Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie Departamentul Chimie Tehnici de analiza chimica cu aplicatii in industria alimentara, cosmetica si farmaceutica

Masterand: Bostinaru Georgiana Stoica Laura

Caracterizare generala
Grupa a III a principal cuprinde urmatoarele elemente: bor, aluminiu, galiu, indiu si taliu.Aceste elemente au trei electroni pe stratul exterior: unul din orbitalul np si doi pe orbitalul ns.Primul este un metalloid tipic, iar taliu are character metallic;in ceea ce priveste caracterul chimic al celorlalte trei elemente apar comportari intermediare, dar predomina caracterul metallic. Borul apare legat covalent in combinatiile sale fiind hibridizat sp2, iar prezenta speciilor chimice cu electroni neparticipanti, avand un orbital vacant nehibridizat, este legat coordinative, schimbandu-si hibridizarea in sp3. Tendinta de cedare a electronilor de valenta este mai mica pentru elementele din aceasta grupa comparative cu a elementelor din grupa I A si II A. Aluminiul si galiul formarea covalente cu halogenii, azotul, carbonul si este electrovalent in compusii sai cu oxigenul, in timp ce taliul fiind practice electropozitiv este legat electrovalent in majoritatea compusilor sai. Aliuminiul, galiul si indiul au stari de oxidare 1+, 2+ si 3+;in cazul taliului compusii cei mai stabili sunt aceea in care taliul are starea de oxidare 1+. Proprietatea unor elemente de a fosrma compusi stabili, in care valenta elementului este cu doua unitati mai mica decat valenta elementelor din grupa, a fost explicate de Sidgwic prin prezenta perechii de electroni inerti din orbitalul s a stratului exterior, caracterizati prin energie mai mica decat a electronului din orbitalul p. Borul formeaza compusi in care are stare de oxidare 3+. Energia necesara formarii ionului B3+ este mai mare decat aceea care ar putea fi realizata din reactiile chimice la care participa borul si din aceasta cauza nu sunt cunoscuti compusii formati din acesti ioni. Compusii ca BPO4, BaAsO4 nu sunt saruri si oxizi mixti covalenti. In combinatiile sale borul este hibridizat sp2 si sp3.In compusii lor,celelalte elemente, pe langa hibridizarea sp2 si sp3 apar si in stare de hibridizare sp3d2. Borul, aluminiul si galiul se caracterizeaza prin deficient de electroni in compusii lor covalenti, ei fiind hibridizati sp2, iar un orbital p este vacant:

Unele proprietati ale elementelor din grupa III-a principal se gasesc in tabelul 1

Tabelul 1. Proprietati ale elementelor din grupa a III-a Caracteristici Numar atomic Configuratia electronica Masa atomica Densitatea, g/cm3 p.t.,0C p.f.,0C Potential de ionizare, eV pentru primul e Pentru al doilea e Pentru al treilea e Electronegativitatea Raza ionica(3+), nm Durutatea Mohs Prezenta in scoarta terestra, % Starea de oxidare Bor 5 [He]2s22 p1 10,81 2,34 2200 2550 8,30 Aluminiu 13 [Ne]3s2p1 26,98 2,70 660 2270 5,98 Galiu Indiu Tali 31 49 81 10 2 10 2 1 14 [Ar]3d 4s 4p [Kr]4d 5s 5p [Xe]4f 5d106s26p1
1

69,72 5,91 29,8 2070 6,00

114,82 7,31 157 2000 5,79

204,37 11,85 303 1457 6,11

25,15 37,92 2,04 0,02 9,3 1,4*10-3

18,82 28,44 1,61 0,05 2,6 7,51

29,43 30,6 1,81 0,06 1,2-1,5 5*10-4

18,97 27,90 1,79 0,08 1,1-1,2 1*10-5

20,32 29,70 2,04 0,09 1,5 1*10-5

1+;2+;3+

1+;2+;3+

1+;2+;3+

1+;2+;3+

1+;2+

Prin intermediul orbitalului p vacant ei pot forma legaturi de 3 centre, ca in compusii: B2H6, Al2Cl6,Al2(CH3)6, Ga2Cl2. Pot forma duble legaturi intre atomul central si o pereche de electroni neparticipanti ai unuia din atomii legati de acesta. Acesta posibilitate de formare a legaturii este posibila numai la bor, ca in cazul moleculelor BF3, BCl3, si in care o pereche de electroni neparticipanti de la oxygen sau de la halogeni formeaza o legatura cu atomul de bor.Orbitalul p vacant poate accepta o pereche de electroni de la o particular chimica cu dublet liber, formand ioni complexi ca de exemplu: [BH4]-, [BF4]-etc. Punctul de topire ridicat indica pentru bor o legatura puternica intre atomi, in stare solida, pentru celelate elemente punctele de topire sunt mai scazute, ceea ce se reflecta prin ruperea mai usoara a retelelor cristaline printr-o duritate mai mica.

