Muschii trunchiului:

De la inceput trebuie impartiti in doua mari categorii, muschi superficiali si muschi profunzi.

Muschii superficiali leaga mermbrul superior de coloana vertebrala in vreme ce

muschii profunzi sunt muschii proprii ai coloanei vertebrale.

Din prima categorie 1distingem muschiul trapez, muschii romboizi mare si mic,
muschiul ridicator al scapului. Acest grup legand coloana vertebrala de scapula, si
delimitand, zona spinotoracica la care se adauga muschiul latissim (marele dorsal) care este
localizat predominant lombar avand rol de conexiune vertebro-humerala.

Primul plan al musculaturii regiunii posterioare a trunchiului este definit de doi

muschii: muschiul trapez si muschiul latissim.

Muschiul trapez, are forma triunghiulara cu baza orientata spre coloana si varful spre
humerus. Impreuna cu cel de partea opusa ocupa regiunea cefei si partea superioara a
spatelui.in zona mediana, se formeaza o structura apronevrotica, prelungita cranial si caudal
printr-un rafeu fibros. Insertia mediala pleaca de la linia nucala superioara, protuberanta
occipitala externa, ligamentul nucal, procesele spinoase ale fertebrelor de la c7 la T12 si
ligamentul supraspinos toracal. De la aceasta insertie fibrele converg spre centura scapulo
humerala, fibrele superoare sunt oblig descendente, si se insera pe treimea laterala a margii
posterioara si a fetei superioare a claviculei , fibrele mijlocii au directie aproape orizonatala,
se insera pe marginea superioara a spinei scapulei si pe marginea superioara a acromiolului.
Fibrele inferioare sunt ascendente inserandu-se pe spina scapulei.
Raporturi:

- Posterior- piele
- Anterior – muschiul planului 2
Este inervat de nervul aceesor si de ramuri din plexul cervical.

Marele Dorsal
Muschi lat, cel mai lat muschi al omului, triunghiular, partea postero-inf a trunchiului.
Origine : partial pe fata ext a ultimelor 3-4 perechi de coaste, se incruciseaza cu oblicul
extern.

Prin intermediul fasicei toraco lombare se insera pe procesele spinoase ale ultimelor 5-6
vertebre toracale ale tuturor verebrelor lombare si de asemenea in zona mediala a crestei
sacrate sip e treimea posterioara a crestei iliace , exista de asemenea cateva fibre care pleaca
de la scapula.

De la aceasta origine atat de etalata, fibrele converg, superior si lateral spre axila , fibrele
superioare sunt aproape orizontale, mijlocii oblic ascendented iar cele inferioare sunt aproape

1
https://human.biodigital.com/widget?be=1qJB&background=0,0,0,0,0,0&ui-tools=true&uaid=2JhVo
vertical . Muschiul se roteste , avand ca baza muschiul rotund mare (se muleaza pe acesa) si
da nastere unui tendon scurt, patrat , din care se insera in santul intertubercualr al epifizei
proximale a humerusului.

Raporturi: in regiunea spatelui , fata posterioara este superficiala fiind acoperita doar de piele
, superior in raport cu muschiul trapez, fata anterioara acopera planul urmator , planul 2.
Marginea laterala vine in raport cu oblicul extern impreuna cu care delimiteaza trigonul
lombar , formeaza laturile acestui trigon, baza fiind constituita de creasta iliaca . In axila vine
in raport cu m rotund mare formand inpreuna cu acesta peretele posterior al axilei. Este
inervat de nervul toraco dorsal din plexul brahial.
Muschii planului 2 sunt in nr de 5 , fiind in parte suprapusi si anume: muschiul ridicator al
scapulei si romboidul legati functional de membrul superior fiind definiti ca muschi vertebro
scapulari , cei 2 muschi dintati posterior intre care exista o aponevroza si muschiul splenus.

Muschiul ridicator al scapulei (angular)

Este un m triunghiular aflat pe partea laterala a cefei corespund fosei supraclaviculare .

Pleaca de la primele 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale prin 4-5 fascicule care au
traiect descendet si converg intr-un trunchi comun care se insera pe unghiul superior al
scapulei.

Muschiul acopera planul urmator si este acoperit de trapez si sternocleidomastoidian si este

invervat de nervul ridicatorului scapulei din plexul cervical. De asemenea mai primeste fibre
din nevrul dorsal al scapulei din plexul brahial.

