Torticolis

Bucuresti

Definitie
 Torticolis este o afectiune musculoscheletala caracterizata prin contractura muschilor
gatului. In general, poate fi recunoscut prin pozitia capului, care tinde sa se incline intr-o parte,
facand ca barbia sa fie orientata in partea opusa inclinarii. Muschii gatului implicati in torticolis
isi pierd mobilitatea pe care o au in mod normal, iar miscarile implicate in aceasta afectiune sunt
flexia, extensia si rotatia. Denumirea populara pentru torticolis este gat stramb.
Cauzele care pot duce la instalarea unui torticollis sunt variate:
- congenitale, malformatii ale coloanei cervicale, lezarea muschiului
sternocleidomastoidian
- dobandite: infectioase, neurogene, traumatice, ocular, auditive, cicatriceale
- o micare brusc i greit a gtului;
- o poziie neconfortabil n timpul somnului;
- malformaii congenitale;
- traumatisme provocate n timpul naterii

Torticolisul afecteaza atat copiii cat si adultii. Torticolis poate fi genetic sau dobandit.
Torticolisul genetic se dezvolta treptat si implica sistemul nervos si creierul, iar in acest caz este
necesara diagnosticarea rapida si inceperea tratamentului de la primele semne ale aparitiei,
pentru a reduce sansele ca afectiunea sa devina permanenta.
Torticolisul dobandit apare de obicei din cauza unei traume sau a unei reactii la
medicamente si este considerat a fi o afectiune acuta, caracterizata de lipsa de control asupra
muschilor gatului. De asemenea, exista si forma de torticolis congenital, prezenta la copiii care
au aceasta afectiune de la nastere, ca urmare a unei pozitii defectuoase a capului, a leziunii
muschilor sau a circulatiei sanguine in perioada de dezvoltare intrauterina.

Cauze si factori de risc

traumatismele reprezinta atat o cauza cat si un factor de risc pentru torticolis, deoarece
acestea duc la spasme musculare care pot influenta negativ pozitia gatului.

infectiile sunt o alta cauza a torticolis. Infectiile afecteaza de cele mai multe ori glandele
si ganglionii limfatici, ceea ce poate duce la spasme ale muschilor localizati deasupra
acestor structuri.

unele medicamente pot cauza contractia involuntara a gatului, fetei si/sau a muschilor
superiori ai spatelui(torticolis acut). Acest lucru poate aparea din cauza medicamentelor
prescrise, dar si din cauza drogurilor sau a narcoticelor, ceea ce le transforma intr-un
factor mare de risc pentru torticolis.

alte cauze de risc, pe langa traumatisme si anumite tipuri de medicamente si droguri, pot
fi si antecedentele de torticolis in familie sau pozitia anormala a gatului la nastere.
 congenitale, malformatii ale coloanei cervicale, lezarea muschiului
sternocleidomastoidian
dobandite: infectioase, neurogene, traumatice, ocular, auditive, cicatriceale
o micare brusc i greit a gtului;
o poziie neconfortabil n timpul somnului;

Simptome commune

Capul este inclinat, barbia este indreptata spre unul din umeri, in timp ce capul este inclinat spre
celalalt umar. Frecvent capul este inclinat spre dreapta, in timp ce barbia este indreptata spre
stanga, ceea ce inseamna ca muschiul este afectat. Exista o mobilitate redusa a capului. De
asemenea, poate fi prezent un nod la nivelul muschiului.

Luand in considerare faptul ca torticolis se instaleaza odata cu modificarea pozitiei capului,

acesta este primul semn al acestei afectiuni, insotit de sensibilitate si durere la nivelul muschilor
spatelui si umerilor.

Durere acuta.

Dificultatea sau imposibilitatea de a misca pozitia capului in directia opusa inclinarii.

Durere de cap.

Durere de spate si umeri insotita de senzatie de arsura.

Torticolisul congenital apare la nastere, fiind cauzat de o dezvoltare anormala a
muschiului responsabil de extensia gatului: sternocleidomastoidian. Torticolisul se poate produce
si din cauza unor pozitii intrauterine vicioase sau de presiunile exercitate de cordonul ombilical
asupra gatului.
Tratamentul torticolisului congenital este necesar pentru a preveni cresterea asimetrica a
copilului si pentru a corecta mobilitatea limitata a gatului si capului. Kinetoterapeutul va efectua
intai manevre de decontracturare la nivelul gatului, apoi exercitii pasive specifice pentru
corectarea deficientei.

