JOCUL DE BASCHETUL – ISTORIC, CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE

1. Scurt istoric
Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoasş terea istoricului sş i a evolutşiei
jocului ne ajutaă saă îîntşelegem baschetul ca joc sportiv, îîn actualul lui stadiu de dezvoltare,
precum sş i regulile complicate dar logice.
Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem noi astazi, au fost
practicate cu multe secole îîn urma îîn diferite zone ale lumii.Vechile populatşii incasş e, maia sş i
aztece practicau un joc îîn care mingea era aruncataă îîntr-un inel de piatraă , suspendat
orizontal pe un zid. Baă sş tinasş ii din Florida aveau o tşintaă formataă dintr-un cosş de nuiele iar
indienii din America plasau un fel de cosş îîn trunchiuri de copac.
ÎÎn anul 1891, un taî naă r asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts, SUA, pe
numele sau James A. Naismith, îîncercaî nd saă facaă mai variate lectşiile de educatşie fizicaă ale
studentşilor, cu un contşinut mai atractiv sş i mai dinamic, faă raă conditşii materiale deosebite, a
combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi sş i a îînlocuit poarta cu un cosş
suspendat pe un perete. Astfel a luat nasş tere sportul caă ruia i s-a spus apoi baschet ball
(basket = cosş , ball = minge).
La îînceput echipele erau alcaă tuite din caî te 50 de jucaă tori, apoi numaă rul s-a redus treptat
pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucaă tori pe teren. Jocul se raă spaî ndesş te îîn Europa,
fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). Este de
mentionat caă baschetul a fost primul joc pe echipe îîn care au aparut fetele pe terenurile
sportive.

Baschetul în România
Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat
demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. În 1932 se constituie Federatia
Înternationala de Baschet Amator (F.Î.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre
fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Îtalia,
Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a
participat si tara noastra).
La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920.. , îîn anul 1922
apare si primul si unicul teren regulamentar din Bucuresti, care a fost amenajat îîn curtea
Liceului Mihai Viteazu. La putin timp dupa aparitia "cadrului" oficial, este organizat si
primul campionat inter-scolar, caî stigat, evident, de echipa gazdelor de la Liceul Mihai
Viteazu.
Dupaă primul raă zboi mondial, îîn Romaî nia baschetul a faă cut primii pasş i, odataă cu
paă trunderea capitalului american îîn industria petrolieraă . Angajatşii americani erau
organizatşi îîn diferite societaă tşi, printre care sş i institutşia cultural-religioasaă YMCA. Una din
sarcinile acestei societaă tşi a fost promovarea sporturilor tipic americane, unde pe laî ngaă box
sş i atletism, baschetul ocupa un loc de frunte
Totodata, firul istoriei baschetului romaî nesc consemneaza faptul ca prima îîntaî lnire oficiala
de baschet din Romaî nia a fost caî stigata de echipa Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11- 9,
îîn disputa cu jucatorii Liceului Dimitrie Cantemir. ÎÎn 1922 este organizat primul
campionatregional al Munteniei, cu participarea a 15 echipe, provenind de la 8 cluburi
sportive.. . Începand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la
cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R , îîn 1929 este organizat primul
campionat bucurestean, care s-a desfasurat îîn luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis
Club Romaî n, PTT, YMCA, Viforul Dacia si Rugby Club Romaî n. În ultimul act al competitiei au
intrat TCR si YMCA, prima echipa caî stigaî nd laurii primului turneu din Capitala, cu scorul
38-32. Totodata, organizatorii l-au desemnat pe Richard Hillard ca fiind cel mai valoros
jucator, acesta dovedindu-se, ulterior, unul dintre promotorii importanti ai baschetului
romaî nesc. ÎÎn anul de referinta1931 ia fiinta si Federatia Romaî na de Baschet si Volei,
avaî ndu-l ca presedinte pe Î. C. Marinescu . În aceasta perioada nu existau mai mult de 150-
200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor
animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport
incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea
vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la
primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare
precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan
international mentionam clasarea de 3 ori pe locul ÎV la campionatele feminine europene
(1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si unele
succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele
europene. În 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a
clasat pe locul ÎÎÎ, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul ÎV. În
1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna
peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe
locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan,
singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai
cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.