Muschiul rhomboid
Se gaseste pe peretele posterior al toracelui , pleaca de la procesele spinoase ale primelor 4
vertebre toracalae si ultima vertebra cervicala , fibrele sale au un traiect descendent spre
marginea mediala sau vertebrala a scapulei, in general muschiul este divizat printr-un
interstitiu in 2 portiuni , micul si marele rhomboid.

Este acoperit de trapez cu exeptia portiunii sale inf , acopera muschii dintat postero-superior ,
splenus si muschii santurilor vertebrale.
Inervatie : nervul muschiului rhomboid din plexul cervical si prin nervul dorsal al scapulei
din plexul brahial.

Muschiul dintat posterior

Este subtire , patrat, se afla in partea superioara a spatelui, inaintea muschiului rhomboid.

Pleaca de la procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale si primele 3 vertebre toracale
prin 4 fasciule care se vor insera pe fata externa a coastelor de la 2 la 5 .
Este acoperit de m rhomboid, si acopera stratul urmator si m intercostali.
Incervatie: nervii intercostali, perechile 2>5

Muschiul dintat posterior inferior

Este subtire, patrulater si se afla in partea inferioara a spatelui , pleaca de la ultimele 2 pricese
spinoase toracale si primele 2 lombare , merge in sus si lateral , da 4 digitatii pt fetele externe
ale ultimelor 4 perechi de coaste. Este acepoerit de m atisim si acopera m stratului urmator,
coastele si m intercostali.
Inervatie: nervii intercostali , perechile 9>12

Muschiul splenius
Subtire, lat , se afla inaintea m trapez , a mushiului rhomboid si a m dintat posterior superior,
ocupand regiunea cefei si anume portiunea superioara a spatelui . Este un muschi spino-
transvers pleaca de la procese spinoase ale ultimelor 4 vertebre cervicale si ale primelor 4-5
vertebre toracale si de la nivelul ligamentelor interspinoase . Fibrele au traiect ascendent, se
impart in 2 portiuni, spleniusul capului care se insera pe jumatatea laterala a liniei nucale
superioare si pe mastoida si spleniusul gatului care merge la procesele transverse ale atlasului
si axisului.

Datorita faptului ca cei 2 muschi au traiect divergent intre ei ia nastere un triunghi cu baza pe
osul occipital numit triunghiul intersplenic. La acest nivel se alfa m semi-spinali ai capului
perforati de nervii occipitali.

Sunt acoperiti de m planului precedent si superior de sternocleidomastoidian. Acoepra

muschii planului urmator.

Muschii planului 3
Muschiul erector-spine (principalul extenzor al coloanei vertebrale)

Un complex muscular aflat in santurile costo-vertebrale care rep musculatura profunda

a coloanei vertebrale care se intinde longitudinal, de la occipital pana la osul sacru.
El realizeaza leg intre bazin si torace si de asemenea legatura cu coloana vertebrala,
segmentele coloanei intre ele si de asemenea leg intre coloana si craniu.

Unesc de asemenea diversele parti ale vertebrelor intre ele , avand fibre , asezate in toate
sensurile.

Acesti muschi sunt asezati in straturi, m prifunzi sunt scurti, cei de la suprafata sunt lungi, in
partea inferiaora formand o masa comuna sacro-spinala. Masa comuna ocupa un spatiu
osteofibros format din scheletul osos, sacro lombar si fascia toraco lombara.

Pleaca de la procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare de pe creasta sacrata mediana ,
creasta iliaca , fata posterioara a sacrului si fascia toraco lombara si de la acest nivel,
formeaza mai multe coloane musculare care urca spre torace si craniu.

Exista o coloana laterala care leaga baziunul de coaste si coastele intre ele formand muschiul
ilio-costal.
A doua este coloana mijlocie care leaga baziunul de coaste si de procesele transverse si
formeaza muschiul longisimus .
A 3-a este coloana mediana, care uneste bazinul cu procesele spionoase si procesele spinaose
intre ele si formeaza muschiul spinal.

Muschiul ilio-costal
Pleaca din masa comuna sacro-spinala, merge ascendent , incruciseaza toate coastele si
ajunge in regiunea cervicala. Prin marginea sa laterala trimite fascicule care se insera pe cele
12 unghiuri ale coastelor si pe tuberculi posteriori ale ultimilor 5 vertebre cervicale.
De la fata externa a celor 12 unghiuri costale, formeaza fascicule de intarire spre fata mediala
a coloanei musculare fiind acoperit partial de muschiul longisimus .
Are 3 portiuni:

- O portiune lombara care pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale ale
ultimelor 6 coaste
- O poritiune toracala care leaga ultimele 6 coaste cu primele
- O portiune cervicala care pleaca de la perechile 3-5 coaste si se insera pe tuberculi
posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C3-C7.

