UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ
INGINERIA MATERIALELOR AVANSATE

CONTROLUL METROLOGIC ȘI STATISTIC AL

PROPRIETĂȚIOR FIZICO-CHIMICE A
MATERIALELOR INTUMESCENTE COMERCIALE

Masterand: Coordonator :
Igor ARSENE Dr. Ing. Geanina PODARU

Galați 2022
Actualitatea. Statisticile spun că pentru fiecare 1 milion de oameni într-un
incendiu, 10-20 de oameni mor în fiecare an.
Numărul persoanelor rănite grav este de 10 ori mai mare.
În fiecare zi în Europa mor aproximativ 12 persoane și 120 de persoane sunt
grav rănite în urma unui incendiu. Aproximativ 80% dintre victime sunt în urma
incendiilor din clădiri de locuit.
Principala cauză a morții în caz de incendiu este otrăvirea cu produse de
ardere.
 Cele mai periculoase în cazul unui incendiu sunt produsele toxice de ardere și
colapsul clădirilor.
Structurile metalice - coloane, grinzi transversale, distanțiere - se încălzesc
rapid, ajung la limita de rezistență la foc, își pierd capacitatea de rulare și pur și
simplu se "adaugă".
Profilele din oțel, în funcție de grosime, la o temperatură critică de + 500 ° C,
își păstrează rezistența de la 3 la 25 de minute, rezistența la foc a aluminiului fiind
sub -300 ° C.
Structurile din lemn durează mai mult pentru a menține integritatea, dar se
aprind rapid, accelerând răspândirea focului, emit mult fum și produse toxice.
Sarcina principală de protecție împotriva incendiilor pasive - pentru a face
materiale ignifuge și de construcție, pentru a reduce rata lor de încălzire până la
temperaturi periculoase limitarea emisiilor de produse toxice pentru a reduce riscul
de distrugere a clădirilor și pentru a asigura posibilitatea de evacuare și siguranța
pompierilor.
 Vopselele, lacurile, emailurile rezistente la foc au performanțe ridicate în ceea ce privește
eficacitatea protecției împotriva incendiilor și avantaje valoroase față de metodele tradiționale
(constructive) de protecție pasivă
Nu emite substanțe toxice în timpul arderii;
•Nu forțați structurile și nu schimbați configurația acestora;
•pot fi folosite pentru obiecte dificil de accesat de formă complexă;
•Aplicarea obiectelor protejate necesită mai puțină muncă și este ușor de mecanizat;
•păstrează capacitatea de ignifugare pentru o perioadă de 5-10 ani, cu posibilitatea restaurării
ulterioare.
Principalul indicator al eficacității materialelor utilizate pentru a proteja împotriva
incendiilor este limita de rezistență la foc, este timpul (în minute) pentru care pot întârzia
încălzirea structurilor metalice la temperaturi critice.
Conform acestui indicator, aparatele sunt împărțite în 7 grupe. Materialele din primul grup de
protecție împotriva incendiilor (R150) ar trebui să asigure siguranța obiectelor timp de 150
minute sau mai mult. Spărgătorii de spumă cu spumă au o limită de rezistență la foc de 30 până
la 120 de minute.
Domenii de aplicare pentru vopsele intumescente

Vopseua intumescente folosit pentru a proteja aproape

toate obiectele și elementele de clădiri și structuri: structuri
din beton armat și beton, metal, lemn, echipamente,
acoperișuri, cabluri și cabluri, conducte, sisteme de aer
condiționat, rute de evacuare de urgență. Toate acestea sunt
fabricate dintr-o varietate de materiale, care se comportă
diferit în cazul incendiilor.
acoperiri ignifugat, în funcție de compoziția și utilizarea, pot
fi utilizate în interior, în exterior, umiditate ridicată,
înghețurile severe și în condiții de temperaturi extreme, într-o
atmosferă de gaze corozive și ceață sare, medii corozive
(uleiuri, uleiuri minerale, benzină), în condiții climatice dure.
În străinătate, acoperirile intumescent reprezintă aproape
jumătate din măsurile de prevenire a incendiilor aplicate.
Cum funcționează vopseaua ignifugată în caz de incendiu
Când sunt încălzite în substanțe ignifuge, apar procese fizico-chimice
complexe. De la un strat de 1-3 mm grosime, se formează o carcasă poroasă cu
o înălțime de până la 20-100 mm, care etanșează suprafața obiectului protejat,
tăindu-l de contactul cu focul și oxigenul în aer.