2. Caracteristici
Baschetul poate fi practicat ataî t îîn scop competitşional, caî t sş i ca activitate fizicaă recreativaă ,
de îîntretşinere sau ludicaă ; el poate fi practicat de copii sş i tineri, de ambele sexe, de baă rbatşi sş i
femei, de oameni îîn vaî rstaă îînaintataă .
Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamaă variataă de procedee tehnice, de actşiuni
tactice de la cele mai simple paî naă la cele mai complexe. Acest fapt solicitaă jucaă torilor o
pregaă tire continuaă sş i perseverentaă , iar profesorilor, esş alonarea treptataă îîn predarea
succesiunii de îînvaă tşare sş i perfectşionare a tehnicii sş i tacticii.
Baschetul oferaă momente de o deosebitaă spectaculozitate; alternarea rapidaă a situatşiilor
ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucaă torilor de a-sş i etala fantezia sş i inventivitatea
fazelor de joc, aruncaă rile acrobatice, pasiunea îîntrecerii.
Baschetul determinaă dinamismul îîn desfaă sş urarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse
ale terenului de joc, precum sş i numaă rul mic de jucaă tori, determinaă deplasaă ri ale acestora sş i
o circulatşie a mingii foarte rapidaă , jucaă torii participaî nd permanent ataî t la faza de atac, caî t sş i
la cea de apaă rare.
Baschetul asiguraă o laă rgire a bagajului de cunosş tintşe sş i de stimulare a initşiativei creatoare:
varietatea procedeelor tehnice, concretizataă prin multitudinea de actşiuni tactice, oferaă mari
posibilitaă tşi de studiu practico-teoretic.
Baschetul influentşeazaă pozitiv dezvoltarea multilateralaă a tineretului, contribuind la
îîntaă rirea saă naă taă tşii sş i la dezvoltarea calitaă tşilor morale sş i de vointşaă, obligaî ndu-l pe sportiv la o
comportare demnaă , de sportivitate, de fair-play.

3. Tendinţe
Ca urmare a unui permanent sş i continuu proces de selectşie, instruire sş i pregaă tire,
desfaă sş urat pe baze sş tiintşifice, riguroase, asistaă m astaă zi la o continuaă cresş tere a nivelului
maă iestriei îîn practica jocului, lucru ce determinaă modificaă ri îîn orientarea jocului de baschet
actual: îîmbinarea armonioasaă a particularitaă tşilor de ordin tehnic, tactic, temperamental sş i
psihic ale fiecarui jucaă tor cu cele ale pregaă tirii generale sş i specifice; apaă rarea a caă paă tat un
caracter din ce îîn ce mai activ, mai agresiv, determinat de puternica dezvoltare a actşiunilor
tactice individuale sş i colective de atac; prin tactica colectivaă de echipaă se valorificaă la cel
mai îînalt nivel potentşialul individual al fiecaă rui jucaă tor; mobilitatea capacitaă tşii de adaptare
a pregaă tirii fiecaă rei echipe fatşaă de aceste tendintşe îîncepaî nd chiar cu etapa initşierii copiilor;
manifestarea unei atitudini din ce îîn ce mai consş tiente fatşaă de pregaă tire, dusaă paî naă la
sacrifici.

4. Indici de selectie
Selectia primara se face la varsta de 7, 9 ani si cuprinde grupe de copii.
Depistarea unor elemente talentate trebuie facuta cat mai repede si orientarea spre o
pregatire metodica timpurie. Cunoscand particularitatile varstei este bine ca in selectie sa
operam cu urmatorii indici: - stare de sanatate foarte buna, cu depistarea in antecedente a
suferintelor la nastere, a hepatopatiilor si nefropatiilor, a reumatismului acut, a ectopiilor
testiculare, herniilor, epilepsiei, sechelelor de poliomelita, manifestarilor tuberculoase,
etc.;dezvoltarea fizica buna, copii inalti sau foarte inalti, cu echilibru ponderal, cu bagaj
motric cat mai complet, fara deficiente fizice mai mari de gradul Î si fara antecedente
heredocolaterale (atentie la talia parintilor).
Vor fi preferati copiii mai dinamici, cu temperament vioi, spirit de observatie, ambitiosi, cu
capacitate de intuitie. Perioada de practicare a minibaschetului este o perioada de urmarire
in timp a evolutiei copilului in procesul de instruire, care reclama o colaborare stransa intre
medicul sportiv si psiholog. De asemenea, se recomanda pastrarea legaturii cu parintii
copiilor pentru orientarea spre o motivatie serioasa in pregatirea pentru acest sport
frumos, dar dificil.
Selectia secundara are loc la 12 , 14 ani si foloseste indicii: - talia inalta si foarte inalta (la 14
, 15 ani baietii trebuie sa aiba 1,85 , 1,88 metri fundasii, 1,90 , 1,96 metri extremele, iar
pivotii peste 2 metri; fetele pornesc de la 1,65 metri, pentru pivoti, cautand sa depaseasca
1,85 metri); - reactivitatea psihomotrica buna si foarte buna; - capacitate aeroba buna; -
coordonarea motrica (indemanare) buna si foarte buna, test Purdue, Pagboard pentru
mana dreapta 16 puncte/30 secunde, mana stanga 15 puncte /30 secunde, ambele maini
peste 25 puncte/30 secunde, la asamblaj peste 35 puncte/1 minut; - inteligenta generala
buna, testul Î cu peste 110 puncte; - diametrele longitudinal palmar (20 , 21 centimetri) si
transversal mari (24 , 25 centimetri), mobilitate articulara foarte buna; se vor ajuta copiii
cu platfus sau se vor da indicatii pentru efectuarea exercitiilor corrective; - stare de
sanatate foarte buna, se va evalua pubertatea si rezervele de crestere (radiografia
cartilajelor de crestere), gradul de maturitate sexuala, depistarea eventualelor semen de
gigantism patologic (adenom hipofizar), acuitatea vizuala, mobilitatea articulatiilor
radiocarpiene (flexia si extensia la 90°), - anvergura mare (+6 , 8 centimetri peste talie); -
capacitate vitala buna (4000 , 5000 mililitri); - atentia distributive buna, test Praga, 57
puncte in 16 minute. Toate testele efectuate se vor interpreta integral, facandu-se o
apreciere globala, de sinteza, in care se va tine seama de transformarile importante ce vor
avea loc in anii urmatori.