Muschiul longisimus (lungul dorsal)

Este medial fata de m ilio costal, pleaca de la masa comuna sacro spinala si se intinde pana la
procesul mastoidian , Uneste bazinul cu coastele prin fascicule laterale si cu procesele
transverse vertebrale prin fascicule mediale . Dupa localizare are 3 portiuni:

-Portiunea toracala pleaca din masa comuna si trimite 2 categorii de fascicule , costale de la
margnea laterala a fasciculului inserate pe procesele costiforme are vertebrelor lombare sip e
coaste si fascicule transversare de pe marginea mediala a muschiului inserate pe procelsele
transverse din regiunea toracala si pe procesele accesori din regiunea lombara.
- Portiunea cervicala numita si m trasnsvers al gatului . Pleaca prin fascicule tendinoase de la
procesele transverse ale primelor vertebre toracice , formeaza un corp muscular unic , dupa
care se imparte in 5 fascicule , care merg la procesele transverse care merg la ultimile 5
cervicale.

- Portiunea cefalica care se mai numeste micul complex, pleaca de la procesele transverse ale
ultimelor procese cervicale si primelor vertebre toracale , fasciculele se unesc intr-un corp
unic care se insera pe varful apofizei mastoide.

Muschiul spinal
Are poz cea mai mediala , fasciculele sale fiind amestecate cu portiunea toracala a muschiului
longisimus .
Are si el 3 portiuni:

- O portiune toracala care pleaca din fascicule si se insera prin fascicule multiple ,
pleaca de la procesele spinoase ale primelor vertebre lombare si ale ultimelor 2
 toracale , fascicuelele converg, formand un corp muscular comun, care se imparte in
fascicule multiple , inserate pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre toracale .
- Portiunea cervicala inconstanta, dezvoltata langa ligamentul nucal si procesele
spionase ale cervicalelor 7-8 .
- Pportinea cefalica , inconstanta, fuzionata practice cu semi-spinalul capului.

Planul 4

Este format din fascicule care unesc procesul transvers al unei vertebre cu procesul
spinos al vertebrei de deasupra, formand un muschi comun, complex numit transverso-
spinal.

Este compus din unitati musculare tot mai scurte , cu cat sunt asezate mai in profunzime si
dupa felul in care fasciuelele sar pana la un process spinos superior , mai apropiat sau mai
inderpartat, fasciculele se impart in 3 grupuri: semispinal, multifiz si rotator.
Muschiul semi-spinal este cel mai superficial , are fascicule care sar 4 vertebre si dupa
localizare prezita 3 portiuni:

-Semispinalul thoracic, pleaca de la procesele transverse ale ultimelor 6 vertebre toracale si se

termina pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre cervicale si primele 4 vertebre toracale .

-Semispinalul cervical, pleaca de la procesele trasnsverese ale primelor 5-6 vertebre toracale
si se termina pe procesele spionase ale primelor vertebre cervicale de la C2-C5.

-Semispinalul capului, numit si marele complex, voluminos , puternic ,de o parte si de alta a
liniei mediane , pleaca de la procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si ale
ultimelor 5 vertebre cervicale , formeaza un corp muscular comun care se insera pe craniu
intre liniile nucale ale osului occipital.

Muschiul multifiz
Formeaza o coloana musculara intre sacru si axis, pleaca de la niv santurilor sacrale,
procesele accesori ale vertebrelor lombare si procesele transverse torcacice si cervicale si se
insera pe procesele spionase , sarind cate 2 sau 3 vertebre .

Fasciculele care sar 2 vertebre formeaz mushiul multifid scurt , cele care sar 3 formeaza m
multifid lung.

Muschii rotatori
Sunt acoperiti de mutifizi, motiv pentru care se mai numesc muschii submultifizi.

Sunt prezentei la nivelul intregii coloane vertebrale , leaga procesele transverse respective
radacina lor cu radacina proceselor spinoase sau cu lamele arcurilor vertebrale la nivelul
vertebrei imediat superioare . Acest grup formeaza rotatorii scurti.
Urmatorul grup, sare o vertebra si ajunge la vertebra urmatoare , formand rotatorii lungi.
Coloana musculara este cel mai bine prezentata toracal si este mult mai slaba prezentata
cervical si lombar.

