DFS_Curs 3- 03.03.

2015

Saptamana XVII-XX. Incetinirea ritmului general de crrestere. Lungimea fetala ajunge la 5 cm.
Membrele inferioare ajung la proportiile finale fata de dimensiunile corpului ptr perioada intrauterina.
Apare tesutul adipos avand in mod predominant localizare periviscerala. La nivelul mediasimului si al
lojilor renale. La suprafata corpului se repartizeaza la inceput in zona gatului.
Miscarile active ale fatului incep sa fie percepute de catre mama, la sfarsitul lunii a 4-a, fatul
atinge o lungime de 16 cm si are o greutate de 270 gr. In acest moment, partile corpului fetal sunt foarte
bine diferentiate.
In saptamanile XXI-XXV se inregistreaza un proces de crestere sustinut al tuturor structurilor
care s-au format anterior. Acest proces se caracterizeaza prin proportionalitate. La sfarsitul lunii a 5-a,
saptamanile XXI-XXII, fatul are o lungime de 25 de cm si cantareste aproximativ 650 gr. Glandele
sebacee incep sa secrete, pielea fatului fiind acoperita de o substanta numita Vernixcaseosa, aceasi
substanta acopera corpul si la nastere. Se percep bataile cordului fetal, miscarile active ale membrelor
devenind puternice si fiind percepute constant, ele sunt un indicator al faptului ca fatul e in viata.
Intestinul contine meconium, rezultat al secretiilor intestinale, se instaleaza functia renala, in vezica
acumulandu-se urina, care va fi eliminata periodic in sacul amniotic.
In saptamana XXIV pneumocitele 2 devin functionale si secreta surfactantul alveolar pregatind
astfel plamanii fetali pt respiratia aeroba. In aceasta perioada se inregistreaza cresterea cantitatii de tesut
adipos. S-au format deja degetele mainii ale caror extremitati distale se acopera de unghii.
In saptamanile XXVI-XXIX plamanii s-au dezvoltat sufficient atat ca structuri proprii cat si ca
vascularizatie si inervatie pt a putea face fata conditiilor mediului extern. Ei pot sustine in caz de nastere
prematura respiratia aeroba. Pana in aceasta perioada, functia hemato-poetica a fost asigurata initial de
ficat si apoi de splina, acum ea este preluata treptat de maduva osoasa hemato-poetica. La sfarsitul lunii a
6-a (24-28 saptamani), fatul are o lungime de 35 cm si o greutate de 1000 de gr. Toate organele sale
interne sunt in stare de functionare, dar din cauza imaturitatii structurale functia nu este complet
definitivata. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, iar circumvolutiunile cerebrale sunt incomplete.
Fatul este considerat viabil, insa cu un mare grad de imaturitate, adaptarea sa la viata extrauterina fiind
dificila.
Saptamanile XXX-XXXVIII, sistemul nervos este suficient dezvoltat pt a controla o parte a
functiilor de integrare. Circumferintele capului si abdomenului se egalizeaza si se accentueaza
acumularea de tesut adipos la nivelul organismului. Cantitatea de grasime castigata fiind de aprox 14
gr/zi. La sfarsitul lunii a 7-a (saptamanile XX-XXIX), fatul masoara 40 cm si cantareste 1700 gr. El este
considerat viabil , dar imatur si are aspect caracteristic batranicios cu pielea inchisa la culoare, cutata si
rosiatica. La sfarsitul lunii a 8-a fatul are o lungime de 45 cm si o greutate de 2500 gr. Aspectul
tegumentului se apropie de cel al nou nascutului la termen, perioada caracterizandu-se prin aparitia
nucleilor de osificare epifizari.
Saptamana XL (sfarsitul lunii a 9-a), fatul prezinta toate caracteristicilor nou nascutilor la termen,
lungimea este de aprox 48-50 cm si are o greutate medie de 3000-3500 gr.