Selectia finala se adreseaza, in general, sportivilor care au trecut prin celelalte etape de
selectie si se vor lua in consideratie acei parametric care mai pot fi influentati prin
antrenament, dupa cum urmeaza:
- tale foarte inalta (nu mai poate fi influentata);

- capacitatea aeroba si anaeroba foarte bune si excelente;

- reactivitatea psihomotorie foarte buna; inteligenta generala buna;

- coordonarea motrica foarte buna;

- starea de sanatate buna.

Înterpretarea acestor indicii trebuie facuta tot integrat, global. Uneori preferam un jucator
cu calitati psihice deosebite (combativ, indemanatic, darz, rezistent la stress, ambitios, etc.)
chiar daca are o talie medie in locul unuia cu talie foarte mare, dar deficitar la calitatile
psihice. Selectia finala se face in cadrul jaloanelor descries, insa numai verificarea
jucatorilor in situatii de joc pot fi decisive.

De fapt, acesta reprezinta adevaratul criteriu de selectie, care evidentiaza talentul.

"Initiativa libera nu este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare
echipier ca individ comun si echipa. Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea
acestei organizari colective si ar tinde se se afirme pentru ea insasi, spiritul de
echipa ar fi pierdut"

J.P. Sartre
Baschet-ul este unul dintre cele mai raspaî ndite jocuri sportive din lume.

De la New York in Londra, in Paris sau in Tokio. Din Sarajevo in Buenos Aires sau in Los
Angeles. Din Bucuresti in Roma sau in Moscova. Din Rucker Park si celelalte playground-uri
americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din "Studentesc-ul" bucurestean la
terenurile din supersofisticatele arene americane. Oriunde in lume unde exista o minge si
un obiect care are forma de inel, se poate juca baschet.

INFORMATII UTILE

Timp de joc, scor egal si prelungiri

Jocul consta îîn patru (4) perioade (sferturi) a caî te 10 minute fiecare.Va exista o pauza de
doua minute îîntre perioadele (sferturile) 1 - 2 si 3 - 4 si inaintea fiecarei
prelungiri.Întervalul (pauza) dintre reprize (intra sfertul 2 si 3) va fi de 15 minute.Daca
scorul este egal la teminarea celei de-a patra perioade jocul va continua cu o prelungire de
cinci (5) minute, sau cu ataî tea prelungiri caî te sunt necesare pentru a decide un
îînvingator.Echipele vor continua sa joace si sa arunce de-a lungul tuturor prelungirilor la
aceleasi cosuri la care au jucat îîn cea de-a patra perioada.
Inceputul jocului

Pentru toate jocurile, echipa mentionata prima in program (echipa gazda) va avea dreptul
sa-si aleaga cosul si banca echipei.Aceasta alegere va fi adusa la cunostinta arbitrului
principal cu cel putin 20 minute inaintea orei de inceput a jocului.Înaintea primei si a celei
de-a treia perioade de joc, echipele au dreptul sa se incalzeasca in jumatatea de teren in
care se gaseste cosul adversarilor.Echipele trebuie sa schimbe terenul pentru a treia
perioada de joc.Jocul nu poate îîncepe daca una dintre echipe nu are îîn teren cinci (5)
jucatori gata de joc.Jocul îîncepe oficial prin angajarea mingii îîntre doi, in cercul central,
atunci cand mingea este atinsa regulamentar de unul dintre participantii la angajare.

