ALUMIN

L
Grupa Turcoise:

Barbu Monica
Geamanu Cristiana
Vulpe Maria Alexandra

Clasa a-VIII-a C
Liceul Bilingv Miguel de
Aluminiul ofer ă solu ţ ii
inteligente ş i practice unei
vie ţ i moderne.
F ă r ă acest metal, societatea
actual ă este de neînchipuit.
E cel de-al treilea metal
prezent în natur ă , din punct de
vedere al abunden ţ ei ş i are
propriet ăţ i care nu se altereaz ă
în niciun fel prin transformare:
este u ş or, rezistent, nu
rugine ş te, este un bun
conduc ă tor de c ă ldur ă ş i
Aspect si structura cristalina
Aluminiul este un
metal alb-argintiu
si care poseda o
mare plasticitate.

Cristalizeaza in
sistemul cubic cu
fete centrate fara
a mai avea si alte
forme alotropice.

Simbol chimic:Al;
Numar atomic:13;
Masa
atomica:26,97
 Proprietăţi atomice
• Masă atomică: 26,981538
• Rază atomică: 125 (118)
• Rază de covalenţă: 118
• Rază van der Waals: 205
• Configuraţie electronică: [Ne] 3s2 3p1
• Electroni pe nivelul de energie: 2, 8, 3
• Număr de oxidare: 3
• Oxid: amfoter
• Structură cristalină: cubică cu feţe
centrate
Originea, formarea si raspandirea
zacamintelor de minereuri de
aluminiu
Aluminiul este unul din metalele
cele mai raspandite in scoarta
terestra (7,5% Al sau 15,54%
Al2O3), ocupand in aceasta
privinta locul al III-lea dupa
oxigen (47%) si siliciu (28%) si il
gasim in compozitia celor mai
multor roci sub diferite forme:

-sub forma de silicati in

combinatie cu alte metale;
constituie elementele esentiale
sau accesorii ale principalelor
roce terestre;
-sub forma de argila provenita din
descompunerea feldspatilor
potasici; acopera intinderi mari;
-sub forma de sulfat de aluminiu si
potasiu, alaunita, din care se
extrage alaunul;
-sub forma de fluorura dubla de
aluminiu si sodiu, criolita, care
are un rol important in metalurgia
aluminiului;
-sub forma de hidrati de aluminiu,
bauxita, care este astazi singurul
minereu pentru extragerea
aluminiului metalic.
 Istoric (1)
Termenul "alumen," care este tradus în
"alaun," apare în lucrarea lui Pliniu
cel batran, Naturalis Historia,
capitolul 15 al c ă r ții 35, furnizând
detalii despre acest metal.
De și diferite substan țe erau deosebite
prin numele de alumen, toate erau
caracterizate de un anumit grad de
astringen ță , fiind utilizate în
medicina sau ca vopsele
 Istoric (2)
Alchimistii arabi din Evul mediu, in frunte cu
Geber, confundau alaunii vitriolii (sulfatii)
si chiar cu varul si boraxul ;
in 1754, Marggraf stabilea diferenta dintre
var si alaun si mentiona ca acesta din urma
se inrudeste cu silicea ;
În 1760, un anumit oxid metalic care prezenta
stabilitate ş i nu putea fi redus a fost extras
din alaun ş i numit alumin ă de c ă tre
chimistul francez L.G.Morveau.
in 1789 Lavoisier isi da seama ca alumina
(oxidul de aluminiu) trebuie sa contina un
metal nou
În 1807 Sir Humphry Davy a concluzionat c ă
reducerea compu ş ilor chimici stabili ar
trebui s ă se fac ă electrolitic cu ajutorul unei
noi celule voltaice, reu ş ind ob ţ inerea
sodiului, potasiului, bariului, stron ţ iului ş i
 Istoric ( 3)
Wöhler, peste cativa ani reia experientele cu
aluminiul. In anul 1845 trece peste potasiu
vapori de clorura de aluminiu,obtinand de
data aceasta aluminiu metalic compact,
putandu-i studia si proprietatile:
AlCl3 +3K3KCl+Al
In 1854,chimistul francez Henri Saint Claire
Deville (1818-1881) reia cu toata seriozitatea
cercetarile asupra aluminiului. El
imbunatateste procedeul Wöhler,folosind la
reducerea clorurii de aluminiu,nu potasiul
metalic scump,ci sodiul metalic,mai ieftin.
Deville reuseste sa obtina aluminiu topit
turnat in bare,iar la Expozitia universala de
la Paris din anul 1855 prezinta sub numele
,,argint din argila” primul lingou din acest
aluminiu si apoi tabachere, lanturi si
 Cand a fost descoperit
aluminiul?
• Poposim putin si pe taramul tarii noastre, mai
exact la Aiud. In 1974 a fost descoperit pe unul
din malurile Muresului, un obiect ciudat care
semana cu un ciocan. Piesa a fost dusa la
Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca, unde a
fost studiata in detaliu. Analizele de laborator au
arătat că este confecţionată dintr-un aliaj
complex: 89% aluminiu, 6,2% cupru, 2,84% siliciu,
1,8% zinc, plus mici cantităţi de zirconiu, cadmiu,
cobalt, nichel, staniu, bismut şi argint.
Adâncimea la care a fost găsit obiectul, lângă
fosilele unui animal demult dispărut, dar şi
prezenţa unui strat gros de oxizi par să indice că
are peste 20.000 de ani. Tocmai asta-i problema.
Aluminiul a început să fie produs şi prelucrat
industrial abia după 1883. Din păcate, studiul
acelei piese s-a oprit la analiza compoziţiei
chimice.
 Prepararea aluminiului in
laborator
-Aluminiul metalic a fost obtinut intaia oara, in 1825,
de Oersted prin reducerea clorurii de aluminiu
anhidre, cu amalgam de potasiu. Doi ani mai
tarziu, Woehler a perfectionat metoda folosind
potasiu metalic, inlocuit mai tarziu prin sodiu:
-Reactia chimica ce are loc este: 
              AlCl3+3Na Al+ 3NaCl
-In aceasta reactie, din cauza greutatii atomice mici
si a valentei mari a aluminiului, 23gNa dau numai
9gAl.