Cu o temperatură în creștere, spuma este carburizată și transformată în cocs cu

rezistență mecanică ridicată și o bună aderență la suprafață. Datorită
conductivității termice scăzute a reziduurilor de cocs poroase vopsele ignifuge
reduce transferul de sute de căldură de ori (penokoksov conductivitate termică,
beton și oțel 0,033-0,038, respectiv, 1,7 și 52 W / m * K), pentru a preveni
producerea fumului și descompunere randamentul produselor spre exterior,
prelungesc timpul inainte debutul aprinderii. La temperaturi de 800-950 ° C,
această izolație termică poate funcționa timp de 30 până la 180 de minute.
Cu cât stratul de cocs rezultat este mai voluminos și mai puternic și rezistența
la căldură este mai mare, cu atât obiectul protejat se va încălzi mai încet.
Vopseaua termo-expandantă poate reduce la minimum daunele dacă focul este
stins în timp - spuma cărbunelită nu se coace cu suprafețe și poate fi pur și
simplu răzuită de echipamente și de pereți.
Caracteristici ale formulărilor
Termo-expandarea sau acoperirea intumescentă sunt complexe în compoziție și diverse în
proprietăți. Producătorii de vopsele de precizie nu dezvăluie, de obicei, un secret comercial. La
fel ca materialele tradiționale de vopsea, ele conțin formatori de film, agenți de umplutură,
agenți de îngroșare, agenți de îndepărtare a deformațiilor, dispersanți.
Proprietățile specifice de ignifugare ale vopselelor oferă un complex de trei tipuri de
ingrediente:

