptător i s-a acordat o lovitură gratuită și apoi invers - o aruncare a
unei monede a decis cine a mers primul
 4

3. Spectatorii
Vestitorii au fost trimiși de la Elis pentru a face publicitate venirii Jocurilor în
toată Grecia. Spectatorii au venit nu numai din continentul grec, ci și din
insule, Ionia și Magna Grecia . Pentru a facilita mișcarea spectatorilor și a
sportivilor și în ceea ce privește importanța religioasă a Jocurilor, un armistițiu
sacru a fost chemat în toată Grecia. Inițial, armistițiul a durat o lună, dar în
secolele ulterioare a fost extins la trei. Nu s-au permis războaie, nu s-au putut
transporta arme pe teritoriul Elis și nu s-a dat niciun obstacol vreunui spectator,
atlet .

Stadionul Olympia trebuie era bâzâit în mod pozitiv în timpul Jocurilor, cu mulțimi
în masă de spectatori emoționați care stau în locuri de tabără schimbătoare (doar
mai târziu a fost oferită cazare vizitatorilor) și admirau masele de statui și clădiri
fine de pe site. Vânzătorii de alimente, meșteșugari, muzicieni, poeți și filosofi au
profitat din plin de mulțimi pentru a-și face publicitate bunurile sau
ideile. Numărul de spectatori care au participat la fiecare Joc nu este cunoscut, dar
știm că aproximativ 45.000 de spectatori, compuși din bărbați, sclavi și străini,
stăteau și priveau de pe terasamentele stadionului care a găzduit evenimentele
principale. Spectatorii au participat activ la evenimente prin sprijinul lor plin de
viață al sportivilor și, după fiecare eveniment, au dus flori și frunze de laur pe
învingători.

 
 5

4. Declinul jocurilor

După ce Roma a cucerit Grecia în anii 100 î.Hr., standardele olimpice au

început să scadă. Concurența pentru binele comun a fost ignorată de vânătorii de
glorie, care erau dispuși să folosească orice truc sau înșelăciune pentru a
câștiga. De exemplu, în 67 d.Hr., împăratul Nero și-a adus propria secțiune de
urale și a concurat el însuși la evenimente. Chiar dacă a căzut din carul său în
timpul cursei, a fost numit campion. În 394 d.Hr., împăratul roman Teodosie I, un
creștin care considera Jocurile o sărbătoare păgână, le-a ordonat oprirea.

Olympia a început apoi să se prăbușească. Marea statuie a lui Zeus a fost dusă la

Constantinopol, unde a fost distrusă într-un incendiu. În 426, împăratul roman
Teodosie al II-lea a ordonat distrugerea tuturor templelor. Cutremurele au
contribuit ulterior la finalizarea a ceea ce începuseră mâinile umane, precum și la
inundațiile cauzate de o schimbare a cursului râului care curgea prin
Olympia. Orașul odinioară mare a fost în cele din urmă îngropat.

În 1829, arheologii germani au început să descopere Olimpia. Astăzi, locul

Jocurilor Olimpice antice este doar o umbră a gloriei sale anterioare. Multe dintre
fundațiile clădirii rămân, dar puțini pereți și stâlpi rămân în picioare, iar stadionul
unde se țineau curse de picioare cu mult timp în urmă este acum doar o întindere
largă de teren sterp.
 6
5.Importanța jocurilor Olimpice antice

Deși atletismul și îndatoririle militare erau strâns legate, această asociație ar trebui
explicată în raport cu valorile civice prescrise de cultura homerică. Concurenții
olimpici s-au străduit să obțină victoria, deoarece a fost cel mai valoros rezultat nu
numai în competițiile atletice, ci și în război. Epictet notează că „la Jocurile
Olimpice nu poți fi doar bătut și plecat, ci, în primul rând, vei fi rușinat ... în fața
întregii lumi”.

Abundența surselor, atât literare, cât și arheologice, care propune această temă ne
face să ne dăm seama că scopul concurentului individual a fost evident: fie să
câștige, fie să moară. Similitudinea puternică dintre competiția agonistă și efortul
de război sunt legate de valorile comune împărtășite atât de soldat, cât și de
sportiv.