Procesele de crestere si dezvoltare a organismului

Cresterea organismului uman este definita ca process biologic activ, dinamic si complex de
acumulari cantitative guvernate de procese biochimice si enzimatice, localizate la nivel intracelular si
tisular al carui rezultat final este marirea dimensiunilor corpului in totalitate, dar si a segmentelor sale
daca sunt urmarite separate. Acest process complex se supune unor legi biologice si se produce intr-o
anumita succesiune. Pe parcursul evolutiei intrauterine si dupa nasterea individului, procesul
inregistreaza ritmuri variabile. Debuteaza odata cu fecundatia, inregistreza cel mai inalt ritm in perioada
intrauterina in care de la o singura celula (celula ou) se ajunge la un organism complex, viabil, in afara
organismului matern in conditiile mediului exterior. Cresterea continua pe durata copilariei cu ritmuri
variabile fiind mai pregnanta in perioadele 0-3 ani,4-6 ani, 10-12 ani. Se intensifica iarasi la pubertate si
se prelungeste in adolescenta procesul fiind mai putin intens decat in perioadele precedente. Cresterea se
incheie la varsta maturitatii.
Procesul poate fi aproximat prin termeni cantitativi relative: mare-mic, inalt-scund, el putand fi
urmarit si cuantificat cu precizie prin masuratori liniare si circumferentiare exprimate in cm respectiv
prin cantarire cu exprimare in kg.

1
 Procesul de dezvoltare defineste modificarile functionale si metabolice ale organismului. Spre
deosebire de crestere el continua si dupa incheierea acesteia ilustrand procesul de evolutie individuala.
Spre deosebire de crestere, dezvoltarea este un proces calitativ care recunoaste mecanisme biologice de
perfectionare care faciliteaza integrarea individului in mediul de viata prin adaptari continue la conditiile
ambiante. Cele doua procese sunt concomitente in primele etape ale vietii dupa ce organismul atinge
dimensiunile finale comandate de codul genetic, dar influentate si de factori externi, se inregistreaza
predominanta modificarilor calitative si functionale. In perioada adulta, procesul se poate desfasura in
ambele sensuri (pozitiv sau negativ) ele putand alterna sau predomina in diferite etape ale vietii.
Aceasta predominanta a cresterii sau dezvoltarii respective a dezvoltarii pozitive sau negative este
dictata de factori cu origine diversa:
 sarcina sau nasterea, procese care induc modificari fizice si functionale in organismul femeii
 sedentarismul impus sau voluntar care determina modificari in toate structurile organismului,
influentand forma, dimensiunile, tonusul muscular, arhitectura si compozitia oaselor, determina
cresterea depozitelor adipoase si modificari patologice la nivelul aparatelor: cardiovascular,
digestiv, renal.
 alimentatia trebuie privita atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, ea este generatoare de
stari patologice de la starea de emaciere (slabiciune extrema) pana la obezitatea de tip morbid.
 stilul de viata include pe langa elementele studiate si regimul de munca, perioadele de odihna si
tipul acesteia, ritmul veghe-somn
 conditiile de igiena
 conditiile socio economice
 conditiile meteorologice si climatice
 starea generala de sanatate respectiv afectiunile si momentul aparitiei acestora
 factorii de mediu care joaca un rol particular in aparitia sau intretinerea morbiditatii individuale.

Fenomenele de dezvoltare pot fi apreciate prin termeni cantitativi-calitativi: insufcient,

satisfacator, bine, excelent. In perioada batranetii considerata dupa varsta de 65 de ani procesele de
dezvoltare morfologica, functionala, metabolica sunt treptat inlocuite de cele de involutie progresiva sau
brusca. Ritmul de instalare a acestora fiind dictat de aceiasi factori.

