Indrumator: conf.univ.dr. Mitu Liviu Specializare: Chimie Criminalistica ,anul I Facultatea de Stiinte, Educatie Fizica si informatica – Universitatea din Pitesti Generalitati Aluminiul cu Z=13, apartine grupei a III-a a sistemului periodic.Elementele acestei grupe poseda trei electroni de valenta, doi in orbitalul S si unul in orbitalul P.Starea de oxidare posibila pentru atomul de aluminiu este 3+. Proprietati fizice si chimice Aluminiul este un metal alb-argintiu cu structura cristalina cubica cu fete centrate. Cele mai importante caracteristici ale aluminiului. Culoarea: Alba-argintie Structura: cristalina Cubica cu fete centrate Numarul atomo:c 13 Masa atomica: 26,9815 Valente: III,(II),(I) Dupa argint si cupru aluminiul metalic este cel mai bun conducator de caldura si electricitate. Desi este un metal maleabil si ductil, sunt suficiente numai cateva procente de impuritati (Si,Mg,Cu,Mn) pentru ca aliajul astfel format sa capete o rezistenta la rupere comparabila cu a otelului. Este un metal usor oxidabil totusi, datorita peliculei de oxid formata pe suprafata lui este socotit rezistent la coroziune.Aceasta rezistenta la coroziune scade mult ,daca aluminiul este amalgamat. Pulberea de aluminiu metalic se foloseste la obtinerea unor metale greu reductibile prin reducerea aluminotermica a oxizilor(Cr2O3, Fe2O3,Mn3O4,NiO,TiO2) Cr2O3 + 2Al=2Cr + Al2O3 Fe2O3 + 2Al=2Fe + Al2O3 3Mn3O4 + 8Al= 9Mn + 4 Al2O3 3NiO + 2Al=3Ni+ Al2O3 3TiO2 + 4Al= 3Ti + 2 Al2O3 Aluminiul, sub forma de sarma sau folie reactioneaza energic cu clorul si bromul (cu degajare mare de caldura si lumina) in timp ce cu iodul reactia are loc numai la cald.La temperatura ridicata se combina cu sulful, azotul si carbonul dand compusii respectivi(Al2S3,AlN,Al4C3). Acizii clorhidrici si sulfuric chiar diluati dizolva aluminiul cu degajare de hidrogen. 2Al+ 6HCI=Al2Cl6+ 3H2 2Al +3H2SO3=Al2(SO4)+3H2 In schimb acidul azotic il pasiveaza si in consecinta vasele de aluminiu pot servi la prepararea la rece si depozitarea acidului azotic. Acizii organici diluati (acidul acetic,citric) sau acizii grasi nu ataca aluminiul la rece.Solutia de clorura de sodiu ataca aluminiul. Fosfura de aluminiu, AlF este foarte toxică prin ingerare şi inhalare, deoarece la contactul cu apă şi acizi degajă fosfină (hidrură de fosfor sau hidrogen fosforat – PH3), gaz foarte toxic şi inflamabil Un raportul criminalistic arată că fosfura de aluminiu, comercializată, în funcţie de producător poarta mai multe denumiri (AGROXIN, PESTOXIN, DACPHOSAL, DELICIA GASTOXIN, FOSFOTOXIN) este un rodenticid utilizat în agricultură ca fumigând contra rozătoarelor şi în tatamentul seminţelor şi conform CODEXULUI, face parte din grupa I de toxicitate produse extrem de toxice, care conţin substanţe active cu doză letală ( DL 50) pâna la 50 mg/kg corp. Expertiza pastilelor de PHOSTOXIN în dosarul de trafic de substanţe toxice mai arată că fosfura de aluminiu, deşi stabilă în formă uscată, reacţionează la umiditatea din aer şi cu acizi, cu formarea unui gaz foarte toxic – fosfină – PH 3, ce are acţiune letală asupra tuturor formelor de viaţă umană sau animal, într-un mod similar cianurilor. Documentul mai arată că fosfura de aluminiu acţionează asupra sistemului respirator ( prin inhalare blochează căile respiratorii prin eliminarea apei din celule ), cardiovascular şi nervos, inhibând enzima citocrom-oxidoza şi împiedicând utilizarea oxigenului la nivel celular. Fosfură de aluminiu + apă → Hidroxid de aluminiu + fosfină AlP + 3 H2O → Al (OH)3 + PH3↑ Bibliografie :
1. S.U.A. Biblioteca Națională de Medicină. (2019). Fosfură de aluminiu. Recuperat de
la pubchem.ncbi.nlm.nih.gov. 2. Sjögren, B. și colab. (2007). Aluminiu. Alți compuși de aluminiu. În Manualul privind toxicologia metalelor (ediția a treia). Recuperat de la sciencedirect.com. 3. Gupta, R.C. și Crissman, J.W. (2013). Evaluarea siguranței, inclusiv probleme actuale și emergente în patologia toxicologică. Risc uman. În Haschek and Rousseaux’s Handbook of Toxicology Pathology (Ediția a treia). Recuperat de la sciencedirect.com. 4. Alb, W.E. și Bushey, A.H. (1944). Fosfură de aluminiu - Preparare și compoziție. Journal of The American Chemical Society 1944, 66, 10, 1666-1672. Recuperat de la pubs.acs.org. 5. Mirzaei, Maryam și Mirzaei, Mahmoud. (2011). Un studiu teoretic al nanotuburilor de fosfură de aluminiu dopate cu bor. Chimie computațională și teoretică 963 (2011) 294- 297. Recuperat de la sciencedirect.com. 6. Takahashi, L. și Takahashi, K. (2018). Reglarea structurii electronice a unui nanotub de fosfură de aluminiu prin configurarea geometriei rețelei. ACS Appl. Nano Mater. 2018, 1, 501-504. Recuperat de la pubs.acs.org. 7. Gupta, P.K. (2016). Efectele toxice ale pesticidelor (agrochimice). Fosfură de aluminiu. În Fundamentele toxicologiei. Recuperat de la sciencedirect.com.