Sunteți pe pagina 1din 73

CONTROLUL MEDICAL,

CONTROLUL
PEDAGOGIC ȘI
AUTOCONTROLUL ÎN
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI
SPORT

U.S.E.F.S 2022 Arsene Igor dr.conf.univ


1. Arsene Igor., Metrologie sportivă. Bazele statisticii matematice (curs de bază). - Chişinău: USEFS, 2007. – 152 p.
2. Arsene Igor., Bazele teoretico-metodologice ale activităţii de cercetare ştiinţifică în educaţia fizică şi sport.
Material didactico-referativ pentru studenţi în baza căruia profesorul va preda lecţii (în ajutorul studentului).
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport,Catedra Teoria şi Metodica Culturii Fizice.-Chişinău: S.n., 2015
(Tipografia „Valinex SRL”).-80 p.
3. Измерения и вычисления в спортивно-педагогической практике: Учебное пособие /Губа В.П. и др./.- М.:
СпортАкадемПресс, 2002. – 211 с.
4. Коренберг, В.Б. Спортивная метрология: учебник / В.Б. Коренберг. М.: Физическая культура, 2008. - 368 с.
5. Начинская С.В. Спортивная метрология: Учеб. пособие для студ. высш. учеб. заведений. – М.: Издательский центр
«Академия», 2005. – 240 с.
6. Смирнов, Ю.И. Спортивная метрология /Ю.И. Смирнов, М.М. Полевщиков. – М., ИЦ «Академия», 2000.
7. Спортивная метрология: Учеб. для ин-тов физ. культ./ под ред. В.М. Зациорского. – М., ФиС, 1982. – 356 с.
Noțini de bază. Controlul medical - o examinare medicală cuprinzătoare a dezvoltării
fizice și a aptitudinii funcționale a celor implicați în cultura fizică și sport.
Controlulul pedagogic - este un proces sistematic de obținere a informațiilor despre
starea fizică a celor implicați în cultura fizică.
Autocontrolul - monitorizarea regulată a stării de sănătate, a aptitudinii funcționale și
fizice și a modificărilor lor sub influența educaței fizice și sportului.
Diagnostic - un scurt bilanț despre starea de sănătate a unei persoane implicate în
cultura fizică și sport la moment. Măsurări și testări medicale, pe baza cărora se
întocmește o determinare despre starea de sănătate a elevului, stuentului, sportivului.
Dezvoltarea fizică - este un proces biologic natural de formare și modificare a indicilor
morfologici și funcționali a organismului în cursul vieții individuale, îmbunătățindu-se
sub influența educației fizice.
Pregătire fizică - După Matveev, După orientarea sa concretă, acesta este un proces de educare a
aptitudinilor fizice necesare în activitatea sportivă (atât a celor ce se mainfestă nemijlocit în ramura de
sport alesă, cât şi a celor ce contribuie la perfecţionarea în acestă ramură). În acelaş timp pregătirea fizică a
sportivului este indisolubil legată de creşterea nivelului general al posibilităţilor funcţionale ale
organismului, de dezvoltarea fizică miltilaterală, de întărirea și menținerea sănătăţii.
Noțiuni de bază
Pregătirea funcțională a organismului uman pentru sarcina fizică - este starea
sistemelor organismului și reacția lui la efort fizic.
Proba funcțională - este o sarcină dozată care permite să evaluăm starea funcțională a
organismului.
Antropometrie – este un sistem de măsurători și cercetări în antropologia
dimensiunilor liniare și a altor caracteristici fizice ale corpului.

Indicatori antropometrici:
Somatometrie - înălțimea și greutatea corpului, diametre, circumferințe;
Fiziometrie - VVP, dinamometrie etc.;
Somatoscopice - forma pieptului, spatelui, abdomenului, picioarelor, tălpii, gradul de
depunere de grăsime etc.
Măsurări (în sensul larg al cuvântului) se numesc corespunderile prestabilite dintre
fenomenele examinate, pe de o parte, şi cifre, pe de altă parte.
Măsurarea sau încercarea efectuată în scopul determinării stării sau capacităţii
sportivului se numeşte Test.
Nomogramă - un grafic al mărimilor geometrice utilizate în diverse calcule.
Diagnosticul stării organismului

Diagnosticul este procesul de


recunoaștere și evaluare a caracteristicilor
biologice și sociale individuale ale unei
persoane, interpretarea și rezumarea datelor
obținute despre sănătate și boală.

Lecțiile, antrenamentele, organizate


corespunzător, în conformitate cu principiile
educației fizice și sportiv, sub supravegherea
unui profesor și a unui medic, întăresc
sănătatea, îmbunătățesc dezvoltarea fizică,
întăresc starea fizică și performanța corpului
uman și contribuie la creșterea spiritului
sportiv.
Influența activității de mișcare asupra sistemelor organismului uman

Diverse forme de activitate motrice au şi diverse oportunități de


îmbunătățire a sistemelor din organism.
Fig. 1. Prezentate ca activităţi de diverse tipuri de exerciții fizice, precum și
absența acestora afectează dimensiunea inimii (conform lui G.D.
Nedvetskaya).
De asemenea, în timpul efortului fizic, apar modificări la nivelul organelor
șisistemele corpului.
Tipuri de diagnosticare, scopurile și obiectivele

Principalele tipuri de diagnosticare:

