SCOALA SANITARA POSTLICEALA CAROL DAVILA BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE
Domeniul : Sanatate si Asistenta Pedagogica Calificarea : Asistent Medical Generalist

Indrumator :

Prof. Spataru Ruxandra

Candidat: Mazilu Nicolae III E

August 2011

FRACTURA DESCHISA LA GAMBA

CUPRINS MOTTO-Motivatia lucrarii

CAPITOLUL l - lntroducere - Istoricul bolii

CAPITOLUL ll - Notiuni despre anatomia si fiziologia sistemului osos - Conformatia interioara a unui os lung pe sectiune longitudinala

CAPITOLUL lll - lngrijiri generale ale pacientului cu fractura deschisa la gamba - Definitie - Etiologie - Patologie - Simptomatologie - Diagnostic - Complicatii - Tratament - Prognostic - Profilaxia

CAPITOLUL IV - Ingrijiri generale ale asistentei medicale acordate bolnavilor imobilizati la pat. - Ingrijiri preoperatorii - Pregatirea pentru operatie - Supravegherea postoperatorie - Administrarea medicamentelor

CAPITOLUL IV - lngrijiri specifice propriu-zise - Clinic I - Clinic II - Clinic III

CAPITOLUL V -Fise anexe

CAPITOLUL Vl -Concluzii

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

INTRODUCERE Oasele, in ansamblu, constituie scheletul si impreuna cu articulatiile reprezinta elemente pasive ale aparatului locomotor care sunt puse in miscare de elemetele active respectiv de muschi. Oasele au forme si structuri variabile legate de functia si situatia lor in corp. In general intr-un os se gaseste o substanta compacta sau osul cortical iar in interiorul oaselor scurte, plate si cu epifiza oaselor lungi se gaseste o retea aparent spongioasa, in ochiurile caruia se afla maduva osoasa. Dupa forma deosebim: > Oase lungi; > Oase plate; > Oase scurte; > Oase pneumatice. Oasele sunt invelite la exterior de o membrana numita periost in care se gasesc multiple terminatii nervoase. Canalul medular este captusit de o membrana numita endoos. Vasele sangvine impreuna cu filete nervoase patrund in os prin gauri nutritive. Pot exista in oase canale nutritive prin care tree vene emisare. Tesutul osos este alcatuit din celule si substanta intracelulara. Acesta substanta intracelulara, la randul ei, este formata dintr-un sistem fibrilar si dintr-o substanta amorfa - substanta fundamentala.

MOTTO MOTIVATIA LUCRARII

"...Voi indruma ingrijirea bolnavilor spre folosul lor pe cat ma vor ajuta puterile si mintea si ma voi feri sa le fac orice rau sau nedreptate" JuramantuI lui Hipocrate

Mi-am ales ca studiu aceasta problema atat de veche a omenirii deoarece in viata actuala a crescut riscul tot mai mare de accidentelor de circulatie, de munca, de sport si tinand cont de complicatiile derivate dintr-o fractura, rolul asistentei medicale este extrem de important. Constienta de complexitatea acestei meserii, am inteles ca numai prin studiu si observatie atenta poate fi ajutat omul sufennd de orice maladie.

ISTORICUL BOLII Fractura deschisa nu este o problema noua in istoria medicinii. Istoricul fracturilor deschise si evolutia ideilor privind fiziopateologia si tratamentul lor se confunda cu insusi istoria chirurgiei. Evolutia oricarei fracturi deschise este dominata insasi de pericolul permanent a infectiei focarului de fractura, solutia de contmuitate fiind o veritabila poarta de intrare pentru germeni. Fractunle deschise de gamba si-au ameliorat prognosticul simtitor, gratie metodelor terapeutice moderne. Sunt necesare radiografii executate cu foarte mare acuratete, fistulografii, tomografii. Studiul bacteriologic presupune izolarea agentului microbian cauzal si testarea sensibilitatii sale la antibiotice. Cresterea continua a numaruluio de accidente a facut ca leziunile traumatice sa ocupe locul al-III-lea si chiar al-II-lea in cazul morbilitatii generale, astfel incat au ajuns sa constituie o problema sociala de interes major.

CAPITOLUL II NOTIUNI DESPRE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETUL GAMBEI Oasele in ansamblu, constituie scheletul si impreuna cu articulatiile reprezinta elementele pasive ale aparatului locomotor care sunt puse in mi scare de elementele active, respectiv muschii. Oasele au forme si structuri variabile legate de functia si structura lor in corp. In general intr-un os se gaseste o substanta compacta sau osul cartical, iar in interiorul oaselor scurte, plate si epifiza oaselor lungi se gaseste o retea aparent spongioasa in ochiurile careia se afla maduva osoasa. Scheletul membrului superior si inferior se caracterizeaza prin faptul ca este simetric si omogen, deoarece gasim aceleasi oase cu aceeasi morfologie de dreapta si stanga, aceeasi dispozitie pe segmente a oaselor o intalnim si la membrul superior si la eel inferior. Membrul inferior are un schelet format din Centura pelvina si membrul propriu-zis. Scheletul gambei face parte din scheletul membrului propriu-zis, din care face parte si femurul, torsul si scheletul propriu-zis. Tibia > Este un os lung si pereche cu directie verticala; > Are un corp si doua epifize - in jos se aseaza epifiza mai mica, medial prelungirea ei iar anterior marginea cea mai ascutita a osului; > Corpul prezinta doua usoare curburi: una convexa medial si alta inferioara - concav medial care le dau aspectul leterei "S"; > Corpul este prismatic triunghiular si prezinta trei fete (fata mediala, fata laterala, fata posterioara) si trei margini (anterioara, mediala si interioara). Peroneul > Are un corp si doua extremitati; > Are forma unei baghete osoase, fina cu mica valoare mecanica; > Extremitatea superioara este fixata de tibie si nu participa la articulatia genunchiului; Extremitatea infenoara este prevazuta cu o proeminenta: maleola externa

CONFORMATIA INTERIOARA A UNUI OS LUNG PE SECTIUNEA LONGITUDINALA

1. CORPUL OSULUI Este format dintr-un: a) Cilindru de tesut ososa compact, strabatut in tot lungul sau de un canal central larg numit cavitatea medulara. Caviatea medulara patrunde in epifiza, unde se ingusteaza datorita unor sisteme lamerale ogivale. In cavitatea medulara se afla maduva osoasa. b) Periostul este o membrana convectivo-musculara cu rol in cresterea osului in grosime si in refacerea tesutului osos la nivelul fracturilor. Periostul este alcatuit din fibre conjuctive si elastice din celule conjuctive si este bogat vascularizat inervat. 2. EXTREMITATILE SAU EPIFIZELE OSULUI LUNG a) Sunt formate dintr-un patura subtire* de substanta osoasa compacta la periferie care imbraca o masa de substanta spongioasa. b)Cavitatile acesteia comunica printr-un grup de areole cu cavitatea medulara. c) La batrani, substanta spongioasa a extremitatilor se resoarbe partial, iar cavitatea medulara a diafizei se extinde pana la acest nivel. Cavitatea substantei osoase spongioase ca si cavitatea medulara a oaselor lungi sunt umplute cu o substanta moale, semifluida, buretoasa, bogata in elemente sangvine numita maduva osoasa. Se deosebesc trei varietati de maduva osoasa: > Maduva rosie; > Maduva galbena; > Maduva cenusie.