1. Stare naturala
Elementele din aceasta grupa nu apar libere in natura ci numai sub forma de combinatii. Borul se gaseste in natura sub forma de acid boric H3BO3 in apa izvoarelor calde si in apa unor lacuri din centrul Italiei(Toscana).Pe o suprafata de 20km2, din aceasta regiune, emana din pamant aburi de 180-190 0 care antreneaza acidul boric pana la suprafata solului, se gaseste acid boric si in emanatiile vulcanilor, acest acid boric provine din borosilicate cum sunt turmalina, axinita si datolita prin descompunere in aburi.Si apa de mare contine cam 0,2 g bor la un metru cub,prin evaporare se formeaza boracita care apare in saline impreuna cu saruri de potasiu si magneziu deasupra masivelor de sare.Unele din mineralele importante de bor este kernitil, apoi boraxul, borocalcitul etc. Aluminiu este cel mai raspandit metal in natura si al treilea element privind ordinea raspandirii elementelor.Se gaseste mai ales in silicate, in feldspati ca ortoza, albita, amortita, in caolin si argila, in mice care sunt aluminosilicati de fier, de magneziu sau de metale alkaline. Se mai gaseste in oxid de aluminiu si hidroxizi de aluminiu, in bauxite, in hexafloroaluminatul de sodium numit si criolita. Galiul nu este chiar un element rar, foarte dispersat in natura.Se gaseste in minereuri sulfuroase, in cantitati mici insoteste unii aluminosilicati sau minereuri de Zn si Cd. Taliul se aseamana mult cu plumbul insa este mai moale si prezinta o rezistenta la traction mai mica decat acesta. Taiat proaspat taliul apare lucios, conservat la aer, se acopera insa cu un strat subtire,cenusiu de oxizi.Este de asemenea un element rar insotind metale alcaline si silicati si in zacamintele sarurilor de potasiu. Ca minerale ce contin taliu se cunosc: crookesita, vrbaita si altele, insa se gasesc foarte rar.

3.Obtinere
Obtinerea borului elementar, in stare pura prezinta dificultati neobisnuite din cauza tendintei mari a acestui element de a se combina la temperature inalta cu materialul recipientelor in care se prepara.Prin reducerea oxidului de bor cu metale cum sunt sodiul,potasiu, magneziu si aluminiul se obtine asa numitul bor amorf, sub forma unei pulberi brune negricioase care mai contine impuritati ce nu pot fi indepartate nici prin incalzire KOH sau HF.

Dintre numeroasele metode de obtinere a borului, de importanta deosebita ce bucura obtinerea lui prin reducerea oxidului de bor B2O3 cu metale, la cald: B2O3+3Mg2B+3MgO

Obtinerea borului in stare cristalina este dificila; forrma tetragonala rezulta prin reducerea bromurii de bor, in conditii deosebite: BBr3+3/2H2B+3HBr

Datorita proprietatilor sale aluminiul se obtine in cantitati mari, la scara industriala folosind ca materie prima bauxite, care contine 49-63% Al2O3. Se poate obtine din clorura prin reducere cu sodium metallic: AlCl3+3NaAl+3NaCl

Se obtine prin electroliza oxidului de aluminiu, dizolvat in criolita topita si adios de CaF2, in prima faza bauzita este prelucrata pentru a obtine Al2O3 cat mai pur; are loc o operatie de calcinare si macinare a bauxite, apoi tratarea cu solutie concentrate de NaOH sub agitare,la presiune de 6-7 atm si la 160-180 0C.Impuritatile care insosesc bauxite nu se dizolva in NaOH, dar SiO2 le dizolva.Au loc urmatoarele etape: 1. bauxita impure + NaOH Na[Al(OH)4]+Na2SiO3+ precipitat(Fe2O3+TiO2 si alte impuritati) 2. 2Na[Al(OH)4]+CO22Al(OH)3+Na2CO3+H2O 2. 2Al(OH)3-Al2O3+3H2O

Urmeaza apoi electroliza Al2O3 in topitura de Na3[AlF6] si adaos de CaF2, operatia de electroliza se face la cald intr-un electrolizor special construit. Galiul se poate obtine in industria aluminiului, ca produs secundar in procesul de preparare a oxidului de aluminiu pur.Se mai poate obtine prin electroliza solutiilor apoase ale sarurilor de galiu sau a Ga(OH)3 in KOH.Pe cale electrolitica se pot obtine si indiu si taliu. O alta posibilitate de obtinere a galiului, indiului si taliului consta in reducerea oxizilor acestor elemente.