1. Controlul și supravegerea medicală


2. Controlul pedagogic
3. Autocontrolul

Scopul diagnosticului este de a optimiza


procesul stării celor implicați în
practicarea exercițiilor fizice pe baza unei
evaluări obiective a diferitelor aspecte.
Sarcinile diagnosticii:
1. Efectuează în mod regulat monitorizarea medicală a sănătății
tuturor persoanelor implicate în cultura fizică și sport;
2. Evaluează eficacitatea mijloacelor și metodelor utilizate în
antrenament;
3. Realizarea planului pe lecții de antrenament;
4. Stabilirea normativelor de control pentru evaluare pregătirii
fizice, tehnice, tactice, moral-voliționale și teoretice a sportivilor;
5. Prognozarea realizărilor sportive individuale;
6. Să identifice dinamica dezvoltării rezultatelor sportive;
7. Selecția de sportivi talentați.
Controlul medical. Controlul medical al sportivilor reprezintă una
din secţiunile cele mai active ale Medicinii Sportive, cu rol important
în selecţie, dirijarea ştiinţifică a antrenamentului etc.
Controlul medical se aplică nu numai sportivilor legitimaţi la cluburi
ci tuturor acelora care doresc şi / sau practică una sau mai multe
forme de efort fizic de tip sportiv - gimnastică de întreţinere,
gimnastică aerobică, jogging, walking, înot, ciclism, schi, călărie, etc.
Scopul controlului medical este complex şi anume :
− de păstrare a sănătăţii individului
− de prevenire a înbolnăvirilor
− determinarea capacităţii de efort global şi pe aparate
− prevenirea tulburărilor induse de o neadaptare eventuală la efort
prin :
− auto supraevaluare şi / sau
− suprasolicitare
− depistarea deficienţelor fizice morfologice şi / sau funcţionale
− corectarea acestor deficienţe
− recomandări în ce priveşte regimul general de viaţă
− întreţinerea unui regim de viaţă şi activitate convenabil persoanelor
în vârstă
În cadrul activităţii de control medical
deosebim trei tipuri de consultaţii medicale :
– Consultaţia medicală iniţială
– Consultaţia medicală periodică
– Consultaţia medico - pedagogică
Controlul și asistența medicală în activitățile de educație fizică și sport sunt obligatorii.
Controlul medical, numit şi control medical preventiv, constă dintr-o serie de metode numite
clinice sau paraclinice care se efectuează de către personalul medical cu scopul stabilirii
unui diagnostic medical la un pacient. Acest control care se poate face periodic, pentru a
preveni anumite boli, sau la sportivii de performanţă, cuprinde controlul corporal prin
palpare, ascultare folosindu-se instrumente ajutătoare ca şi stetoscopul, ciocanul pentru
stabilirea reflexelor sau otoscopul. Acest control este completat de o serie de examene de
laborator. Un rol important în cadrul controlului medical îl joacă anamneza, cum mai poate
fi numit istoricul bolii.
Este necesară prezența la un control medical la 1,5
ore după masă și la 2 ore sau mai mult după exerciții
fizice sau muncă fizică grea.
Asistența medicală de urgență  a elevilor este acordată de
către cabinetele medicale din unitățile de învățământ.
Asistența medicală curativă a elevilor și care învață în altă
localitate decât cea în care domiciliază și care prezintă
afecțiuni acute care nu necesită internare în spital este
asigurată de medicii cabinetelor medicale din școli.
Asistența medicală de specialitate a elevilor care învață în
altă localitate decât cea în care domiciliază este asigurată de
unitățile de asistență medicală ambulatorie de specialitate
care au relații contractuale cu casele de asigurări de
sănătate, pe baza biletelor de trimitere eliberate de medicii
cabinetelor medicale din școli.
Asistența medicală spitalicească a elevilor care învață în altă localitate decât cea în care
domiciliază se asigură pe baza biletului de trimitere eliberat de medicii cabinetelor
medicale din școli. Același traseu îl parcurg și elevii din localitate, cu deosebirea că aceștia
vor merge la cabinetele medicale individuale din localitate, în loc de cabinetele medicale
din unitățile de învățământ.
Practicarea exercițiilor fizice în forme organizate (cum ar fi orele de educație fizica) de
către elevi se realizează numai cu aviz medical.
În prezent, în Republica Moldova, pentru avizarea medico-sportivă este utilizat principiul
apt-inapt.
Toţi elevii pentru a putea participa la activităţile de educaţie fizică şi sport, sunt
obligaţi să prezinte avizul medical.
Avizul medical se eliberează copiilor şi elevilor în conformitate cu prevederile Legea nr.
330 din 25.03.1999 cu privire la cultura fizică și sport. Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 83-86/399 din 05.08.1999. care îi încadrează pe aceştia în gratuitate. Avizul medical se
prezintă sub formă de adeverințe medical care poartă semnătura, parafa medicului şi
ştampila rotundă a unităţii medicale. Copiii şi elevii, pe al căror adeverințe medical se
menţionează „clinic sănătos – apt pentru activităţile de educaţie fizică şi sport”, pot
participa activ la aceste activităţi. 
Capitolul X
GARANŢIILE SOCIALE ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI  
Articolul 32. Asistenţa medicală şi responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii în legătură cu
practicarea sportului
(1) Practicarea exerciţiilor fizice organizate, participarea la antrenamente şi competiţii sportive se
realizează exclusiv cu avizul medical.
(2) Asistenţa medicală a sportivilor se organizează şi se asigură prin:
a) Centrul Naţional de Medicină Sportivă;
b) cabinetele medicale de specialitate organizate pe lîngă complexele sportive, asociaţiile şi cluburile
sportive;
c) unităţile curative la locul de trai.
(3) Responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii sportivului, antrenorului sau arbitrului în timpul
practicării sportului în mod organizat se stabileşte în conformitate cu legislaţia şi condiţiile contractului
încheiat de către sportiv, antrenor sau arbitru cu organizaţia sportivă.
(4) Persoanelor cărora li s-a cauzat o traumă în timpul practicării organizate a culturii fizice şi sportului,
inclusiv în timpul competiţiilor sportive, li se asigură reabilitarea medicală, socială şi profesională completă în