CAPITOLUL III INGRIJIRI GENERALE ALE PACIENTULUI CU FRACTURA DESCHISA LA GAMBA 1.DEFINITIE Fracturile sunt acelea in care segmentele osoase fracturate iau contact cu exteriorul atunci cand pielea a fost lezata de agentul vulnerant sau de un segment al osului fracturat. Aceasta determina infectarea oaselor. In aceste cazuri se produc distrugeri masive de parti moi, creaza un mediu bun de cultura pentru dezvoltarea microbilor adusi din afara de corpii straini ce patrund in plaga. 2. ETIOLOGIE In marea majontate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie sa fie foarte violenta pentru a produce o factura. La persoanele in varsta, la care exrsta un proces de rarefiere (distrugere) a structurii osoase - osteoporoza - rezistenta osului scade foarte mult, astfel incat fractura se poate produce si dupa traumatisme mici. Copiii fac foarte rar fracturi datorita elasticitatii oaselor. Oasele "patologice" care au in ele abcise sau formatiuni tumorale, se fractureaza cu usurinta la nivelul leziunii, pentru ca acolo fractura osoasa normala, rezistenta nu mai exista. Fracturile sunt numeroase datorita accidentelor de circulatie, de munca, practicarii sportului, etc. 3. PATOLOGIE In cazurile fracturilor deschise osul se poate infecta, poate aparea un proces septic de osteita sau chiar de osteomielita care intarzie vindecarea sau poate da nastere altor complicatii: > Distrugerea de oase; r Calus ricios; > Pseudartroze.

Adeseori, in timpul sau dupa fracturare, se produc leziuni ale parti lor moi. Pot fi lezati muschii, tendoanele,, vasele, nervii sau pielea. Lezarea muschilor si a tendoanelor poate duce la tulburari de miscar. Lezarea vaselor produce himatoame locale sau chiar necroze si gangrene prin neirigarea teritoriilor asigurate de artera respectiva. Leziuniile nervoase pot provoca aparitia unor paralizari sau tulburari senzoriale. 4. SIMPTOMATOLOGIE Fractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi inclusiv hematonul local sau difuz - la distanta - constituie focarul de fractura. Acesta este centrul (locul) de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii: A. SEMNE GENERALE - bolnavul traumatizat, cu fractura are o stare generala mai mult sau mai putin alterata de obicei cu indispozitie generala; - poate prezenta frisoane, temperatura (39 C) Aceste fenomene dispar dupa imobilizarea la scurt timp, fara a mai fi nevoie de tratament general B, SEMNE LOCALE 1. Durerea - este un semn constant si valoros; - este o durere puternica intr-un punct fix si care se intensifica mult atunci cand miscam fragmentele osoase. - Poate fi un element socogen important, care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic. 2. Echimoza - apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul oaselor superficiale si mult mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un segment de os acoperit de mase musculare marl 3. Hematomul - este de obicei redus; - daca s-a produs ruperea unui os mare el poate fi extrem de valoros declansand un foe hemoragic. 4. Deformarea regiunii - este un semn important;

- se pot constata defecte in continuitatea normala a celor doua fragmente osoase. 5. Intreruperea continuitatii osului - poate fi constata odata cu deformarea regiunii sau practic la oasele care se gasesc in contact direct cu pielea. 6. Scurtarea regiunii - este de celle mai multe ori insesizabila; - impune un examen atent. 7. Impotenta functionala - accidentatul cu fractura angrenata sau incompleta nu trebuie lasat sa faca miscari care pot sa dezangreneze fragmentele osoase sau sa rupoa complet osul. 8. Frecatura osoasa - miscarea (foarte blanda) a fragmentelor osoase produce un zgomot caracteristic unei frecaturi, o crepitatie care daca se poate percepe poate fi un indiciu foarte important. 9. Mobilitatea anormala - acesta este un semn ce ne arata cu certitudine ca avem o fractura. lO.Flictenele - constituie un semn aproape constant dar tardiv. 11. Temperatura locala ridicata - aceasta se datoreaza vasodilatatiei locale crescute. 12. Edem local - se explica prin vasodilatatie si tulburari circulatorii locale, compresumi pe vasele de intoarcere. 5. DIAGNOSTIC Examenul radiologic este obligatoriu in orice suspiciune de fractura pentru ca precizeaza diagnosticul si arata cu exactitate sediul si aspectul fracturii. Pe baza radiografiei si a examenului local efectuat de medic se poate face si prognosticul fracturii si mai ales se poate stabilii atitudinea terapeutica.

6. COMPLICATII Complicatiile fracturiilor deschise ce pot aparea sunt urmatoarele: 1. Imediate - leziuni vasculare ce impun reducerea urgenta a deplasarii; - leziuni nervoase ce se manifesta clinic prin pareze sau paralizii; - leziuni de parti moi de piele - aceasta poate prezenta echimoze sau poate fi distrusa, muschii, tendoanele pot fi rupte total sau partial; - leziuni articulare = hemartroza (sangele se aduna in articulatie); - soc. 2. Tardive - intarziere de consolidare; - pseudoartroze confirmate - interventia chirurgicala este indispensabila; - pseudoortroze supurate - sunt complicatii majore. In afara de infectie locala se insoteste de o pierdere osoasa si de alterarea tegumentelor; - calusul vicios - trebuie operat; - tulburari trofice - se trateaza preventiv, se administreaza sistematic anticoagulante (Heperina) se reia mersul precoce; - gangrena gazoasa - se fac incizii multiple, debridari largi, se recurge la extensie, se administreaza ser antigangrenos plivalent, antibiotice cu spectru larg. Cand viata pacientului este pusa in primejdie, amputatia la distanta devine inevitabila; - radarele articulare - pot aparea in urma tratamentului chirurgical si ortopedic. Pentru evitarea aparitie lor, reducerile fracturilor se vor face cu multa atentie. 7. TRATAMENT Orice fractura deschisa trebuie transformata in cat mai scurt timp posibil, intr-o fractura inchisa. Pentru aceasta, plaga se curata de corpuri straine, se face hemostoza, se acopera cu pansament steril si se face imobilizarea provizorie. Intr-o sectie de ortopedie sau chirurgie se efectueaza: > toaleta locala minutioasa; > excizia sfacelurilor; > inchiderea chirurgicala a plagilor. In acest mod se transforma o fractura deschisa in fractura inchisa, fapt ce permite aplicarea tratamentului ortopedie specific. Fracturile deschise ale gambei pot' fi tratate prin urmatoarele proceduri: 1. Reducerea manuala ortopedica - dupa efectuarea anesteziei, reducerea se face de multe ori cu multa usurinta;

- este metoda cea mai simpla si eel mai eficace motiv prin care aceasta este prima metoda care trebuie folosita; - miediat dupa aplicarea aparatului gipsat se efectueaza un control' radiologic pentru a vedea daca fragmentele osoase sunt bine reduse in caz contrar, aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere. 2. Reducerea prin extensie continua - extensia se aplica cu benzi de leucoplast, cu brose Kirschner (andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa apoi printr-o potcoava ortopedica. De aceea se leaga o sarma moale care se trece printr-un scripete si de care se agata greutati in functie de forta musculara care trebuie invinsa. Contraextensia este realizata de greutatea corpului. - dupa patru ore de extensie continua contractura musculara este invinsa iar reducerea se realizeaza relativ usor; - apoi se aplica aparatul gipsat; - extensia continua acesta continuand sub control radiologic. 3. Reducerea chirurgicala sangeranda - ori de cate ori, reducerea fracturii nu a reusit pe cale ortopedica si nici prin extensie continua, se recurge la reducerea pe cale chirurgicala, asa numita cale sangeranda; - dupa reducerea sangeranda, peste segmentul fracturat se aplica un aparat gipsat; - durata de imobilizare este cu 20-30 de zile mai lunga decat pe cale ortopedica. Dupa efectuarea interventiei chirurgicale se realizeaza urmarirea evolutiei prin: - supravegherea pozitionarii postoperatorii a membrului fracturat (pe doua perne); - constantelor biologice (VHS, HL); - temperatura; - evolutia l,ocala a pansamentelor; - efectuarea controlului radiologic al stabilizani fracturii; In orice fractura deschisa se administreaza ATPA, antibiotice (cefalosporme de generatie a-III-a), Gentomicina 2f/zi, Algocalmin 3f/zi, Diclofenac 3f/zi.