In regiunea cefalo cervicala, acopera rotatorii capului si participa la definirea reliefului

acestei zone.

Muschii planului 5

Este cel mai profund, acopera scheletul si dupa tipul insertiilor se impart in mai multe
grupe:
Muschii interspinosi, inter trasnsversari, rotatori ai capului si ridicatori ai coastelor.
Muschii interspinosi
Sunt fascicule pereche dispuse pe partile laterale ale lig interspinoase, intre procesele
spinoase vecine. Se gasesc in zonele mobile ale coloanei si se impart in interspinosi cervicali
si interspinosi lombari. Cei toracali in general lipsesc.

Muschii inter-transversari
Sunt muschi mici , se intund intre procesele transverse intre ele si se dezvlota in mod special
in regiunile cu mobilitate laterala (cervical si lombar) . In general muschii santurilor
vertebrale sunt inervati din nervii spinali si anume ramurile dorsale ale nervilor spinali,
singura exceptie constituindo m inter-transversali care sunt intervati de ramurile ventrale ale
nervilor spinali.

Muschii rotatori ai capului

Sunt 4 situati in partea cea mai profunda si superioara a cefei .
Marele si miccul drept posterior al capului .
Oblicul superior/inferior al capului.

Marele drept al capului

Pleaca de la procesul spinos al axisului si se intinde pana la suprafata rugoasa de sub linia
nucala posterioara a occipitalului

Micul drept posterior al capului

De pe tuberculul posterior al atlasului la linia nucala inferioara

Muschiul oblic inferior al capului

Pleaca de la partile laterale ale proc spinos al axisului si merge pe partea posterioara si
inferioara a procesului transvers al atalsului.
Cel mai puternic rotator al capului, facand rotatie omolaterala

Oblic superior al capului

Procesul trasnvers al altlasului pana la lina nucala inferioara deasupra dreptului mare si
roeteste capul hetero lateral.
Toti muschii rotatori ai capului acopera membrana planto-occipitala a capulul.
Sunt intervati de ramura dorsala a primului nerv cervical numit si nervul sub occipital.

Muschii sacro cocciginei

Sunt 2 , unul vetral si altul dorsal, se intind de la sacru la coccige, sunt muschi atrofiati.

Muschii toracelui
Muschii peretelui antero-lateral ai toracelui se impart in 2 categorii
Muschii extrimseci care leaga membrul superior de torace si sunt reprezentati de, muschii
vertebro humerali respective muschiul lasisim si muschii spatelui .
Muschii costo-scapulari , respective m dintat anterior si m pectoral mic
Muschi toraco-humeral, reprezentat de pectoralul mare.
A 2-a categorie muschii intriseci:
Muschii intercostali externi care formeaza stratul extern al peretelui .
Muschii intercostali interni, care formeaza planul mijlociu

Muschii intercostali intimi, impreuna cu m subcostali si cu m trasnvers al toracelui formeaza

stratul profund subpleural.

Muschii comuni ai toracelui si membrului superior

Sunt rep de pectoralul mare , pectoralul mic si muschiul subclavicular. Se afla pe peretele
anterior al toracelui , la care se adauga muschiul dintat anterior care se afla pe peretele lateral
al toracelui.

Muschiul pectoral mare

Este format din 3 fascicule musculare , fasciculul superior sau clavicular pleaca de la
jumatatea mediala a marginii anterioare a claviculei, fasciculul mijlociu (sternocostal) pleaca
de la fata anterioara a sternului si de pe cartilajele primelor 6 perechi de coaste si fasciculul
abdominal care pleaca de pe treaca m drept abdominal.

Cele 3 fascicule converg, formeaza un tendon comun, lat care se insera pe create tuberculului
mare al humerusului, insertia prelungindu-se pana la capsula art scapula humerale si chiar la
fascia brahiala.
Raporturi: Fata anterioara este acoperita de fascia muschiului , de tesut cellular , de muschiul
platisma si de glanda mamara . La suprafata fiind toate acoperite de piele.
Fata posterioara acopera sternul, coastele si spatiile intercostale.

Lateral se departeaza de peretele toraic si formeaza impreuna cu pectoralul mic, peretele

anterior al axilei venite in raport cu organele din aceasta zona .
Marginea inferioara si laterala formeaza marginea anterioara a bazei axilei.