•Compușii care se descompun prin formarea de gaze sunt poroforii (agenți de suflare).
•"Agenții de carbonizare" sunt alcooli polihidrici, care contribuie la faptul că vopselele nu ard la
temperaturi ridicate, ci formează un reziduu de durată.
•Compuși cu conținut de fosfor. Ele efectuează mai multe funcții: catalizează formarea cocsului,
mărește aderența, rezistența și stabilitatea termică, suprimă fumul și formarea fumului.
Aceste componente sunt primele care lucrează la începutul focului - umflă matricea și
acționează ca agenți de întârziere a flăcării, eliberând o cantitate mare de gaze necombustibile în
timpul descompunerii, care răcește suprafața și încetinește răspândirea focului.
Vopsele intumescente sunt cel mai utilizat
sistem, deoarece:
•reprezintă cea mai ieftină alternativă de
protecție împotriva incendiilor;
•se aplică în strat subțire;
•păstrează aspectul original al structurii de
oțel;
•sunt estetice.
În plus, acestea pot fi aplicate deja în
atelier sau în șantier – în funcție de tipul de
vopsea și de condițiile meteorologice.
Vopselele termospumabile anti-incendiu
sunt fie vopsele în strat subțire, în principal pe
bază de apă sau pe bază de solvenți, fie
vopsele în strat gros, epoxidice și destinate în
principal incendiilor de hidrocarburi.
 Materiale itumescente -viitorul pieței
Acoperiri intumescente ignifuge
Acoperiri rezistente la foc
Impregnare pentru lemn
Mastice protectoare pentru fer
Materiale ignifuge pentru impregnarea țesăturilor,
hârtiei
Vopsele intumescente ignifuge
Acoperirile intumescente sunt considerate cele mai eficiente, deoarece odată cu creșterea temperaturii cresc
semnificativ grosimea stratului - de 10-40 de ori;
Protecția împotriva incendiilor este asigurată în principal prin formarea unui strat protector termoizolant
între foc și suport.
Temperatura ridicată de funcționare este inițiatorul formării acestui strat.
Vopsele intumescente ignifuge
Un strat ignifug are nevoie de trei componente principale.• -Donator de carbon – pentaeritritol,
polialcooli, amidon pentru a forma un strat protector carbonizat.
- Acidul anorganic pentru deshidratarea donatorului de carbon este acidul (poli)metafosforic (HO3P)n, care
se va forma când polifosfatul de amoniu se descompune la 275°C.• Un agent de expandare, cum ar fi
melamina, care eliberează gazul (N2) necesar formării spumei.
 Obiectele de studiu sunt materialele intumescente
Subiectul studiului este implementarea materialele
intumescente ca metodelor moderne de protecție împotriva
incendiilor de foc.
Scopul studiului nostru este de a demonstra eficiența
metodelor moderne de implementare a materialele intumescente
ca metodelor moderne de protecție împotriva incendiilor de foc.
Scopul studiului a fost de a rezolva următoarele probleme:
1. De a determina caracteristicile controlului metrologic,
statistic al proprietățior fizico-chimice a materialelor intumescente
comerciale şi de a le dezvălui influenţa implementării acestora în
protecția împotriva incendiilor de foc.
2. Identificarea avantajelor şi dezavantajelor materialelor
intumescente comerciale
Мetode de cercetare: Analiza şi generalizarea datelor din
literatura ştiinţifico-metodică, studiul datelor experimetale și
metode statistico - matematică.
Studiul experimental.
 Construcțiile metalice prezint o rezistență relativ
redusă la acțiunea temperaturilor ridicate. Oțelul,
începnd cu 200 ℃, își modifică caracteristicile
mecanice, astfel reducându-se limita de curgere,
rezistețna la rupere și valoarea modulului de
elasticitate.
(Figura 1)
Structurile portante din oțel, de la aproximativ
500 ℃ își pierd 50 % din capacitatea lor de
încărcare și în consecință nu mai pot prelua eforturile
inițiale prevăzute.
Din aceaste cauze, ele trebuie protejate împotriva
efectului unor câmpuri de temperaturi ridicate. În
acest sens se practică acoperirea cu diverse materiale Figura 1
intumescente.
SOLUȚII EXISTENTE DE PLAN
MONDIAL
1. Termoprotecție cu produse de
torcretare
Mortar uscat (pe bază de sulfur), din
granule fine, amestecat cu apă. Această
soluție este o protecție pasivă la foc și
asigură evacuarea de până la 120 minute a
respectivelor clădiri. Se execută la fața
locului, mecanizat, cu aer comprimat, sau
cu un aparat proiectat special pentru
aceasta.
Fig. 2 Termoprotecție cu mortar
 MORTAR PE BAZĂ DE CIMENT.
Asigură o mai bună rezistență la foc de până la 240 minute. Se poate aplica
manual, prin tencuire sau mecanizat, prin pulverizare cu un utilaj de aer comprimat.
în ambele cazuri suprafața metalică a structurilor este acoperită cu acest material,
care după întărire formează un strat optim pentru protecția împotriva focului.

AVANTAJELE METODEI CONSTA ÎN:

- se mărește durabilitatea structurii în condiții normale și în condiții excepționale de
incendiu;
- nu conține materiale periculoase sau toxice, iar la încălzire numai apa se va
evapora din el;
- poate să acopere și suprafețe mai complexe, iar prețul de cost nu crește în raport cu
creșterea grosimii straturilor, deoarece costul manoperei este mai semnificativ decât Figura 3. MORTAR PE BAZĂ DE
prețul materialului. CIMENT.

DEZAVANTAJE:
- nu se recomandă la realizarea unor lucruri estetice.
- deoarece aspectul suprafeței în urma torcretării este neuniformă, se recomandă
utilizarea ei mai cu seamă în zone ascunse;
- în caz contrar trebuie mascată cu alte materiale de finisaj;