8. PROGNOSTIC Evolutia depinde de mai multi factori: a) varsta - la copii fracturile se consolideaza mai rapid; b) starea de sanatate a organismului; c) tratamentul aplicat. Fracturile deschise ale gambei si-au ameliorat prognosticul simtitor gratie metodelor terapeutice moderne. Evolutia lor este dominata de riscul infectarii focarului de fractura care poate duce la instalarea unei pseudoartroze cronice sau supurate, complicatiile de o gravitate deosebita face uneori, in ultima instanta, amputatia inevitabila. 9. PROFILAXIA Se va acorda atentie repausului psihic deoarece emotiile, surmenajul intelectual pot sta la baza tulburarilor echilibrului nervos care poate determina aparitia unui proces morfologic lent.

CAPITOLUL IV 1- INGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE BOLNAVILOR IMOBILIZATI LA PAT Bolnavii imobilizati la pat se simt handicapati si isi pun intreaga lor nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. De aceea bolnavii necesita o preocupare deosebita. Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati la pat trebuie sa fie cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt irascibili, mai nervosi, capriciosi. Asistente trebuie sa tina seama de starea sietmul nervos, sa aibe o comportare plina de blandete, atitudine calma, sa se preocupe de programul lor zilnic, sa-i scoata la aer, etc. Atentia cu care este inconjurat bolnavul contribuie la intarirea increderii lui. Astfel bolnavul ca suporta mai usor starea de imobilizare la pat. 1. Crearea conditiilor optime de confort a) asigurarea unui pat special cu sonerie prevazuta cu utilaj accesoric: agatatoare din metal sau confectionat din panza de care bolnavul sa se prinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur; b) plasarea acestor bolnavi se realizeaza in asa fel incat sa fie feriti de curentii de aer; c) camerele vor fi mici, linistite, avand la indemana declansatorul aparatelor de semnalizare, lampa de pat; d) in caz de plikiurie sau perturbarea functiilor spiceriene, este recomandabil ca urinarul sa fie asezat in asa fel incat bolnavul sa il poate lua; e) asistenta medicala va procura de la biblioteca sectie sau spitalului material necesare de lecturat conform dorintelor acestuia. 2. Igiena generala si corporate a) aerisirea salonului; b) curatenia asternuturilor si a lenjenei de corp - schimbarea acestora ori de cate ori este nevoie; c) igiena gurii, este necesara o igiena deosebita a bolnavilor care au proteza (dupa fiecare masa); d) toaleta sub forma de baie partiala la pat; e) igiena mainilor la fiecare masa; f) igiena parului saptamanal sau la doua saptamani;

g) igiena generala - se acorda o importanta deosebita respectandu-se pudoarea bolnavului. 3, Alimentatia bolnavului a) alimentatia trebuie facuta la pat, activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se acestuia o pozitie cat mai comoda; b) se va respecta cu strictete orarul meselor, servirea calda a alimentelor si prezentarea acestora in mod estetic. 4 Supravegherea starii generale a) se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puis, tensiune arteriala, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoasa, edeme; b) examinarile paraclinice, tratamentele se executa la pat (EKG, RX pulmonar-portative) sau daca nu este posibil, bolnavul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv. 5. Prevenirea escorelor a) se va verifica sistematic zonele expuse escarelor; b) se va acorda mare importanta schimbarii pozitiiei (din doua in doua ore, manevrare executate cu mare blandete); c) zilnic se efectueaza masaj cu o durata de eel mult 10 minute, frectiuni cu alcool urmate de pudraje; d) bolnavul va primii in mod regulat urinarul si pplosca pentru a nu murdarii lenjeria. Asistentele asigura utilizarea acestora cu promptitudine si discretie. 6. Prevenirea altor complicatii a) pneumoniae hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului in pozitia sezanda si prin gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi; b) trombozele se previn prin masajul usor al membrelor, mobilizarea pasiva si activa a degetelor, eventual a gambelor, antebratelor; c) atrofierea muschilor si scaderea tonusului organismului in general, vor fi prevenite prin frectionari cu alcool diluat'pe toata suprafata corpului si prin masaj; d) stomatia se previne printr-o igiena riguroasa a cavitatii bucale, clatirea cu bicarbonata sau plus mentol; e) constipatia se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale. Se recomanda un regim bogat in celuloza si lichide; f) deformarile articulare, pozitiile vicioase se previn prin asigurarea pozitie corecte in pat. Asistenta va incerca cu rabdare si mult tact sa educe bolnavul astfel incat sa se acomodeze.

INGRIJIRI! PREOPERATORII Pregatirea pacientului inaintea interventie chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor preoperatorii. De ea depinde reusita operatie si evolutia postoperatorie. A. PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA Ajuns in sectie, pacientiilor trebuie sa li-se asigure confort fizic si psihic. Acestia sunt agitati, speriari, inhibati. Asistenta medicala are obligatia ca comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxietate ajutandu-1 sa-si exprime gandurile, sa-i insufle incredere in echipa operatorie, sa-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului in sala de observatie, il asigura ca va fi insotit si ajutat Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si promptitudine la solicitarea pacintului. Prin atitudinea ei nici distanta, nici formala, nici dura dar nici cu slabiciuni, binevoitoare dar si autoritara va reusi cu siguranta ca inspire incredere. B. PREGATIREA GENERALA 1. Bilantul clinic general - asistenta medicala urmareste: a) aspectul general al bolnavului, inaltimea, greutatea, aspectul pielii, tinuta, mersul, starea psihica, fociesul; b) necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta; c) detaliile, schimbariile; d) culegerea de date - pincipala susrsa a pacientului. 2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului: a) familiale - daca in familie au fost bolnavi de neoplasm, diabet, HTA, TBC, cardiopatii; b) chirurgicale - daca au suferit alte interventii, daca au avut o evolutie buna, daca au fost complicatii; c) patologice - daca au fost afectiuni pulmonare, daca este fumator, afectiuni cardiace, epilepsie, tare cronice, diabet, etilism. 3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative: a) se va urmarii, masura si nota tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura, scaunul, diureza; 4. Examenul clinic pe aparate: a) este facut de catre medic. C. BILANTUL PROTEIC Acesta compleaza bilantul clinic si este compus din: a) examene de laborator obligatorii: TS, TC, grup sanguin si Rh, hematocrit, glicemie, uree sangina;

b) examene complete: HL, VHL, coagulogramie, examen de urina, EKG, Rx pulmonar; c) examene speciale: in functie de aparatul sau organul pe care se intervine.