Marginea supero-laterala vine in raport cu deltoidul , formand un spatiu triunghiular numit

tringhiul delto pectoral. La acest nivel se gasesc trunchiuri venoase importante , arteriale si
formatii ganglionare. Ia nastere fosa sub-claviculara , marginea interna vine in raport cu
clavicula , cu sternul, cu cartilajele costale si muschii abdominali. Pe fata posterioara a
tendonului pectoralului mare ia nastere o husa care il sperara de m biceps.

Inervatie: nervii pectorali medial si pectoral lateral care impreuna formeaza axa pectroralilor
si sunt ramuri din plexul brahial.

Muschiul pectoral mic

Este un muschi toraco scapular, pleaca prin 3 digitatii de pe fetele antero-laterale , are
coastele 3-4-5 , lateral de cartilajele costale fibrele se indreapta ascendent si lateral , formand
un tendon care se insera pe procesul coracoid al scapulei.

Raporturi: Fata anterioara este acoeprita de pectoralul mare, fata posteriaora acopera medial
coastele, spatiile intercostale si m dintat anterior , iar lateral vine in raport cu organele din
axila .

Marginea supero mediala este separate de muschiul subclavicular , printr-un spatiu numit
fascia clavi-pectorala iar marginea infero laterala este legata de fascia interbrahiala.
Are aceeasi inervatie ca pectoralul mare.

Muschiul subclavicular
Pleaca de la prima coasta , si anume de la nivelul mijlocului fetei interioare si se intinde pana
la clavicula. Ca raporturi vine in raport cu vasele articulare si plexul brahial si de asemeni cu
fascia clavi-pectorala.
Inervatie : nervul omonim din plexul brahial

Muschiul dintat anterior

Ocupa partea antero laterala a toracelui de la primele 10 coaste la marginea mediala a
scapulei.

Este impartit in 3 portiuni , o portiune suprieroara de la fata externa a primelor 2 coaste la

unghiul superior al scapulei. O portiune mijlocie de la fata externa a coastelor 2-3-4 , pana la
marginea mediala a scapulei si o portiune inferioara de pe fata externa a coastelor de la 5 la
10 dingitatiile intersectandu-se cu cele ale oblicului extern si insera pe unghiul inferior al
scapulei.
Raporturi: Fata profunda acopera coastele si spatiile intercostale, fata superficiala formeaza in
portiunea ei superioara peretele medial al axilei iar in portiunea inferioara devine superficiala
subcutanata.
Este inervat de nervul thoracic lung din plexul brahial.

Muschii proprii ai toracelui mobilizeaza coastele si sunt de mai multe categorii:

- Intercostatlii interni si externi,

- Ridicatorii coastelor,
- Subcostalii,
- Transversul toracelui.

Muschii intercostai ocupa spatiul dintre coaste, exista cate 2 in fiecare spatiu, de obicei
intercostalii sunt mai scurti decat spatiile propriu-zise. Intercostalii externi se inteind de la
extremitatea vertebrala pana la art. condrocostala iar intercostalii interni intre unghiul costal
si stern.
Pana la capatul coastei respectiv pana la coloana ei sunt continuati de structuri
aponevrotice.
Muschii intercostali ext. pleaca de al buza externa a marginilor a doua coaste vecine,
fibrele fiind orientate oblic in jos si inainte.

Muschii intercostali interni au fasciculele orientatea invers, insertiile fiind pe buza

interna a marginii superioarea a marginii de jos, iar sus au o dubla insertie pe buza externa a
santului costal si pe buza interna a acestuia.
Ultmii intercostali interni se mai numesc si intercostalii intimi.
Muschii iau parte la formarea peretelui toracic, superficial sunt acoperiti de pectoralul mare si
mic, de dintatul anterior si de micii dintati, iar profund acopera pleura.

Intre intercostali si intercostalii intimi trece manunchiul vasculo-nervos intercostal.

Sunt inervatii de nervi intercostali, ramurile anterioare ale nervilor spinali toracici.
Muschii ridicatori ai coastelor, sau supracostali:

 Sunt 12 perechi de muschi mici in spatele intercostalilor externi si se intind de la

procesele transverse la coaste.
 Pleaca de la varful proceselor transverse cervicala 7 pana la T11 si se termina pe
spatiul cuprins intre tuberculul coastei si unghiul acesteia. Acestia sunt muschii scurti
ridicatori ai coastelor.

