Viața cotidiană în România interbelică

Bunescu Beatrice - Andreea

An III – Semestrul I
 Pasiunea sporturilor de iarnă este relativ
recentă în cotidianul românesc. Dincolo de
stagnarea comerțului pe trasee mari și
spectrul foametei și al neajunsurilor de tot
felul în istoria românească, iarna a avut și
vremuri de grea epidemie și aspecte
pozitive. În orașele și târgurile noastre
străzile podite sau lăsate la voia naturii erau
cucerite de nămeți uriași, care se topeau cu
greu primăvara, înterținând noroaiele și
umezeala până târziu, către mijirea verii.
 Primele decupaje cotidiene unde iarna se învecinează cu buna
dispoziție le vedem timid surprinse în gravuri de la mijlocul
secolului XIX, înfățișând plimbările cu sania la Șosea. Secolul
XX aduce și obiceiuri noi cum ar fi apariția patinelor și a
schiurilor, pentru început în lumea "bună". Dupa Primul
Război Mondial , sporturile de iarnă sparg barierele sociale, cu
precădere în perioada anilor 30', când se desfășoară cele mai
numeroase concursuri și tot mai multe stațiuni montane își
orientează investițiile și către consumatorii de sporturi de
iarna. Valea Prahovei a fost una dintre primele regiuni unde
acestea au început să prevaleze asupra promenadelor, băilor și
plimbărilor în căutarea odihnei, odată cu venirea iernii.
Adolescenții anilor 20' sunt aceia care introduc în cotidianul
românesc schiul și patinajul ca sport de masă sau de
performanță.
 In anul 1923, la initiativa locotenentului Ioan D. Dimancescu
si a lui Decebal Mateescu, a fratilor Pascu si a lui Toma
Calista, cu sprijinul primarului orasului Sinaia (George
Matheescu), al Batalionului 1 de Vanatori de Munte Sinaia si
al Castelului Peles ia fiinta Clubul Sportiv Peles. Sectiile de
ski, saniute si bob ofereau un cadru extraordinar de
valorificare si formare prin sport a tineretul din zona.Clubul
era patronat de principele Nicolae (fratele principelui
Carol/regelui Carol al II-lea si al Domnitei Ileana), familia
regala implicandu-se direct in practicarea, popularizarea si
sustinerea dezvoltarii sporturilor de iarna.Primul presedinte a
fost capitanul Ioan Dem. Dimancescu care indeplinea si
atributiunile de instructor sportiv al clubului.
 În 1930, sezonul de iarnă se deschidea la Sinaia, aceasta fiind principala
stațiune unde se desfășurau evenimente sportive, prin intermediul pârtiilor
și patinoarelor special amenajate. La Sinaia se practica și skeletonul, un
sport ce presupune o pârtie descendentă unde sportivul se întinde cu capul
înainte, favorizând astfel controlul asupra saniei cu ajutorul corpului. În
zilele de 3,4,5 si 6 se organizau aici campionate naționale pentru ski și alte
sporturi. Pensiunile ofereau reduceri în această perioadă. Scriitorul Mihai
Sebastian notează în Jurnalul cum străbătea panta de la Stâna Regală.
 Patinoare artificiale nu existau și nici dintre cele naturale nu
erau foarte multe.Este cunoscut faptul că lacul Cișmigiului
devenea un patinoar ad-hoc pe timpul iernii. Aici bucureștenii
sau vizitatorii de tot felul au luat primele noțiuni de patinaj
încă de la finalul secolului XIX. Erau organizate numeroase
competiții de figuri și viteză pe suprafața lacului Cismigiu,
aspectul său rustic fiind un avantaj. Alte astfel de patinoare
artificiale au fost amenajate în Parcul Carol, Ștrandul Kiseleff
și parcul Oteteleșeanu. Magazinele de ghete de patinaj se
aprovizionau constant pentru a face față cerererii din ce în ce
mai acute. Parcul Cișmigiu încă păstrează farmecul vieții
intebelice prin patinoarul amenajat acolo pe perioada iernii.
 Cu toate acestea sporturile de
iarna au ramas pentru
perioada interbelica un apanaj
al claselor medii cu statul
social mai consistent.
Turismul legat de câteva
sporturi se află la început, dar
era foarte gustat în grupuri
restrânse de prieteni și rude.
Mai rar se organizau și
expeditii aventuroase.
Schiurile și patinele erau
importate cu precadere din
Germania sau Austria, iar
prețurile echipamentelor nu
erau la îndemana oricui.
Pe timpul verii unul dintre
cele mai căutate sporturi era
bineînteles fotbalul. Începând
cu perioada interbelică
cartierele bucureștene
începeau să se identifice cu o
anumită echipă, precum:
Buzeştiul era cu Venus,
Oborul vibra odată cu
Unirea-Tricolor, Giuleştiul şi
Griviţa, locuite de angajaţii
C.F.R., erau deja ale
Rapidului.
 Un alt sport ce ținea societatea în priză din martie
până în noiembrie erau cursele de cai. Accesul
societății la hipodrom era permis în această perioadă,
inclusiv accesul populației provinciale. Pe
Hipodromul Băneasa s-au desfășurat numeroase
curse de trap și galop. N. Cerkasov era o personalitate
importantă în lumea curselor de cai, el conducând
hipodromurile de la Băneasa si Floreasca, amenajate
in 1922.
Aceasta este imaginea
sportului în perioada
intebelica, însă în realitate ea
a fost în stransă legătura cu
sfera politica. Întrecerile și
competițiile sportive
reprezentau modalitatea
perfectă de propagare a
ideologiei politice.