PREGATIREA PENTRU OPERATIE A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT 1 . In ziua precedenta - repaus; - regim alimentar: usor digrabil, consum de lichide; - alte pregatiri: antibioterapie, spalatura gastrica, spalatura vaginala. 2. In sear a zilei precedente: - baie generala - dus; - toaleta cavitatii bucale, a dintilor; - toaleta nasului; - ras (in functie de zona, cu aparat propriu, badijonat cu alcool); - pregatirea tubului digestiv - clisma evacuatorie (nu se dau purgative) sau alimentatie lejera: supe, bauturi dulci sau alcaline. 3. Ziua interventiei: - pacientul nu mai bea, nu mai mananca. a) in salon: - se efectueaza o clisma cu patru ore inainte; - se indeparteaza proteza dentara; - se indeparteaza bijuteriile; - se badijoneaza zona rasa; - se imbraca cu lenjerie curata; - se pregatesc documentele: foaia de observatie, analize, radiografii. b) transportul: - se face insotit de asistenta medicala care are obligatia de a preda pacientului impreuna cu documentele asistentei de anestezie; - se face cu brancard, pat rulant, carucior, in mod confortabil acoperit. c) in sala de preanestezie se verifica: - regiunea rasa; - starea de curatenie; - daca s-a indepartat proteza dentara; - se aplica sonda urinara. d) in sala de operatie: - se instaleaza pacientul pe masa; - monitorizarea functiunilor vitale; - obtinerea unui abord venos; - badijonarea cu tinctura de iod; - aplicarea campurilor sterile. . TIMP SUFICIENT PENTRU PACIENT DEPENDENT Este obligatoriu doua toalete generale la pat in 24 de ore daca este posibil cu sapun antiseptic, in rest pregatirea este aceeasi.

C PREGATIREA PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE - aceasta se efectueaza in acelasi timp cu pregatirea chirurgilor; - pregatirea consta in: spalarea cu si sapun numai a zonei de rise; raderea cu atentie; badijonirea zonei; eventualele plagi se vor pansa rapid; spalaturi gastrice daca este cazul.

SUPRAVEGHEAREA POSTOPERATORIE Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe in momentul terminarii interventiei chirurgicale deci inainte ca el sa fie transportat in camera. 1. Reintoarcerea in camera - este indicat sa se faca cu un pat rulant sau cu caruciorul; - pacientul va fi acoperit, ferit de curentii de aer sau schimbari de temperatura; - pacientul va sta comod, tubulatura (drene, sonde, perfuzii) sa nu fie comprimata; - pozitia este in decubit dorsal cu capul intr-o parte pentru a nu se inghiti eventualele vomismente; - in timpul transportului se vor urmarii aspectul fetei, respiratia, pulsul si perfuzia. 2. Instalarea operatului - se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curatata, aerisita linistita, in semiobscuritate, cu temperatura cuprinsa intre 18-20C prevazuta cu instalatie de oxigen montata in perete. - patul va fi accesibil din tate partile si va fi prevazut cu musama bine intinsa, fara perna, cu saltea antiescara; - aparatele de incalzit nu vor fi lasate niciodata in contact cu un operat adormit pentru a se evita riscul unor arsuri grave. Caldura excesiva a patului produce transpiratie ceea ce duce la pierderi de , iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor; - trans ferul de pe caracior in pat va fi executat de catre trei persoane a caror miscari trebuie sa fie sin crone pentru a evita bruscarea paientului. 3. Pozitiile pacientului - pozitia pacientului este variabila, in functie de tipul interventiei chirurgicale; - cea mai frecventa pozitie este decubit dorsala cu capul intr-o parte pana cand isi recapata cunostiinta. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali patul va fi usor inclinat; - pozitia decubit lateral (drept sau stang) se va schimba din 30 in 30 de minute. Pentru a usura drenajul cailor respiratorii. Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile aericne. 4. Supravegherea operatului - este sarcina fundamentala a asistentei medicale; - supravegherea este permanenta in vederea depistarii precocea incidentelor si complicatiilor postoperatorii; - prezenta permanenta langa pacient permke asistentei medicale ca pe langa elemetele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist sa sesizeze orice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) si

sa administreze la timp tratamentul prescris, evitand initiativele personale fara a tine cont de responsibilitatile celorlalti membrii ai echipei. A. ELEMENTE DE SUPRAVEGHERE 1. Date clinice > Aspectul general al operatului; > Coloratia pielii, coloratia unghilor; > Starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor, mainilor, picioarelor; > Starea mucoaselor, limba uscata sau umeda, saburala sau curata, indica starea de hidratare a operatului; > Starea de calm sau agitatie stiind ca toropeala sau agitatia extrema explica o complicatie chirurgicala. 2. Diferiti parametrii fiziologici > Tensiunea arteriala - se masoara de cate ori este necesar in primele ore dupa operatie, din 15 in 15 minute, din 30 in 30 de minute in urmatoarele 6 ore, si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de observatie. > Pulsul - se masoara la 10-15 minute urmand frecventa, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaza. > Respiratia - se noteaza frecvent, aamplitudinea, ritmicitatea si se sesizeaza medicul in cazurile de tuse sau expectoratie; > Temperatura - se masoara dimineata si seara si se noteaza. 3. Pierderile lichediene sau sanguine > Urina - reluarea emisie de urina in prima parte a zilei este un semn bun; - la inceput cantitatea de urina nu este abundenta dar in doua zile revine la normal; daca emisia de urina lipseste se practica sondaj vezical, nu inainte de a se folosi si actuni specifice asistentei medicale: lasarea robinetului de la chiuveta deschis ca papa sa curgam fluieratul unei melodii, caldura suprasimfizora. > Scaunul - se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gaze; - in cazul in care nu apar gaze se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care scaunul nu este spontan se face clisma evacuatoare. > Transpiratia - se noteaza daca apare, deoarece in cazul in care este abundenta, poate antrena pierderi de importante.

> Vomismentele - se va nota cantitatea, aspectul si caracterul (biloasa alimentara, sanghinolenta). > Pierderi de drenaj - se noteaza aspectul si cantitatea la fiecare dren in parte. 4. Alte semne clinice - sunt urmarite de chirurg si anestezist (contractare, balonare, accelerare a peristatismului intestinal). B. ELEMENTE COMPLEMENTARE > Radiografii pulmonare; > Teste de coagulare; > Hemograma, hematocrit; > Examenul clinic al lichidului de drenaj. > pielea va fi curata si uscata in regiunea sacrococcigiana; > aceasta se va unge dupa baie; > la fiecare 2 ore se va schimba pozitia; > se va evectua masaj in regiunii expuse escarelor; > se pot folosi saltele antiescara sau blana de oaie; g) Rehidratarea: - se vor administra la inceput 300ml ceai sau in prima zi, administrata cu lingurita, 500ml a doua zi, 1000ml a treia zi; - perfuziile venoase aduc organismului necesarul de , electroliti si calorii; h) Alimentatia si realimentatia: - pacientul va bea atunci cand nu vomita; - va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze; nu va consuma fructe crude sau glucide in exces

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Administrarea antibioticelor: - trebuie administrate dupa efectuarea antibiogramei; - vor fi administrate strict in infectii pentru a pastra aparare naturala organismului. Se administreaza: ZINACEF - se administreaza intravenos; - activ pe germeni rezistenti la cefalorina; - doza normala 4x0.75 - 1.5gr. (gram + ) GENTAMICINA - se administreaza intramusular si iv; - doza 2 fiole/zi; , - reactii adverse: nefrotoxicitate cand nivelul maxim este peste 1 Op/ml HEPARINA - se administreaza iv sau SC; - indicata in infectii si imobilizare peste 18 ore/zi; - doza 8x5000 ui SC/zi. ALGOCALMIN - se administreaza IM; - doza se adminitreaza 3 fiole/zi. DIAZEPAM - se administreaza IM; - doza se administreaza 1 fiola/zi sau 2 fiole/zi.