In partea inferioara a toracelul exista 4 muschii asemanatori, care in coborare sar o coasta
inserandu-se pe cea de a doua, se numesc muschi ridicatori lungi ai coastelor.
Acoperar ridicatorii externi sunt acoperiti de muschii spatelui, sunt inervatii de nervi
intercostali.
 Muschii subcostali, sunt subtiri, se afla in interiorul toracelui, intre intercostalii interni si
pleura. Unesc fetele interne ale coastelor, si se afla aproape de unghiul coastal, pleaca de la
fata mediala a coastei aproape de unghi si coboara la fata mediala a celei de a doua sau a treia
coaste.
Inervatii din aceeasi sursa, intercostali.
Muschiul transvers al toracelui sau triunghiularul sternului:
- Ocupa fata profunda a zonei sterno-costala (plastronul sternocostal)
- Acest muschi separa nervii si vasele intercostale de pleura.
- Are 5 fascicle care se unesc pe fata posterioara a procesului xifoid si a corpului
sternului, de aici fasciculele diverg si se insera separat pe marginile inferioare ale
cartilagiilor costala de la 2 la 6. Fibrele sunt oblice, descendente, si in partea
inferioara ajung transverse. In partea inferioara se continua cu fibrele muschiului
transvers abdominal. Este inervat de ramurile nervilor intercostali de la 2 la 6.

Muschii abdomenului

In general in cea mai mare partea, abdomenul este delimitat de pereti musculari. Datorita
pozitiei pe care o au, muschii abdomenului pot fi grupati astfel:

- Muschii regiunii antero laterala,

- Regiunea, lombo-iliaca
- Regiunea superioara, sau diafragma;
- Muschii, regiunii perinare inferioare.

Muschii regiunii natero-laterale:

- Dupa pozitie si forma sunt:

o Doi anteriori lungi (dreptul abdominal, piramidalul)
o Trei laterali lati, (oblicul extern, oblicul intern, transversul abdominal).

Fiecare muschi lat abdominal este format dintr-o portiune anterioara care se continua
cu o aponevroza, oblicul intern si extern au si o aponevroza externioara, in vreme ce oblicul
extern adera printr-o fascie la aponevroza transversului.

Dreptul abdominal:

Este un muschii ingust cu aspectul unei fasii, ce se intinde de la pubis la partea antero
inferioara a toracelui, este situat imediat lateral de linia mediana. Superior pleaca de la
cartilajele coastelor 5-7 prin 3 fascicule de la procesul xifoid, si de la ligamentul
costoxifoidian, fasciculele sunt congruente formeaza un corp comun care se insera printr-un
tendon comun pe marginea...... intre tuberculul pubian si linia median.
 Muschiul drept abdominal este intretaiat transversal de trei intersectii de 3 benzi
tendinoase, iar cei 2 muschi sunt separati printr-o linie mediana constituita dintr-un rafeu
tendinos numita lina alba. Linia alba impreuna cu interesctiile tendinoase ale muschilor
formeaza un schelet fibros de tractiune si solidarizeaza muschiul de muschii laterali ai
peretelui. Muschiul este continut intr-o teaca fibroasa proprie, fata sa posterioara nu adera de
foita posteioara a tecii, ... un spatiu prin care trec vasele epigastrice, este inervat de nervii
intercostali, perechile de la 7-12, precum si de nervii iliohipogstric si ilio-inghinal.

Muschiul piramidal:

Are forma triunghiulara cu baza spre pubis si varful la lina alba si cupleaza mushiul drept
abdominal in partea s-a inferioara. Este continut in teaca muschiului drept abdominal.

Muschiul oblic extern al abdomenului, este cel mai superficial si cel mai intins dintre
muschii abdomenului, fibrele sale continuuand directia intercostalilor externi. Are doua parti,
una musculara si una aponevrotica. Porneste de la fata externa a ultimelor 7-8 coaste prin cate
o vigitatie pe fiecare coasta. Vigitatiile sale intersectandu-se cu cele ale .....

Fasciculele coboara in jos si inainte, radiind pe toata suprafata peretelui antero-lateral.

Si da doua tipuri de insertii. Fasciculele cele mai posterioara sunt aproape verticale si se
insera pe creasta iliaca. Restul se continua cu aponevroza muschiul si se termina in cea mai
mare partea pe linia mediana pe lama anterioara a tecii dreptului abdominal, iar o parte mai
mica se insera pe pubis. Ultimele fibre cele mai putine se continua cu fascia lata spre coapsa.
Raporturi:
Fata superficiala a muschiului este acoperit ade piele, tesut cutanat si fascia de invelis.
Fata profunda acopera muschiul oblic intern, ultimele 7-8 coaste si muschii intercostali.
Este inervat de nervul iliohipogastric,........
Muschiul oblic intern,

Este un muschi lat aflat sub precedentul, si are directia fibrelor inversa continuand, directia
fibrelor intrecostalilor interni. Pleaca de la fasci toraco-lombara ca si muschiul marele dorsal,
de la portiunea aterioara a crestei iliace si de la spina iliaca antero-superioara.