Acest tip de protecție reprezintă soluția ideală în cazul halelor industriale,

respectiv pentru protecția tubulaturii de ventilație.(Figura1, 4)
Figura 4. Tubulaturi de ventilație
 2. Acoperirea structurii de oțel cu vopsele intumescente sau
termospumante.(Figura 5)
Aceste vopsele sunt inerte la temperaturi scăzute. Sub efectul
căldurii, la circa 200-250℃, se transform treptat într-o spumă
carbonică, ce protejează termic suportul pe care a fost aplicat. La
aceste temperaturi proprietățile oțelului încă nu sunt afectate.
Vopseaua trebuie aplicată pe suprafața curată de oțel, nedeteriorată, Figura 5. Acoperirea structurii de
uscată și grunduită. Se poate aplica manual cu pensula sau oțel cu vopsele intumescente sau
termospumante.
mecanizat prin pulverizare fără aer.
Putem să distingem două grupe mari:
Vopsele de tipul unor pelicule fine, subțiri, care sunt pe bază de
apă sau solvent; în principal sunt folosite pentru protecția la
incendii a unor incinte în care sunt depozitate materiale celulozice
sau materiale care prin ardere dezvolt cantități relativ mici de
energie termică. Aceste vopsele sunt aplicate în straturi de
aproximativ 1 mm grosime; în timpul incendiului, prin expandare,
ele ajung la o spumă avnd o grosime de 50 mm, adică se obține un
raport al grosimii de 50:1.
 Vopsele de tipul unor pelicule mai
consistente, care se aplică în straturi mai groase
de 2-3 mm și sunt pe bază de rășini epoxidice.
Aceste materiale sunt utilizate în cazul protecției
la incendii a unor incinte unde materialele
depozitate prin ardere dezvolt cantități mult mai
mari de energie termică (spre exemplu la
materiale de tipul hidrocarburilor). În cazul
acestor vopsele raportul de expansiune al
vopselei sub influența căldurii este mai mic de Figura 6
până la 5:1.
Se recomandă de asemenea și pentru
acoperirea suprafețelor exterioare.(Figura 6)
 Principalele avantaje ale metodei sunt următoarele:
- aspect estetic (permite să rămână vizibil suplețea
structurii de rezistență);
- suprafața acoperită permite finisaje decorative;
- ușurința aplicării și peste zone de joncțiune mai
complexe;
- se poate folosi atât pentru spații interioare cât și pentru
cele exterioare.
Dezavantajele metodei constă în:
- preț de cost mai ridicat din cauza aplicării în condiții mai
deosebite/mai pretențioase;
- necesit condiții atmosferice adecvate în timpul aplicării Figura 7
stratului protector
- perioada limitată de rezistență la foc, de maximum 60 -
120 minute;
- vopselele epoxidice necesit protecție suplimentară, atentă
în timpul aplicării, deoarece conțin materiale toxice.
 În figura 8, este redat modul de
descompunere al stratului de vopsea
intumescent pe o epruvet realizat dintr-o
țeavă cu pereții subțiri.
Se poate remarca elasticitatea limitată a
stratului de spumă, deoarece la atingerea
unui grad de expandare aceasta se va fisura

Figura 8
 3. ÎMBRĂCAREA STRUCTURILOR METALICE CU PLĂCI DIN GIPS-
CARTON SAU PLĂCI DIN SILICAT DE CALCIU, REZISTENTE LA FOC.
Este o tehnică de protecție uscată, asigurând un montaj ușor, facil. Asamblarea
plăcilor se poate realiza cu ajutorul agrafelor metalice, sau șuruburilor, respectiv
prin lipire cu adeziv refractor.
AVANTAJELE ACESTOR METODE CONST ÎN:
- prezintă o suprafață netedă, curată, fără praf;
- se poate aplica și pe structuri de oțel nevopsite;
- plăcile sunt livrate la grosimi standardizate;
- în cazul plăcilor gips-carton, acoperirea se poate realiza cu mai multe straturi,
pe când la plăcile din silicat de calciu este suficient aplicarea unui singur strat;-
- pălcile din silicat de calciu pot rezista la temperaturi de până la 1000℃;
- ele nu conțin aditivi și nu sunt tratate chimic.
- plăcile de gips-carton asigură protecție de până la 180 minute.
 DEZAVANTAJELE METODEI:
- protecția zonelor mai complexe este relativ dificilă;
- la plăcile din gips carton, prețul crește în funcție de numărul
de straturi aplicate;
- Prețul de cost al plăcilor din silicat de calciu, crește odată cu
densitatea acestora.
Aceste plăci se pot utiliza la protecția termică: a stâlpilor, a
grinzilor metalice, a cablurilor, a fibrelor optice și a conductelor, Fig. 9 Soluții de
protecție cu plăci
precum și la izolarea ușilor ignifuge și a sistemelor de ventilație.
În figura 9 este ilustrat acoperirea unor profile deschise
respectiv închise.
 4. ÎMBRĂCAREA CU O PĂTURĂ
FLEXIBILĂ (FLEXIBLE BLANKED
SYSTEMS)
PRINCIPALELE AVANTAJE ALE
METODEI SUNT:
- asigură o instalare ușoară și curată;
- este aplicabilă în cazul formelor mai
complexe;
- este o metodă ieftină.
DEZAVANTAJUL:
- nu se poate aplica la lucrări estetice.