2. INGRIJIRI SPECIFICE PROPRIU-ZISE STUDIU DE CAZ CLINIC I Pacientul I.C. in varsta de 50 de ani, este mecanic si locuieste cu sotia. Are doua fice care sunt casatorite si nu locuiesc cu el. Din interviu reiese ca a alunecat si a cazut prezentandu-se la spital cu plaga, impotenta functioanala, mobilitate anormala. La examinarea in camera de garda de catre medic se pune diagnosticul: fractura deschisa gamba dreapta. Pacientul acuza dureri, nu se poate deplasa fara spijin. In urma efectuarii RSX, ECG, de laborator, se intervine hirurgical practicandu-se: osteosinteza cu doua tije Ender. Postoperator pacientul prezinta dureri, este incapabil sa se mobilizeze manifestand anxietate, se imbraca si se dezbraca greu, este constipat: 1= 1.80 m G = 78 Kg T = 38C EKG = normal, ntm cardiac normal; cord in limite normale TA= 130/180 mm Hg Respiratie = 18 r/m P = 70,b/min Pg pulmonar = nu se constata leziuni pulmonare.

Examenul de laborator - Hemoblobina (Hb) - 15.60; - Leucocite - 5300; - Glicemie - 1.05; - Uree - 50.6; - Creatinina - 1.05; - TQ-15"; - -15"; - Timol - 3 uml; Culegerea de date 1. Date relativ stabile: Nume: I, Prenume: C, varsta: 50 ani, Starea civila: casatorit, ortodox, Ocupatia: mecanic. Gusturi personale: - ii place sa manance; - ii place sa se plimbe cu nepotii in pare. Elemente biologice de sanatate: - bolile copilariei; - apendicectomie la 16 ani.

Elemente rationale: - nu este alergic la elergentii din mediu; - nu este alergic la medicamente. 2. Date variabile: 1= 1.80 m p = 70/min G = 78 Kg R = 18 r/min TA = T = 28C 130/80/mmHg Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala. Dimensiuni psiho-sociala: - se teme sa nu fie dependent de fiicele sale; - se teme sa nu-si piarda locul de munca; - este anxios. Analiza si interpretarea datelor Elemente de independenta: I - 1.80 m G = 78 Kg in prezent Nu este alergic Dimensiunea psiho-sociala: - este iubit de sotie si familie; - este respectat de copii; - este util in gospodarie. - Dimensiunea culturala: - ii place sa citeasca. - Manifestari de dependenta: - durerea; - anxietatea; - impotenta functioanala; - alterarea tegumentelor manifestata prin prezenta plagii operatorii; - constipatia. Nevoi prioritare - Nevoia de a evita pericole; - Nevoia de a elimina; - Nevoia de -si proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de evita pericolele Problema: durere, anxietate. Cauza: intreruperea continuitatii osoase si tegumentare. Manifestata: disconfort fizic si psihic, pozitie inadecvata. Obiectiv: - restabilirea confortului fizic si psihic prin diminuarea durerii si reducerea starii de anxietate in decurs de 48h;

Interventi: - il asigur ca este necesar sa-si gaseasca o pozitie in pat cat mai confortabila; - de cate ori considera ca este necesar, il ajut sa-si schimbe aceasta pozitie; - folosesc atingerea terapeutica (il ating cu mana) spunandu-i ca ii este permis sa planga; - il invat sa respire abdominal si sa efectueze exercitii ale musculaturii; - in vederea inlaturarii anxietatii eel putin o data pe zi stau langa patul lui, ii raspund la intrebari folosind o voce calma si linistatita; - identificam agentii stresanti care sunt legati de starea psihica; - creez o atmosfera odihnitoare si linistita; - reduc volumul unor aparate (telefon, radio), pot pantofi ce nu fac zgomot, manipulez cu grija instrumentele medicale; - aerisescsalonul ferind pacientyl de curentii de aer; - ii explic necesitatea efectuarii tuturor tehnicilor pe intelesul lui; - il invat tehnici de relaxare; - il invat sa stea in decusit dorsal, cu ochii inchisi si sa-si canalizeze gandunle asupra unor amintiri frumoase; - il invatam sa-si relaxeze peptul si stomacul; - folosim meditatia ca tehnica de relaxare; - il invatam sa inspire lent pe nas si sa expie lent pe gura in ritm natural constientizandu-se sentimentul de bine al corpului. Rol delegat: la indicatia medicului se administreaza: - Algocalmin: 3f/zi im si punga cu gheata pentru prevenirea edemului; - Diazepam: lf/zi de 2 ori/zi. Evaluare: - durerile s-au diminuat ca intensitate si pacientul participa la efectuarea exercitiilor respiratorii; - pacientul se simte in siguranta si relaxat, anxietatea este diminuata, pacientul se simte inteles. Nevoia de a elimina Problema: Dificultatea de a elimina. Cauza: Imobilizarea indelungata, disconfort fizic. Manifestata: Constipatie. Obiectiv: Pacientul sa prezinte scaun in 24h. Interventii: - ii efectuez masaj abdominal; - ii explic necesitatea consumului de alimente: cruditati, legume, fructe; - ii explic necesitatea consumului de lichide in cantitati suficiente; - ii explic necesitatea efectuarii exercitiilor de mobilizare; - stabilesc impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare; - ii ofer dimineata pe stomacul gol un pahar cu in care s-au pus 6-7 prune uscate sau, dupa preferinta, un pahar cu rece in care am pus 2 lingurite de miere.

Rol delegat: - la indicatia medicului ii administram un supozitor u glicerina. Evaluare: - reluarea tranzitului intestinal in 24h Nevoia de -siproteja tegutnentele si mucoasele Problema: Alterarea integritatii tegumentelor. Cauza: Fractura si interventia chirurgicala. Manifestata: Prezinta plagi operatorii. Obiectiv: Prevenirea aparitie infectiei la nivelul plagii operatorii (pseudortrozei). Interventie: - efectuarea pansamentului plagii zilnice (steril) pentru prevenirea infectiei; - pregatirea materialelor necesare (comprese, manusi sterile, oxigenata, alcool iodat, vata sterila, leucoplast. fasa); - ii explicam bolnavului neesitatea efectuarii pansamantului; - il invat sa se aseze in pozitia decubit dorsal; - daca plaga a mai fost pansata se indeparteaza pansamentul folosind oxigenata; - se indeparteaza din plaga eventualele secretii prin tamponare (tampoane sterile uscate); - se folosesc doua pense anatomice sterile, cu o pensa se ia o compresa sterila si cu ajutorul celei de-a doua se efectueaza tamponarea cu un tampon care se imbiba cu oxigenata (turnata din sticla); - in plaga se toarna oxigenata (are rol dezinfectant. Hemostatic, de indepartare a secretiilor); - marginiile plagiise curata periferic de cateva ori, de fiecare data cu un alt tampon; - dezinfectarea tegumentelor sanatoase se face cu alcool iodat; - se acopera plaga cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginile plagii cu 1-2 centimetrii (uscat sau imbibat cu solutie antiseptica); - se pune vata sterila; - se bandajazeaza; - se fixeaza cu leucoplast; - se indeparteaza masuta de pansament din salonul pacientului in vederea reorganizarii locului de munca; - se aeriseste salonul; - se va spala pacientul la pat cu burete si sapun antiseptic; - se face toaleta organelor genitale. Evaluare: - plaga are evolutie favorabila, nu supureaza, pansamentul este curat.