Scopul kinetoterapiei in caz de torticolis:

- tonifierea simetrica, in conditiile de scurtare a musculaturii posterioare a gatului si in conditii

de alungire a grupelor musculare anterioare;
- corectarea atitudinilor deficiente secundare aparute la nivelul coloanei vertebrale, umerilor si
toracelui;

- formarea unui reflex correct de postura a capului, gatului si trunchiului cu toata centura
scapulara

- cresterea tonusului muscular la nivelul centurii scapulohumerale si a cutiei toracice

Pozitiile, miscarile si exercitiile alese vor respecta cat mai clar si prcis toate directiile,
planurile si unghiurile de lucru.

Vor fi selectionate cele mai eficiente pozitii, miscari, exercitii, obiecte portabile si aparate fixe,
planurile si unghiurile de lucru.

Vor fi selectionate cele mai eficiente pozitii, miscari, exercitii, obiecte portabile si aparate fixe
pentru corectarea deficientei:

- pozitiile folosite vor fi stand, pe genunchi, asezat, culcat, atarnat cu derivatele lor
- miscari: intinderi, arcuiri, extensii, rasuciri, rotatii, circumductii
- exercitii folosite:statice, analitice, de respiratie si applicative cu character corectiv
- obicte folosite:mingi medicinale, baston, saculeti cu nisip, gantere mici, cordoane
elastic
- aparate ajutatoare: banca de gimnastica, bara fixa, plan inclinat, lada de gimnastica,
spalier
- exercitii cu partener cu rol de ajutor active
1. Exerciii statice
Exerciiile statice se folosesc sub forma poziiilor corective i
hipercorective, care s favorizeze efectuarea micrilor corective ale
capului i gtului.
Poziiile de lucru trebuie s aib baza mare de susinere, pentru a
asigura echilibrul corpului i localizarea micrilor corective. Astfel,
cele mai folosite poziii derivate ale poziiilor fundamentale sunt:
poziia stnd deprtat, fandat, cu sprijin (sprijinul poate fi n
crje cu subioara de partea bolnav agat de bar sau brna suedez);
poziia pe genunchi cu sprijin pe palme, stnd cu un picior n
treapt, pe clcie eznd;
poziia eznd rezemat, ntreg, clare pe banchet
poziia culcat nainte, napoi, pe o latur cu capul n afara
suprafeei de sprijin;
poziia atrnat la scara fix, n cpstrul Glisson.
2. Exerciiile dinamice constau din:
a. Exerciii de cap i gt se execut sub forma micrilor de:
rsucire spre partea bolnav (dreapta);
 ndoirea lateral spre partea sntoas (stnga);
extensia capului i gtului;
circumducie a gtului, executat n plan posterior;
ntinderea n axul vertical al coloanei vertebrale.
Sunt contraindicate micrile de flexie
.
Exerciii de membre superioare, umeri i omoplai constau din fixri i micri ale braelor
asimetric. Pentru corectarea asimetriei centurii scapulare, membrul superior de partea sntoas (stnga)
efectueaz micri peste linia orizontal a umerilor i n plan posterior, iar membrul superior drept de
partea torticolisului va executa micri sub nivelul umerilor.
Exerciii de trunchi sub forma micrilor de ndoire lateral spre stnga, rsucire spre dreapta, extensie i
circumducie n plan posterior. Aceste exerciii au drept scop corectarea deficienelor toracelui, iar cnd
sunt executate n acelai timp cu micrile capului i gtului au rolul de a amplifica micrile capului i
gtului.
Exerciii de respiraie sub forma liber sau legate de exerciii corective pe momentele fazelor respiraiei.
Exerciii cu obiecte portative i la aparate fixe vor avea aceiai structur corectiv a micrilor capului
i gtului, executate concentric i n segmentul propriu pentru partea stng, excentric i n
afara segmentului pentru partea bolnav. Exerciii aplicative vor avea o structur corectiv; selecionate
din exerciiile de mers, trre, echilibru i suspensiune.
Exerciiile de echilibru se fac sub forma mersului pe vrfuri pe sol, precum i a purtrilor de greuti pe
cap. Exerciiile de trre se execut din poziia pe genunchi, cu sprijin pe palme (mers nainte, n cerc spre
partea stng) i din poziia culcat nainte sau culcat pe o latur. Suspensiunile se fac la scara fix, atrnat
simetric i n cpstrul Glisson, pe vertical i pe plan nclinat. Exerciiile de redresare constau din
accenturi ale exerciiilor corective, sub controlul profesorului.
Redresrile, pasive i active, pot fi completate cu tensiuni i traciuni n sensul corectrii i
