Corectarea deficientelor ale nivelul umarului, cotului si mainilor

Membrelor superioare, care pot fii negale (in lungime sau grosime), asimetrice, ramase n
flexie/extensie, cu umeri prea ingusti sau largi, preacazuti sau adusi cu brate inegale, cu coate n
flexie/entensie, n O sau n X, cu antebrate curbate, asimetrice, sau cu sechele traumatice, cu
degete cu anomalii sau cu omoplati asimetrici etc1

Umarul

Umarul este alcatuit din trei oase:clavicula, scapula, humerusul si muschii asociati,
tendoane si ligamente. Umarul arecea mai mare mobilitate articulara a corpului. Acesta are cinci
articulatii, dintre care trei reale scapulohumerala, acromioclaviculara si sternoclaviculara si doua
false scapulotoracica si bursa seroasa subacromiodeltoidiana. In anatomia umana, articulatia
umarului cuprinde partea corpului unde se ataseaza la humerus scapula, capul aflandu-se in fosa
glenoida. Umarul este un grup de structure in regiunea articulatiei.
Biomecanica articulatiei scapulohumerale este de tip articulatie sferoidala, ce permite
capului humeral sa se miste in jurul unei infinitati de axe. Exista patru tipuri de miscari
principale si anume flexie-extensie, abductie-adductie, circumductie si roatie.2
Limitarea miscarilor umarului este determinata in majoritatea cazurilor de adectarea
aparatului capsulo-tendo-musculo-ligamentar, dotat cu mari posibilitati de reeducare functionala.
Fiind articulatia cea mai mobila, care are rol sa pozitioneze si mana, orice limitare a
miscarilor il va impiedica pe pacient in activitatile uzuale zilnice. De aceea, refacerea mobilitatii
este primul obiectiv recuperator pentru umar, urmat de refacerea fortei musculare, tonifiera
musculaturii scapulare.
Mobilizarea pasiva a articulatiei sternocostoclaviculare se poate face prin urmataorele
exercitii: pacientul in decubit dorsal, cu bratele pe langa corp, kinetoterapeutul face priza cu
pulpa degetelor pe clavicula, imprimand miscare in jos; cu o mana pusa in axila impingand
concomitent in sus umarul; kinetoterapeutul strange cu patru degete clavicula tragand in jos, in
timp ce cealalta mana este pusa pe umar, coboara umarul.

1 https://ro.scribd.com/document/51121492/deficiente-motorii

2 http://www.doctorulmeu.net/articole-online/sanatate-publica-online/1152-luxatia-
scapulohumerala.html
 Din patrupedie, mainile cat mai in lateral cu degetele orientate inainte, coatele intinse,
coapsele perpendiculare pe sol, se incearca asezarea pe taloane fara a misca mainile.
In ortostatism, cu fata la spalier, la o distanta de o lungime de MS, se apuca bara de la
nivelul umerilor, se flecteaza treptat genunchii.
Subiectul de plaseaza lateral de spalier lao distanta de un membru superior, se apuca bara
de la nivelul umarului si se face flexia genunchilor.
Din ortostatism cu un baston prins cu ambele maini se executa flexii, extensii, abductii,
adductii, ajutorul este primit de la MS sanatos. Pentru flexie se prinde bastonul in fata corpului
cu ambele maini si se ridica in flexie cat mai mult. Pentru extensie bastonul se tine la spate si se
face extensia. Din pozitia stand cu bastonul prins in podul palmelor in plan anterior se fac duceri
in stanga si in dreapta.
Din pozitia asezat cu MS de-a lungul corpului in rotatie externa si antebratul supinat,
kinetoterapeutul face priza pe fata anterioara a umarului si pe fata dorsala a mainii, executand
contrarezistente. Pacientul executa extensia pumnului, urmata de extensia membrului superior si
antepulsia umarului. Extensia bratului se asociaza pentru a bloca scapula tractionata posterior de
deltoid si lunga portiune a tricepsului, in acest timp micul pectoral se contracta pentru a mentine
apofiza coracoida.
Din pozitia decubit ventral, cu bratul in abductie, cotul flexat, antebratul atarna pe
marginea mesei, pacientul tine in mana o gantera pe care o sustine dorsal in timp ce face rotiri
interne.
Din pozitia decubit ventral, cu bratul in abductie, cotul flectat la 90 de grade cu mana in
pronatie tinand o gantera si antebratul la vericala, se executa toratia externa a humerusului pan
ace gantera ajunge la orizontala.
In decubit ventral cu bratul abdus la 90 de grade si antebratul in pozitie neutra.
Kinetoterapeutul cu o mana pe antebrat il impinge in jos, iar cu cealalta aplica pe marginea
interna a scapulei o impingere spre lateral, in timp ce pacientul se opune acestor forte. Deltoidul
care face abductia orizontala a bratului se contracta ca opozant fata de presiunea aplicata de
asistent pe antebrat. Acesta contractie tinde sa deplaseze in lateral omoplatul, dar musculatura
adductoare il sabilizeaza datorita contractiei izometrice. Cea de-a doua presiune a
kinetoterapeutului solicita in plus musculatura adductoare scapulara.
 Pentru o musculatura slaba se executa din asezat cu MS intins pe masa in fata si
antebratul pronat. Se executa rotatia externa cu supinatie contra unei rezistente.