STUDIU DE CAZ CLINIC II Pacientul B.R. in varsta de 30 de ani, este inginer si traieste cu parintii, nu este insurat. Din interviu reiese ca a fost lovit de un corp dur, prezentand-se la spital cu plaga punctiforma, impotenta functioanala, mobilitate anormala. Pacientul acuza dureri, nu se poate deplasa fara sprijin. La examinarea in camera de garda de catremedic se pune diagnosticul de "Fractura deschisa la gamba stanga". In urma efectuarii radiografiei, EKG, examen de laborator, se imobilizeaza membrul inferior stang in gipsul femuro-podal pentru o perioada de 3 saptamani, in urma reducerii ortopedice efectuate sub ecran TV. In urma imobilizarii, pacientul acuza durere, nu se odihneste bine, este auxios. Este incapabil sa se deplaseze pentru ca nu stie sa foloseasca carjele. Prezinta tegumente su mucoase uscate, nu se poate imbraca si dezbraca fara ajutor. 1= 1.72 m G = 69 Kg T = 37C EKG = normal, fara modificari; cord in limite normale Examen de laborator - Hemoblobina (Hb) - 12.30; - Leucocite - 5400; - Glicemie - 8.02; - Uree-51.7; - Creatinina - 1.08; - TQ-15"; - -15"; - Timol - 2 uml; C. Primele zile post-operatorii Aceste ingrijiri sunt de ordin general si de ordin local pansamentul. a) Lupta impotriva durerii: - nu se vor administra caimante fara prescriptie medicala; - nu sunt contraindicatii a schimba pansamentul b) Lupta impotriva insomniei: TA = 130/90 mm Hg Respiratie = 20 r/m P = 80 b/min Pg pulmonar = nu se constata leziuni pulmonare.

- in afara hipnoticelor pe care asistenta medicala le are la dispozitie (recomandate de medic) se pot administra ceaiuri calmante si se poate asigura un climat de liniste. c) Lupta impotriva anxietatii: - asistenta medicala trebuie sa faca bolnavul sa aibe incredere in echipa operatorie, jn echipa de asistente medicale, sa-1 faca sa inteleaga evolutia post-operatorie si faptul ca vindecarea va fi fara alte complicatii sau sechele. d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare: - este necesara o profilaxie activa prin: dezinfectie faringiana, evitarea frigului (noaptea), exercitii respiratorii de doua ori pe zi, obligarea pacientului sa scuipe prin tappling,. asocierea aerosolilor cu produse fluidizante ale secretilor bronhice. e) Lupta impotriva stazei nervoase se va efectua prin: - miscari actice si contractu musculare statice ale membrelor inferioare alternate cu perioade de repaus; - flexia si ectensia degetelor de la picioare; - ridicarea din pat precoce reprezinta o metoda eficace; - in afara contraindicatiilor toti operatii se vor ridica din pat in seara interventie sau a doua zi de dimineata; - ridicarea se face treptat, mai intai la marginea patului se face putina gimnastica respiratorie cu bratele ridicate in inspiratie si coborate in expiratie; - va merge sprijinit de asistenta medicala; - se va tine cont de ceea ce doreste, daca continua sau nu cu mersul; - daca nu mai vrea sa mearga, trebuie sa se aseze intr-un fotoliu inainte de reintoarcerea in pat. f ) Lupta impotriva complicatiilor de decubit: - in cazul interventiilor chirurgicale ortopedice care necesita imobilizarea de lunga durata, survin complicatii de decubit-escarele; - este important ca acestea sa fie prevenite, aceasta fiind cartea de vizita a asistenului; - se va mentine in permanenta lenjeria de pat curata, bine intinsa, fara cute, finmituri pe pat;

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depind in mare masura evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor. A. Momentul trezirii In momentul trezirii si pana la aceasta asistenta ca supraveghea permanent operatul pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor: - varsaturile: va aseza operatul cu capul intr-o parte, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene; - agitatia: prezenta asistentei medicale este obligatorie langa patient. La trezirea in starea de semiconstienta, operatul tinde sa traga de pansamente, de drenuri, de sonde. - Imprudenta posibila: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea 12 lingurite de dupa trezire daca nu a vomat in ultimele doua ore, sau ca familia sa-i dea sa bea fara discernamant. B. Imediat dupa trezire - pacientul va fi asezat in decubit dorsal, primele ore decubit lateral dreapta si stanga, apoi semisezand (in special peste 50 ani) exceptand pacientii operati cu rahianestezie; - va fi asigurat confortul plasandu-i bine perna, verifivcand de mai multe ori pe zi a cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara inainte de culcare; - inainte de culcare ii va fi curatata gura mentinund-o umeda in permanenta; - toaleta zilnica este completa cu pieptanatul si perianal parului, neuitand toaleta cavitatii bucale de 3-4 ori pe zi; - lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau ori de cate ori este nevoie; - bazinetul sau urinarul va fi pus cu blandete, incalzit la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se va face obligatoriu, toaleta primara; - asistenta medicala va urmarii atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie linistita, fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori; - va incuraja pacientul sa se miste in pat, sa se intoarca singur de o parte pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, sa se ridice in pozitia sezanda pentru a pregati sculatul din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand cazurile in care se respecte micile obisnuinte ale fiecarui patient. Culegerea de date 1. Date rclativ stabile: Nume: B, Prenume: R,

varsta: 30 ani, starea civila: necasatorit, ortodox, ocupatia: inginer. personale: - ii plac dulciurile; - ii place sa danseze. Elemente biologice de sanatate: - bolile copilariei; - nu este alergic la alergentii de mediu; - nu este alergic la medicamente. 2. Date variabile: 1= 1.72 m G = 69 Kg TA = 130/9 mm Hg P = 80 b/min R = 20r/min T = 37C
A . Gusturi

Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala. Dimensiuni psiho-sociala: - se teme sa nu fie povara pentru parinti; - este anxios. Analiza si interpretarea datelor - Elemente de independenta: I-1.72 m, G = 69 Kg in prezent - Nu este alergic; - Fonere si mucoase integre si curate. - Dimensiunea psiho-sociala: - este respectat de colegii de serviciu; , - Dimensiunea culturala: - ii place sa citeasca, sa danseze. - Manifestari de dependenta: - durerea; - anxietatea; - insomnie; - alterarea tegumentelor; - dificultatea de a se imbraca si dezbraca datorita lipsei de mobilizare; dificultate de a se mobiliza datorata necunoasterii tehnicilor de utilizare a carjelor. Nevoi prioritare - Nevoia de a evita pericole;

- Nevoia de a se imbraca si dezbraca; - Nevoia de a dormi si de a se odihni. Nevoia de evita pericolele Problema: durere, anxietate. Cauza: intreruperea continuitatii osoase. Manifestata: disconfort fizic si psihic, pozitie inadecvata, datorata imobilizarii membrului inferior. Obiectiv: - reducerea durerii si readucerea starii de anxietate. Interventii: - il asiguram ca este necesar sa-si gaseasca o pozitie confortabila; - il asiguram ca il vom ajuta ori de cate ori considera necesar; - il asiguram ca il vom ajuta in activitatile zilnice; - in vederea inlaturarii anxietatii ii raspundem la intrebari pe inteiesul lui folosind o voce calma si linistita; - ii explicam necesitatea aplicarii aparatului gipsat pentru vindecarea fracturii cat mai repede posibil; - creez o atmosfera odihnitoare si linistita; - manipulezcu grija instrumentarul; - port pantofi ce nu fac zgomot; - aerisesc salonul ferind bolnavul de curentii de aer; - ii explic necesitatea efectuarii unor tehnici de relaxare. Evaluare: - durerile s-au diminuat considerabil; - starea de anxitate a fost redusa. Nevoia de a se imbraca si dezbraca Problema: dificultatea, incapacitatea in a se imbraca si dezbraca. Cauza: diminuarea imobilitatii, imobilizarea in aparatul gipsat (femuropodal). Manifestata: neidemanarea de a se imbraca si dezbraca, anxietate. Obiectiv: - ajutarea pacientuluiin vederea dobandirii unui grad de independenta in a se imbraca si dezbraca in decurs de 48h. Interventii: - il ajut sa se imbrace si sa se dezbrace sigur odata cu mobilizarea activa; - il ajut sa se incalte pe piciorul sanatos pentru a fi ferit de traumatisme; - odata cu mobilizarea activa il invat cum se poate sprijini pe carje si deplasa pana la cuier unde poate imbraca halatul;