modul stabilit şi, suplimentar, din contul mijloacelor Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului
din Republica Moldova.
Copiii şi elevii, cu interdicţii totale faţă de orice efort şi orice
activitate fizică, sunt obligaţi să fie prezenţi la orele de educaţie
fizică, profesorul repartizându-le efectuarea unor teme cu caracter
teoretic şi organizatoric din domeniu, ei fiind scutiţi de efort, nu şi
de frecvenţă. Scutirile medicale de orele de educaţie fizică nu pot fi
eliberate retroactiv ele fiind valabile din ziua acordării lor (cu
excepţia adeverinţelor medicale de motivare pentru perioadele
când un elev este absent de la toate obiectele de învăţământ în
cauză de boală).
Scutirile medicale de la orele de educaţie fizică se eliberează de
medicul unităţii şcolare pe formularul adeverinţei medicale tip
M.S.F.
În funcţie de forma clinică şi deficienţele funcţionale consecutive, scutirile pot fi:
Scutiri anuale sau semestriale care pot fi totale sau parțiale (pe durata unui an sau a
unui semestru școlar):
# Inapţi total pentru activitate de educaţie fizică fără notă la acest obiect. La
recomandarea medicului se pot efectua în cadrul lecţiei de educaţie fizică unele exerciţii
uşoare de dezvoltare fizică armonioasă.
# Inapţi total pentru activitatea de educaţie fizică fără notă, dar cu recomandarea de
cultură fizică medicală recuperatorie în cabinete sau centre de specialitate. Elevilor care
învaţă în localităţi fără posibilităţi de recuperare prin cultură fizică medicală, li se va
recomanda un program diferenţiat de exerciţii în cadrul orelor de educaţie fizică.
# Inapţi parţial numai pentru unele din activităţile impuse de programa analitică a
lecţiilor de educaţie fizică, cu notă la acest obiect. Tipuri de exerciţii fizice contraindicate
medical vor fi stabilite de medicul unităţii de învăţământ respective, în colaborare cu
medicul specialist care dispensarizează elevii.  
Scutiri temporare care pot fi totale sau parțiale (pe durate variabile, sub
un an şcolar, recomandate de medic)
# Inapţi total pentru activitatea de educaţie fizică.
# Inapţi parţial numai pentru unele din activităţile impuse de programa
analitică a lecţiilor de educaţie fizică.
Scutirile medicale de orele de educaţie fizică nu pot fi eliberate retroactiv,
ele fiind valabile din ziua acordării lor (cu excepţia adeverinţelor medicale
de motivare pentru perioadele când un elev este absent de la toate obiectele
de învăţământ din cauză de boală).
Scutirile medicale de educaţie fizică vor fi înscrise pe formularul de
adeverinţă medicală tip M.S.F. Indicaţiile terapeutice vor fi înscrise separat
şi se vor alătura adeverinţei medicale sus numite.
În scopul reglementării situaţiei şcolare a elevilor deveniţi inapţi din
punct de vedere al stării de sănătate pentru orele de educaţie fizică, se
stabilesc următoarele:    
Pentru elevii scutiţi medical pe un semestru, media anuală se consideră
media obţinută în semestrul în care a participat la lecţiile de educaţie fizică.
Pentru elevii scutiţi medical pe un an şcolar, semestrial sau alte perioade,
aceştia au obligativitatea de a fi prezenţi şi a asista la lecţia de educaţie
fizică, ei fiind scutiţi doar de efort nu şi de frecvenţă. Neparticiparea la ora
de educaţie fizică, atrage după sine înscrierea absenţei în catalog.
Concluzionând, pentru practicarea exercițiilor fizice în școli, elevii vor
efectua un control medical periodic de două ori pe an, adică la începutul
fiecărui semestru. Aceste controale se vor face astfel: se va merge cu bilet de 
trimitere de la cabinetele individuale sau cele din unitățile școlare, la
cabinetele de specialitate, în special cele de cardio-respiratorie și, în funcție de
caz, la alte specialități.
În funcție de rezultatul (diagnosticul) obținut în urma consultului, se va
prezenta înapoi la medicul curant, care îi va elibera un aviz medical în care se
va specifica diagnosticul și aptitudinea pentru ora de educație fizică, iar dacă e
cazul și perioada în care elevul va fi considerat inapt; elevul poate fi inapt
parțial sau total, adică de la câteva zile până la o perioadă de până la un an
școlar.
După trecerea unui an școlar elevul trebuie să efectueze un alt control
medical care va confirma aptitudinea elevului pentru ora de educație fizică
din următorul an școlar.
În cazul unor incidente sau accidente în cadrul orelor de educație fizică și sport,
profesorii de educație fizică și sport au obligația de a-i prezenta la cabinetele medicale din
unitățile de învățământ pentru consult medical. Medicul sau asistentul medical va consulta
elevul și vor aplica măsurile ce se impun fiecărui caz în parte; în  cazul în care elevul
necesită o îngrijire specială sau necesită și alte investigații, este trimis cu bilet de trimitere
la un cabinet de specialitate sau la un serviciu de urgență, în funcție de gravitate, iar în
cazul în care medicul sau asistentul medical consideră că este un caz grav, este chemat de
urgență serviciul de ambulanța pentru acordarea unei asistențe medicale mai speciale dacă
e cazul și transportul de urgență la cea mai apropiată unitate sanitară specializată.
Atunci când nu există cabinet medical sau în acel moment nu este prezent niciun cadru
medical sau situația o impune (nu e timp), primul ajutor este acordat de către profesorul de
educație fizică și sport, efectuând anumite manevre sau chiar prin simpla poziționare a
corpului într-o poziție antalgică, după care urmează solicitarea serviciului de ambulanță și
a cadrelor sanitare din unitatea de învățământ.
O altă formă de practicare a exercițiilor fizice în formă organizată sunt Campionatele
Naţionale Sportive Şcolare, care se desfășoară pe mai multe etape.
Se efectuează o examinare inițială pentru a decide cu
privire la admiterea la exerciții fizice și sporturi regulate.
Se efectuează un examen medical repetat pentru a se
asigura că volumul și intensitatea sarcinii corespund stării
de sănătate, precum și pentru a corecta procesul de
antrenament.