Fibrele cele mai ant. Pleaca de la jumatatea anterioara a ligamentului inghinal, fibrele
muschiului radiaza in sens invers si se termina prin 3 categorii de fascicule. Cele posterioara
sunt aproape verticale, inserandu-se pe marginea inferioara a ultimelor 3 coaste si se cont cu
intercostali interni. Fasciculele..... se termina pe aponevroza oblicului intern si iau parte la
formarea aliniei albe si a tecii abdominale. Fasciculele ant. Coboara medial se unesc cu
fibrele aponevrotice ale muschiului transvers formeaza impreuna tendonul conjunct, tendon
ce se insera pe fata anterioara a simfizei pubiene. Ca si pe marginea superoara a pubisului si
pe creasta pectineala. O partea din fibrele oblicului intern coboara dealungul fonicului
spermatic pana la scrot, invelesc testicolul si formeaza muschiul cremastem.
 Raportui:

- Mushciul este acoperit atero- lateral de oblicul extern, iar fata profunda vine in raport
cu transversul, este inervat de nervi intercostali inferiori, de iliohipogastric si ilio-
inghinal.
M. transvers abdominal:

Este un muschi lat, profund fata de oblicul intern, format dintr-o parte musculara si doua parti
aponevrotice, anterioara si posterioara.
Originea muschiului de sus in jos este destul de etalata.

Pleaca de la fata mediala a ultimelor 6 cartilaje costale prin digitatii incrucisate cu cele ale
diafragmei. Pleaca de la procesele costiforme ale vertebrelor lombare prin intermediul
aponevrozei posterioare, pleaca de la buza interna a crestei iliace in jumatatea anterioara si de
la treimea laterala a ligamentului inghinal. Fibrele merg dinapoi inainte pana la aponeroza
anterioara a muschiul limita dintre corpul muscular si aponevroza mushciului este linia
semilunara (linia Spiegel) la marginea laterala a dreptului abdominal aponevroza se imparte
in doua portiuni, cele doua treimi posterioare formeaza aponevroaza oblicului intern, si cea
posterioara a tecii.....
In treimea inferioara participa la formarea foitei anterioara a tecii dreptului.
Participa si el la formarea tendonului..... si la formarea muschiului cremaster.
Raporturi:

Este acoperit de oblicul intern iar profund, prin intermediul fasciei vine in raport cu
peritoneul, marginea inferioara a muschiului participa la formarea peretelui superior al
canalului inghinal.
Este inervat de nervi din intercostali iliohipogastric si ilioinghinali.
Muschii regiunii posterioara a abdomenului, (lombo-iliace)
Cuprinde 3 muschii:
Patratul lombelo
Ilio-psoas
Micul psoas.

Patratul lombelor, are forma patrulatera si se afla pe partiel laterala ale coloanei
ombare inchizand spatiul dintre coastele a 12- si coasta iliaca. Este format din 3 categori de
fibre dispuse in doua planuri. Fibrele ilio-costale verticale, care pleaca de la creasta ilicaca si
ligametul ilio-lombar si merg in sus la coasta a 12-a. fblrele iliotranversare, cu aceeasi
originea dar care se termina pe varful proceselor costiforme, ale primelor 4 vertebre lombare,
L1-L4 aceste prime categorii de fibre se afla in planul posterior al mushciului, fibrele
costotrasversare care se inteind de la coasta a 12-a la procesele costiforme ale primelor 4
vertebre lombare L1-L4 si formeaza planul anterior al muschiului.
Patratul lombelor este continut, intr-o loja osteofibroasa delimitata de urmatorii pereti,
aterioar, folita anterioara a aponevrozei transversului, posterior foita mijlocie a acesti
aponevroze, medial procesele costiforme lombare, prin intermediul acestei loje muschiul vine
in raport posterior cu muschii spinali, anterior cu muschiul iliopsoas, si tot anterior cu
peritoneul, colonul ascendent/ descendent si rinichii. Este inervat de nervul subcostal si de
ramurile anterioare ale nervilor lombari de la 1-4.

