OPTIMIZAREA ASISTENŢEI

MEDICALE A STUDENŢILOR
ACADEMIEI MILITARE
„ALEXANDRU CEL
BUN”

ŞEF INTERIMAR FILIALĂ SCMC

MAIOR-MEDIC N. LUPAŞCO
Conducător ştiinţific: colonel-medic (r)Vasile DUMITRAŞ,
şef catedră medicină militară şi
extremală, doctor în medicină,
conferenţiar universitar
1996-2002 – INSTITUTUL MEDICO-MILITAR
BUCURESTI, ROMANIA ;

2002-2005 – STUDII POSTUNIVERSITARE PRIN

REZIDENŢIAT (BOLI INTERNE)
CHIŞINĂU, USMF “N. TESTEMIŢEANU”
CU STAGIU PERMANENT ÎN SCMC ;

2005-2011 – ŞEF SERVICIU MEDICAL-LECTOR

ACADEMIA MILITARĂ ;

2008-2010 – STUDII PRIN MASTERAT ÎN CADRUL

CATEDREI MEDICINĂ MILITARĂ ŞI
EXTREMALĂ ,USMF “N. TESTEMIŢEANU”
CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII
 Actualitatea temei este determinată de necesitatea
optimizării, acomodării şi asigurării funcţionării
sistemului de acordare a asistenţei medicale
studenţilor Academiei Militare „Alexandru cel Bun”.
Necesită o revizuire nivelul de organizare şi asigurare
a asistenţei medicale, metodologia de apreciere a
sănătăţii profesionale a studenţilor.
 Scopul lucrării : optimizarea acordării asistenţei
medicale a studenţilor Academiei Militare
„Alexandru cel Bun” cu elaborarea programelor de
păstrare şi fortificare a sănătăţii lor.
 Obiectivele lucrării Studierea determinantelor de
influenţă asupra sănătăţii, evaluarea dezvoltării fizice,
optimizarea acordării asistenţei medicale.
Materiale şi metode de studiu
Studiul s-a bazat pe următoarele metode: istorică, epidemiologică,
statistică, comparativă, observaţii directe şi observaţii prin
extragerea informaţiei din cartelele medicale ale studenţilor.
Pentru aprecierea dezvoltării fizice a fost elaborat un algoritm de calcul al
indicelui integral, cu următoarele etape:
1. Selectarea indicilor dezvoltării fizice a studenţilor;
2. Selectarea matricei datelor dezvoltării fizice;
3. Prelucrarea statistică a datelor matricei;
4. Calcularea evaluării integrale a dezvoltării fizice pentru toţi
studenţii;
5. Stabilirea aranjamentului pe anii de studiu.

După acelaşi algoritm au fost apreciate şi determinantele de sănătate.

Morbiditatea s-a stabilit prin metoda observaţiei directe şi prin
metoda extragerii informaţiei din cartelele medicale. Morbiditatea a
fost calculată în baza adresabilităţii, controlului medical profilactic,
spitalizării studenţilor.
Evaluarea dezvoltării fizice
Studierea dezvoltării fizice a fost o componentă
primordială în aprecierea stării de sănătate.
Dezvoltarea fizică s-a evaluat după următoarele
criterii:
1. Indicele Kettle (masa corporală²/înălţime)
2. Forţa musculară la ambele mâini
3. Perimetrul cutiei toracice
4. Capacitatea vitală a plămânilor
5. Frecvenţa cardiacă
6. TA până şi după efort fizic
EVALUAREA DEZVOLTĂRII FIZICE (%)

70
60
50
40
30
20
10
0
anul I anul II anul III anul IV
 Evaluarea determinantelor stării de sănătate

Determinantele :
1. Starea de sănătate până la admiterea în AM a FA;
2. Locul de provenienţă;
3. Situaţia familiară la moment (celibatar, căsătorit, divorţat);
4. Locul de trai în perioada studiilor, condiţiile de trai;
5. Particularităţile alimentaţiei;
6. Deprinderile nocive (fumatul);
7. Consumul de alcool (da sau nu, cantitatea);
8. Practicarea sportului;
9. Durata odihnei;
10. Mărimea bursei şi ajutorul financiar din partea familiei.
Evaluarea determinantelor stării de sănătate

52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
anul I anul II anul III anul IV
 EVALUAREA MORBIDITĂŢII

Morbiditatea printre studenţi s-a stabilit prin

metoda observaţiei directe, prin
metoda extragerii informaţiei din cartelele
medicale şi alte forme de documentare a
morbidităţii. Morbiditatea a fost calculată în
baza adresabilităţii, controlului medical
profilactic, spitalizării studenţilor.
 Analiza studiului efectuat denotă că printre toţi studenţii mai frecvent s-au
înregistrat maladiile sistemului respirator (496.3‰) - 5 din 10 cazuri de
îmbolnăviri înregistrate; bolile pielii şi ale ţesutului celular-subcutanat
(117,3‰) - fiecare al 9-lea caz din 100 cazuri de îmbolnăviri înregistrate:
traumatismele, intoxicaţiile şi alte afecţiuni exogene (129,0‰) - fiecare al
10-lea din 100 cazuri de îmbolnăviri înregistrate; bolile sistemului digestiv
(150,5‰) şi bolile aparatului locomotor şi ţesutului conjunctiv (115,3‰) -
câte fiecare al 11 - lea caz din 100 cazuri de îmbolnăviri înregistrate.