Extractia aluminiului pe cale

industriala
-Aluminiul metalic a fost produs prima data in
cantitati comerciale in anul 1854.
-Anul 1866 aduce cea mai mare perfectionare in
domeniul producerii aluminiului si poate fi
 Proprietatile fizice (1)
Culoarea :este un metal alb ca argintul. La aer,
aluminiul se conserva uimitor de bine. Aceasta
rezistenta se datoreste formarii unei pojghite foarte
subtiri, dar compacte, de oxid, care apara restul
metalului de oxidatie si-l face propriu pentru constructii
in aer liber; acesta isi pastreaza culoarea si rezistenta.
Greutatea specifica (densitatea) Dintre metalele curente,
aluminiul este cel mai usor, dupa magneziu, avand
densitatea la 20°C de 2,70 g/cm3.
Caracteristici termice
-temperatura de topire: 658,7°C
-temperatura latenta de topire este de 93,96 cal/g.
-tensiunea superficiala a aluminiului topit intre 700° si
820°C este de 520 dyne/cm.
-viscozitatea aluminiului topit este de 0,02890 poise la
700°C si de 0,01392 poise la 800°C.
-temperatura de fierbere la presiunea normala este de
2056°C, iar caldura latenta de vaporizare este de 2305
cal/g.
 Proprietatile fizice (2)
- tensiunea de vapori a aluminiului este in functie de
temperatura: 0,00062 mg Hg la 660°C (topit), iar la
1030°C este de 1 mg Hg.
-conductibilitatea termica la 20°C este de 0,52
cal/cm∙s∙°C.
-difuzibilitatea termica = proprietatea de egalizare a
temperaturii in regim variabil, sau rapiditatea de
incalzire, este mai mica decat a cuprului, mult mai mare
decat a alamei si de 5-6 ori mai mare decat a fontei sau
a otelului.
Caracteristici magnetice Aluminiul pur este usor
paramagnetic, cu o susceptibilitate: k=+0,60∙10-6(cm3/g)
Conductibilitatea electrica Una dintre proprietatile cele
mai importante ale aluminiului este conductibilitatea sa
electrica. Aluminiul, din acest punct de vedere, urmeaza
imediat dupa cupru, ordinea metalelor bune
conducatoare de electricitate fiind urmatoarea: argint,
aur, cupru, aluminiu, fier. Cu cat aluminiu este mai pur,
cu atat conductibilitatea este mai buna, mici cantitati
de impuritati fiind de natura sa influenteze mult
Izotopi