Legile care guverneaza procesele de crestere si dezvoltare

1. Corelatia organism-mediu: este realizata prin activitatea organelor de simt si a sistemului

nervos care receptioneaza si prelucreaza informatiile din mediul inconjurator, elaborand comenzi ce
faciliteaza integrarea si reactiile organismului fata de acest mediu.
2. Unitatea si interdependenta organelor si sistemelor depinde de integritatea fizica si de starea
lor functionala, dar si de modul in care acestea se integreaza si se compenseaza reciproc.
3. Ritmul de crestere si dezvoltare este determinat ontogenetic (dezvoltarea individuala) si
filogenetic (dezvoltarea speciilor). El difera de la un sistem la altul, dar si in interiorul unui sistem exista
organe cu ritmuri de dezvoltare diferite. Se observa organe care ajung rapid la forma si dimensiunile
definitive (ochiul, urechea interna, sistemul nervos central). Se dezvolta rapid in prima copilarie pt ca
ulterior sa evolueze lent pana la pubertate aparatele excretor si digestiv. Se perfectioneaza la maturitate
aparatele cardiovascular si locomotor. Sufera un process de involutie la adolescent glanda numita timus.
Se vor maturiza dupa pubertate organele si glandele genitale.
4. Legea alternantei care se refera la modul de dezvoltare a segmentelor lungi ale membrelor:
brat-antebrat respectiv coapsa-gamba. Legea mai este denumita si legea basculei. Oasele lungi sufera
procese de alungire si ingrosare alternativa, cele 2 procese nu sunt concomitente niciodata. Iar la nivelul
unui membru, aceste 2 procese alterneaza in functie de segment: in timp ce humerusul si femurul se
alungesc, oasele antebratului si respective gambei se ingroasa si invers.
5. Legea proportiei: exista mai multe faze in evolutia proportiilor intre statura si respectiv
lungimea si latimea segmentelor: 0-1 an, 4-6 ani, 6-15 ani si +15. Fiecare segment are o evolutie proprie
in raport cu statura, iar sexul individului influenteaza dezvoltarea osoasa in special la nivelul centurilor
(scapulara si pelvina).
6. Legea pubertatii: inainte de instalarea pubertatii, cresterea staturala se produce pe seama
membrelor inferioare predominand procesele de alungire osoasa. Dupa pubertate procesele de crestere si
dezvoltare se realizeaza in special pe seama trunchiului prin ingrosarea scheletului si dezvoltarea masei
musculare.
2
 7. Legea asimetriei: se descrie existenta unor asimetrii fiziologice prin pozitia si forma organelor
intracavitale, dar si prin utilizarea preferentiala a unui membru.
8. Legea alternantei de lunga durata care descrie un proces de crestere extreme de rapid in
primele luni de gestatie, in primul an de viata, in perioada 6-7 ani si in perioada prepubertara.

Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Factorul genetic este implicat datorita anumitor caractere care se transmit dominant si nu se
schimba in cursul vietii individuale:
 culoarea ochilor
 culoarea parului
 forma nasului
 forma capului
 forma arcadelor orbitale
 forma arcadelor zigomatice
 forma buzelor
 forma mandibulei

Alte caractere se pot modifica moderat cum sunt dimensiunile centurilor scapulara si pelvina.
Alte caractere pot suferi modificari marcante: masa musculara, capacitatea functionala aeroba etc.

Factorii endocrini: hormonul de crestere (STH) in functie de cantitatea in care se secreta de catre
hipofiza se descrie o crestere normal, dar si forme patologice de tipul gigantismului sau acromegaliei prin
hipersecretie de STH si respective nanismului prin hiposecretie de STH. Hormonii tiroidieni influenteaza
metabolismul intermediar proteic, proteinele fiind principalele substante care contribuie la cresterea
organismului, dar si metabolismele minerale.
Hormonii secretati de timus asigura procesele de crestere pana la pubertate. Hormonii glandei
suprarenale intervin in metabolismul bazal, in metabolismul hidroelectrolitic si in metabolismele
intermediare: proteic, glucidic si mineral. Hormonii sexuali favorizeaza dezvoltarea caracterelor sexuale,
a pilozitatii, a masei musculare, a fortei.

Factorii patologici