Muschiul regiunii superioare a abdomenului. Diafragma este elementul muschiul

apoevrotic boltic care despartea cavitatea toracica de cavitatea abdominala, fata superioara
convexa formeaza baza cavitatii toracice, fata inferioara concava formeaza plafonul cavitatii
abdominale. Datorita formei sale boltite, organele din etajul superior al abdomenului se
poriecteaza pe peretele toracic, stomac, ficat splina. Muschiul este orientat, oblic de sus in jos
si dinainte inapoi, cupola diafragmului nu este uniforma, prezinta o depresiune centrala
corespunzatoare inimii, care se imparte in doua bolti secundare, una dreapta mai inalta, si una
stanga mai coborata.

Dpdv structural, diafragma are doua portiuni, o portiunea centrala aponevrotica, si una
periferica musculara. Componenta aponertica se mai numeste si centru tendinos, reprezinta o
puternica lama nevroasa, a fost comparata cu un trifoi, avand o foliola anterioara cea mai
mica, o foliola dreapta cea mai mare si o foliola stanga intermediara.

Structura acestei ........ exterm de denta care se afla in orificiul esofagian si orificiul venei
cave, spre aceasta zona converg toate zonele constitutive.
Componenta muschulara ce formeaza partea perferica, originea sa fiind pe
circumferinta inferioara a toracelui de unde fibrele converg catre centrul tendinos, poate fi
impartita in 3 portiuni, portiunea lombara prin stalpi lombari prin cele 2 perechi de arcade
aponevrotice numite arcadele arcuate, medial si lateral. Stalpii diafragmei sunt 2stalpul drept
mai puternic si mai lung, porneste de pe corpurile primelor 3 vertebre lombare si de pe
discurile intervertebrale corespunzatoare. Stalpul stang pleaca numai dela primele 2 discuri
vertebrale si discurile invecinate. Marginile mediale tendinoase ale stalpilor se intalnesc
median, si dau nastere unei arcate inainte aortei, denumit ligament arcuat anterior. Intre cei
doi stalpi exista fibre anasomotice.

Ligamentul arcuat medial arcada muschiului psoas, trecand ca o punte peste acest
muchi, pleaca de la corpul vertebrei lombar a 2-a la procesul transvers a primei vertebre
lombarel. Ligamentul aruat lateral, sau arcada muschiului patrat al lombelor, trece ca o
plomba (punte) peste acest muschi si se intinde de la procesul transvers al primei vertebre
lombare la marginea inferioara a ultimei coaste.

A doua portiunea este portiunea costala care are originea pe fata mediala s pe
marginiele superioare ale ultimelor 6 coaste, prin digitatii, incrucisate, cu cele al muschiului
transvers abdominal. Portiunea sternala ia nastere prin doua fascicule de pe fata posteroara a
procesului xifoidian.
Intre diferitele portiuni ale diafragmei exista o serie de puncte slabe ale diafragmei,
numite hiaturi sau hiatusuri. Prin aceste puncte slabe se pot produce hernii dinspre abdomen
spre torace. Aceste hiaturi se pot forma pe deoparte in portunea lombara si cea costal, intre
portiunea costala si cea sternala ( triunghiul sterno costal) si intre fasciculele portiunii
sternale.

La nivelul diafragmei se mai gasesc, hiatul esofagian, are forma eliptica, si se gaseste
intre fibrele stalpului drept, prin el trec esofagul, nervii vagii, si ramurile esofagiene ale
gastricelor stangi.

Hiatul aortic, posterio inferor fata de precedentul, el se gaseste intre coloana, cei doi
stalpi ai portiunii lombare si ligamentul arcuat median. Prin el trec, aorta, si ductul toracic(
cele mai imp componente ale sistemului limfatic) orificiul venei cave, aflata in centrul
tendinos la unirea foliolei anterioare cu cea dreapta, prin el trece vena cava inferioara.
Raporturi:

Fata superioara convexa raspunde central pericardului, pericardul adera de foliola anterioara,
deoprate si de alta a pleurei si bazei plamanilor, fata inferioara concava este acoperita de
peritoneu si corespunde organelor abdominale astfel, vine in raport cu fata convexa a
ficatului, cu fundul stomacului si cu fata laterala a splinei. In partea posterioara este in raport
cu rinichii si glandele suprarenale ( organe extra peritoneale) stalpii diafragemei fin in raport
cu peritoneul si cu fata posterioara a stomacului, cu duodenul cu pancreasul cu importante
vase si nervi din abdomen. Inervatia diafragmului este asigurata de nervii frenici si de
ultimele 6-7 perechi de nervi intercostali care asigura functionalitatea complexa.