Izotop Perioada de injumatatire

Al-26 730000 ani
Al-27 Stabil
Al-28 2.3 minute
 Metalurgia
aluminiului (1)
Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3
prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu
carbon, deoarece s-ar forma Al4C3.

AlCl3 + Na - Al + 3NaCl

Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea

bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:

Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se

separa alumina de celelalte impuritati, precum Fe2O3,
SiO2, TiO2, etc.
Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer,
bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 °C intr-
un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si distrugerii
materiilor organice.
 Metalurgia
aluminiului (2)
Are loc un proces de macinare fina si apoi o
incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH
concentrata in autoclave aflate sub presiune de 5
atmosfere si temperaturi de 160-180C, timp de
cateva ore.
Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma
aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].

Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu

fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si
aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs
secundar, conform reactiilor:

SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O

2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O =

3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O
 Proprietati chimice (1)
valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneaza-
nemetale

- este practic perfect stabil fata de apa.

-solutiile foarte diluate si cele foarte
concentrate de HNO3 si H2SO4 nu rectioneaza
aproape deloc cu aluminiul, în timp ce în cazul
concentratiilor medii ale acestor acizi,
aluminiul se dizolva treptat.
-este stabil fata de CH3COOH si H3PO4.
-metalul pur este destul de stabil si fata de
acidul clorhidric.
-este usor solubil în baze tari (NaOH, KOH
- este atacat de solutia de NH4OH.
 Proprietati chimice (2)
Aluminiul este un metal amfoter, care se poate ioniza
în apa fie bazic, fie acid in functie de pH-ul mediului.
Sa luam exemplul hidroxidului de Aluminiu :
AL(OH)3 + OH AL(OH)4
AL(OH)3 + 3H+ AL3+ + 3H20

-reac ţ ii cu nemetale:
cu halogenii
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3,
cu oxigenul
4Al + 3O2 = 2Al2O3,
-reac ţ ii cu acizii:
2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2 ↑ ,
-reac ţ ii cu s ă ruri:
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe,
-prin reac ţ iile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici
sau cu oxizii nemetalici se ob ţ ine oxidul de aluminiu
 În seria halogenurilor de
aluminiu, AlF3 se deosebeste foarte
mult prin proprietatile ei de
anolagii ei.
Fluorura de aluminiu care se
obtine pe cale uscata (de exemplu
prin calcinarea Al2O3 în vapori de
HF) este o pulbere cristalina
incolora, care se topeste abia la
1040°C. Ea este practic insolubila în
apa.
Aluminiul comercial pur (commercially
pure aluminum): se obtine de la
electroliza, contine circa 99,5% Al.
Aluminiul metalic brut produs de
industrie poate contine maximum de
impuritati in proportie de 2%; dintre
impuritati, locul principal il ocupa
fierul (circa 1%) si siliciul (0,5%), apoi
urme de cupru, zinc, sodiu, floruri si
alumina; aceste doua ultime elemente
fiind antrenate mecanic in metal.