Sunt efectuate examinări medicale suplimentare pentru a rezolva


problema posibilității începerii antrenamentului după boli sau
accidentări, cu sentimente subiective adverse, precum și înainte de
competiții la îndrumareaunui profesorului sau antrenorului de
educație fizică i sport.

Examenul clinic este un sistem de măsuri de îmbunătățire a


sănătății și de menținere a performanțelor sportive ridicate pentru o
perioadă lungă de timp, având ca scop prevenirea și identificarea
semnelor precoce ale stării de sănătate și tulburări funcționale.
Programul examenului medical,
Anamneza generală și sportivă: date personale, caracteristici ale
dezvoltării fizice, boli din trecut, accidentări(traume), condiții de
viață, alimentație, obiceiuri proaste, stil de viață, sport, prezența
categoriilor sportive;
Examen extern - se evaluează postura, starea scheletului și a
mușchilor;
Măsurători antropometrice - se determină nivelul și
caracteristicile dezvoltării fizice;
Examinarea - sistemului nervos, cardiovascular și respirator, a
organelor abdominale etc.;
Teste fiziologice și funcționale.
Controlul medical
Dezvoltarea fizică evaluează Pregătirea fizică

Dezvoltarea fizică este un proces biologic de formare și modificare a


proprietăților morfologice și funcționale ale organismului pe parcursul vieții
sale.
Caracteristicile dezvoltării fizice sunt determinate cu ajutorul
antropometriei.
Indicatori antropometrici Metode de evaluare a dezvoltării fizice
Somatometrice

Somatoscopice
Standarde antropometrice
Somatometrice
Corelație

Fiziometrice
Indici
Indicatori somatoscopici

1. Postura
2 Forma pieptului
3. Forma spatelui
4. Forma abdomenului
5 Forma picioarelor
6. Forma tălpii
7. Depuneri de grăsime
Postura
Examinarea externă face posibilă evaluarea formei pieptului,
spatelui, picioarelor, abdomenului, care caracterizează fizicul general
al unei persoane. Postura
Este poziția obișnuită a unei persoane
care stă lejer în picioare.
Postura corectă la o persoană bine
dezvoltată fizic, capul și trunchiul sunt pe
aceeași verticală, pieptul este ridicat,
membrele inferioare sunt îndreptate la
articulațiile șoldului și genunchiului.

Postură incorectă, capul este ușor înclinat


înainte, spatele este aplecat, pieptul este plat,
stomacul este proeminent.
Forma cutiei toracice pieptului
Forma pieptului poate fi cicilindrică, care se observă cel mai
adesea la persoanele care se angajează sistematic în exerciții
fizice, și conice sau aplatizate - la cei care nu fac exerciții,
ducând un stil de viață sedentar.
Turtirea toracelui contribuie la scaderea capacitatii vitale a
plamanilor, la scaderea functiei respiratorii a organismului.

Forma spatelui.
Coloana vertebrală are 4 coturi: 2 convexe înainte
(lordoză cervicală și lombară) și 2 convexe înapoi (cifoză
toracică și sacră).
Toate aceste curbe naturale se formează până la vârsta
de 6-7 ani și se fixează până la vârsta de 18-20 de ani.
Forma abdomenului. Distingem forma normală,
pendulă(atârnă) și retrasă a abdomenului.
Forma slăbită a abdomenului este cauzată de
dezvoltarea slabă a mușchilor peretelui abdominal, care
este însoțită de prolapsul organelor interne (intestine,
stomac etc.).
Forma retractată a abdomenului apare la persoanele
cu mușchi bine dezvoltați și cu puțină depunere de
Forma picioarelor grăsime.
Forma picioarelor poate fi:
- normală,când călcâiele, genunchii și interiorul
coapselor se ating în poziția principală sau există mici
decalaje între ele;
- în formă de X - când călcâiele diverge cu genunchii
închiși;
- - în formă de O - atunci când nu există nicio atingere
în zona articulației genunchiului.
Forma tălpii
Forma tălpii poate fi plina, normală, turtită și plată.
Forma tălpii se determină prin examinare externă
sau cu ajutorul urmelor.
Forma normală a piciorului joacă rolul unui
amortizor de șoc, care este de mare importanță în
protejarea organelor interne ale unei persoane și a
măduvei spinării și a creierului acestuia de contuzii
excesive la mers, alergare, sărituri.

Tălpile plate sunt adesea însoțite de durere


în timpul plimbărilor lungi sau al exercițiilor
fizice în care o sarcină mare cade pe membrele
inferioare.
Tipuri de corpuri
În funcție de semnele externe ale dezvoltării fizice, se poate
determina tipul morfologic a unei persoane, proporțiile părților
corpului său. În prezent, în practică, se utilizează o schemă cu o
versiune tridimensională a proporțiilor corpului:

1. Dolichomorfie (tip constituțional astenic) - corpul este îngust și


alungit, umerii îngusti, membrele lungi, oase ușoare. Astfel de oameni
sunt de obicei ușori, mușchii lor sunt relativ slabi, o alimentație bună
duce rareori la o creștere a greutății, deoarece. consumă energie mai
repede decât o stochează.
2. Mezomorfie (tip constituțional normostenic) - un
corp de formă medie, se distinge prin proporționalitatea
dimensiunilor principale ale corpului, corectitudinea
raporturilor lor;
3. brahimorfie (tip constituțional hiperstenic) - corpul
este lat și scurt, umerii sunt lați, membrele sunt scurte,
oasele sunt late, depunerea de grăsime de multe ori
crescută.
Indicatori somatici, somatometrici
Înălțime

Greutatea

Excursii și dimensiuni

Greutatea corporală este un indicator


obiectiv al stării de sănătate. Este indicat
să controlezi greutatea corporală
dimineața, pe stomacul gol.
Modificări de greutate în timpul
exercițiilor fizice, în special în stadiile
incipiente. Înălțiea. Lungimea maximă a corpului a fost
Acest lucru se întâmplă ca urmare a observată dimineata. Seara, după antrenament
eliberării de apă în exces și a arderii
grăsimilor.
intensiv înălțimea poate scădea cu 2 cm sau mai
Apoi greutatea se stabilizează și apoi mult. După antrenamentul cu greutăți înălțimea
începe să scadă sau să crească înn poate scădea cu 3-4 cm sau mai mult din cauza
dependență cum este direcțioat compactării discurilor intervertebrale
antrenamentul.
Circumferințele corpului sunt
măsurate cu o bandă de centimetri.
De obicei se măsoară excursia
pieptului, taliei, antebrațului,
umărului, șoldului etc.
Excursia toracică se măsoară în
trei faze:
- în timpul respirației normale
calme,
- inspiratie maxima
- expiratie maxima.
Diferența dintre valorile
excursiilor în timpul inspirație și
expirației caracterizează excursia
toracelui (ECT).
Lățimea umerilor, diametrele
pieptului și bazinului se măsoară
cu un arc mare și gros.