Cotul

Cotul este subordonat functional umarului, iar din pounct de vedere al finalitatii este
mana. Corul este articulatia membrului superior care permite antebratului orientat in cele trei
planuri de catre umar sa poarte mai mult sau mai putin departe extremitatea sa activa, mana.
Cotul este compus din trei suprafete articulare humerocubitala, humeroradiala si
radiocubitala, existand insa o singura capsula. Cotul este o trehelartroza extrem de stransa, fapt
ceea ce va avea ca si consecinta dificultate in recastigarea mobilitatii articulare dupa orice
3
afectare a acestei articulatii. La nivelul cotului se executa doar miscari de flexie, extensie si
pronosupinatie. Directionarea miscarii este data de configuratia capetelor articulare. Astfel, in
flexie, mana este orientata spre torace, deoarece axa antebratului nu se suprapune cu axa
bratului.Extensia este stopata de ciocul olecranului si de ligamentul anterior. Articulatia
humerocubitala joaca un rol principal in miscarea de flexie-extensie, deoarece blocheaza orice
lateralitate. Contributia articulatiei humeroradialei este minora ma miscarea de flexie sau
extensie. Articulatia radiocubitala participa la miscarea de pronosupinatie in acelasi timp cu
articulatia radiocubitala inferioara.
Cotul este considerat ca cea mai dificila articulatie pentru recuperarea mobilitatii, nu
numai datorita structurii propriu-zise ci si usurintei de a dezvolta, periarticular, depuneri calcare
sau restrictii musculare care limiteaza si mai mult mobilitatea.
Aplicarea tehnicilor de mobilizari pasive si posturi necesita o reosebita atentie deoarece miscarile
pasive, indinderile cotului pot determina inflamatie articulara, mici rupturi ale tesutului
particular, cu formarea consecutiva a unor mici hematoane, proces destul de mult intalnit la cot.
Musculatura cotului este supusa unor efecte mai accentuare ale inductiei reciproce, intinderea

3 Tudor Sbenghe Kinetologie Profilactica Terapeutica Si de Recuperare, ed Medicala,

1978, pag 434
pasiva dezvoltand contractii simultane ale antagonistilor, care se vor opune si mai mult
mobilizarii.
Din decubit ventral cu spizin pe antebratele pronate, bratele in usoara abductie, coatele inafara,
se fac presiuni cu umarul in jos pentru a creste flexia.
Din pozitia asezat sau ortostatism, mana prinde o bara cat mai de sus a spalierului si se executa
extensia cotului.
Din asezat cu bratul pe genunchi, cotul flexat, la 90 de grade, se face o priza pe brat
pentru a fixa bratul de trunchi si o priza pe extremitatea distala a antebratului in asa fel incat loja
tenara sa fie mereu pe radius, motiv pentru care priza se modifica deupa cum se executa mai intai
pronatia si apoi supinatia. In asezat cu bratul in sprijin pe masa, cotul fexat, antebratul vertical se
face priza bimanuala in treimea inferioara a antebratului, executandu-se pronosupinatii.
Pacientul cu degetele intrepatrunse in fata trunchiului, coatele indepartate in lateral se
executa ducerea mainilor spre umarul cotului lezat realizeaza flexia si supinatia acestuia.
Miscarile active reprezinta baza exercitiilor pentru cresterea mobilitatii articulare in
afectiunile reumatice si posttraumatice ale cotului. Miscari libere de flexie, extensie din cot in
toate planurile, miscari gesturale de lansare ca la aruncarea unei pietre, ca in box, miscari inainte
inapoi. Cu palmele lipite, degetele sunt orientate in jos, se rotesc ca sa privesca in sus. Rasucire
prin pronosupinatie a unui baston.
In asezat, cu antebratul supinat, in sprijin pe o masa, pumnul si degetele intinse,
kinetoterapeutul face prize pe antebrat si in palma cu indexul si mediusul. Pacientul executa o
flexie a degetelor, pumnului si cotului, concomitent cu pronatia.
Subiectul in decubit dorsal, cu bratele ridicate pe langa cap, cu un baston de capete apucat. Se
executa intinderea coatelor cu cau fara opozitia asistentului.
Din pozitia stand cu bastonul de capete luat, mana dreapta executa o supinatie, iar cea stanga o
pronatie si invers.