Aluminiul superior (super-purity

aluminium): Prin diverse procedee, s-a
reusit sa se obtina, de catre marile
intreprinderi producatoare un aluminiu
 Aliaje de aluminiu:
• Aluminiul pur nu are multe
intrebuintari din cauza slabelor
calitati mecanice. De aceea s-a
cautat a se corecta aceste
imperfectiuni prin aliaje, adica
prin adaogiri de alte metale, care
sa-l faca rezistent la solicitarile
mecanice sau de alta natura.
• Cele mai importante aliaje sunt
acelea care contin cupru, siliciu,
magneziu si zinc. De mica
importanta, din cauza
intrebuintarilor reduse, sunt
aliajele cu cositor, cadmiu, stibiu si
Noutati/ Descoperiri
(1)
Aluminiu
transparent
 Cu un laser de tipul FLASH, o echipa
internationala de cercetatori, majoritatea de
la Universitatea Oxford, au trimis impulsuri
scurte catre electronii fiecarui atom de
aluminiu dintr-o proba, fara sa rupa
structura cristalina, observand ca in aceste
conditii, aluminiul a devenit aproape
invizibil la radiatii ultraviolete mari. Starea
de transparenta a aluminiului a fost obtinuta
pentru o durata de aproximativ 40
femtosecunde, adica de ordinul 10^-14
secunde.
Un lucru extrem de interesant este faptul ca
aluminiul transparent a fost folosit pana
acum ca material fictiv in filmele si cartile
stiintifico-fantastice, mentionat inca din 1986
in filmul Star Trek IV: The Voyage Home. Tot
ca un lucru interesant este faptul ca deja
exista un aliaj format din aluminiu, azot si
oxigen, numit AION (aluminium oxynitride),
care este un material ceramic transparent.
 Noutati/
Descoperiri( 2)

utilizarea aluminiului
pentru producerea de
hidrogen
 Cercet ă torii de la Penn State
University ş i Virginia
Commonwealth University au
descoperit un mod de a produce
hidrogen prin expunerea unui
complex de molecule de aluminiu la
ap ă .  Descoperirile sunt importante
deoarece demonstreaz ă faptul c ă
geometria acestor complexe de
molecule de aluminiu, mai mult
decât doar propriet ăţ ile lor
electronice, este cea care guverneaz ă
proximitatea locurilor active expuse
ale complexelor.
Proximitatea locurilor active expuse
ale complexelor joac ă un rol
important în influen ţ area reac ţ iilor
complexelor cu apa.
Noutati/ Descoperiri
( 3)

Marea descoperire a
anului 2010 in
domeniul fizicii
cuantice
 “ Fizicienii Andrew Cleland si John Martinis de la
Universitatea din California, Santa Barbara, impreunca
cu echipele lor au proiectat o masina de dimensiuni mici
care se compune dintr-o paleta de metal suficient de
mare pentru a putea fi vazuta cu ochiul liber alcatuita
din 3 straturi de aluminiu: un strat de nitrat aluminiu
aplicat intre 2 straturi de aluminiu pur.
In primul rand, ei au racit paleta pana cand a ajuns la
“starea fundamentala”  sau la cel mai mic nivel de
energie permis de legile mecanicii cuantice, un obiectiv
urmarit mult timp de fizicieni. Apoi au ridicat energia
widget-ului cu un singur cuantum pentru a produce o
miscare cuantica pura.”
În timpul acestui experiment, cercet ă torii americani au
reu ş it, cu ajutorul unui microcircuit electric
supraconductor, ce nu ofer ă nicio rezisten ţă la
temperaturi foarte joase, s ă creeze o "instala ţ ie" care are
capacitatea de a oscila ş i de a nu oscila în acela ş i timp,
acest fenomen fiind "o stare suprapus ă " a universului
cuantic în universul vizibil.
Aceast ă "prim ă ma ş in ă cuantic ă " cu o lungime de 30 de
microni (un micron este a mia parte dintr-un
milimetru) este format ă din materiale semiconductoare
Noutati/ Descoperiri
( 4)
Un material fotovoltaic nou , lipsit in
componenta de cadmiu si plumb, va
permite producatorilor de tehnologii
solare sa reduca semnificativ nevoia
de siliciu in celulele fotovoltaice
multi-cristaline.
Sistemul a fost dezvoltat de Ferro
Electronic Material Systems si include
aluminiu si argint, care ofera o
performanta mult mai buna
straturilor de siliciu cu grosimi mai
mici de 180 de microni.
In prezent, cele mai subtiri capsule de
siliciu au 240 de microni, iar fata si
spatele sunt acoperite cu plumb.
 Noutati/ Descoperiri
( 4) Atrac ţ ia târgului de avia ţ ie de
la Farnboroughdin Marea
Britanie: prototipul avionului
de pasageri de mare capacitate
dezvoltat de Boeing 787, f ă cut
din fibr ă de carbon ş i aluminiu,
care a aterizat la târg dup ă un
zbor de circa opt ore din
Seattle.
Grupul elve ţ ian Alu
Un alt material experimentat: o
Metall Guss (AMG),
combina ţ ie de aluminiu laminat
cu o tradi ţ ie de peste
ş i r ăş in ă . Acestea sunt dispuse
100 de ani în topirea
ca un sandvi ş , strat de
ş i turnarea
aluminiu peste strat de r ăş in ă .
aluminiului, a
Aliajul este extrem de rezistent
deschis în localitatea
ş i mult mai u ş or (cu 20%), ceea
timi ş ean ă Deta o
ce scute ş te ş i o bun ă parte din
fabric ă în care se
kerosenul folosit.
toarn ă piese de
Materialul este mai rezistent
aluminiu folosite în
decât aliajele clasice de
industria medical ă ş i
aluminiu, dar ş i decât fibra de
în domeniul energetic
carbon, din care se construie ş te
 Utilizari (1)
Noua genera ţ ie a modelului BMW X5 va Elecropnice- IT
debuta în 2013 împreun ă cu o platform ă -carcasa sa din aluminiu
complet nou ă , din aluminiu, care va ajuta HTC Legend fabricata in
la reducerea masei totale ş i la format unibody, in stil
îmbun ă t ăţ irea consumului ş i emisiilor MacBook Pro
-Factron Simplex - toc din
duraluminiu pentru
iPhone