500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
respirator digestiv ţes.subcutan
 MORBIDITATEA SPITALICEASCĂ

250

200

150

100

50

0
anul I anul II anul III anul IV
Optimizarea asigurării asistenţei medicale
 Rezultatele cercetărilor efectuate ale nivelului de sănătate au permis elaborarea
şi implementarea unor măsuri de profilaxie a maladiilor frecvent depistate, de
îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi alimentaţie, precum şi optimizarea
organizării asistenţei medicale.
 A fost elaborat programul „Sănătatea studenţilor Academiei Militare a Forţelor
Armate „Alexandru cel Bun”, care a permis sporirea nivelului de cunoştinţe
despre modul sănătos de viaţă. Programul dat include şedinţe instructiv-
metodice despre respectarea igienei personale, profilaxia maladiilor sezoniere,
primul ajutor medical în diferite situaţii de urgenţă.
 În legătură cu sporirea numărului de infecţii prin virusul HIV/SIDA şi a
infecţiilor cu transmitere sexuală în Republica Moldova, a fost elaborat un
program special de studii, în colaborare cu UNDP şi Societatea de Planificare a
Familiei din Moldova, care include şedinţe despre infecţia HIV/SIDA, profilaxia
infecţiei, discriminarea persoanelor infectate.
 A fost reorganizat planul de studii a Academiei privind disciplina „Pregătirea
medico-militară”, care permite sporirea nivelului de cunoştinţe printre viitorii
ofiţeri despre modul sănătos de viaţă, despre acordarea ajutorului reciproc şi
autoajutor medical pe câmpul de luptă, primul ajutor medical în situaţii de
urgenţă mai frecvent întâlnite în rândurile militarilor Forţelor Armate şi chiar şi
în societate.
Optimizarea asigurării asistenţei medicale

 Pentru comandanţii efectivului de studenţi de toate nivelurile a fost

reeditat îndrumarul metodic „Păstrarea şi fortificarea sănătăţii
militarilor”, care a permis reorientarea lor spre o atenţie mai sporită
faţă de respectarea regulilor de igienă personală şi comunală,
cerinţelor fiziologice ale regimului de lucru şi odihnă, precum şi
securităţii vieţii în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu.
 In cadrul punctului medical al Academiei au fost incluse suplimentar
4 funcţii de asistente medicale, care asigură asistenţă medicală pe
timp de 24 de ore.
 Pentru îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei studenţilor a fost
suplimentat meniul cu produse lactate;
 În scopul îmbunătăţirii dezvoltării fizice a viitorilor ofiţeri şi
fortificării sănătăţi lor pentru anii III şi IV de studii, au fost propuse
suplimentar ore de pregătire fizică, care vor contribui la diminuarea
morbidităţii şi fortificarea sănătăţii profesionale.
 CONCLUZII
 În baza studiului efectuat a fost stabilit că dezvoltarea fizică a studenţilor
Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” este neuniformă
fiind în creştere din anul I până în anii III-IV de studii.
 În rezultatul studiului au fost apreciate determinantele de influenţă negativă
asupra sănătăţii şi reuşitei studenţilor : consumul de alcool, tabagismul,
condiţiile de trai nesatisfăcătoare, alimentaţia iraţională şi săracă în vitamine
şi calorii, nivelul scăzut de acordare a asistenţei medicale (insuficienţa
cadrelor medicale şi lipsa transportului sanitar).
 Analiza de corelaţie a stabilit următoarele dependenţe corelative:
- consumul de alcool de către studenţii veridic diminuează nivelul de
sănătate ;
- traiul studenţilor în afara cazarmei înrăutăţeşte nivelul de sănătate ;
- alimentarea incorectă şi haotică, condimentele influenţează negativ nivelul
de sănătate ;
- fumatul excesiv reduce nivelul de sănătate a studenţilor ;
- nivelul scăzut de acordare a asistenţei medicale (prin lipsa cadrelor)
prelungeşte perioada de vindecare şi reabilitare a studenţilor;
 CONCLUZII
 Rezultatele obţinute au permis a aprecia următoarele determinante
de influenţă pozitivă asupra sănătăţii studenţilor: odihna necesară,
renunţarea la fumat, consum de alcool neînsemnat, traiul în
cazarmă, alimentaţia regulată şi calitativă.
 S-a determinat nivelul morbidităţii prin adresabilitate, control
medical profilactic şi datele spitalizării. Conform datelor obţinute,
cel mai "bolnăvicios" era anul I de studii, cel mai mic nivel al
morbidităţii - anul III de studii.
 Rezultatele studiului au permis a reorganiza asistenţa medicală a
studenţilor şi a implementa în planul de studii ore suplimentare la
disciplina "Pregătirea medico-militară".
 PROPUNERI
Din rezultatele obţinute în cadrul studiului dat, pot fi propuse următoarele
recomandări:
 Elaborarea standardelor de dezvoltare fizică şi nivelului de sănătate la
înmatricularea studenţilor pe facultăţi (infanterie, carabinieri, grăniceri,
transmisiuni, artilerie) ;
 Îmbunătăţirea condiţiilor de trai în cazarmă (anul I şi II de studii) şi cămin (anul
III şi IV de studii);
 Îmbogăţirea raţiei alimentare studenţeşti cu calorii şi vitamine ;
 Intensificarea, reglementarea practicării sportului şi exerciţiilor fizice pe
parcursul tuturor anilor de studii;
 Extinderea spectrului de servicii medicale şi dotarea cu utilaj modern şi
transport sanitar a punctului medical al Academiei (stomatologie, fizioterapie,
transport sanitar, cadre medicale) ;
 Extinderea măsurilor de profilaxie primară şi secundară (vaccinarea, călirea
organismului, igiena personală, înlăturarea factorilor de risc);
 Asigurarea controlului medical profilactic anual al tuturor studenţilor cu
aprofundarea examenului medical pe specialităţi (investigaţii suplimentare);
 Elaborarea noilor măsuri de păstrare şi fortificare a sănătăţii studenţilor la
nivelul standardelor NATO.
Mulţumesc
pentru atenţie
…ÎNTREBĂRI?