Caliperul este un dispozitiv


pentru măsurarea pliului
cutanat. Metoda numită
caliperometrie.
Apoi, folosind valorile
obținute, folosind formule
speciale, puteți determina cu
ușurință conținutul total de
grăsimi din organism....
Indicatori fiziometrici
Volumul vital pulmonar(VVP) este măsurată cu un
spirometru. După ce a făcut 1-2 respirații în avans, subiectul
face performanță prin inhalare maxima si sufla lin aer in piesa
bucalaspirometru până la eșec. Faceți măsurători de 2-3 ori la
rând și înregistrați cel mai bun rezultat.
VVP în medie la bărbați este de 3500-4200 ml, la femei 2500-
3000 ml, la sportivi 6000-7500 ml.
Ecuația lui Ludwig: Bărbați: VVP = (40 x L) + (30 x P) – 440.0
Femei: VVP = (40 x L) + (10 x P) – 3800 - unde L este înălțimea
în cm, P este greutatea în kg, VC depinde de greutate, înălțime,
nivelul funcțional, pregătire.
După o încărcare obositoare intensă, VVP poate scade cu o
medie de 200-300 ml, iar seara se poate restabili. Dacă indicele
VVP nu se restabilește la linia de bază în următoarea zi după curs
- asta indică sarcina excesiva de munca.
Dinamometria
Dinamometria mâinii drepte, stângă - determinarea forței de flexie a
mâinii.Valorile medii ale forței mâinii drepte (la dreptaci) la bărbați sunt de
3550 kg, la femei 25-33 kg; puterea medie a mâinii stângi este de obicei cu
5-10 kg mai mică.

La dinamometrie, este important să se țină cont atât de puterea


absolută, cât și de cea relativă, de exemplu. corelat cu greutatea corporală.
Pentru a face acest lucru, rezultatul forței brațului este înmulțit cu 100
și împărțit la greutatea corporală.
VA = valoarea absolută a forței musculare (kg) * 100% / greutate corp
(kg).
Indicatori medii ai puterii relative:la bărbați, 60-70% din greutatea
corporală,la femei 45-50% din greutatea corporală.
Forța mușchilor spatelui (forța spatelui).
Se determină folosind dinamometria spinării. Pentrula barbati, media
este de 130-150 kg, pentru femei 80-90 kg.
Standarde antropometrice
Standarde antropometrice - valori medii ale indicatorilor de dezvoltare fizică, obținută în timpul
examinării unui contingent mare de persoane omogene ca componență (pe vârstă, sex, profesie etc.).
Pentru fiecare caracteristică, calculați media aritmetică și media abaterea standard (sigma), care
definește limitele normei.
Asa dar, înălțimea medie a studenților este de 173 cm + 6,0 (sigma), deci majoritatea studenților (68-
75%) va fi între 167 cm (173-6,0) și 179 cm (173+ 6,0).
Unii cercetători implicați în prognoza sportivă sugerează următoarele formule pentru determinarea
înălțimii pe viitor:
- la băieți: (înălțimea tatălui + înălțimea mamei * 1,08)/2;
- pentru fete: (inaltimea tatalui * 0,923 + inaltimea mamei)/2.
Cunoscând lungimea corpului în două poziții: în picioare și așezat, puteți găsi coeficientul de
proporționalitate (KP), care se măsoară în procente.
CP = (înălțimea în picioare - înălțimea șezutului) / înălțimea șezutului * 100%
În mod normal, coeficientul de proporționalitate este de 87-92%.
Persoanele cu un coeficient de proporționalitate scăzut, centrul de greutate este situat jos, ceea ce le
oferă avantaje atunci când efectuează exerciții care necesită mare stabilitate a corpului în spațiu.
Persoanele cu un coeficient de proporționalitate ridicat (mai mult de 92%) au avantaje fata de
persoanele cu coeficient scazut la sarituri, alergare.

Pentru femei, acest raport este puțin mai mic decât pentru bărbați.
Metoda corelației
Metoda se bazează pe faptul că dezvoltarea
fizică a diferitelor părți ale corpului este
interconectată.
Pentru evaluarea prin metoda corelației se
Metoda indexului
elaborează nomograme speciale care permit
unuia să-l evalueze pe altul după un indicator. Metoda indicilor
antropometrici face posibilă
caracterizarea datelor unei
Indicele greutate - înălțime
persoane doar parțial, cu
toate acestea, face posibilă
Indici vitali
efectuarea de estimări
Indicele de putere provizorii ale modificărilor
proporționalității dezvoltării
Indicele de proporționalitate toracică fizice.
1. Indicele greutate-înălțime - raportul dintre greutatea corporală (g) și
lungimea corpului (cm). În mod normal, coeficientul ar trebui să fie de 350-
400 g/cm pentru bărbați și 325-375 g/cm pentru femei. Acest indicator
indică prezența sau absența greutății „în exces”.
2. Indicator vital - raportul dintre VVP și greutatea corporală (g).
Indicatorul care este sub 65-70 ml/g la bărbați și 55-60 ml/g la femei indică
o capacitate vitală insuficientă a plămânilor sau exces de greutate.
3. Indicele de forță este raportul dintre puterea mâinii și a unei mâini
mai puternice (kg) la greutatea corporală. În medie, indicele de forță pentru
bărbați este de 0,70-0,75, pentru femei - 0,50-0,60.
4. Indicele dezvoltării proporţionale a toracelui este diferența dintre
circumferința toracelui (în pauză) și jumătate din lungimea corpului. Dacă
diferența este de 5-8 cm pentru bărbați și 3-4 cm pentru femei, sau
depășește cifrele de mai sus, aceasta indică o bună dezvoltare a toracelui.
Evaluarea stării funcționale a organismului uman
Pregătirea funcțională a corpului pentru activitatea fizică este
caracterizată e starea sistemelor corpului, răspunsul lor la activitatea
fizică încercată, testată.