Noul Audi A6, chiar dac ă va ap ă rea

mai târziu decât noile genera ţ ii ale
rivalilor BMW Seria 5 ş i Mercedes E- Al
Class, va aduce o mare inova ţ ie în
segment - caroseria tip spaceframe,
din aluminiu ş i o ţ el special ,
tehnologie utilizat ă ş i la Audi TT.
Denumit ă ASF II, noua structur ă va
fi mai rezistent ă cu 50% ş i mai u ş oar ă
tot cu 50% fa ţă de o caroserie similar ă
din o ţ el.
 Utilizari (2)
-arhitectură
-conservarea
alimentelor
-industria conservelor
-scopuri militare
-la construirea şinelor
de tramvai
-aerodinamică
-aeronautică
-construirea b ă rcilor
-jante de aluminiu
-în fabricarea
ferestrelor şi uşilor
-în fabricarea
monezilor
-fabricarea burlanelor
-tabl ă ş i foi din
aluminiu
 Aluminotermia
• metoda de reducere cu ajutorul aluminiului
(aluminotermia), descoperita de N. N.
Beketov în anul 1859, se foloseste pe scara
mare pentru obtinerea unei serii de
elemente în stare libera (Cr, Mn, V, etc.).
• se foloseste des si la sudarea diferitelor
piese metalice, în special a îmbinarilor
sinelor de tramvaie. Amestecul utilizat
("termitul") este format de obicei din
pulberi fine de aluminiu si oxid de fier
(Fe3O4). El se aprinde cu ajutorul unui
amestec de Al si BaO2.
• Reactia fundamentala are loc dupa
ecuatia:
• 8Al + 3Fe2O4 = 4Al2O3 + 9Fe + 795 kcal,
• când se produce o temperatura de
aproximativ 3500°C. Afara de sudura,
termitul se foloseste la retopirea aschiilor
de otel (deseu al industriei metalurgice
 Oxidul de aluminiu
Oxidul de
aluminiu:Al2O3.In functie
de impuritatile cunoscute,
oxidul de aluminiu poarta
urmatoarele denumiri:

topaz(galben)

rubin(rosu)

safir(albastru)

ametist(violet
 Oxizi de aluminiu
Oxizi micsti : MgAl2O4 spinel, BeAl2O4
crisoberil
Bauxita constituie minereul din care se
extrage peste 95 %din productia mondiala
de aluminiu. Dupa continutul lor in
aluminiu si fier,bauxitele pot
fi:albe,rosi,cenusii.Cele mai mari zacaminte
de bauxita se afla in Franta.
Aluminiul – reciclabil sută la
sută
Retopirea lui necesit ă
cu 95 la sut ă mai pu ţ in ă
energie decât produc ţ ia
primară