Mana

Mana este cel mai complicat segment de membru din organism. Atat structura si functia
sa sunt adaptate complexei activitati umane. Mana nu este doar organul comprehesiunii si al
acelei mai importante sensibilitati discriminitative, dar in acelasi timp este si organul
personalitatii umane, el expresivitatii, al profesionalitatii celei mai elaborate. In fond tot restul
membrului superior umar, brat, cot, antebrat, pumn nu au decat rol de a pune mana in pozitia cea
mai favorabila indeplinirii unei actiuni determinate.
Anatomic, mana incepe cu cel de al doilea rand de oase carpiene, care fac articulatie cu
carpotele metacarpienelor. Ultimele patru metacarpiene se articulea intre ele prin bazele lor
articulare. La capatul distal al metacarpienelor se articuleaza cavitatile glenoide ale primelor
falange. Distal, urmeaza articulatiile procimale, intre prima si a doua falanga, apoi articulatiile
interfalangiene distale, intre a doua si a treia falanga. Policele are o singura articulatie
interfalangiana.
Arhitectural in timpul activitatii ei, mana formeaza o bolta cu trei arcuri: un arc transversal fix la
nivelul oaselor distale ale carpului, iar in continuare lui un acr metacarpian mobil datorita miscarii
metacarpienelor, un arc longitudinal carpometacarpofalangiene, mai mobil in portiunea distala; arcuri
oblice, realizate de police prin opozitia lui fata de celelalte degete.
Refacerea acestor arcuri, mai ales a celui longitudinal si a oblicelor este esentiala in recuperare.
Este cunoscut faptul ca ceea ce determina functia mainii este coloana policelui si anume
capacitatea de opozabilitate a acestuia.
Antebratul pe mana, cotul opus flectat si asezat peste mana afectata, intre cot si articulatia
de postura se interpune o guma.
Marea majoritate a posturilor pentru mana sunt realizate prin orteze dinamice de toate
tipurile si confectionate din cele mai diverse materiale. Utilizarea unor pene interpuse intre
degete, in spatiile interdigitale pentru mentintinerea distantei dintre degete.
Mobilizarile pasive reprezinta de fapt manipulari ale articulatiilor mainii. Se executa
pentru fiecare articulatie in parte, respectand regulile mobilizarii pasive si ale manipularii.
Ca tipuri de exercitii se pot practica urmatoarele: exercitii de tractiune in ax sau de
decompresiune articulara, exercitii de alunecare laterale sau de abductie, adductie, exercitii de
alunecare antero-posterioara sau de flexie-extensie, exercitii de rotatie axiala sau torsiune,
exercitii de circumductie, exercitii combinate.
Degetele de la cele doua maini intrepatrunse. Degetele mainii stangi preseaza partea
dorsala a mainii drepte in timp ce mana stanga se balanseaza pentru realizarea extensiei.
 Mobilizari cu mana sanatoasa in diverse prize, din care exemplificam prin exercitiul de
automobilizare in flexie. Automobilizarea in abductie-extensie a degetelor. Degetul care trebuie
mobilizat este solidarizat cu degetul alaturat care-l va mobiliza in directia de extensie-flexie.
Utilizarea unei elastic intins, realizand contra rezistentei lui o abductie a policelui, dar in
acelasi timp cu celelalte metacarpiene.
Mana si antebratul se sprijina pe masa. Pacientul realizeaza o contra rezistentei opuse de
kinetoterapeut. Cauta sa ridice fata ventrala a policelui de pe masa si varful degetelor. Se va pune
sub pulba degetelor o bucata de stofa si kinetoterapeutul va trage de ea antrenand degetele in
extensie in timp ce ele sunt in sprijin.4

Bibliografie

Tudor Sbenghe Kinetologie Profilactica Terapeutica Si de Recuperare, ed Medicala, 1978

https://ro.scribd.com/document/51121492/deficiente-motorii

http://www.doctorulmeu.net/articole-online/sanatate-publica-online/1152-luxatia-
scapulohumerala.html
Corectarea Deficientelor Fizice,elena Muresan, ed Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006

4 Tudor Sbenghe Kinetologie Profilactica Terapeutica Si de Recuperare, ed Medicala, 1978