- in vederea schimbarii lenjeriei personale il ajut la inceput prin sprijinirea la marginea patului unde ii ofer lenjerie curata; - ii explic necesitatea folosirii unor pantaloni de pijama putin mai mari pentru ca acestea sa poata fi imbracati mai usor peste aparatul gipsat aplicat piciorului stang traumatizat; Evaluare: - pacientul deprinde tehnicile de imbracare, dezbracare si le efectueaza cu placere in decurs de 48h. Nevoia de a dormi si a se odihni Problema: insomnia. Cauza: durerea. Manifestata: somn agitat si insuficient. Obiectiv: - refacerea (8 ore de somn) somnului atat cantitativ cat si calitativ. Interventii: - in vederea obtinerii unui som calitativ si cantitativ (8 ore pe noapte) educ pacientul in vederea stabilirii unui orar de somn si de odihna; - ii explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului; - ofer pacientului inainte de culcare o cana cu lapte sau la alegere un ceai de tei; - aerisim salonul ferindu-1 de curentii de aer; - il invata daca se trezeste devreme sa citeasca, sa asculte muzica apoi sa se culce din nou. Evaluare: - pacientul este cooperant, se odihneste 8 ore pe noapte.

STUDIU DE CAZ CLINIC III Pacienta D.S. in varsta de 58 de ani, este pensionara si locuieste singura fiind vaduva. Nu are copii, doar un nepot de la o sora. Din interviu reiese ca a cazut pe scari prezentandu-se .la spital ei plaga, impotenta functionala, mobilitate anormala. La examinarea pacientei in camera de garda, medicul pune diagnosticul de fractura deschisa la gamba dreapta. Pacienta acuza dureri, nu se poate folosi de carje pentru ca nu stie sa le foloseasca si se prezinta cu un grad avansat de lipsa de igiena a corpului, fonerelor, anxietate. In urma efectuarii Rx, EKG, examene de laborator, se practica reducerea ortopedica sub ecran TV si se imobilizeaza membrul inferior drept in aparat gipsat femuro-podal pentru sase sapatamani. I - 1.56m G = 79 Kg T = 37C EKG = normal, ritm cardiac normal; cord in limite normale Examen de laborator - Hemoblobina (Hb) - 12.40; - Leucocite 5200; - Glicemie - 0.88; - Uree - 0.4; - Creatinina - 0.7; - TQ- 14"; - TH-1'14"; - Timol - 3 uml; - USH - 20/2h Culegerea de date 1. Date relativ stabile: Nume: D, Prenume: S, varsta: 58 ani, starea civila: vaduva, ortodoxa, ocupatia: pensionara. > > Gusturi personale: ii plac dulciurile; sa asculte radiolul si sa priveasca la TV; sa mearga in vizitala rude si prieteni. Elemente biologice de sanatate: TA= 120/60 mm Hg Respiratie = 20 r/m P = 80 b/min Rgx pulmonara = nu se constata leziuni pulmonare.

- bolile copilariei; > Elemente rationale: - nu este alergica la alergentii de mediu, nu este alergica la medicamente; > Reteaua de sustinere: - se intretine de pensie fund vaduva si neavand copii. 2. Date variabile: 1= 1.56 m P = 80 b/min G = 79 Kg R = 20Ur/min TA = 120/60 mm T = 37 C Hg Nu se poate deplasa - impotenta functionala si mobilitate anormala. 1 > Starea de igiena: - prezinta un grad avansat de lipsa de igiena a corpului, fonerelor. > Dimensiuni psiho-sociala: - se teme ca nu are cine sa o ingrijeasca; - se teme sa nu fie o povara pentru sora ei. Analiza si interpretarea datelor > Elemente de independenta: 1 = 1 .56 m G = 79 Kg in prezent - Nu este alergica; > Dimensiunea psiho-sociala: - ii este dor de familie si prieteni; ( - se teme de singuratate. > Dimensiunea cultural a: - ii place sa asculte radioul si sa priveasca la TV. > Manifestari de dependenta: - durerea; - impotenta functionala; - alterarea tegumentelor fiind intr-un grad avansat de lipsa de igiena a corpului, fonerelor; - anxietate. Nevoi prioritare > Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre; > Nevoia de a se imbraca si dezbraca; > Nevoia de a evita pericole.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si inegre Problema: igiena deficitara a tegumentelor si: fanerelor. Cauza: imobilizarea (cu aparat gipsat femuro podal), limitarea miscarilor. Manifestata: tegumente si fanere neingrijite. Obiectiv: - pacienta sa prezinte deprinderi igienice si tegumente curate in 24 de ore si prevenirea aparitiei escalelor de decubit. Interventii: - o ajut sa-si faca toaleta partiala explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia; - ii spal parul saptamanal pregatesc salonul si material el necesare: pieptene, sampon, lighian, musama, aleza, prosop si protejez pacienta cu un paravan; - samponez parul de 2-3 ori; - dupa clatire usuc parul si il pieptan; - ii curat unghiile ii explic necesitatea efectxiarii acestui lucru cu blandete (pentru prevenirea inbolnavirilor); - pentru prevenirea escalelor il ajut sa se mobilizeze activ si sa invete sa-si efectueze igiena personala singura; - la inceput o ajut s foloseasca carjele pana la chiuveta unde sprijinita efectuez igiena personala (spalat pe maine, fata, dinti); - pentru igiena genitala o ajut la inceput oferindu-i bazinet, calda, sapun; - ii schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este necesar; - efectuez masaj zilnic cu alcool mentolat; - ii explic necesitatea mobilizarii pentru prevenirea escalelor. Evaluare: - pacienta prezinta o stare de bine si-si efecteaza singura igiena personala, tegumentele si fanerele devin curate. Nevoia de a se imbraca si dezbraca Problema: incapacitatea de a se imbraca si dezbraca. Cauza: imobilizarea cu aparat gipsat. Manifestata: neindemanare, anxietate. Obiectiv: - educarea pacientei in vederea detinerii unui grad de independenta in vederea imbracarii si dezbracarii in 48 de ore. Interventii: - ii explic necesitatea efectuarii tehnicii odata cu mobilizarea activa pentru a fi ferita de curentii de aer; - ajut pacienta sa se schimbe singura; - ii explic necesitatea incaltarii piciorului stang sanatos cu un pantof comod si usor pentru evitarea accidentelor; - o ajut sa se incalte ori de cate ori considera ca este necesar; - Evaluare: - pacienta a deprins tehnicile de imbracare si dezbracare in 48 de ore.

Nevoia de a evita pericolele Problema: durerea, anxietatea. Cauza: intreruperea continuitatii oasoase si tegumentelor. Manifestata: disconfort fizic si psihic, pozitie inadecvata. Obiectiv: - restabiliarea confortului fizic prin diminuarea durerii si anxietatii in 48 de ore. Interventii: - creez o atmosfera odihnitoare, relaxanta; - aerisesc salonul ferind bolnava de curentii de aer; - evit producerea zgomotelor puternice; - creez o atmosfera calda si primitoare; - ii explic tehnici de relaxare folosind voce calda si linistita; - o invat sa stea relaxata in decubit dorsal, sa inchida ochii si sa se gandeasca la un moment fericit din viata; - la indicatia medicului administram Algocalmin 3f/zi; - ii explic necesitatea aplicarii aparatului gipsat pentru vindecarea fracturii cat mai repede posibil. Evaluare: - durerile s-au diminuat considerabil, starea de anxietate a fost redusa.

