Aluminiul in criminalistica

Student: Istrate Adina-Florina

Indrumator: conf.univ.dr. Mitu Liviu
Specializare: Chimie Criminalistica ,anul I
Facultatea de Stiinte, Educatie Fizica si informatica – Universitatea din Pitesti
Generalitati
Aluminiul cu Z=13, apartine grupei a III-a a sistemului periodic.Elementele acestei grupe
poseda trei electroni de valenta, doi in orbitalul S si unul in orbitalul P.Starea de oxidare
posibila pentru atomul de aluminiu este 3+.
Proprietati fizice si chimice
Aluminiul este un metal alb-argintiu cu structura cristalina cubica cu fete centrate.
Cele mai importante caracteristici ale aluminiului.
Culoarea: Alba-argintie
Structura: cristalina Cubica cu fete centrate
Numarul atomo:c 13
Masa atomica: 26,9815
Valente: III,(II),(I)
Dupa argint si cupru aluminiul metalic este cel mai bun conducator de caldura si electricitate.
Desi este un metal maleabil si ductil, sunt suficiente numai cateva procente de impuritati
(Si,Mg,Cu,Mn) pentru ca aliajul astfel format sa capete o rezistenta la rupere comparabila cu a
otelului.
Este un metal usor oxidabil totusi, datorita peliculei de oxid formata pe suprafata lui este
socotit rezistent la coroziune.Aceasta rezistenta la coroziune scade mult ,daca aluminiul este
amalgamat.
Pulberea de aluminiu metalic se foloseste la obtinerea unor metale greu reductibile prin
reducerea aluminotermica a oxizilor(Cr2O3, Fe2O3,Mn3O4,NiO,TiO2)
Cr2O3 + 2Al=2Cr + Al2O3
Fe2O3 + 2Al=2Fe + Al2O3
3Mn3O4 + 8Al= 9Mn + 4 Al2O3
3NiO + 2Al=3Ni+ Al2O3
3TiO2 + 4Al= 3Ti + 2 Al2O3
Aluminiul, sub forma de sarma sau folie reactioneaza energic cu clorul si bromul (cu degajare
mare de caldura si lumina) in timp ce cu iodul reactia are loc numai la cald.La temperatura
ridicata se combina cu sulful, azotul si carbonul dand compusii respectivi(Al2S3,AlN,Al4C3).
Acizii clorhidrici si sulfuric chiar diluati dizolva aluminiul cu degajare de hidrogen.
2Al+ 6HCI=Al2Cl6+ 3H2
2Al +3H2SO3=Al2(SO4)+3H2
In schimb acidul azotic il pasiveaza si in consecinta vasele de aluminiu pot servi la prepararea
la rece si depozitarea acidului azotic.
Acizii organici diluati (acidul acetic,citric) sau acizii grasi nu ataca aluminiul la rece.Solutia
de clorura de sodiu ataca aluminiul.
Fosfura de aluminiu, AlF este foarte toxică prin ingerare şi inhalare, deoarece la contactul cu
apă şi acizi degajă fosfină (hidrură de fosfor sau hidrogen fosforat – PH3), gaz foarte toxic şi
inflamabil
Un raportul criminalistic arată că fosfura de aluminiu, comercializată, în funcţie de producător
poarta mai multe denumiri (AGROXIN, PESTOXIN, DACPHOSAL, DELICIA GASTOXIN,
FOSFOTOXIN) este un rodenticid utilizat în agricultură ca fumigând contra rozătoarelor şi în
tatamentul seminţelor şi conform CODEXULUI, face parte din grupa I de toxicitate produse
extrem de toxice, care conţin substanţe active cu doză letală ( DL 50) pâna la 50 mg/kg corp. 
Expertiza pastilelor de PHOSTOXIN în dosarul de trafic de substanţe toxice mai arată că
fosfura  de  aluminiu, deşi  stabilă în formă uscată, reacţionează la umiditatea din aer şi cu
acizi, cu formarea unui gaz foarte toxic – fosfină – PH 3, ce are acţiune letală asupra tuturor
formelor de viaţă umană sau animal, într-un mod similar cianurilor. Documentul mai arată că
fosfura de aluminiu acţionează asupra sistemului respirator ( prin inhalare blochează căile
respiratorii prin eliminarea apei din celule ), cardiovascular şi nervos, inhibând enzima
citocrom-oxidoza şi împiedicând utilizarea oxigenului la nivel celular.
Fosfură de aluminiu + apă → Hidroxid de aluminiu + fosfină
AlP + 3 H2O → Al (OH)3 + PH3↑
Bibliografie :

1. S.U.A. Biblioteca Națională de Medicină. (2019). Fosfură de aluminiu. Recuperat de

la pubchem.ncbi.nlm.nih.gov.
2. Sjögren, B. și colab. (2007). Aluminiu. Alți compuși de aluminiu. În Manualul privind
toxicologia metalelor (ediția a treia). Recuperat de la sciencedirect.com.
3. Gupta, R.C. și Crissman, J.W. (2013). Evaluarea siguranței, inclusiv probleme actuale
și emergente în patologia toxicologică. Risc uman. În Haschek and Rousseaux’s
Handbook of Toxicology Pathology (Ediția a treia). Recuperat de la
sciencedirect.com.
4. Alb, W.E. și Bushey, A.H. (1944). Fosfură de aluminiu - Preparare și compoziție.
Journal of The American Chemical Society 1944, 66, 10, 1666-1672. Recuperat de la
pubs.acs.org.
5. Mirzaei, Maryam și Mirzaei, Mahmoud. (2011). Un studiu teoretic al nanotuburilor de
fosfură de aluminiu dopate cu bor. Chimie computațională și teoretică 963 (2011) 294-
297. Recuperat de la sciencedirect.com.
6. Takahashi, L. și Takahashi, K. (2018). Reglarea structurii electronice a unui nanotub
de fosfură de aluminiu prin configurarea geometriei rețelei. ACS Appl. Nano Mater.
2018, 1, 501-504. Recuperat de la pubs.acs.org.
7. Gupta, P.K. (2016). Efectele toxice ale pesticidelor (agrochimice). Fosfură de
aluminiu. În Fundamentele toxicologiei. Recuperat de la sciencedirect.com.