4.Proprietati fizico-chimice
Borul formeaza cristale cenusii, opace, cu luciu metallic. Apare in mai multe stari alotropice: -romboedric, -romboedric, -tetragonal, -tetragonal si amorf. Acestea se formeaza in functie de temperature si conditii de preparare.Are doi izotopi stabili si doi artificiali radioactivi. Este slab conducator electric, dar prin incalzire conductibilitatea electrica creste, deci are proprietati semiconductoare. Nu este solubil in nici un solvent. Prezinta inertie chimica in stare cristalina, dizolvat este reactive. La 700 0C arde in aer formand B2O3, la rosu cu vapori de apa formeaza acid boric.Formeaza halogenuri, boruri metalice, hidroboruri, combinatii complexe, borati etc.In combinatiile sale apare mai mult covalent, cu cele trei legaturi coplanar datorita hibridizarii sp2. Aluminiul este un metal alb-argintiu, cristalizeaza in retea cubica cu fete centrate.Este ductile si maleabil, are conductibilitate electrica ridicata ajungand 60% din a cuprului, Se dizolva in solutii diluate de H2SO4, in alcalii si in acid acetic concentrate, rezista bine la coroziune, In stare pura este stabil la aer si in apa rece si calda, datorita formarii unei pelicule compacte, protectoare de Al2O3 sau Al(OH)3. Sub forma de piese masive aluminiul nu arde, insa sub forma de foite sau pulbere arde cu flacara vie si degajare de multa caldura.: 4Al+3O22Al2O3 -16903kj/mol

Datorita acestei proprietati de a se lega cu oxigenul, pulberea de aluminiu se foloseste ca reducator al oxizilor metalici in vederea eliberarii metalelor: 3Mn2O4+8Al6Mn+4Al2O3 Fe2O3+2Al2Fe+Al2O3 -2360kj/mol -831kj/mol

In procedeul aluminotermic de preparare a metalelor, reactiile de reducere sunt amorsate de un amestec de pulbere de aluminiu si BaO2 sau KClO3. Amestecul format din 25% Fe3O4 si 75% pulbere de aluminiu se numeste termit si serveste la sudarea metalelor. Aluminiul se combina la cald cu sulful, azotul, carbonul, halogenii etc. Formeaza aliaje cu multe metale. Galiul este un metal alb-argintiu, comportandu-se chimic asemanator aluminiului.Are 2 izotopi stabili si 8 artificiali, radioactive. Sarurile lui sunt incolore si hidrolizeaza in solutie apoasa. Indiul este de asemenea asemanator aluminiului.Are doi izotopi stabili si 14 artificiali radioactive.

Taliul alb-argintiu, greu, mai moale decat plumbul.Are doi izotopi naturali stabili si 11 artificiali, radioactivi. La aer se oxideaza inchizandu-se la culoare. Se pastreaza sub glicerina. In apa, in prezenta oxigenului se corodeaza, descompune vaporii de apa. Galiul, indiu si taliul formeaza combinatii cu starea de oxidare 3+, galiul apare si divalent, indiul monovalent si si divalent, iar taliul si monovalent.

5. Utilizari
Borul se foloseste pentru obtinerea diferitelor aliaje cu Si, Cu, Cr, la fabricarea unor oteluri speciale. Serveste in tehnica nuclear pentru pentru confectionare de bare captatoare de neutron, de aparatura de detective si inregistrare a neutronilor, la prepararea materialelor abrasive. Se foloseste is drept catalizator de hidrogenare. Aluminiul se foloseste la confectionarea vaselor pentru uz caznic si industrial, la preapararea aliajelor. Un aliaj deosebit este duraluminiul caracterizat prin mare rezistenta mecanica;se foloseste la constructia avioanlor, a pistoanelor pentru motoare cu ardere interna. Aluminiul este utilizat si la fabricarea vagoanelor frigorifice,cistern, cabluri electrice, unele piese si aparate, in constructii etc. Prin pulverizare la cald serveste la metalizarea altor suprafete metalice. Poate fi depus pe sticla si formeaza oglinzi necesare pentru telescoape. Se mai foloseste la operatia de alitare a pieselor de fonta sau otel pentru a le mari rezistenta la coroziune. Tras in foite subtiri serveste pentru ambalaje etc. Galiul se foloseste pentru termometre necesare masurarii temperaturilor inalte, ca adaos la material semiconductoare, la aliaje dentare, aliaje cu aur pentru bijuterii, constructii de oglinzi optice in aparatura tehnica moderna etc. Indiul serveste la obtinerea unor aliaje, confectionare de aparate electrice de masura, pompe de vid, oglinzi reflectoare. Se mai foloseste in stare pura sau sub forma de aliaje in tehnica semiconductoarelor, in tehnica nucleara etc. Taliul se foloseste ca adaos in compozitia unor aliaje contiacide sau pentru lagare.

6. Compusi ai Borului
Cei trei electroni de pe ultimul strat al atomului de bor pot fi pusi in comun cu electronii altor elemente, formand covalente. Acesta proprietate ii permite sa formeze legaturi covalente cu elemente electropositive si electronegative. In acelasi timp atomii de bor se pot lega intre ei formand catene.