Starile mingii

Mingea poate fi vie sau moarta.Mingea devine vie, caî nd: ÎÎn timpul unei angajari îîntre doi,
mingea este regulamentar atinsa de unul dintre saritori.ÎÎn procedura de executate a
aruncarilor libere, arbitrul pune mingea la dispozitia celui care urmeaza sa execute
aruncarea / aruncarile libere.ÎÎn timpul repunerii îîn joc din afara limitelor terenului,
mingea este la dispozitia jucatorului care efectueaza repunerea îîn joc.Mingea devine
moarta, caî nd:
-A fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera.
-Un arbitru fluiera caî nd mingea este vie.
-Este vizibil ca mingea nu va intra îîn cos îîn urma unei aruncari libere, care este urmata de:

-Una sau mai multe aruncari libere.

-O noua sanctiune ( aruncare sau aruncari libere) si / sau o repunere îîn joc din afara
limitelor terenului.
-Se aude semnalul operatorului de 24 secunde si mingea este vie.
-Se aude semnalul sonor care marcheaza terminarea timpului de joc al unei perioade sau al
unei prelungiri.
-Mingea care este deja îîn aer ca urmare a unei aruncari la cos este atinsa de un jucator al
uneia dintre echipe, dupa:
-Expirarea timpului de joc al unei perioade sau prelungiri.
-Ce un arbitru a fluierat.
-Ce se aude semnalul sonor al aparatului de 24 secunde.Mingea nu devine moarta si
punctele trebuie acordate daca ele au fost reusite atunci caî nd:
-Mingea este îîn aer îîn urma unei aruncari la cos din actiune si un arbitru fluiera sau se aude
semnalul sonor al cronometrului oficial de joc sau al celui de 24 secunde.
-Mingea este îîn aer dupa o aruncare libera si un arbitru fluiera pentru a penaliza o
infractiune, alta decat cea comisa de executantul aruncarilor.

-Un adversar comite o greseala atunci caî nd mingea este îînca controlata de un jucator care
arunca la cos si care îîsi termina actiunea printr-o miscare continua, îînceputa îînainte
ca greseala sa fi fost comisa.
Cos reusit si valoarea sa
Un cos reusit din teren este atribuit echipei care a atacat cosul îîn care mingea a fost
aruncata, dupa cum urmeaza:
-Un cos reusit in urma unei aruncari libere conteaza 1 punct.
-Un cos reusit din zona cosului de 2 puncte conteaza 2 puncte.
-Un cos reusit din zona cosului de 3 puncte conteaza 3 puncte.Daca o echipa îînscrie
accidental îîn propriul cos punctele conteaza si vor fi inregistrate in contul
capitanuluiechipei adverse.Daca o echipa îînscrie deliberat îîn propriul cos, aceasta este o
abatere si cosul nu trebuie sa conteze.Daca un jucator face ca mingea sa intre accidental
sau intentionat îîn cos de jos îîn sus aceasta esteo abatere.

Cand se termina o perioada sau un joc

O perioada, o prelungire sau un joc trebuie sa ia sfaî rsit atunci caî nd se aude semnalul sonor
al cronometrului care indica terminarea timpului de joc.Caî nd o greseala este comisa
chiar in momentul, sau putin îînainte de a se auzi semanlul cronometrorului care indica
sfaî rsitul unei perioade sau al unei prelungiri, eventualele aruncari libere acordate ca
urmare a sanctiunii aplicate trebuie sa fie executate.