1. Evaluarea stării sistemului cardiovascular

Puls în repaus (FC) Tensiunea arterială

Probe funcționale

Test ortostatic Indicele Rufier

Test funcțional într-o singură etapă cu genuflexiuni


Step test Harvard
Puls în repaus (HR)
Pulsul în repaus la sondarea
arterelor temporale, carotide, radiale
sau prin impuls cardiac în segmente
de 15 secunde de 2-3 ori la rând
pentru a obține date sigure.
Apoi se face o recalculare timp de 1
minut (numarul de batai pe minut).

Frecvența cardiacă în repaus în medie la bărbați este de


55-70 bătăi/min, la femei 60-75 bătăi/min.
La o frecvență peste aceste cifre, pulsul este considerat rapid
(tahicardie), la o frecvență mai mică - rar (bradicardie).
Tensiune arterială
Distinge între maxim (sistolic) și
minim tensiune arteriala (diastolica).
Valori normale ale tensiunii
arteriale pentru tineri sunt
considerate: pentru maximum - de la
100 până la 129 milimetri coloana de Tensiunea arterială se
măsoară cu un
mercur mm Hg, pentru minim - de la Tensiometru.
60 la 79 mm Hg.
Test ortostatic
Test ortostatic - folosit pentru determinarea gradului de
încălcări ale reglementării aparatului circulator (oboseală,
supraantrenament, suprasolicitare).

În acest scop, dimineața, fără să te ridici din pat, trebuie să


calculezi ritmul cardiac într-un minut.

Apoi ridică-te calm, așteaptă un minut și numără din nou


pulsul. O creștere a frecvenței cardiace cu 6-12 bătăi indică o
reacție bună a inimii la sarcină.

O creștere a frecvenței cardiace cu 13-18 bătăi este na


satisfăcătoare, iar mai mult de 20 de bătăi este o reacție
nefavorabilă.
Test funcțional într-o singură etapă cu genuflexiuni.
Subiectul se odihnește în timp ce stă în poziția de bază
timp de 3 minute. La al 4-lea minut, ritmul cardiac este
calculat pentru 15 secunde. convertit la 1 min (frecvență
inițială). În continuare, se execută 20 de genuflexiuni
aprofundat timp de 40 de secunde, cu ridicarea brațelor
înainte, întinderea genunchilor puțin în lateral,
menținând în același timp trunchiul în poziție verticală.
Imediat după genuflexiuni, ritmul cardiac este din nou
calculat pentru primele 15 secunde. cu conversie la 1
min. Creșterea ritmului cardiac după genuflexiuni este
determinată în comparație cu originalul ca procent.
Evaluare pentru bărbați și femei: excelent - 20 sau mai
puțin, bun - 21-40, satisfăcător - 41-65, rău - 66-75,
foarte rău - 76 sau mai mult.
Indicele Rufier este un test în care bărbații fac 30 de genuflexiuni și femeile 24 în 30
de secunde.
Indicele Ruffier = (P1 + P2 + P3 - 200) / 10, unde:
P1 - ritmul cardiac în repaus;
P2 - imediat după sarcină;
P3 - un minut după încărcare (pulsul este numărat în 30 de secunde).
O notă mai mic de 0 indică funcționarea excelentă a aparatului circulator; de la 0 la 5
- bine; de la 6-10 satisfăcător; 11-15 - slab; mai mult de 15 - nesatisfăcător.
Indecele stept test Harvard - folosit pentru a evalua performanta fizica. Proba
constă în urcarea pe o bancă cu înălțimea de 50 cm pentru bărbați și 43 cm pentru
femei, timp de 5 minute într-un ritm dat. Viteza de ascensiune este constantă și este
egală cu 30 de cicluri pe 1 min.Fiecare ciclu este format din patru etape. Tempo-ul este
stabilit de un metronom de 120 de bătăi pe minut. După finalizarea testului, subiectul se
așează pe un scaun în primele 30 de secunde. la minutele 2, 3 și 4 se calculează ritmul
cardiac. Dacă subiectul din procesul de testare rămâne în urma ritmului dat, atunci
testul se opreste. Se calculează după formula:ISTH = (t * 100) / [(f1 + f2 + f3) * 2],unde t
este timpul de urcare în secunde, f1, f2, f3 este ritmul cardiac pentru 30 de secunde. în al
2-lea, al 3-lea și respectiv al 4-lea minute de recuperare.
Evaluarea sistemului respirator

Frecvența respirației
Frecvența respiratorie depinde de vârstă, sănătate, nivelul de fitness și cantitatea de activitate
fizică. Numărul de respirații la un adult este cel mai adesea de 18-20 pe minut.

Testul(proba) Ștange
Rețienrea respirației în timp ce inspiri. După 5-7 minute de odihnă stând în picioare, inspiră și
expiră complet, apoi inspiră din nou (aproximativ 80-90% din maxim) și ține-ți respirația, ținându-
ți nasul cu degetele. Adulții sănătoși, persoanele neantrenate își țin respirația pe inspirație timp de
40-50 de secunde și sportivii antrenați - de la 1 la 2-2,5 minute.