A. Compusi cu Hidrogenul
Compusii borului cu hidrogenul se numesc borani si au formulele generale BnHn+4 si BnNn+6. Denumirea lor se face astfel incat ea reflecta compozitia compusului, astfel prefixul indica numarul atomilor de bor si prin cifre se indica numarul atomilor de hydrogen din molecula, de exemplu: diboran, tetraboran etc. Se cunosc multe posibilitati de sinteza a boranilor; tratand borura de magneziu cu acizi diluati se formeaza tetraboran si hidrogen: 2Mg3B2+12H2OB4H10+H2+6Mg(OH)2 Prin incalzire la peste 1000C, tetraboranul se descompune, rezultand diboranul B2H6, doi pentaborani, hexaboranul si decaboranul. Cel mai simplu compus, boranul BH3 numit si borina, nu poate fi izolat liber, ci numai sub forma de aducti: BH3*PF3. Diboranul se mai obtine prin tratarea unor hidruri metalice cu BF3: 3Na[BH4]+4BF33Na[BF4]+2B2H6 Este un gaz foarte toxic, fierbe la -920C, deosebit de reactive. Are si proprietati reducatoare. Tetraboranul se formeaza prin tratarea monoioddiboranului cu amalgam de sodium: 2B2H5I+2NaH4B10+2NaI Tetraboranul este un lichid volatile, putin stabil, fierbe la 180C. Pentaboranul este de asemenea un lichid toxic, nestabil, poate exploda la aer. Se cunosc si hexaboranul, octaboranul, decaboranul cat si unii derivati ai acestora. Decaboranul este cel mai stabil, cristalizat se topeste la 1000C. Formeaza derivati cu substitutie cu halogenii sau cu halogenurile de alchil. Se foloseste drept combustibil pentru rachete.

B. Compusi cu Oxigenul
Trioxidul de dibor numit in mod simplu si oxid de bor, se obtine eliminand apa din acidul boric.Dupa racire apare o masa sticloasa, incolora sau colora, cand contine urme de oxizi

metalici. Prin incalzire se inmoaie si devine un fluid vascos la 600 0C, iar la 1300-1500 0C se vaporizeaza. Reactioneaza usor cu apa formand acid boric, este deci o anhidrida: B2O3+3H2O2H3BO3 Acidul boric, H3BO3 numit si acid ortoboric, apare in natura in cantitati foarte mici in unele izvoare termale sau gaze vulcanice.Se prepara prin tratarea boraxului cu solutii acide: Na2B4O7+2HCl+5H2O2NaCl+4B(OH)3 Este un produs solid, cristalizeaza in sistemul triclinic sub forma de ace albe stralucitoare, care cliveaza. In molecula de acid boric atomul de bor este hibridizat sp2, deci intreaba molecula este coplanar;aceasta orientare determina formarea de planuri paralele, intre planuri stabilindu-se legaturi prin punti de hydrogen. Cristalul de acid boric are deci o structura stratificata, straturile fiind slab unite intre ele, ceea ce explica clivajul. Acidul boric este solubil in apa, este un acid foarte slab. Poate accepta protoni comportandu-se ca un acid Lewis. Reactioneaza cu oxizi metalici formand saruri, cu alcoli formeaza esteri, cu silicate formeaza silicazi complexi, cu NaOH se neutralizeaza dupa reactia: B(OH)3+NaOH[B(OH)4]-Na+ Se foloseste in industria textile, a pielariei, in medicina, in industria ceramica etc. Boratii sunt saruri ale acidului boric, care apar pana acuma sub forma de minerale. Se obtin prin topirea trioxidului de bor cu oxizi metalici. Se cunosc ortoborati care contin BO33-, izomorf cu anionul carbonat. Boraxul, Na2B4O7*10H2O, tetraboratul de sodium, se obtine evaporand Solutia de acid boric neutralizata.NaOH. Se prezinta sub forma de cristale incolore, monociclice;prin incalzire la 350 0C pierde apa de cristalizare. Anhidrul de topeste la 745 0C. Este solubil in apa, rezultand o solutie bazica. Boraxul topit dizolva oxizii metalici, dand sticle colorate, proprietate ce sta la baza folosirii lui in chimia analitica.Se utilizeaza la sudura metalelor, fabricarea sticlei emailurilor in tabacarii, in industria textica, in medicina etc.