O cutie de aluminiu
dispare in mod natural in
100 de ani

-Producerea de cutii de aluminiu, din materii

prime, necesita cu 20% mai multa energie decat
producerea acelorasi cutii, insa, prin reciclare.
-Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de
bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de
electricitate
F-olia de aluminiu reciclata este folosita pentru a
face componente pentru masini noi.
-Cutiile si foliile din aluminiu reprezinta ca
volum cam 2% din deseurile domestice, dar
aproape 25% din deseurile reciclabile
 Stiati ca……(1)
un cuplu din SUA a hotarat
sa stranga 400.000 de cutii împ ă ratul Fran ţ ei,
goale din aluminiu pentru a Napoleon al III-lea,
reusi sa obtina banii necesari impresionat de
pentru nunta lor. Specialistii acest metal u ş or,
au spus ca numarul dore ş te s ă fac ă
impresionant de cutii goale plato ş e pentru
din aluminiu pe care cei doi solda ţ i
tineri trebuie sa le colecteze
va cantari, la final, peste
cinci tone
portiunile decojite pe Al
spate ale oglinzilor dac ă se
vechi se repara aplicand recicleaz ă
in locurile defecte, cu dozele de
un adeziv transparent, aluminiu ş i se
bucatele de folie de fac unele noi
aluminiu din ele, se
datorita keratinei firul de economise ş te
par este mai puternic 75% din
decat aluminiul si poate energia
sustine o greutate de 50- necesar ă
100g. cre ă rii unora
 Stiati ca……(2)
Cel mai mare
elicopter din
lume ce a fost
construit
vreodata revine
in atentia
publicului
odata cu
intentia unei
companii
occidentale de
al transforma
intr-un hotel de
lux zburator.
Echipajele ce
trebuiau sa
manevreze
monstrul din
aluminiu erau
compuse din 6
persoane: pilot,
copilot, inginer
de zbor,
electrician,
Statuia lui
Anteros

Prima
statuie
facuta din
aluminiu
1893 la
Londra
 Aluminiu si cercetarea
romaneasca
Costin D. Neni ţ escu , chimist roman
Înc ă de la începutul anilor 1930 în cadrul
cercet ă rilor sistematice privind reac ţ ii ale
hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu
sunt ob ţ inute în grupul de cercetare al
profesorului Neni ţ escu rezultate de prim ă
importan ţă pentru în ţ elegerea mecanismului
reac ţ iilor prin intermediari carbocationici. Este
observat pentru întâia dat ă rolul esen ţ ial al unui
cocatalizator (urme de ap ă ) în reac ţ ia de
izomerizare a cicloalcanilor în prezen ţ a clorurii
de aluminiu. Din aceast ă perioad ă dateaz ă alte
observa ţ ii fundamentale privind reac ţ ia
cicloalchenelor cu cloruri acide catalizat ă de
clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent
(cunoscuta ast ă zi în literatur ă ca “reac ţ ia
Neni ţ escu de acilare reductiv ă “) sau transferul de
hidrogen “într-o form ă foarte activ ă “. Aceasta este
Hoby
Sandy
Sanderson
din Noua
Zeelanda si
a inceput sa
construiasca
modele
incredibile
de masini
din resturi
de aluminiu
de la cutiile
de suc si
bere
 Bibliografie
-Costin D.Nenitescu, Chimie Generala, Editura Didactica si Pedagogica,
1979;
-Science 23 January 2009: Vol. 323 no. 5913 pp. 492-495
-www.physorg.com
-20 iul 2010, Ziarul Gandul
-22 decembrie 2010, Ziarul: Adevarul
-www.magazinstiintific.ro/tehnologie, 22 December 2010, Laura P
-Nemes, T., Petrescu,V.,Tehnologia materialelor, Ed. Univ. “Lucian
Blaga, Sibiu, 2001
-www.Wikipedia .com
-Memorator de metalurgie, Editura tehnica, Bucuresti, 1962
-Colan, Horia, s.a., studiul metalelor, E.D.P., Bucuresti,1983
-Lazarescu, Ion, Aluminiul, Editura tehnica, Bucuresti, 1978