Testul(proba) Genchi
Rețineți respirația în timp ce expirați. Oamenii sănătoși neantrenați își pot ține respirația timp
de 20-30 de secunde, oamenii antrenați - timp de 90 de secunde. și mai mult.
Testul(proba) lui Serkhin
Este folosit pentru a analiza sistemul respirator extern. Constă din 3 faze: Faza 1 - determinați
timpul de întârziere a inspirației în poziție șezând. Faza 2 - Efectuați 20 de genuflexiuni în 30 de
secunde. și măsurați din nou timpul de întârziere.Faza 3 - odihnește-te timp de 1 minut în picioare și
măsoară din nou durata reținerii respirației în poziție șezând
CONTROLUL PEDAGOGIC
Controlul pedagogic este un sistem de măsuri
care asigură verificarea indicatorilor planificați
în educația fizică pentru evaluarea mijloacelor,
metodelor și sarcinilor utilizate.
Scopul principal al controlului pedagogic este
de a determina relația dintre factorii de
influență (mijloace, metode, sarcini) și
modificările care apar în starea de sănătate,
dezvoltarea fizică, măestriei sportive etc. (factori
de schimbare).
Conținutul controlului pedagogic:
1. Monitorizarea prezenței la lecții
(antrenamente);
2. Control asupra sarcinilor de antrenament;
3. Controlul asupra stării celor implicați;
4. Controlul asupra tehnicii exercițiu și
execuției;
5. Analiza, verificarea, evidența rezultatelor
sportive;
6. Controlul comportamentului în timpul
competiției.
Sarcinile controlului pedagogic.
1. Evaluează eficacitatea mijloacelor și metodelor de
instruire utilizate;
2. Executarea planului de instruire;
3. Stabilirea standardelor de control care evaluează
starea fizică, tehnică, tactică, teoretică a
sportivilor;
4. Dezvăluie dinamica dezvoltării rezultatelor
sportive și prognozeză realizările sportivilor
individuali;
5. Selecția sportivilor talentați.
Tipuri de control pedagogic
1. Controlul preliminar se efectuează la începutul anului universitar
(semestrul). Este conceput pentru a studia componența celor implicați
(starea de sănătate, condiția fizică, calificările sportive) și pentru a
determina pregătirea elevilor(studenților) pentru lecțiile următoare de
educație fizică și antrenamentele sportive.

2. Controlul operațional este conceput pentru a determina efectul de


antrenament urgent în cadrul unei lecți de antrenament pentru a alterna
rapid sarcina și odihna. Controlul asupra stării operaționale a celor
implicați (de exemplu, pregătirea pentru a efectua un exercițiu) se
efectuează în funcție de indicatori precum respirația, capacitatea de lucru,
bunăstarea, ritmul cardiac etc. Datele de control operațional vă permit să
ajustați rapid dinamica încărcăturii în lecții.
3. Controlul curent este efectuat pentru a determina reacția organism implicat în
sarcina după lecție. Cu ajutorul acestuia se determină timpul de refacere a capacității de
muncă a celor implicați după diferite (ca mărime, direcție) activitate fizică. Datele privind
starea actuală a elevilor, sportivilor servesc ca bază pentru planificarea conținutului orelor
următoare și amploarea activității fizice în cadrul acestora.
4. Controlul pe etape servește la obținerea de informații despre efectul cumulativ
(total) de formare obținut pe parcursul unui trimestru sau semestru universitar. Cu
ajutorul acestuia, se determină corectitudinea alegerii și aplicării diferitelor mijloace,
metode, dozare a activității fizice a celor implicați.
5. Controlul final se efectuează la sfârşitul anului universitar pentru determinarea
succesul implementării programului anual, procesul educațional, gradul de rezolvare a
sarcinilor, identificarea aspectelor pozitive și negative ale procesului fizic (starea de
sănătate a celor implicați, succesul îndeplinirii de către acestea a cerințelor de testare și
standardelor educaționale, nivelul rezultatelor sportive etc. ) stau la baza planificarii
ulterioare a procesului instructiv-educativ.
Metode de control pedagogic:
1. Chestionarea elevilor, studenților și
antrenorilor,profesorilor;
2. Analiza documentației de lucru a procesului
de instruire;
3. Observații pedagogice în timpul orelor,
înregistrarea indicatorilor funcționali și a
altor indicatori care caracterizează
activitatea unei persoane angajate în
exerciții fizice direct în sala de sport;
4. Testarea diferitelor aspecte ale pregătirii;
5. Prognozare întemeiată a performanței
sportive.
Autocontrolul, scopurile, obiectivele și
metodele de cercetare
Autocontrol. Monitorizarea regulată a
stării de sănătate, a dezvoltării fizice și a
aptitudinii fizice și a modificărilor acestora
sub influența exercițiilor fizice și sportului
regulat. Scopul autocontrolului este
monitorizarea periodică independentă în
moduri simple și accesibile pentru
dezvoltarea fizică, starea corpului tău,
influența exercițiilor fizice sau a unui
anumit sport asupra acestuia.
Sarcinile autocontrolului:
1. Extindeți cunoștințele despre dezvoltarea fizică.
2. Dobândiți abilități în evaluarea aptitudinii psihofizice.
3.Familiarizați-vă cu cele mai simple tehnici de autocontrol
disponibile.
4.Determinați nivelul de dezvoltare fizică, antrenare și sănătate
pentru a regla sarcina în timpul educației fizice și sportului.
Agendă de autocontrol
Rezultatele autocontrolului sunt consemnate într-o
agendă specială. În jurnal se recomandă înregistrarea în
mod regulat date subiective (bunăstare, somn, apetit,
performanță etc.) și date obiective (greutate, ritmul cardiac,
sarcina de antrenament etc.).
Când se pratică cultura fizică conform programului,
precum și în grupurile de sănătate și la lecții individuale,
puteți limita indicatori precum starea de bine, somnul,
apetitul, durere, puls, greutate, sarcină de antrenament,
încălcarea regimului, rezultate sportive.
Model de agendă
Date oiective și subiective Data, una, anul
anul anul anul
Starea, bunăstarea Bună Bună Oboseală

Somn 8 ore, Bună 8 ore, Bună 7 ore, neliniștit


Apetit Bun Bun satsfăcător
Puls:
Culcat
Stând
Bătăi/min Bătăi/min
Diferența Bătăi/min
Până la antrenament
subiective
După antrenament