C. Compusi cu Halogenii
Fluorura de bor, sau trifluorura de bor se obtine din acid fluorhidric si B2O3: 6HF+B2O3 2BF3+3H2O Este un gaz incolor, fumega la aer, fierbe la -101 0C, are miros sufocant. O cantitate mica de BF3 introdusa in apa hidrolizeaza formandu-se acid boric si acid fluorhidric. Acidul fluorhidric nu este izostabil, exista numai in strae hidrata. Este un acid tare care formeaza saruri

cu metale alkaline si alcalino-pamantoase numita tetrafluoroborati de bor, sunt acizi de tip Lewis. Triclorura de bor, BCl3 se poate obtine ca si clorura sau prin bromurarea directa a borului. Este un lichi incolor, fierbe la 90 0C. Triiodura de bor, BI3 se obtine prin tratarea iodurii de aluminiu cu BF3. Este un produs solid, cristalin, incolor, se topeste la 43 0C, hidrolizeaza usor. D. Compusi ai borului cu alete elemente Borazorul, B3N3H6, benzen anorganic sau borazina, compus cyclic anorganic, izoelectronic cu benzenul. Se obtine din borohidrura de litiu si clorura de amoniu la 300 0C: 3Li(BH4)+ 3NH4Cl B3N3H6 + 3LiCl+9H2 Se obtine prin incalzirea diboranului cu ammoniac, este un lichid incolor, se topeste la 58 C si fierbe la 53 0C, are miros apropiat de al benzenului.
0

Carbura de bor, B4C se prepara prin reducerea oxidului de bor cu carbune, la temperature cuptorului electric. Este o substanta dura greu fuzibila, prezinta inertie chimica. Este o molecula covalenta cu proprietati semiconductoare, refractara. Borul formeaza boruri metalice cu Al, Ca, Cr, Mg, Cu.

7. Compusi ai Aluminiului, Al
Aluminiul urmeaza in randul al treilea dupa oxigen si siliciu printre elementele cele mai raspandite in natura. In cele mai mari cantitati, aluminiul este continut in numerosi silicati, printre care se pot mentiona feldspatii, mica si hornblendele, apoi argilele, provenite din felspatii prin degradare sub influenta agentilor atmosferici. Aluminiul metalic Aluminiul a fost obtinut intaia oara, in 1825, de Oersted prin reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalfam de potasiu. Doi ani mai tarziu, Woehler a perfectionat metoda folosind potasiu metalic, inlocuit mai tarziu prin sodiu. In 1854, Bunsen si independent Sainte-Claire Deville au obtinut aluminiul prin electroliza clorurii mixte de sodiu si aluminiu topite. Aluminiul este un metal alb ca argintul. Reteaua aluminiului este compusa, la fel ca aceea a multor altor metale, din cuburi cu fete centrate. Conductibilitatea termica este de doua ori mai mare decat a fierului si jumatate cat cea a cuprului. Rezistenta la tractiune este mult mai mica decat a metalelor uzuale. Aluminiul este maleabil; el poate fi tras in sarme sau lamilat in foi

foarte subtiri. La circa 600C aluminiul devine casant si da, cand este pulverizat, gris de aluminiu. La aer, aluminiul se conserva uimitor de bine. Aceasta rezistenta se datoreaza formarii unei pojghite subtiri, aproape monoatomica, dar compacta de oxid, care apara restul metalului de oxidare. De asemenea, aluminiul nu este atacat de apa, chiar la temperatura mai ridicata. Acizii minerali dizolva aluminiul, formand saruri. Fata de azicii organici, aluminiul rezista bine la rece, nu insa la cald. Intrebuintari Aluminiul curat serveste la fabricarea de vase pentru uz casnic si industrial si in foi subtiri pentru ambalaje. Cantitati mari se utilizeaza ca adaos (0,02-0,5%) in fierul topit, pentru reducerea oxizilor care impiedica o buna turnare. Dintre aliajele aluminiului, duraluminiul, cu o mare rezistenta mecanica, se utilizeaza mai ales in construirea avioanelor si a pieselor solicitate mult (pistoane) in motoare cu explozie. Siluminul este apt mai ales pentru piese turnate. Magnaliul se lucreaza deosebit de bine la strung. Un alt aliaj, cu cantitati mici de Mg, Mn i Sb, este rezistent fata de apa sarata si poate servi pentru construirea de vase marine.

A.Compusi cu hidrogenul
Hidrura de aluminiu, AlH3 ia nastere la descompunerea trimetil-aluminiului sub actiunea descarcarilor electrice. In solutie eterica, compusul acesta se obtine prin tratarea clorurii de aluminiu cu exces de hidrura de litiu: 3Li(AlH4) + AlCl3 3LiCl + 4AlH3 Se mai obtine prin reducerea clorurii de aluminiu cu hidrura de litiu: AlCl3 + 3LiH AlH3 + 3LiCl3 Hidrura de aluminiu este extraordinar de sensibila fata de oxigen si de apa. Se aprinde spontan la aer si se descompune, la 100 in vid, in aluminiu si hidrogen. Acest compus este solubil in eter, unde polimerizeaza usor (AlH3)n; apare un produs alb, solid, putin stabil.