Fig.10. Îmbrăcarea cu o pătură flexibilă

5. ACOPERIRE CU BETON
Punerea în operă se face prin turnare; poate să fie ca
și un cofraj care acoperă întreaga suprafață a structurii
metalice ca în figura 11.
Acoperirea cu beton a structurilor de oțel cu beton
are avantajele de durabilitate, de bună rezistență
termică, respectiv o bună rezistență la șocuri mecanice.
DEZAVANTAJELE ACESTEI METODE SUNT:
- Costul ridicat față de metodele ușoare;
- reducerea spațiului util din jurul elementului, astfel
protejat din cauza grosimii mari a stratului de Fig.11. Acoperirea cu beton
protecție.
Se utilizează cel mai des în zonele unde necesită
rezistență la impact. De asemenea acestea sunt
rezistente la schimbări brute de condiții meteo.
De acea sunt folosite în mod curent la depozite,
parcări subterane și structuri externe.
 IDICAȚII TEORETICO – METODICE ȘI PROPUNERI DE
SOLUȚII POSIBILE:
În elaborarea unor soluții noi s-au analizat diferite metode de
răcire cu gaz sub presiune, respectiv cu lichid de răcire. Acestea sunt
utilizate în mai multe domenii, cum ar fi de ex. la frigidere, la răcirea
motoarelor cu ardere internă, la pistele de patinaj, instalații cu aer
condiționat, instalații de stocare ale gheții.
Un sistem, care funcționeaz pe acest principiu, este utilizat drept
un sistem de răcire al structurii de oțel în Dubai, la cladirea Burj Figura 12
Khalifa.
La ora actuală, nu există soluții similare de protecție ale structurilor de
rezistență împotriva incendiilor. Soluția propusă anterior (vezi figura 12) se
utilizează drept principiu următorul fenomen: în profilele rectangulare 1 și 2, care
au fost acoperite în prealabil cu straturi intumescente, introducem câte o țeavă cu
pereți subțiri (de preferat din cupru) 3, apasă pe pereții interiori ai profilului, prin
intermediul unor elemente elastice 7.
Elementele de joncțiune tip rapid 4-5 prezintă niște cleme elastice, asigurând
astfel un montaj rapid al țevilor 3 prin ferestrele de vizitare prevăzute în profilele
1 și 2, care ulterior sunt acoperite cu capacele 6.
 În cazul declanșării senzorului de incendii (creșterea excesivă a
temperaturii elementelor metalice de rezistență), prin aceste țevi începe
să circule forțat apă rece, în direcția indicată de săgeți, care elimină într-
o anumit măsură căldura primită din exterior de țeavă.
Apa rece este pompată dintr-un rezervor suficient de mare, iar la
întoarcere este răcită. Prin această măsură creșterea temperaturii
elementelor de rezistență 1 și 2 devin mult mai lentă și astfel
evacuarea în condiții de maximă siguranță a oamenilor și a bunurilor
materiale va fi prelungit în mod substanțial.
O altă variantă, pentru creșterea eficienței schimbului de căldură, ar
putea fi acea, în care în țevile 3 s-ar introduce un alt fluid în loc de
apă.
Bibliografia

1. https://vdocumente.com/protectie-la-foc.html
2. https://www.promat.com/ro-ro/constructii/proiect-protectie-la-foc/
zona-expertilor/39704/vopsele-intumescente-protectie-eficienta-i
mpotriva-incendiilor-structuri-otel/
3. DIBt (Deutsches Institut für Bautechnik), o autoritate la nivel de
stat preocupată de chestiuni tehnice legate de construcții
(reglementări de construcții, proiectare, testare, certificare,
siguranță, echipamente de construcții, aprobări etc.)
4.  „S-115”.
MULTUMIM PENTRU ATENȚIE