Greutatea corplui kg kg kg
Alergare de viteză 8x30m Alergare de viteză 8x30m
Sarcini de antrenament Alergare 100m, în tempou Nu Alergare 100m,
Alergare 6x200m Alergare liberă 12 min

Incălcarea regimului Nu Am fost la zi de naștere,


Nu
am servit alcool
Stări de drere La fel Nu Dureri în regiunea rinichilor

Rezltate sportive Alergare 100m, 14,2sec La fel Alergare 100m, 14,8sec


Datele autocontrolului ajută profesorul,
antrenorul, instructorul, elevii, studenții înșiși să
controleze și să reglementeze selecția corectă a
mijloacelor și metodelor de desfășurare a lecțiilor
de educație fizică, antrenamentelor, să gestioneze
aceste procese într-un anumit mod corespunzător.
Înregistrările rezultatelor demonstrează dacă
mijloacele și metodele lecțiilor de antrenament sunt
aplicate corect sau incorect. Analiza lor poate dezvălui
rezerve suplimentare pentru creșterea aptitudinii fizice
și a spiritului sportiv. Elevii, studenții trebuie învățați să
monitorizeze încă de la începutul orelor un jurnal de
autocontrol, în care sunt introduși indicatori de date
obiective și subiective.
Indicatori subiectivi ai autocontrolului
Dispozitia
Un indicator foarte semnificativ care reflectă
starea psihică a celor implicați.
Lecțiile, antrenamentele ar trebui să fie
întotdeauna desfășurate cu plăcere.

Starea de spirit poate fi considerată - bună, atunci când


elevul, studenul, sportivul este încrezăto în sine, calm, vesel;
satisfăcător - cu o stare emoțională instabilă și
nesatisfăcătoare, atunci când o persoană este supărată,
confuză, deprimată.
În agenda de autocontrol, starea de spirit este evaluată
ca fiind bună, satisfăcătoare și rea(nesatisfăcătoare).
Starea de bine este un fel de barometru al influenței exercițiilor fizice
supra organismului uman. Cei implicați cu o starea de sănătate precară, de
regulă, se întâmplă când sunt bolnavi sau cu o discrepanță între capacitățile
funcționale ale organsmului și nivelul de activitate fizică efectuată. Starea de
sănătate poate fi bună (senzație de forță și vivacitate, dorință de a face
mișcare), satisfăcătoare (molșelă, pierderea forței, nesatisfăcătoare
(slăbiciune vizibilă, oboseală, dureri de cap, creșterea ritmului cardiac și a
tensiunii arteriale în repaus etc.).
În agenda de autocontrol, bunăstarea este evaluată ca fiind bună,
satisfăcătoare și rea(nesatsfcătoare).
Somn.
În agendă se notează durata și profunzimea
somnului, tulburările acestuia (dificultate de a
adormi, somn agitat, insomnie, lipsa somnului
etc.).
Apetit
Bun, corect, scăzut, Durere
Dureri musculare, dureri de cap,
rău(fără apetit). dureri în partea dreaptă sau
stângă și în regiunea inimii - pot
apărea cu încălcări ale regimului
zilnic, cu oboseală generală a
corpului, cu forțarea sarcinilor de
antrenament etc.
Eficiența de muncă fizică este evaluată ca fiind crescută,
normală și redusă. Dorința de a face mișcare este caracteristică
oamenilor sănătoși. Odată cu abateri ale stării de sănătate,
supraantrenament, dorința de antrenament scade sau dispare.
Oboseala este o stare fiziologica a organismului, manifestata
printr-o scadere a performantelor ca urmare a muncii depuse.
Este un mijloc de antrenament și de îmbunătățire a performanței.
În mod normal, oboseala ar trebui să treacă în 2-3 ore după lecție.
Dacă durează mai mult, aceasta indică inadecvarea activității
fizice selectate. Oboseala trebuie combătută atunci când începe
să se transforme în suprasolicitare, când oboseala nu dispare a
doua zi dimineața după antrenament.
Semne externe de oboseală în timpul exercițiilor fizice (conform N.B. Tanbian)

Indici de oboseală
Grad de oboseală

Mică Semnificativă Mare, acentuată


Culoarea pielii Roşeaţă mică Roşeaţă semnificativă Roşeaţă accentuată, albire, învinețire

Transpiraţie Mică Mare(umăr centură) Foarte mare(tot corpul)

Mișcare Mers rapid Mer neâncrezut, clătinare Legănare ascuțită,


rămânând în urmă la mers,
alergare, catarare, drumeții, în marș

Atenție Bună, execuția Execuția comenzilor cu Execuția comenzilor cu încetinire,


instrucținunilor greșeli, recepționează doar la comenzi
fără greșeli greșeli la schimbarea cu glas acentuat
direcției
Bunăstarea Plângeri nu sunt Plângeri pentru oboseală, Plângeri pentru oboseală,
dureri în picoare, dureri în picoare,
bătăie ale inimii Vomitări, dureri de cap, dureri în piept.
Astel d stare se mnține mult timp
Indicatori obiectivi ai autocontrolului
1.Greutatea,
2. Înălțimea,
3. Excursia coșului pieptului,
4. Frecvența cardiacă,
5. Frecvența respiratie,
6. Volumul vital plmonar,
7. Tesiunea arterială,
8. Dinamometrie etc.
Pentru a determina greutatea normală sunt
utilizate diverși indici de greutate și înălțime.
In practicaIndicele lui Brock este utilizat pe
scară largă.
Greutate corporală normală pentru persoanele
de înălțime
155 până la 165 cm = lungimea corpului -100
165 - 175 cm = lungimea corpului -105
175 cm și peste = lungimea corpului -110
Înălțimea, см ani ani ani ani
Greutatea, kg Greutatea, kg Greutatea, kg Greutatea, kg
Multuimim pentru atenție!!!

S-ar putea să vă placă și