B.Compusi cu oxigenul
Oxidul de aluminiu,Al2O3 sau trioxidul de aluminiu, numit si alumina, se gaseste cristalizat in sistemul hexagonal (forma ) si in sistemul cubic (forma ). Se obtine din hidroxid prin calcinare slaba (300) si cristalizeaza in sistemul cubic. Apare colorat diferit: rosu se numeste rubin, albastru-safir, galben-topaz, violet-ametist. Forma se numeste corindon, are duritatea 9 si se topeste la 2050C; este insolubila in apa si rezistenta la atacul acizilor diluai. Modificatia este higroscopica si relativ solubila in alcalii si acizi. La 900C forma trece in forma . Oxidul de aluminiu are caracter amfoter; poate forma aluminati. Se foloseste ca

materie prima pentru obtinerea aluminiului, ca abraziv, la confectionarea de materiale refractare, ca absorbant, ca suport catalitic. Hidroxidul de aluminiu, Al(OH)3 se ontine prin tratarea sarurilor de aluminiu cu hidroxizi alcalini sau prin simpla hidroliza a sarurilor solubile de aluminiu. Preparat proaspat, hidroxidul de aluminiu apare ca o masa alba gelatinoasa, imbibata cu apa. In acest gel, moleculele de Al(OH)3 sunt unite prin punti de hidrogen. In natura hidroxidul de luminiu se gaseste sub forma de cristale monoclinice, forma numita hidrargilit, produs alb sau slab colorat in nuante cenusii, verzui sau roscate, luciu sidefat. Prin incalzirea hidrargilitei la 150C se obtine boemita, componenta a bauxitelor; este un oxihidroxid de aluminiu. Forma a oxihidroxidului de aluminiu se numeste diaspor, cristale incolore; apare de asemenea in componenta bauxitelor. Hidroxidul de aluminiu serveste pentru obtinerea sarurilor de aluminiu, in industria lacurilor, prepararea unor cerneluri, in vopsitorie, pentru obtinerea unor materiale refractare, cat si pentru extragerea aluminiului.

C.Compusi cu halogeni
Fluorura de aluminiu, AlF3 sau trifluorura de aluminiu este un compus ionic care se obtine prin actiunea acidului fluorhidric asupra aluminiului metalic la 400-700C. Corp solid, cristalizeaza in retea cubica, se topeste la 1290C si fierbe la 1291C, cand sublima; nu se dizolva in apa si nici in acizi sau hidroxizi alcalini. Al + 3HF AlF3 + 3/2H2 Cu fluorura de sodiu, fluorura de aluminiu formeaza hoxafluoroaluminatul de sodiu, produs natural cunoscut sub numele de criolita. 3NaF + AlF3 Na3(AlF6) Criolita se foloseste la obtinerea electrolitica a aluminiului; se fabrica industrial prin dizolvarea hidroxidului de aluminiu in HF (solutie apoasa) si adaos de Na2CO3: 2Al(OH)3 + 12HF + 3Na2CO3 2NaAlF6 + 3CO2 + 9H2O Clorura de aluminiu, AlCl3 sau triclorura de aluminiu este o sare a acidului clorhidric. Se obtine din clor i Al2O3 in prezenya carbonului: Al2O3 + 3C + 3Cl2 2AlCl3 + 3CO Se obtine prin actiunea directa a clorulului asupra aluminiului incalzit la 500-550C. Clorura de aluminiu anhidra este o substanta incolor, fumega la aer si sublimeaza la 130C; se topeste la 192C la 2,2 atm. Este un acid de tip Lewis si se foloseste drept catalizator in sinteze organice, mai ales in reactii Friedel-Crafts. Dizolvarea clorurii de aluminiu este, ca si topirea, un proces chimic. Este insolubila in lichide ca sulfura de carbon si hidrocarburi. Ea se dizolva numai in dizolvanti ale caror molecule poseda perechi de electroni neparticipanti. Aruncata in apa, clorura de aluminiu reactioneaza cu mare degajare de caldura, sfaraind ca un fier rosu si dizolvandu-se repede.

Bromura de aluminiu, AlBr3, se prepara prin actiunea vaporilor de brom asupra strjiturii de aluminiu, in atmosfera de azot. Se prezinta sub forma de cristale romboedrice, incolore, stralucitoare. Este higroscopica si fumega la aer. Reactioneaz violent cu apa. Se foloseste ca agent de bromurare si in reactii Friedel-Crafts. Iodura de aluminiu, AlI3, se prepara incalzind pulbere de aluminiu cu o solutie de iod in sulfura de carbon. Este un produs cristalin, higroscopic, fumega la aer umed. Se dizolva in solventi organici.

D. Sarurile aluminiului cu oxiacizii

Acestea sunt usor solubile in apa (cu exceptia fosfatului). Solutiile apoase sunt acide din cauza hidrolizei si au un gust astringent. Sulfatul de aluminiu, Al2(SO4)3 18H2O, serveste pe scara mare la fabricarea si anume la incleierea hartiei, prin formare unei sari coloide de aluminiu cu acizii organici din colofoniul adaugat in pasta.

E. Alti compusi ai aluminiului

Sulfura de aluminiu, Al2S3, obtinuta prin incalzirea aluminiului metalic topit cu vapori de sulf, nu poate exista in mediu pos, hidrolizandu-se in Al(OH)3 si H2S.