LOCUL BASCHETULUI IN SISTEMUL EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI

Sportul, are ca trasatura fundamentala competitia cu caracter preponderent de intrecere,

dar si caracter formativ, prezent atat in sportul de performanta, cat si in sportul pentru
toti. Functiile sportului sunt complexe, actionand asupra sportivului, raspunzand nevoii de
miscare a tinerilor de pretutindeni. De altfel corespondenta intre practicarea educatiei
fizice si sportului, in diversele ei forme si efectul, impactul acestora, se rasfrange in
ansamblul vietii sociale, aducand continuitatea stucturala a intregului sistem formativ si
educational.
În domeniul educatiei fizice si sportului regasim obiective cu functii fiziologice, altele cu
functii instructiv-educative si nu in ultimul rand, obiective cu functii sociale. Daca imbinam
functiile, cea de profesie, educativa, de relaxare, de divertisment, igiena, agonistica, de
autodepasire, ajungem la relatiile interpersonale atat de importante in dezvoltarea
tineretului si a societatii in general.
Practicarea sportului reprezinta un act de cultura, deoarece atat cultura cat si
educatiaactivitatilor corporale sunt componente indestructibile ale vietii sociale moderne,
ale culturii umane, in general. Jocurile sportive inventate, colective (printre care i
baschetul) sau individuale, sunt adevarate cuceriri ale civilizatiei, si asezate definitiv in
patrimoniul fiecarei natiuni. Educatia fizica si sportul constituie un importantfenomen
social al lumii moderne. Dorinta de concurs, de intrecere a tuturor celor care participa la
diferitele activitatisportive, invingerea spatiului, a timpului, a obstacolelor naturale si
artificiale dar si a unui adversar va fi pe deplin satisfacuta prin practicarea jocului de
baschet.
Pe glob este estimat ca 72% din populatie este practicanta a baschetului, sub diverse forme,
la diferite categorii de varsta.Din punct de vedere al continutului si al sferei
domeniului se poate considera ca jocul de baschet este:

a) joc sportiv colectiv;

b) sport;

c) disciplina sportiva;

d) mijloc al educatiei fizice si sportive;

e) sport complementar;

f ) spectacol sportiv;

g) disciplina stiintifica sportiva aplicata;

h) disciplina de invatamant.

a) Joc sportiv colectiv

Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este un joc sportiv colectiv,
rod al creativitatii si imaginatiei umane, o forma organizata de activitate sociala; este un
mod specific de manifestare si practicare, cu caracter ludic si sportiv al activitatii
corporale, si a exercitiului fizic, in care participantii, constituiti in doua echipe de cate cinci
jucatori aflati temporar in raport de adversitate neostila (rivalitate sportiva), lupta pe un
teren special amenajat, pentru obtinerea victoriei prin manevrarea mingii in limitele impuse
de regulament, in scopul de a obtine un numar cat mai mare de puncte.

b) Sport. Baschetul este un sport, deoarece are la baza o activitate specifica de intrecere in
care se valorifica intensiv formele de practicare a exercitiilor fizice in vederea depasirii
proprii sau a adversarului, de aceea baschetul poate fi practicat ca: sport de agrement, sport
pentru baza de masa a performantei, sport de performanta si sport de inalta performanta.

c) Disciplina sportiva.Statutul de disciplina sportiva, ii este determinat jocului de baschet

de: cadrul organizatoric si sportiv institutionalizat pe plan national si international
alaturi de celelalte discipline sportive.În tara noastra activitatea baschetbalistica se
desfasoara in cadrul organizatiilor sportive de performanta de tip Asociatie Sportiva si Club
Sportiv care pot fi:

a) persoane juridice de drept public;

b) persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ;

c) societati comerciale sportive pe actiuni.

Activitatea organizatiilor sportive de performanta este condusa si coordonata de catre
Federatia Romana de Baschet (F.R.B) care, alaturi de alte 164 de federatii nationale sunt
afiliate Federatiei Înternationale de Baschet Amator (F.Î.B.A).Sportivii componenti ai
acestor organizatii sportive sunt legitimati si participa la competitii amicale si oficiale
pentru obtinerea de titluri de campioni sau de calificare intr o categorie superioara. În
Romania structura piramidala a competitiilor cuprinde:

- Campionatul National de Minibaschet categoriile Î si ÎÎ-masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori ÎÎÎ- sub 14 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori ÎÎ- sub 16 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Juniori ÎÎÎ- sub 18 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Tineret- sub 20 ani, masculin si feminin;

- Campionatul National de Seniori Div."B"si"A"- masculin si feminin.

d) Mijloc al educatiei fizice si sportive

Considerarea baschetului ca mijloc al educatiei fizice si sportive reprezinta recunoasterea

functiei formative a acestuia. Functia formativa constituie o componenta importanta a
conceptului despre baschet, calitate oficializata in programele de educatie fizica scolara.
Legatura dintre educatia fizica si educatia sportiva reprezinta utilizarea sporturilor si
jocurilor sportive in realizarea obiectivelor si functiilor educatiei fizice.Din aceste
considerente, baschetul este un mijloc nu numai al educatiei sportive sau al educatiei fizice,
ci unul dintre mijloacele tipice ale educatiei sportive si fizice moderne.Baschetul sub aspect
educational contribuie la:

- intarirea sanatatii;

- dezvoltarea si educarea calitatilor motrice si psihice;

- dezvoltarea fizica;

- educatia spiritului de colectiv si de competitivitate;

- dezvoltarea capacitatii de autoorganizare si autoconducere.

e) Sport complementar.

