Grupele sanguine

CNITV
 Grupele sanguine
• Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit atat pentru a
caracteriza sângele unui individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe
suprafața eritrocitelor acestuia. Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de
natură glicoproteică, oarecum stabile din punct de vedere genetic, unele fiind
întâlnite la mai multe specii de mamifere în forme identice. Această trăsătură a lor
poate fi invocată drept argument în favoarea unității lumii vii.
• Deși aceste antigene sunt prezente și pe leucocite (nu și pe trombocite), în mod
curent se consideră că doar eritrocitele prezintă importanță pentru stabilirea
grupelor sanguine.
 Grupele sanguine
• Grupele sanguine principale sunt: A, B, 0 și AB. Pentru ca donarea de sânge să fie
eficientă pentru pacient, acesta trebuie să prezinte compatibilitate între grupa sangvină a
donatorului și cea a primitorului. Grupa sangvină este determinată de genele moștenite
de la părinți.
• Sângele este alcătuit din celule sangvine roșii, celule sangvine albe și plachete sanguine
integrate într-un lichid numit plasmă. Grupa sangvină este identificată de anticorpii și
antigenele din sânge. Anticorpii sunt proteine din plasmă, sunt parte a mecanismului
natural de apărare al organismului. Aceștia recunosc substanțe străine, ca germeni, și
alertează sistemul imunitar care îi distruge. Antigenele sunt molecule proteice găsite pe
suprafața celulelor sangvine roșii.
•Sunt 4 grupe sangvine principale care definesc
sistemul AB0:
grupa sangvină A – are antigene A pe celulele sangvine
roșii cu anticorpi anti-B în plasmă;
•grupa sangvină B – are antigene B cu anticorpi anti-A
în plasmă;
•grupa sangvină AB – are atât antigene A, cât și B, dar
nu are anticorpi;
•grupa sangvină 0 – nu are antigene, dar are anticorpi
anti-A și anti-B în plasmă.
 Eritrocite
• Sunt lipsite de nucleu şi reprezintă cea mai numeroasă populaţie de celule din sânge (4 – 5
milioane/milimetru cub de sânge). La evaluarea cu microscopul optic, acestea se descriu pe frotiul de
sânge: celule rotund-ovalare de culoarea roz (datorită coloraţiei folosite în mod uzual în
hematologie). Acestea conţin un pigment numit hemoglobină (Hb), care determină culoarea roşie a
sângelui. Hb este formată din hem (colorant roşu, care conţine fier şi care are rolul de a fixa
oxigenul) şi globina (proteină din grupa albuminelor) . Rolul eritrocitelor este de a transporta oxigen
de la plămâni la ţesuturi şi dioxid de carbon de la ţesuturi la plămâni unde este eliminat.
• Anumite eritrocite mai tinere şi mai mari decât cele adulte, prezintă în citoplasmă, la coloraţii
speciale granulaţii şi care se numesc reticulocite. Aceastea sunt anucleate (fără nucleu), spre
deosebire de eritroblaşti (hematii tinere) care lipsesc în mod normal din sângele unei persoane adulte.
• Perioada de viaţă a eritrocitelor este de 120 de zile.
 Leucocite
• Celule nucleate, care se mai numesc și globule albe, datorită absenţei coloraţiei
acestora pe frotiul de sânge. Valorea normală este de 4000 – 8000 pe milimetru
cub de sânge. Rolul leucocitelor este de a apăra organismul împotriva infecţiilor,
inflamaţiilor, neoplaziilor sau alergiilor.
• În funcţie morfologie, dimensiuni, aspectul nucleului şi prezenţa granulaţiilor din
citoplasmă, se deosebesc mai multe tipuri de leucocite: granulocitele, limfocitele
si plasmocitele.
 Trombocite
• Valorea normală a trombocitelor este: 150000 – 370000/milimetru cub
de sânge

• Cele mai mici celule sanguine, anucleate şi sunt dispuse în grămezi sau
grupe. Rolul acestora este de a iniţia procesul de oprire a unei
sângerări (hemostază). Durata lor de viaţă nu depăşeşte câteva zile, ca
şi în cazul majorităţii globulelor albe, fiind distruse la nivelul splinei.
 Sistemul Rh
•Fiecare grupă sangvină majoră este divizată în alte două categorii în ceea ce privește Rh-ul, care
poate fi pozitiv sau negativ, rezultând astfel un total de 8 grupe sangvine. Celulele sangvine
roșii au uneori o antigenă, o proteină cunoscută ca antigena RhD. Dacă aceasa este prezentă,
grupa sangvină este RhD pozitiv, iar dacă este absentă, grupa este RhD negativ.
•Astfel, o persoană poate avea una dintre următoarele 8 grupe sangvine:
•A Rh pozitiv (A+)
•A Rh negativ (A-) • AB Rh pozitiv (AB+)
•B Rh pozitiv (B+) • AB Rh negativ (AB-)
•B Rh negativ (B-) • 0 Rh pozitiv (0+)
• 0 Rh negativ (0-)
 Sistemul Rh
• Principul general ideal presupune ca toate componentele celulelor roșii ale donatorului să fie identice cu
ale primitorului, la fel și tipul Rh-ului. Sângele din grupa 0 Rh negativ este donator universal și poate fi
transfuzat oricărui pacient.
• Plasma conține anticorpi anti-A și/sau anti-B în funcție de grupă. Organismul are anticorpi și pentru
antigenele A și B în funcție de grupa sangvină. Pacienții trebuie să primească doar plasmă care nu conține
un anticorp care ar putea ataca antigenele prezente pe celulele roșii. Primitorii cu grupa A au antigenă A în
celulele roșii, astfel că nu pot primi plasmă grupa 0 sau B deoarece anticorpii anti-A vor ataca celulele
roșii.
• Primitorii cu grupa B au antigene B în celulele roșii, astfel că nu pot primi grupa 0 sau A, deoarece
anticorpii anti-B vor ataca celulele roșii. Primitorii cu grupa AB pot primi doar plasmă grup AB. Cei cu
grupa 0 nu au nici antigene A nici B, astfel că pot primi plasmă de la orice grupă sangvină. Cu
aproximație, 45% din populație are grupa 0, 40% dintre oameni au grupa A, 10% au grupa B și doar 5% au
grupa AB.
Va multumim pentru atentie!