8. Compusii Galiului, Ga

A. Compusi cu oxigenul
Galiul formeaza cu oxigenul suboxid de galiu Ga2O, oxid de galiu GaO si trioxid de galiu Ga2O3. Primul se obine prin reducerea Ga2O3 cu hidrogen sau nclzind la 500C n vid un amestec de Ga2O3 i galiu metalic: Ga2O3 + 4Ga 3Ga2O. Ga2O, numir i protoxid de galiu, este o pulbere brun-neagr, amorf, stabil, se topete la 660C; la 700C se descompune. Trioxidul de galiu se obine prin arderea galiului n aer; apare n cinci ramificaii: , , , si . Mai stabila este modificaia . Aceste modificatii apar in functie de conditiile de preparare. Modificatia este un compus solid care se topeste la 1725-1740C, poate fi redusa cu hidrogen sau CO. Se dizolva in HF 50%, formand GaF3H2O.

Hidroxidul de galiu, Ga(OH)3, se obtine prin interactiunea bazelor cu saruri de galiu in solutie. Poaspat preparat, hidroxidul de galiu se dizolva in solutii de hidroxizi alcalini sau in amoniac. Are caracter amfoter, el dizolvandu-se si in acizi diluati.

B. Compusi cu halogeni
Trifluorura de galiu, GaF3, se obtine prin actiunea fluorului asupra oxidului sau sulfurii de galiu. Este un produs solid, cristalizeaza in sistemul rombic, sublimeaza la 800C. Este foarte putin solubil in apa si in acizi. Monoclorura de galiu, GaCl, se formeaza prin incalzirea diclorurii la 100C sau a triclorurii de galiu la 1100C. Dificultatile de obtinere in stare pura, face ca acest compus sa nu fie bine caracterizat. Diclorura de galiu, Ga2Cl4, este un produs care raspunde mai bine formulei Ga[GaCl]4, unde apare galiu cu starea de oxidare 1+ i 3+. Se poate prepara prin incalzirea galiului in curent de clor sau HCl si galiu prin incalzirea tricloruii de galiu cu galiu metalic la 175C: 2Ga + 2Cl2 Ga[GaCl4] 4GaCl3 + 2Ga 3Ga[GaCl4] Este o substanta alba, cristale transparente, se topeste la 170C. Are proprietati higroscopice, fumega la aer umed si este reducatoare. Triclorura de galiu,GaCl3 se obtine prin incalzirea galiului intr-un curent de clor sau de HCl, prin tratarea oxidului de galiu la 800 C cu clor si CCl4 etc. Se purifica prin sublimare repetata in curent de clor. Este o substanta solida, incolora,sub forma de cristale aciculare. Fumega la aer, este higroscopica, se dizolva in apa cu degajare cu caldura; are molecula dimerizata, deci Ga2Cl6, care se disociaza prin cresterea temperaturii Monobromura de galiu, GaBr se obtine incalzind tribromura sau dibromura de galiu cu galiu metalic, la 500 C. Dibromura de galiu Ga2Br4 se obtine prin trecerea vaporilor de brom in curent de CO2 peste galiu metalic, la temperatura ridicata. Este o substanta incolora, cristalina,care apare in doua modificatii: forma mai putin stabile si forma , stabila. Tribromura de galiu, Ga2Br6 se prepara tratand galiul cu brom, la rece sau din bromura de argint si galiu metalic la 30 C. Este un produs solid, se topeste la 122-124 C si fierbe la 279 C.In stare de vapori apare sub forma monomera de GaBr3. Este solubila in apa; prin dizolvare hidrolizeaza partial. Manifesta caracter slab acid. Iodura de Galiu. Galiul formeaza cu iodul mono-,di-,triiodura: GaI, Ga2I4, GaI3. Se obtin asemanator bromurilor, respective din galiu si iod in diferite conditii.

9. Compusi ai Indiului
In majoritatea compusilor sai, indiul este trivalent; fac exceptie halogenurile sale si unii compusi cu oxigenul.

A. Compusi cu oxigenul
Monoxidul de indiu, In2O se prepara prin reducerea In2O3 cu hydrogen.este o substanta cristalina,neagra,in aer se aprinde (prin incalzire) formand In2O3. Oxidul de indiu,In2O3 se obtine prin incalzirea indiului in oxygen sau numai in aer. Este o substanta galbena,care prin incalzire devine roscata; se topeste foarte greu. Hidroxidul de indiu,In(OH)3 sau oxidul hidratat de indiu In2O33H2O,se obtine din saruri de indiu si hidroxizi alcalini sau hidroxid de amoniu. Este un precipitat alb-gelatinos,solubil in acizi diluati. La cald,pierde apa si se transforma in In2O3.