Calitatea de sport complementar data baschetului este o consecinta a valorii lui educative,
care influenteaza asupra calitatilor motrice si psihice, inclusiv asupra trasaturilor morale si
volitive. Din toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport
complementar, fiind recomandat in toate perioadele antrenamentului sportiv, inclusiv in cea
competitionala, aceasta recomandare bazandu-se pe:

- influenta baschetului asupra motricitatii, psihicului si functiilor organismului;

- avantajul de a putea fi practicat sub forma simplificata, ca numar de jucatori dar si ca

suprafata de joc (ex.streetball);

- posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegatire fizica generala, ca mijloc de odihna si

recreere activa.

f) Spectacol sportiv.

Caracteristica de spectacol sportiv este comuna tuturor sporturilor in care competitiile pot fi
vizionate de catre spectatori, dar mai ales baschetului care este si supranumit " cel mai
spectaculos joc al planetei". De aceea profesorii, antrenorii si sportivii au obligatia morala ca
echipa sa fie astfel pregatita incat prestatia lor in jocuri sa aiba toate caracteristicile unui
spectacol sportiv, care sa contribuie la cultura si educatia pe plan sportiv a
spectatorilor.Referitor la latura educativa a baschetului considerat ca spectacol sportiv,
implica si aspectul denumit"fair-play", in spiritul caruia fiecare trebuie sa contribuie
la cultura si educatia pe plan sportiv a spectatorilor.

g) Disciplina sportiva aplicativa.

Considerarea baschetului ca disciplina sportiva aplicativa se refera la toti specialistii,

indeosebi profesorii de educatie fizica si antrenorii, care prin pregatirea si investigatiile pe
care le fac se alatura celorlalti specialisti ai educatiei fizice si sportului. Jocul de baschet
trebuie investigat de pe pozitiile tuturor stiintelor si in primul rand al stiintelor din
domeniul educatiei fizice si anume: teoria si metodica educatiei fizice, psihologia educatiei
fizice, fizologia sportului, sociologia sportului sau pedagogia.Calitatea de interdisciplinaritate
confera baschetului caracteristica de a avea si o metodologie de cercetare stiintifica
proprie.

g) Disciplina de invatamant.

Specialistii care se formeaza in unitatile de invatamant specifice educatiei fizice si sportului

pot avea nivele de pregatire diferite in raport cu gradul de insusire al disciplinei baschet:
instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educatie fizica sau cercetatorii
stiintifici.Împortant este ca acesti specialisti sa fie formati teoretic si practic, cu cunostiinte,
priceperi si deprinderi in principal metodologice, predarii baschetului in unitatile sportive
sau in cele de invatamant.

National Basketball Association ( NBA )

Gheorghe Dumitru Muresan (n. 14 februarie 1971 îîn Tritenii de Jos, Cluj) este un fost
jucaă tor NBA naă scut îîn Romaî nia. La îînaă ltşimea de 2,31 m, detşine îîmpreunaă cu Manute Bol
titlul de celmai îînalt jucaă tor din istoria NBA.Gheorghe Muresş an este cel mai cunoscut
sportiv romaî n intrat in vizorul lumii sportive datoritaă selectşiei observative. Avaî nd o
îînaltime peste medie la vaî rstajunioratului a fost imediat reperat de caă tre specialisş tii de la
Clubul Sportiv al Universitaă tşii Cluj.

De aici, datoritaă aptitudinilor sale, jucaă torul a evoluat sş i curaî nd a atras atentşia
selectşionerului echipei natşionale sş i mai apoi echipelor din straă inatate: Pau-Orthez,
Washington Bullets sş i New Jersey Nets.

A îîncercat sş i actoria, fiind un personaj principal îîn filmul Gigantul Meu din 1998, îîn care a
jucat îîmpreunaă cu Billy Crystal.Recordul saă u pentru natşionala Romaî niei este de 42 de
puncte, reusş ite îîntr-un meci cu Suedia, îîn noiembrie 1992. ÎÎn 1993 a paă truns îîn liga
profesionistaă nord-americanaă (NBA), evoluaî nd cinci sezoane pentru Washington Bullets
(1993-1998) sş i douaă pentru New Jersey Nets (1998-2000). ÎÎn sezonul 1995-1996 a primit
premiul NBA Most Împroved Player Award.