CAPITOLUL V FISA ANEXA NR.l PANSAMENTUL - Pansamentul protejeaza plaga de factorii npcivi, asigura o buna absorbtie a secretilor, favorizeaza cicatrizarea. Materidle necesar : - masuta de pansat; - instrumente sterile; - casoleta cu comprese sterile; - tavita renala; . - solutii antiseptice (alcool 70, tinctura de iod, oxigenata, Rivanol); - unguente, pulberi antiseptice sau sulfamide; - leucoplast; - manusi sterile. Etapa de executie: a) pregatirea instrumentelor si a materialelor; b) pregatirea psihica si fizica a bolnavului: - se explica bolnavului necesitatea efectuarii' tehnici; - se asaza bolnavul in decusit dorsal cat mai comod. c) efectuarea tehnicii: - ma spal pe maini cu si sapun; - imbrac manusile sterile; - examinez plaga si tegumentele din jur; - daca in prealabil a fost pansata, se desface fasa, se ridica pansamentulvechi cu multa blandete, daca nu se desprinde, se inmoaie cu oxigenata si se ridica; - prin tamponare se indeparteaza din plaga eventualele secretii cu comprese sterile uscate, se arunca fiecare compresa folosita in tava renala; - se folosesc doua pense anatomice sterile pentru mdepartarea pansamentului vechi; , - cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila si cu ajutorul celei dea doua se imbiba cu oxigenata turnata din sticla; - se toama pe plaga oxigenata avand rol dezinfectant hemostatic de indepartare a impuritatilor si secretiilor; - se curata marginile plagii periferic de cateva ori, la fiecare stergere folosind alt tampon curat; tegumentele sanatoase din jural plagii se dezinfecteaza cu alcool todat 1 %, tinctura de iod, alcool 80%; se curata plaga prin tamponare; - se acopera plaga cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginiile plagii cu eel putin 1-2 centimetrii;

- peste pansamentul uscat sau imbibat cu solutii antiseptice se asaza un strat de vata sterila hidrofila cu rol absorbant; - se fixeaza pansamentul cu leocoplast prin bandajare; - ma spal pe maini cu si sapun, dezinfectare cu alcool. - ingrijirea bolnavului: - bolnavul se asaza in pozitie cat mai comoda; - se acopera bolnavul. reorganizarea locului de munca: - se arunca materialele folosite; - se curata instrumentele utilizate si se pregatesc pentru sterilizare; - se aeriseste salonul; - daca efectuarea pansamentului a produs dureri la indicatia medicului se administreaza sadative ale sistemului nervos.

FISA ANEXA NR.2

APARATUL GIPSAT - gipsul (sulfat de calciu natural calcinat) are propietatea de a se intari dupa ce a fost udat cu ; - gipsul se prepara intr-un strat foarte subtire pe fasa desfacuta care apoi se ruleaza usor strans; - se va avea grija ca in timpul depozitarii prafului de gips sa nu se scurga de pe fasa; - se folosesc in mod curent fesele de 10 cm., pentru atele se pot folosi de 15 si 20 cm.; - inmuierea feselor se face intr-un vas sau chiuveta, aceasta trebuie sa fie complet acoperita cu si nu se vor misca; - fesele sunt bine inmuiate atunci cand din interiorul lor nu mai iese bule de aer. Acestea nu trebuie lasate mult la inmuiat pentru ca dupa 10-15 minute gipsul de intareste; - daca avem nevoie de mai multe fese la pun'em pe rand la inmuiat; - se foloseste aplicarea feselor pe piele sau dupa ce pielea a fost acoperita cu un strat de tifon. Se pun mici pernite de vata la nivelul proieminentelor osoase, calcai, maleole; - fesele se ruleaza repede, cu multa abilitate fara sa creeze cute si fara ca segmentele osoase sa se deplaseze; - aparatul gipsat nu trebuie sa fie prea gros dar sa fie suficient de rezistent. Aceste trebuie sa prinda intotdeauna articulatia de deasupra cat si pe cele dedesubtul fracturii; - aparatul gipsat este lasat sa se usuce. Cu foarfeca de gips se face o fereastra pentru ingrijirea plagii.

FISA ANEXA NR.3

PREVENIREA ESCALELOR Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planun dure (os si pat), ele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile. - eviarea imobilizarii; - schimbarea pozitiei se face la 2-3 ore, la nevoie mai des; - este necesara o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza: orele de schimbare a pozitiei, aspectul cutanat, zonele de masaj; - evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp; - spalarea zilnica cu si sapun in ungerea regiunilor expuse umezelii (pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata); - scuturarea patului zilnic, sau ori de cate ori este nevoie; - se folosesc materiale complementare pentru prevenirea escarelor (saltele speciale, perne de diverse dimensiuni si forme, colaci de cauciuc); - se fac masaj pentru favorizarea vascularizarii in zonele comprimate; - se folosesc unguente, violet de gentiala, pansament gros, bioxiteracor, pansamente.

CAPITOLUL VI CONCLUZII

Din studiul celor trei cazuri, am ajuns la concluzia ca problema principala a acestor pacienti este comunicarea, aceasta fiind consecinta necunoasterii a ceea ce va urma. La suferinta fizica s-a adaugat nelinistea, iritabilitatea, neincrederea. De acord cu pacientii am aplicat cele mai eficiente interventii privind inlaturarea durerii, diminuarea anxietatii, concomitent facandule educatie privind tehnici de mobilizare. I-am ajutat sa se alimenteze, hidrateze, si sa-si efectueze igiena personala. La toate acestea am pus mult suflet si m-am purtat in asa fel incat sa simta ca sunt alaturi de ei, de suferintele lor. Am incercat sa tin locul cercurilor lor afective prin blandete, caldura, atitudine binevoitoare. In aceasta profesie, corectitudinea in aplicarea tratamentului, ordinea, punctualitatea sunt lucruri la fel de importante ca atitudinea egala si obiectiva fata de toti bolnavii. Comunicarea trebuie sa fie in corcordanta cu starea psihica a bolnavului cu posibilitatile acestuia de intelegere, toate acestea influentand pozitiv evolutia bolii. Propria mea cunostiinta a fost in permanenta judecatorul meu suprem si va fi in lupta dintre viata si moarte unde greselile pot fi uneori fatale. "Eu nu te intreb de ce rasa esti, nici de religie ori origine, ci numai de suferintele tale; trebuie sa dau ajutorul oricarei fiinte in suferinta fara sa ma mai intereseze rangul, averea, varsta, frumusetea, inteligenta sau daca este chinez sau barbar, prieten sau dusman". SUEN SEU MO sec. al-VII-lea

BIBLIOGRAFIE 1 . LUCRETIA TITIRCA - "Breviar de axplorari functioanale si de ingriiri speciale acordate bolnavului" . 2. LUCRETIA TITIRCA - "Ghid de nursing " 3. LUCRETIA TITIRCA - "Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali". 4. N. GORUN - "Fracturi deschise ". 5. Prof. A. DENINSCHI - "Ortopedie si traumatologic ". 6. Dr. M. MIHAILESCU Dr. DASCHIEVICI - "Chirurgie pentru cadre medii - teorie si practica ".