B. Compusi cu halogenii
Trifluorura de indiu,InF3 se obtine tratand In2O3 cu fluor.este un produs incolor, cristalin,foarte putin solubil in apa care se topeste la 1170 C. Monoclorura de indiu,InCl se obtine tratand la cald indiu metallic cu produsul complex In3(InCl3). Este un produs galben-roscat,care se topeste la 225C; este un delicvescent si se descompune in prezenta apei. Triclorura de indiu,InCl3 se obtine incalzind elementele componente in mediu uscat. Este un produs cristalin,stralucitor,sublima la circa 550 C,solubil in apa. Monobromura de indiu, InBr se obtine incalzind indiu metalic cu vapori de brom in exces, in curent de CO2. Este un produs cristalin, rosu-carmin,se descompune cu apa calda. Tribromura de indiu,InBr3 se prepara trecand un curent de vapori de brom in mediu de azot, peste indiu cald. Este un produs alb, cristalin, usor volatile. Monoiodura de indiu InI se prepara tratand la cald iod cu indiu in exces.este un compus solid,rosu-brun. Triiodura de indiu, se obtine prin trecerea vaporilor de iod in curent de CO2 pur peste indiu incalzit.Este un produs galben,cristalin, higroscopic, solubil in apa.

10.

Compusi ai Taliului

Compusii in care taliul este monovalent sunt mai stabili comparative cu cei care contin acest element cu valenta 3. Se cunosc multi compusi cu taliul, inclusive compusi complecsi.

A. Compusi cu oxigenul
` Protoxidul de taliu,Tl2O se prepara prin oxidarea taliului metallic la 140 C sau prin deshidratarea hidroxidului de taliu: 2Tl+O2 Tl2O 2TlOH Tl2O+H2O Este o pulbere cristalina neagra,higroscopica. Se dizolva in apa rezultand o solutie bazica, datorita formarii hidroxidului. Incalzit in prezenta de oxigen sau aer formeaza trioxide de de taliu sau trioxidul de ditaliu: Tl2 + O2 Tl2O3 Trioxidul de taliu,se obtine prin oxidarea taliului metallic cu aer sau oxygen, la 500 C: 2Tl + 3/2O2 Tl2O3 Este o pulbere neagra cristalina, stabila pana la 800C cand trece in Tl2O. Nu se dizolva in apa. Hidroxidul de taliu,TlOH se formeaza prin introducerea protoxidului de taliu in apa. Este o substanta cristalina galbena, solubila in apa formand solutii puternic bazice,care absorb CO2 din atmosfera,

B. Compusi cu halogenii
Monofluorura de taliu, TlF se obtine prin tatarea unor combinatii ale taliului monovalent (hidroxid,sulfura,carbonat) cu acid fluorhidric. Este o substanta solida,cristalina,solubila in apa unde hidrolizeaza, rezultand o solutie bazica. Trifluorura de taliu,TlF3 se obtine prin actiunea fluorului asupra trioxidului de taliu, la 300 C.este o pulbere alba, higroscopica,se topeste la 550 C. Hidrolizeaza,rezultand o solutie acida. Monoclodura de taliu,TlCl se obtine prin combinarea elementelor componente, la cald sau prin tratarea unor compusi cu taliu monovalent si HCl. Este o pulbere cristalina,alba care se topeste la 430 C si fierbe la 806 C. Triclorura de taliu TlCl3 se prepara prin actiunea clorului asupra trioxidului. Este o substanta incolora,cristalina,Higroscopica,care se descompune la 40C, rezultand TlCl si Cl.este solubila in apa, rezultand solutii cu character acid,datorita hidrolizei. Monobromura de taliu,TlBr se obtine prin tratarea unor solutii apoase de taliu monovalent (TlClO4,Tl2SO4) cu HBr sau cu solutii de bromuri alcaline. Se poate obtine si prin combinarea directa a elementelor. Se prezinta si sub forma de cristale cubice, galbene. Tribromura de taliu,TlBr3 se obtine numai sub forma hidratata:TlBr34H2O, prin actiunea bromului asupra unei suspensii apoase de TlBr. Monoiodura de taliu,TlI, se obtine prin tratarea solutiilor apoase de taliu (TlClO 4) cu HI sau cu KI. Se poate sintetiza si direct din elemente. Este un produs greu solubil in apa,insolubil in alcool sau acetona.

Triiodura de taliu,TlI3 se prepara prin tratarea solutiilor de taliu trivalent cu KI sau prin actiunea Iodului asupra monoiodurii de taliu, in solutie alcoolica. Tl2(SO4)3 + 6KI 2TlI3 + 3K2SO4

Concluzii

Elementele din aceasta grupa apar in natura doar sub forma de combinatii. Dintre aceste elemente, cel mai ridicat punct de topire il prezinta borul. Aluminiul este unul dintre cele mai raspandite elemente din natura. Galiul este foarte dispersat in natura. Indiul si taliul sunt elemente rare in natura. Borul formeaza cristale cenusii, iar celelalte elemente sunt metale alb-argintii.

Bibliografie
1. Savel Ifrim, Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003; 2.