După cum remarcă Poliakoff, „victoria sau moartea” este o temă recurentă pe
mormintele soldaților greci. În afară de ideologie, relația atletism-război poate fi
văzută într-o lumină practică; și anume, emulând acțiuni beligerante, activitatea
fizică a pregătit soldații pentru luptă. Cu toate acestea, în timp ce atletismul și
războiul ar fi putut depinde unul de celălalt, această afiliere nu era pe deplin
evidentă în lumea antică.
 7
6.Dezvoltare jocurilor Olimpice antice

Sărbătorirea Jocurilor Olimpice antice a permis dezvoltarea

realizărilor individualiste și a încurajat un mediu pan-elen. În primul
rând, a fost examinată componenta religioasă, arătând că individualitatea
concurenților a fost exaltată în raport cu Zeus.

În virtutea victoriei lor, concurenții ar putea ajunge la un statut

supraomenesc. În același timp, aspectul religios al olimpiadelor a oferit
spectatorilor o arenă pan-elenă, unde grecii puteau participa la
activitățile cultice, în ciuda provenienței lor geografice. Ulterior,
aspectul civic al olimpiadelor a demonstrat că concursurile militare și
atletice vizează obținerea victoriei.

Procedând astfel, învingătorul olimpic a dobândit un sentiment de

glorie individuală și, în consecință, admirația societății. Mai mult, din
moment ce concurenții și-au reprezentat propriile orașe-state, gloria lor
nu ar fi doar individuală. Mai degrabă, ar beneficia și depolis , care, la
rândul său, acorda dispoziții speciale învingătorului olimpic. Cu toate
acestea, competiția de la Olympia a fost una simbolică, prin care poleis-
ul grecesc putea concura unul împotriva celuilalt, fără violența
războiului. În același timp, prin confruntarea fizică a sportivilor
respectivi, orașele-state și-au putut evalua propriile puncte forte în
lumina potențialului război.

Astfel, participarea la Jocurile Olimpice a creat un mediu în care

indivizii puteau aspira la mari onoruri, iar orașele-state își puteau evalua
simbolic puterea și dobândi prestigiu.
 8

7.Flacăra Olimpică

Ideea torței olimpice sau Flacăra olimpică a fost inaugurată pentru prima dată
în cadrul Jocurilor Olimpice din Amsterdam din 1928. În Jocurile Olimpice antice
nu exista ștafetă cu torță.
Cu toate acestea, erau cunoscute ștafele de torță în alte festivaluri atletice din
Grecia antică, inclusiv în cele organizate la Atena. Releul modern al torței olimpice
a fost instituit pentru prima dată la Jocurile Olimpice din 1936 din Berlin.

8.Concluzie
În concluzie pot spune că Jocurile Olimpice Antice au avut o importanță majoră in
dezvoltarea sportului la un alt nivel. Participanții se pregăteau pentru participare
depunând răbdare si multă multă muncă, fiind gata să-și deie chiar și viața doar
pentru a fi câștigători. Au fost mulți sportivi mari care au câștigat faima și gloria în
mai multe jocuri.
Jocurile au continuat prin perioada elenistică, cu mai multe clădiri adăugate site-
ului, conforturi mai mari oferite spectatorilor și o creștere a profesionalismului și a
specializării evenimentelor sportivilor. În epoca romană, deși au existat unele
schimbări în tradiție , cum ar fi Sulla mutarea lui de 80 de jocuri î.Ch. Roma ,
Jocurile au continuat să fie popular și prestigiul lor a crescut sub imparati
hellenophile , cum ar fi Hadrian . Cu toate acestea, împăratul Theodosios a decis,
în cele din urmă, ca toate practicile de cult, inclusiv jocurile, să fie oprite, iar
olimpiada finală a avut loc în 393 e.n., după o alergare de 293 de olimpiade de
peste un mileniu.
 9

Bibliografie
1.Wikipedia
2. https://www.ancient.eu/Olympic_Games/
4. https://www.olympic.org/ancient-olympic-games

5. https://shotarohondamoore.medium.com/history-of-the-ancient-olympic-games-
cabaebfd1b0a

6.Google
10