hipercorectrii. Redresrile active se pot face cu autocontrolul n oglind. Pentru corectarea torticolisului
muscular stng, se folosesc aceleai exerciii, executate n sensul corespunztor.
CONSPECT DE LECIE PENTRU CORECTAREA
TORTICOLISULUI MUSCULAR DREPT
1. Mers pe toat talpa, cu capul n extensie i rsucit spre partea dreapt.
2. Mers pe vrfuri, cu capul i gtul nclinat spre stnga braele lateral.
3. Alergarea spre dreapta, cu pai adugai, cu capul nclinat spre stnga braul stng sus, braul drept
oblic napoi.
4. Alergare cu pai ncruciai, cu capul i gtul rsucit spre dreapta.
5. Mers fandat cu rsucirea capului spre dreapta, minile pe old.
6. Mers pe partea ngust a bncii de gimnastic, cu o minge medicinal pe cap, susinut din lateral cu
mna stng.
7. Mers cu pas nalt, capul rsucit spre dreapta, ducerea simultan a braului stng sus, braul drept jos.
dreapta, cu ndoirea trunchiului i nclinarea capului i gtului spre stnga.
9. Stnd deprtat, fandare spre stnga i meninerea capului spre stnga.
10. Stnd cu latura stng la scara fix, apucat cu mna stng bara din dreapta oldului i braul drept
ndoit la spate ndoirea lateral spre stnga a trunchiului, prin deprtarea bazinului de scara fix.
11. Stnd n faa oglinzii, se execut cumpna pe piciorul drept, cu braul stng nainte, braul drept
napoi.
12. Stnd cu spatele la scara fix, apucat inegal cu mna stng mai sus, dreapta cu 1-2 trepte mai jos,
extensia trunchiului i a gtului prin proiectarea bazinului nainte, simultan cu rsucirea capului i
gtului spre dreapta.
13. Stnd, ridicarea piciorului drept oblic lateral, cu ducerea braului stng sus oblic lateral, simultan cu
rsucirea trunchiului spre dreapta inspiraie, revenire expiraie.
14. eznd clare, profesorul se pronostic n spatele copilului i opune rezisten pentru micarea de
ndoire lateral stng concentric, n interiorul segmentului de contracie i rsucire dreapta concentric.
15. Pe genunchi, pe clcie, eznd, cu o halter uoar n mn, ridicarea pe genunchi, trunchiul, capul i
gtul n extensie, cu ducerea braului stng sus cel drept napoi i n jos.
16. Pe genunchi, pe clcie, eznd, ntinderea concentric a braelor cu rezisten manual opus de
profesor, simultan cu ncercarea de alungire a coloanei vertebrale cervicale n axul su vertical.
17. Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ndoirea coatelor cu rsucirea capului i gtului spre dreapta, pn la
contactul tmplei stngi cu podeaua.
19. Pe genunchi, cu sprijin pe antebrae, mpingerea unei mingi medicinale spre dreapta.
20. Culcat nainte mna dreapt la spate, stnga la ceaf, extensia capului i gtului simultan cu
rsucirea capului spre dreapta.
21. Culcat nainte, cu bastonul inut oblic la spate, mna stng sus, dreapta jos extensia i ndoirea
capului spre stnga.
22. Culcat pe latura dreapt pe banchet cu capul spre oglind, ndoirea lateral spre stnga a capului
mpotriva gravitaiei (autocontrolul poziiei corecte).
23. Culcat napoi, cu braul stng n prelungirea corpului, trre n cerc spre stnga, cu capul ndoit lateral
stnga.
24. Atrnat la scara fix, inegal apucat, cu mna stng mai sus, dreapta mai jos, pendularea membrelor
inferioare spre dreapta i spre stnga cu meninerea atitudinii corecte a capului i gtului.
25. Atrnat la brna suedez, inegal aezat mna stng mai sus, deplasarea lateral cu ajutorul
minilor, meninnd atitudinea corect a capului i gtului.
26. eznd lateral pe coapsa stng, cu un cordon elastic la spate aezat diagonal, apucat cu mna stng
sus i cu dreapta jos, ntinderea cordonului cu inspiraie, revenire expiraie.
27. Stnd cu mingea medicinal pe umrul drept, susinut deasupra capului cu mna stng fandarea
nainte cu extensia capului i gtului, i a trunchiului.
28. Stnd deprtat cu braele laterale, stngul sus, dreptul jos,
extensorul apucat de capete la spate, (diagonal i ntins) rsucirea capului i trunchiului spre dreapta,
simultan cu ntinderea extensorului inspiraie, revenire expiraie.
29. Stnd cumpn pe piciorul drept, cu braul stng nainte dreptul napoi.
30. Mers pe vrfuri, cu capul n extensie i cu o minge medicinal susinut pe frunte cu mna stng din
lateral.

Bibliografie
http://sanatatepenet.ro/torticolis-definitie-cauze-si-simptome/
http://www.kinetoterapie.net/articole-kinetoterapie/torticolisul_congenital