Miami Heat, un Goliat in NBA

Mami Heat a facut recent una dintre cele mai spectaculoase mutari din NBA. Î-a adus pe
LeBron James si Chris Bosh, agenti liberi, si i-a prelungit contractul lui Dwayne Wade.
Miami tinde sa devina astfel un Goliat al Ligii in sezonul viitor, dar exista multe semne de
intrebare cu privire la abilitatea celor trei superstaruri de a juca impreuna. Legendarului
Wilt Chamberlain Î se atribuie o declaratie conform careia uriasii, cei despre care se crede
ca vor fi forta dominanta in competitie nu reusesc pana la urma sa adune prea multa
simpatie intr-o lume in care marea majoritate se simte mai degraba ca David.

Miami Heat - Dwaine Wade

Michael Jordan si Magic Johnson au dezaprobat amandoi acest plan al celor de la Miami. În
epoca lor, marea majoritate a echipelor se construiau in jurul unui lider, Jordan la Bulls,
Magic la Lakers sau Bird la Boston. Bulls au dominat Liga ani la rand in primul rand prin
competitivitatea si valoarea uriasa a lui Jordan dar si gratie unui joc de echipa remarcabil,
in care Scottie Pippen, BJ Armstrong, Steve Kerr sau Tony Kukoc au jucat roluri foarte
importante. La fel si in cazul lui Magic Johnson si Larry Bird, al caror duel a fost capul de
afis al finalelor NBA din anii ’80 .
Cu siguranta, cheia transformarii celor de la Miami Heat dintr-o pleiada de vedete intr-o
echipa campioana este cat de mult isi vor taia din orgoliu cele trei staruri. De-altfel, asta isi
doreste orice antrenor, fie el din NBA sau din campionatul universitar, dar asta se intampla
in general atunci cand exista o impartire graduala a talentelor dintr-o echipa.

Cu siguranta nici campioana Los Angeles Lakers sau finalista Boston Celtics nu privesc cu
ochi bun ridicarea acestei posibile superputeri. Dar pana acum, atat Lakers cat si Celtics,
desi au si ele suficiente vedete de calibru, au mers in primul rand pe crearea unei echipe
competitive. Îar asta a s-a vazut in ultimii trei ani, cand cele doua echipe si-au impartit
titlurile in NBA.

Top 10 porecle din NBA

Jucatorii din baschetul american nu mai sunt numiti dupa nume. Acum, aproape orice
jucator din NBA are o porecla, un "nickname". În timpul meciului, auzi de fiecare data de
CP3, LBJ, The Truth, Big Ticket, Skip To My Lou si o gramada de alte porecle pe care le au
multi jucatori. În momentul de fata, au loc si multe dezbateri pentru gasirea acestor
"nickname"-uri (cele mai recente au fost pentru Devin Harris, Rajon Rondo, Kendrick
Perkins).

Am ales cele mai interesante 10 porecle din baschetul american, ale jucatorilor aflati in
acest moment in liga si le-am pus in ordine aleatorie:

1. AK-47 - Andrei Kirilenko

2. Black Mamba - Kobe Bryant
3. The Great Wall - Yao Ming
4. Bad Porn - Corey Maggette
5. Jesus Shuttlesworth - Ray Allen
6. Wilt Chamberneezy - Shaquille O’Neal (aka Big Aristotle, Diesel, Shogun)
7. B-Diddy - Baron Davis (aka The Beard, Boom Dizzle)
8. Chosen One - LeBron James (aka King James)
9. Groundhog Day - Tim Duncan (aka The Big Fundamental)
10. Half-Man, Half-A-Season - Vince Carter (aka "Half-Man, Half-Amazing", Vinsanity, a
fost si Air Canada)

Prima aruncare de trei puncte in NBA

Putina lume stie, ca acum 30 de ani erau foarte putini jucatori de baschet profesionisti, care
sa stie sa arunce de dupa arcul de trei puncte. Ei bine, exact acum 30 de ani, 11 octombrie
1979, Chris Ford, jucatorul lui Boston Celtics a reusit prima aruncare de trei puncte in NBA.
Abia peste 2 saptamani acesta a aflat acest lucru de la un membru PR al clubului si nici nu
prea i s-a dat atentie, pentru ca Larry Bird juca primul meci in NBA, in acea perioada. La fel
si Magic Johnson.

Momentul avusese loc in primul sfert al meciului dintre Boston Celtics si Houston Rockets.
Erau ultimele secunde din posesie, Chris Ford avea destul spatiu pentru o aruncare. El
spune ca si-a dat seama ca era o aruncare de dupa arc, insa nu stia ca este prima, in NBA.
Înainte de aceasta, doar in ABA (American Basketball Association) se aruncase de la 3
puncte. Celtics avea doar 2 jucatori care mai aruncasera de dupa arc: Rick Barry si Don
Chaney. Era cu totul alt joc pe atunci.

Regulile baschetului din NBA vs. Regulile internationale FIBA.

Sunt foarte multe reguli in baschetul international FÎBA care nu se aplica in alte ligi de
baschet, precum NBA (National Basketball Association), NCAA (National Collegiate Athletic
Association - liga colegiilor din Statele Unite ale Americii), WNBA (Women's National
Basketball Association - liga fondata de NBA). Voi prezenta diferentele dintre acestea
pentru baschetul cel mai mult apreciat, si anume, baschetul din NBA si baschetul
international. Voi acoperi doar regulile care influenteaza jocul in masura mai mare.
Lucrurile sunt mai lungi in NBA
Linia de trei puncte este masurata din centrul cosului si in NBA este mai departata cu
aproape 1m (7.24 m fata de 6.25 m in baschetul international). De multe ori vad jucatorii
Statelor Unite miscandu-se si chiar aruncand de mai departe de linia de 3 puncte normala
din baschetul international. Sunt obisnuiti cu semicercul din NBA, si probabil au anumite
repere dupa care se orienteaza pe teren.
Jucatorii din NBA sunt obisnuiti sa joace mai mult (48 de minute), datorita lungimii
sfertului de joc de 12 minute in liga americana. De aceea, echipa Statelor Unite are un plus
de rezistenta (ceea ce poate fi crucial, mai ales in ultimul sfert), fiindca adversarii lor
alearga doar 40 de minute in mod obisnuit intr-un meci.
Lungimea terenului este cu putin mai mare in NBA (28.65 m) fata de baschetul
international (28m), dar acest lucru nu influenteaza mult jocul. Diferenta aceasta a aparut,
probabil, din cauza diferentei de unitati de masura (ft in SUA), americanii dorind sa aiba o
lungime de exact 94 ft.

Diferente de joc in NBA si baschetul international.

Cateodata jucatorii americani se opresc in a juca si se intorc in defensiva daca mingea trece
peste panou. Aceasta pentru ca in NBA jocul este oprit in astfel de situatii. În meciurile
internationale, euroliga etc., jocul continua daca mingea nu atinge suporturile panoului.

În baschetul international jucatorii nu au voie sa ceara timeout. Kobe Bryant a incalcat

aceasta regula vara trecuta intr-un meci de pregatire. Doar antrenorul are voie sa ceara
timeout. Are la dispozitie 2 timeout-uri in prima repriza, 3 in a doua repriza, si cate unul
pentru fiecare prelungire (overtime) a meciului. În NBA se complica lucrurile. Sunt doua
tipuri de timeout-uri: obisnuit (60 de sec) si de 20 de secunde. Se dau 6 obisnuite pentru
tot meciul de baschet si 2 pentru perioada de prelungiri, dar se mai dau si cate unul de 20
de secunde pentru fiecare repriza si fiecare perioada de prelungire. Se pot lua doar 3
timeout-uri in al 4-lea sfert.
O regula interesanta, mai nou introdusa in NBA (2007-2008), este ca daca o echipa are 2
sau 3 timeout-uri obisnuite in ultimele 2 minute din al 4-lea sfert sau prelungire acestea se
vor schimba intr-unul obisnuit si unul de 20 de secunde. Astfel nici o echipa nu are mai
mult de 2 timeout-uri intr-un final de meci.
Numarul de faulturi pe care poti sa le comiti intr-un meci international este de maxim 5.
Jucatorii NBA/SUA sunt afectati in mare parte, deoarece in liga americana sunt permise 6
faulturi. Chiar in aceasta vara Lebron James a fost eliminat in ultimele 5 minute din
meciul cu Rusia pentru comiterea celui de-al cincilea fault.
Înca o regula foarte importanta este cea de goaltending. Dupa regulile FÎBA, din momentul
in care mingea atinge inelul, orice jucator o poate juca. În NBA, exista un cilindru imaginar
cu baza pe inel, iar daca mingea e in acel cilindru cu orice parte a ei se aplica regula
privitoare la goaltending. Înteresant este ca alley-oop-ul era considerat goaltending dupa
regulile FÎBA, insa, a fost legalizat in 1994.